Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » afaceri
Etica in afaceri - Concepte teoretice

Etica in afaceri - Concepte teoretice




Etica in afaceri - Concepte teoretice

La prima vedere, arata profesorul universitar Dan Craciun, este usor de inteles ca "etica in afaceri" este un domeniu care urmareste sa clarifice problemele de natura morala ce se ridica in mod curent in activitatea agentilor economici dintr-o societate capitalista.

In continuare, prezentam cateva definitii ale eticii in afaceri, preluate din literatura de specialitate [1]:

R.T. De George, unul dintre autorii cei mai proeminenti in acest domeniu, defineste etica in afaceri drept "perspectiva etica, fie implicita in comportament, fie enuntata explicit, a unei companii sau a unui individ ce face afaceri". De George situeaza etica in afaceri la nivelul unei simple descrieri a ceea ce declara si face efectiv un agent economic, in raport cu anumite considerente etice.



P. V. Lewis este de alta parere. El defineste etica in afaceri drept "acel set de principii sau argumente care ar trebui sa guverneze conduita in afaceri, la nivel individual sau colectiv". Dupa Lewis, etica in afaceri isi delimiteaza problematica la nivelul normelor de comportament moral care indica agentilor economici ce trebuie si ce nu trebuie sa faca in activitatea lor specifica.

In opinia "sintetica" a lui Roger Crisp, un apreciat filosof de la Oxford, etica in afaceri este un domeniu de investigatii filosofice, avand propriile sale probleme si teme de discutie, specialisti, publicatii, centre de cercetare si, desigur, o varietate de curente sau scoli de gandire. In acest sens, Crisp sugereaza ca "etica in afaceri se refera la straduintele filosofice ale fiintelor umane de a sesiza principiile care constituie etica in afaceri, de obicei in ideea ca acestea ar trebui sa devina "etica" afacerilor si a oamenilor de afaceri reali".

Laura Nash considera ca "etica in afaceri este studiul modului in care normele morale personale se aplica in activitatile si scopurile intreprinderii comerciale. Nu este un standard moral separat, ci studiul modului in care contextul afacerilor pune persoanei morale, ce actioneaza ca agent al acestui sistem, propriile sale probleme specifice".

O definitie mai scurta propun Andrew Crane si Dirk Matten: "Etica in afaceri este studiul situatiilor, activitatilor si deciziilor de afaceri in care se ridica probleme in legatura cu (ceea ce este moralmente) bine si rau".

Etica afacerilor este o disciplina noua care ofera un teren deosebit de fertil pentru dezbateri publice, forumuri, articole, dizertatii etc.

La unele scoli de business, precum si in programele de masterat, a fost introdusa etica, ca disciplina de studiu, fara sa se urmareasca neaparat formarea unor cetateni model, ci in intentia mai degraba de a-i avertiza pe studenti asupra implicatiilor sociale ale unor decizii de afaceri.

Etica afacerilor defineste un sistem de principii, valori, norme si coduri de conduita, in baza unei filosofii a firmei, care se impun ca imperative morale inducand obligativitatea respectarii lor. In buna masura codurile etice si de comportament isi integreaza valorile morale ca atare, desi, acestea devin functionale si credibile numai in masura in care sunt asociate obiectivelor afacerii.

Etica afacerilor poate fi considerata un domeniu de studiu aplicativ al eticii, cu privire la determinarea principiilor morale si a codurilor de conduita ce reglementeaza relatiile interumane din cadrul organizatiilor si guverneaza deciziile oamenilor de afaceri sau ale managerilor.

Etica in afaceri vizeaza, deci, atitudinea, conduita corecta si onesta a unei firme fata de angajati, clienti, comunitatea in care actioneaza, investitori, actionari, etc.

Dimensiunea etica a unei afaceri poate viza tendintele oricarei firme si a angajatilor sai, de a respecta cu strictete legile, actele normative referitoare la:

calitatea produsului;

siguranta muncii;

practici corecte de recrutare a personalului;

practici corecte de marketing;

practici corecte de vanzari;

modul in care se utilizeaza informatia confidentiala;

implicarea in problemele comunitatii in care opereaza firma;

atitudinea fata de mita;

atitudinea fata de comisioane ilegale acordate in scopul obtinerii unor facilitati, etc.

Ratiunea oricarei afaceri induce subiectilor participanti, fie ca sunt din interiorul ei, fie ca se afla in tangenta sau complementaritate cu ea, un comportament etic corespunzator standardului de valori proprii, si care vor include oricand elemente prezentate mai sus.



Interesul pentru un comportament moral in lumea afacerilor este vechi. Ceea ce stim, din perspectiva istorica, este ca acest interes a inceput in cea mai avansata societate comerciala de acum cinci mii de ani, in Sumer. Grecia Antica manifesta deopotriva interes pentru teoria economica si pentru valorile si normele morale implicate in schimburile economice. Aristotel facea distinctia intre oeconomica (gospodarire privata, cu scopuri familiare) si hremastica (schimburi economice a caror scop este profitul)[2]. Prima practica avea o incarcatura etica, cea de-a doua avea o singura dimensiune: cea a profitului. Este o ocupatie pur egoista. Schimburile comerciale, activitatea camatareasca au avut mereu aceeasi interpretare: ocupatii lipsite de dimensiune morala, cu utilitate pur economica. Imaginea acestei separatii a durat pana in secolul al XVIII-lea. Cicero vorbea totusi despre corectitudine in tranzactii, ca dimensiune morala a afacerilor.

Negustorii trecutului erau in genere stigmatizati ca lipsiti de respectabilitate, cu indeletniciri neonorabile. Justificarea crestina a unei astfel de perceptii era data de relatarea din Noul Testament asupra alungarii negustorilor din Templu, precum si de reluare a acestei idei in scrierile teologice. Sa nu uitam ca, in acea vreme unica morala admisa in lumea europeana era cea crestina. Nu exista o morala a vietii publice, desprinsa de conotatii religioase. Cateva exemple in aceasta perspectiva le-au reprezentat breslele si ghildele medievale care aveau propriile lor coduri morale.

In anii premergatori formarii capitalismului sunt de remarcat preocuparile societatii de a reglementa relatiile corecte intre oameni. Astfel, tot in secolul XVII apare Elizabethan Poor Law, lege progresista la acea vreme, in care colectivitatile erau facute raspunzatoare pentru soarta celor nevoiasi, stabilind o taxa pentru saracie asupra pamantului aflat in posesia celor instariti. Mai tarziu, Adam Smith lanseaza conceptul de homo oeconomicus, insistand asupra responsabilitatii de a obtine profit din toate actiunile, iar A. Carnegie, in The Gospel of Wealth, promoveaza ideea actiunilor caritabile sustinute din banii castigati din afaceri.

In plin avant, capitalismul nu a oferit intotdeauna o protectie a intereselor tuturor membrilor societatii ceea ce a determinat aparitia unor acte normative care au incercat sa elimine abuzurile sociale. De referinta raman Legea Sherman Antitrust (1876), primul cod de etica indreptat impotriva abuzurilor grosolane ale celor implicati in afaceri, Wembley Code of Etichs (1924), sau Consumer Bill of Right promovata de J. F. Kennedy in 1962, prin care guvernul american devine garantul corectitudinii afacerilor fata de consumatori.

Adam Smith in Avutia natiunilor (1776) 'canonizeaza' noua credinta (in versiune populara): 'lacomia e buna'. Au loc transformari in credintele filosofice, incepe sa-si faca loc si legitimarea intereselor ca morale. Acest proces coincide cu urbanizarea. Tehnologia, privatizarea, industrializarea, dezvoltarea nevoilor si a consumului, conduc societatea intr-o directie in care apare si nevoia reglementarii etice a afacerilor. In societatile rurale, dominate de economia 'naturala inchisa' sau de economia de autoconsum, acest fenomen nu are decat sanse infime sa se propage.

Pana foarte recent (acum mai putin de 20 de ani), acest subiect a fost circumscris unor discutii negative despre scandalurile si dezastrele aduse mai ales de lumea corporatiilor, despre iresponsabilitate, iar recent ele au fost reluate in diferite forme in contextul globalizarii si existentei corporatiilor mondiale. Locul comun al acestor abordari legate de lumea afacerilor este dat mereu de 'numitorul comun al afacerilor: banul'. Intrebarea care ramane deschisa este: e sau nu o contradictie in termenii expresiei 'lacomia este buna'?

In mare, teoreticienii de orientare liberala au insistat pe ideea ca succesul este o virtute, saracia este un viciu si ca bogatia devine sursa de noblesse oblige (este generatoare de obligatii morale, pe cand saracia este generatoare de probleme morale). Recent discutiile teoretice s-au mai echilibrat si au ajuns la nivelul constructiei idealurilor morale in afaceri, cu accente, inclusiv pe dreptate sociala si grija fata de consumator.

In tara noastra mult timp termenul de afacere avea o conotatie negativa fiind asimilat unui fapt reprobabil, speculatiei, inselaciunii in dauna interesului public sau privat.

De fapt, departe de a fi un termen cu intelesuri ilegale si cu sens ingust (asimilat unei tranzactii) termenul de afacere a capatat o nuanta concreta, bine definita in tarile cu economie de piata, definind activitatile desfasurate - in diferite forme de organizare juridica - care initiaza, dezvolta pe risc propriu obiective bine definite aducatoare de castig.



Craciun, D., Etica in afaceri, Bucuresti: Editura ASE, 2005, p.24.

Aristotel, Politica, Ed.Cultura Nationala, Bucuresti, 1924, ed.ingrijita de Dimitrie Gusti, p. 8.







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.
});


Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu
BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul – caracterizarea personajelor
Caracterizare Alexandru Lapusneanul
Caracterizarea lui Gavilescu
Caracterizarea personajelor negative din basmul

Tehnica si mecanica

Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice.
Actionare macara
Reprezentarea si cotarea filetelor

Economie

Criza financiara forteaza grupurile din industria siderurgica sa-si reduca productia si sa amane investitii
Metode de evaluare bazate pe venituri (metode de evaluare financiare)
Indicatori Macroeconomici

Geografie

Turismul pe terra
Vulcanii Și mediul
Padurile pe terra si industrializarea lemnului



Proiect - initierea si dezvoltarea afacerilor - lumea cadourilor
Piata intreprinderii
Repere istorice si evolutia eticii manageriale
S.C. Amper SA - executia de echipamente de masura, reglare si control
Negocierea Și contractarea internaȚionala
Etica si deciziile manageriale
Analiza cifrei de afaceri
Public investments evaluation - multi-criteria analysis



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu