Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » afaceri
Investitiile si relansarea economica

Investitiile si relansarea economica



INVESTITIILE SI RELANSAREA ECONOMICA

1.1. Consideratii generale

           

Intreaga existenta, individuala si social- umana isi afla  suportul continuitatii si al devenirii in arealul investitiilor. Definita, in plan teoretic, ca o categorie financiara complexa si controversata, investitia ne apare in plan practic ca realitate care marcheaza trecutul si jaloneaza viitorul.

            In plan  teoretic investitia constituie: un plasament pe termen lung pentru care se prezuma efecte favorabile; o alocare de resurse, de capitaluri economisite, in activitati profitabile, in speranta recuperarii lor pe seama veniturilor viitoare, superioare; o modificare a patrimoniului generata de realizarea unor imobilizari corporale, necorporale sau chiar financiare; un proces economic complex, generator al altor procese (de exploatare, de productie, prestatii etc. ). Acceptiunile aceluiasi concept sunt si ele variate: plasament, cheltuiala, activitate, actiune, proces.[1]


            In plan real, practic, tot ceea ce intreprinde omul, entitatea sau comunitatea, pentru a-si depasi “conditia” statica, deci intr-un context temporal dinamic inseamna, de fapt, investitie. Efortul de crestere si instruire a tinerei generatii, de formare a fortei de munca constituie o investitie continua. Constructiile de case, de fabrici, de intreprinderi, de scoli si spitale, achizitiile de bunuri pentru folosinta indelungata, achizitiile de titluri si active financiare etc. constituie forme concrete, reale si diversificate ale investitiilor.

            S-ar putea spune, intr-un cadru mai larg, ca, in fond, tot ceea ce nu se consuma direct, ci se economiseste, constituie suportul investitiilor, care la randul lor constituie suportul cresterii economice si deci al dezvoltarii economice si sociale.

            Investitiile implica efort prealabil (financiar, material, de munca), dar, ca o consecinta, se sconteaza obtinerea unor efecte multiplicatoare (tehnico- materiale, financiare si sociale).

            Contextul social- economic actual situeaza investitiile pe un plan pricipal de abordare, atat in coordonatele lor teoretice, cat si practice. Continutul complex si caracterul dinamic al investitiilor au impus si impun abordarea domeniului investitional din ratiuni diverse (de cunoastere, instruire, de informare etc.) si din unghiuri variate de tratare ( ca o activitate economica distinctiva, ca proces economic, ca mecanism de finantare pe termen lung etc.).[2]

            In viata comunitatii umane, investitiile ocupa un loc central, intre sfera de bunuri si servicii, si sfera consumului, fiind un factor care influenteaza simultan atat cererea cat si oferta. Argumentul in favoarea acestei afirmatii este dat de procesele de antrenare si multiplicare a efectelor pe care le genereaza orice proiect de investitii, indiferent de sectorul de activitate in care se aplica. Implementarea unui proiect in sfera productiei de bunuri si/sau servicii are ca efect sporirea si diversificarea ofertei si implicit, daca aceasta este validata de piata, cresterea veniturilor agentilor economici. Concomitent, va fi influentat direct sau prin efectul de antrenare, gradul de ocupare a fortei de munca, iar cresterea numarului de angajati si/sau a castigurilor lor salariale conduce, in ultima instanta, la sporirea cererii de bunuri si servicii.

            Pe de alta parte, va avea loc o crestere a economiilor populatiei, dar si a disponibilitatilor financiare ale agentilor economici care vor putea fi orientate spre realizarea de noi proiecte de investitii.

            Deci, intr-un sistem economic, activitatea de investitii joaca un rol dublu; in primul rand agentii economici declansatori de actiuni investitionale, care implementeaza diverse proiecte de investitii, isi sporesc oferta de bunuri si/sau servicii prin cresterea capacitatii lor productive, realizand venituri suplimentare, iar in al doilea rand orice proiect de investitii va genera nevoi sau cereri suplimentare in sectoare conexe, amonte (furnizoare de materii prime, materiale, utilitati etc. ) sau aval (distribuitoare sau consumatoare a bunurilor/ serviciilor oferite).

            Implicit va avea loc o crestere in lant a veniturilor la toti agentii economici antrenati. Realizarea de proiecte sau programe de investitii conduce, in principal la cresterea stocului de capital fix. Ca atare, investitiile constituie principala parghie de realizare a unei restructurari economice reale, prin creerea de noi structuri mai performante in acord cu optiunile strategice ale societatii.

            In plan social, investitiile joaca rol de regulator/ compensator in ocuparea fortei de munca, in imbunatatirea calitatii vietii. Implementarea unor proiecte sau programe de investitii antreneaza modificari pe piata fortei de munca, creand o nevoie suplimentara de forta de munca in sectoarele care pregatesc si implementeaza aceste actiuni investitionale (cercetare-proiectare, constructii, productia de echipamente si instalatii de lucru etc.), dar mai ales la beneficiarii de proiect care exploateaza noile capacitati de productie. Aceasta are ca efect , imediat sau intr-o perspectiva mai mult sau mai putin indepartata, atenuarea presiunii factorilor generatori de somaj.

            Investitiile destinate lucrarilor publice, servicii destinate populatiei, se caracterizeaza printr-o paleta de efecte induse de ordin social, cultural. Orice proiect de investitii din domeniul lucrarilor publice este (trebuie sa fie) subordonat unei conceptii generale, integratoare la nivel de colectivitate teritoriala si ca atare efectele sale vor avea caracter difuz la nivelul comunitatii.

            Investitiile pot fi privite si ca liant intre generatii, prin crearea de noi locuri de munca pentru generatia tanara, dar si prin mostenirea de capital fix pe care aceasta o primeste de la generatiile anterioare.

            Nu in ultimul rand, investitiile constituie suportul material al promovarii progresului tehnico-stiintific in diverse sectoare de activitate. Proiectele de investitii aplicate sunt mijlocul principal de valorificare a solutiilor tehnice si tehnologice noi oferite de cercetarea stiintifica.

            De mare actualitate este si rolul pe care trebuie sa-l joace activitatea de investitii in rezolvarea marilor probleme ale lumii contemporane referitoare la protectia mediului ambiant, refacerea echilibrului ecologic acolo unde, de cele mai multe ori din ignoranta, acesta a fost rupt. Orice proiect de investitii supus analizei de oportunitate si eficienta trebuie sa aiba si componenta ecologica, iar criteriile ecologice trebuie sa fie incluse in sistemul de criterii pe baza caruia se va fundamenta decizia de investitii. In acest context trebuie subliniat faptul ca multe institutii financiare internationale pun conditii de natura ecologica pe care trebuie sa le respecte proiectele sau programele propuse spre a fi sustinute financiar.

1.2. Conceptul de investitie, de la teorie la consecinte practice

            Notiunea de investitie este sinonima, din punct de vedere lingvistic cu alocare, plasare, dotare si prin extensie ajungem la eforturi facute acum cu speranta unor recompense viitoare. [3]

            Nu trebuie sa confundam investitia cu plasamentul. In teoria si practica financiara plasamentul este o operatie de finantare (direct sau indirect) a proiectelor. De el depinde repartizarea veniturilor create de investitie, dar conditiile de plasament nu influenteaza necesarul de investitii.

            Concept de prima importanta al teoriei economice cu profunde rezonante in practica, investitia trebuie privita ca un consum de resurse de natura diversa sau ca o cheltuiala daca avem in vedere  exprimarea acestora in unitati valorice. Din noianul de definitii intalnite in literatura de specialitate cea data de Pierre Masse investitia este: “schimbarea unei satisfactii imediate si sigure la care se renunta, in schimbul unei sperante viitoare ce s-ar obtine si al carui suport sunt tocmai bunurile investite”, pe scurt, “o cheltuiala incerta pentru un viitor incert”.

            Punctul lor de convergenta cu cheltuielile curente de productie il constituie natura resurselor angajate materiale, umane, tehnice, valutare, etc. Deosebirea esentiala intre cele doua categorii de cheltuieli este data de trasaturile specifice ale investitiilor si anume;[4]

·       Durata; orice proiect de investitii are un ciclu de viata propriu, caracterizat prin etape si momente/jaloane bine definite si pe parcursul careia parametrii economici ai proiectului au o evolutie proprie descrisa in tabloul de flux de numerar;

·       Eficienta- conform careia, promotorul de proiect (agentul economic declansator) accepta schimbarea unei disponibilitati prezente de resurse, in schimbul unei serii de efecte/incasari viitoare care in suma totala absoluta sa fie superioare cheltuielilor initiale;

·       Riscul care decurge din evolutia parametrilor proiectului si daca cheltuielile au un grad de certitudine rezonabil efectele sunt numai sperante.

Spre deosebire de alte concepte, notiunea de investitie pune accentul pe domeniul de aplicatie, pe continutul sau. In acest context ea poate fi abordata din mai multe puncte de vedere.

            Dimensiunea contabila este cea mai restrictiva, care reduce investitia la notiunea de imobilizare in sens contabil al cuvantului. Din acest punct de vedere investitia reprezinta “toate bunurile mobile si imobile, corporale sau necorporale, achizitionate sau create in intreprindere destinate a ramane constant sub aceeasi forma”. Rigoarea contabila a impus doua conditii restrictive de incadrare a cheltuielilor in categoria de investitii: proprietatea si decalajul intre achizitie si consumul bunurilor achizitionate. Astfel pentru ca o cheltuiala cu achizitionarea sau producerea unui bun sau serviciu sa fie considerata investitie, trebuie ca acestea sa intre, din punct de vedere juridic, in proprietatea agentului economic, iar consumul lor sa se faca pe o perioada mai lunga de timp, care depaseste un exercitiu financiar.[5]

            Ca atare, cheltuielile privind elementele de activ circulant ce se consuma in acelasi exercitiu cu achizitia (concomitent) precum si bunurile de folosinta indelungata luate prin leasing, asupra carora intreprinderea nu detine drepturi de proprietate nu sunt considerate investitii.

            Bunurile in cauza se inregistreaza in contabilitate in clasa a 2 de conturi de imobilizari si le putem grupa astfel:

·       Imobilizari legate de exploatare ce pot fi definite ca “bunuri de orice natura, mobile sau imobile, corporale sau necorporale, dobandite sau create in intreprindere, nu pentru a fi vandute sau transformate, ci pentru a fi utilizate o mai lunga perioada de timp ca instrumente de lucru.

·       Imobilizari in afara exploatarii (neproductive) achizitionate sau create in intreprindere pentru alte scopuri cum ar fi: ameliorarea conditiilor de igiena si securitate a muncii, obiective cu caracter social, achizitii de bunuri in scop speculativ.

Se observa ca aceasta acceptiune asupra investitiei pune accentul pe durata de viata a bunului care depaseste durata unui exercitiu.

Dimensiunea economica largeste sfera de cuprindere a investitiei deoarece conform acestei acceptiuni investitia “reprezinta toate consumurile de resurse care se fac in prezent in speranta obtinerii in viitor, a unor efecte economice (venituri, incasari) esalonate in timp si care, in suma totala sunt superioare cheltuielilor initiale de resurse”. Si in aceasta viziune asupra notiunii de investitie gasim referire la durata dar observam ca accentul cade mai mult pe materialitatea efortului investitional precum si pe eficienta actiunii. In aceasta acceptiune se considera investitie:



1.     Cumpararea de echipamente de lucru si alte bunuri care, initial constituie iesiri de trezorerie dar care au ca urmare incasari suplimentare, economii de costuri etc. , esalonate pe o durata mai lunga de timp care, in suma totala trebuie sa asigure:

-        refacerea capacitatii de autofinantare a firmei;

-        rambursarea eventualelor datorii contractate cu ocazia implementarii proiectului;

-        crearea unui surplus de venituri care sa asigure imbunatatirea  situatiei economico-financiare viitoare a firmei.

2.     Alte cheltuieli decat cele referitoare la cumpararea de bunuri si echipamente cum ar fi

-        cheltuieli pentru publicitatea de marca;

-        costul programelor de punere la punct a unor noutati in domeniul tehnologic organizatoric, al resurselor de munca etc.

-        costul actiunilor de punere la punct a unor produse materiale noi;

-        cheltuielile cu programele de cercetare- dezvoltare.

Aceste cheltuieli sunt trecute de regula pe costurile de productie, nu apar explicit in bilant desi efectul lor scontat asupra trezoreriei firmei sub forma de intrari se prelungeste pe o perioada mai lunga de timp.

            Dimensiunea financiara este cea mai cuprinzatoare deoarece considera investitii “toate cheltuielile de resurse care genereaza venituri si/sau economii pe o lunga perioada de timp in viitor si in consecinta si amortizarea (rambursarea) lor se face pe mai multi ani”.

            Acceptiunea financiara inglobeaza in notiunea de investitii toate elementele de imobilizari sau cheltuieli definite anterior, in plus are in vedere si nevoia de fond de rulment de exploatare, generata de cresterea volumului de activitate. Din punct de vedere financiar, valoarea reala a efortului investitional pentru realizarea unui proiect este data de costul obiectivului ce se construieste plus nevoia de fond de rulment necesar exploatarii.

            Nevoia de fond de rulment pentru exploatare rezulta prin diferenta intre “necesitatile” cerute de buna functionare a ciclului de exploatare, date de cresterea activelor circlante (stocurile de materiale, semifabricate produse finite, creante clienti TVA de recuperat) si resursele provenind din exploatare (creante furnizori, avansuri si aconturi clienti, etc.). In majoritatea cazurilor resursele disponibile sunt inferioare nevoilor si ca atare apare o diferenta, un gol de resurse, care poate compromite buna desfasurare a procesului de productie. El trebuie preliminat si acoperit prin capital permanent sub forma de fond de rulment. Din punct de vedere financiar problema cea mai importanta pentru investitor este de a se asigura echilibrul intre resurse si nevoi.

            De retinut e si acceptiunea juridica, cuprinsa in acordurile bilaterale internationale privind promovarea si garantarea investitiilor (incheiate de Romania cu terte state) potrivit careia investitia inseamna “activele investite de catre investitorii unei parti contractante pe teritoriul celeilalte parti contractante in conformitate cu legile si reglementarile aplicabile pe teritoriul ultimei”. In acest cadru investitia cuprinde :

·       bunuri mobile si imobile si alte drepturi reale: servituti, sechestre, ipoteci, gajuri etc.;

·       actiuni, parti sociale, orice alt fel de participare la societati;

·       drepturi de creanta sau orice alte drepturi de aceeasi valoare economica;

·       drepturi de proprietate intelectuala: drepturi de autor, brevete, know-how, goodwill, desene si modele industriale, marci de comert sau de serviciu, alte drepturi similare recunoscute reciproc de catre parti;

·       concesiuni de prospectare, extractie si exploatare a resurselor naturale.

In concluzie, conceptul de investitii poate fi abordat din mai multe puncte de vedere: psihologic, juridic, economic, monetarist.

Psihologic, o investitie reprezinta renuntarea la bunuri imediate in schimbul unor avantaje viitoare. Din acest punct de vedere, intreprinzatorul se afla in dilema, fiind constrans sa renunte la satisfactii imediate in speranta unor castiguri viitoare mai mari.

      Din perspectiva juridica o cheltuiala care nu are incidenta patrimoniala directa nu este considerata investitie, chiar daca aceasta sporeste in timp potentialul si performantele intreprinderii.

      Sensul monetarist considera investitii totalitatea cheltuielilor efectuate in vederea obtinerii de venituri monetare in viitor. Se ajunge la concluzia ca toate cheltuielile ar trebui considerate investitii, indiferent de destinatia lor, si deci reduce intelesul notiunii de investitie la cea de cheltuieli.

      Concluzionand, putem spune ca investitia reprezinta “orice cheltuiala de resurse facuta in vederea crearii premiselor necesare obtinerii, pe o perioada lunga de timp, in viitor, a unor efecte utile scontate”.

     

1.3. Definirea si clasificarea investitiilor de capital

Desfasurarea normala a procesului de productie presupune contributia mai multor factori (capital fix, munca, materii prime), iar in cadrul acestora un rol deosebit de important il ocupa capitalul fix. Crearea de noi utilaje, precum si aducerea parametrilor celor existente la nivel impus de progresul tehnic contemporan se realizeaza numai prin investitii. Deoarece aceasta lucrare are in vedere o investitie de capital, respectiv realizarea unei noi trepte de calcar la     S.C. EXPLOATAREA MINIERA RAMNICU VALCEA S.A. voi prezenta in continuare cateva notiuni referitoare la investitiile de capital. Investitiile de capital reprezinta totalitatea cheltuielilor prin care se creeaza sau se achizitioneaza noi capitaluri fixe, productive sau neproductive, se dezvolta, se modernizeaza si se reutileaza cele existente. Prin investitii de capital se asigura construirea de noi unitati economice, dezvoltarea, modernizarea si reutilarea celor existente, precum si construirea, largirea si amenajarea obiectivelor cu caracter social- cultural si de locuinte. Sunt asimilate investitiilor cheltuielile pentru explorari, prospectari si cercetari geologice referitoare la lucrarile de investitii, cheltuielile pentru impaduriri si plantatii de pomi si vita de vie, imbunatatiri funciare; cheltuielile pentru achizitionarea animalelor de munca. Prin extindere sunt considerate investitii cheltuielile cu supravegherea realizarii viitorului obiectiv si pentru calificarea salariatiilor care vor lucra in unitatea nou construita; cheltuielile pentru demolari, exproprieri si amenajari.[6]

     Investitiile de capital au un rol deosebit de important in asigurarea dezvoltarii si restructurarii economice nationale. Indiferent de natura investitiei (de stat, de grup sau particulara), fiecare agent economic investitor urmareste cu prioritate:

·       accentuarea procesului de modernizare a bazei tehnice in conditiile restructurarii intregii productii materiale;

·       reducerea costurilor de productie si indeosebi a cheltuielilor materiale. Problema apare cu atat mai importanta cu cat reducerea costurilor de productie se va face in conditiile ridicarii nivelului calitativ al produselor, diversificarii sortimentale si cresterii gradului de  complexitate a acesteia;

·       promovarea larga a progresului tehnic, prin aplicarea cat mai rapida in productie a rezultatelor cercetarii stiintifice si tehnologice;

·       gospodarirea judicioasa a materialelor de care dispune fiecare beneficiar de investitii , ridicarea gradului de valorificare a resurselor materiale etc;



·       cresterea calitativa a intregii activitatii de comert exterior si de cooperare economica internationala.

                Se apreciaza ca in urmatorii ani investitiile de capital vor fi orientate cu prioritate  pentru modernizarea capacitatilor de productie, care influenteaza in primul rand, laturile calitative ale proceselor de productie, favorizand ridicarea nivelului tehnic al productiei, imbunatatirea calitatii produselor si diversificarea acestora, corespunzator economiei de piata.

                Investitiile se pot clasifica dupa mai multe criterii, si anume:

a.     Dupa structura lor, se pot grupa in:

·          Masini, utilaje, instalatii si linii tehnologice, inclusiv aparate de masura si control;

·          Lucrari de constructii-montaj, compuse din lucrari de constructii si instalatii si lucrari de montaj al utilajelor tehnologice realizate pe santierele de constructii;

·          Lucrari geologice pentru descoperirea de noi rezerve de substante minerale utile;

·          Alte cheltuieli de investitii care se refera la plantatii pomi-viticole, pana la trecerea acestora pe rod, cumpararea si cresterea animalelor pana dau productie.

b.     Dupa legatura pe care o au cu obiectivul proiectat, investitiile se clasifica in investitii directe, colaterale si conexe. Investitiile directe sunt cele care fac obiectul de baza (achizitionarea utilajelor, montarea acestora, executarea fundatiilor si a constructiilor etc.) Aceste investitii se calculeaza pe baza devizelor de cheltuieli care se intocmesc pe  categorii de lucrari, pe obiectiv sau pe intreaga investitie (devizul general). Investitiile colaterale se materializeaza in lucrari care asigura utilitatile obiectivului de baza (cai de acces, conducte de apa, gaze, aer comprimat, retele telefonice, precum si cele indreptate spre construirea unor obiecte destinate deservirii obiectivului de baza- magazine, locuinte in jurul obiectivului de baza etc.). Cheltuielile care se fac cu aceste investitii se stabilesc prin devize special elaborate. Investitiile conexe sunt cele finalizate in alte obiective economice (in amonte) pentru a asigura viitorului obiectiv economic materiile prime necesare desfasurarii procesului de productie.

c.      Dupa sursa de finantare, investitiile se impart in investitii finantate din surse proprii sau din surse atrase. Sursele proprii se constituie din capitalul propriu (din profit, din fondul de amortizare si din incasarile obtinute in urma vanzarii unor utilaje). Sursele atrase in aceasta perioada au un rol mare in finantarea investitiilor si se constituie din credite bancare interne si externe, alocatii de la buget sau din alte surse.

d.     Dupa modul de constituire, investitiile se  impart in investitii nete si investitii brute. Investitiile nete sunt constituite din sumele de bani ce provin din produsul national net si au ca scop sporirea capitalului fix si a stocurilor de materii prime si materiale. Daca la investitia neta se adauga amortizarea care are ca scop principal inlocuirea capitalului fix uzat, se obtin investitiile brute, care contribuie la cresterea absoluta a capitalului fix.

e.      Dupa natura obiectivului, investitiile se materializeaza in obiective noi si in dezvoltari, modernizari, reutilari sau reprofilari. De mentionat ca in perioada actuala de dezvoltare economica investitiile vor fi orientate spre modernizari, reutilari si retehnologizari care sa asigure restructurarea economiei nationale in conditii de eficienta si competitivitate.

f.      Dupa modul de executie, investitiile se impart in investitii executate in antrepriza si in regie. Aceasta clasificare se foloseste cu precadere pentru lucrarile de constructii. Modul de executie este impus de o serie de factori, din care se precizeaza: gradul de specializare a viitorului obiectiv, marimea obiectivului, natura lucrarilor etc.

Investitiile se mai pot clasifica si dupa alte criterii, si anume: sfera de activitate (productiva, social- culturala), ramurile beneficiare (investitii executate in industrie, agricultura, constructii, transporturi) etc.[7]

1.4. Rolul investitiilor in Romania in procesul tranzitiei la economia de piata

Indiferent de oranduirea sociala, de regimul politic, investitiile  au constituit un factor hotarator al dezvoltarii economico-sociale, prin volumul, structura si calitatea lor.[8]

La nivelul unitatilor economice rolul investitiilor poate fi apreciat in complementaritate cu activitatea de baza care reflecta profilarea oricarei unitati si pe care investitiile o amplifica.

O analiza a rolului investitiilor in tara noastra nu poate fi realizata decat in cele doua ipostaze ale sale: retrospectiva si prospectiva.

In context retrospectiv remarcam folosirea insistenta a parghiei investitiilor in dezvoltarea economico-sociala, in mod deosebit in deceniile 7-9 ale secolului XX-lea in Romania. Faptul era posibil   intr-o economie etatizata, aproape integral, bazata pe monopolul puterii asupra proprietatii.

Prin urmare, rolul investitiilor s-a manifestat in urmatoarele directii:[9]

1.     Promovarea procesului de industrializare globala a tarii, fapt care nu poate fi nici negat, nici ignorat. Nu poate fi negat pentru ca efectele acestor investitii au insemnat fabrici si uzine, in mai toate localitatile urbane sau urbanizate, cai de comunicatie, obiective social culturale. Numai ca folosirea excesiva a parghiei investitiilor In procesul industrializarii a condus la scaparea ei de sub control. S-a ajuns, mai ales dupa 1975 ca industriile create, multe axate pe bunuri de investitii, sa impuna noi investitii. Si aceasta in conditiile accentuarii crizei energetice, a crizei resurselor materiale, a restructurarii pietelor externe. S-a ajuns astfel ca rolul investitiilor intr-un proces de industrializare, necesar in economia postbelica a  Romaniei, sa fie deturnat de supralicitare. Ca urmare s-a creat o structura a industriei greu de sustinut, energofaga si materialofaga, cu un coeficient de eficienta economica in scadere.

Rolul investitiilor in procesul de industrializare in Romania postbelica nu poate fi ignorat pentru ca stadiul inregistrat si structurile inadecvate ale industriei romanesti actuale constituie un punct de plecare in procesul de reforma si de tranzitie la economia de piata.

2.     Remarcam ca pentru o serie de ramuri, printre care si constructii, transporturi, gospodarire comunala, investitiile au insemnat o amplificare a bazei lor materiale. Pentru agricultura trebuie sa remarcam in plus faptul ca investitiile au succedat deposedarea de pamant a proprietarilor si prin aceasta ele au generat intr-o anumita masura scadererea interesului populatiei rurale cu privire la modul si gradul de valorificare a pamantului.

3.     Nu se poate omite rolul investitiilor in crearea si amplificarea numarului de locuri de munca, cu deosebire in industrie si constructii. Remarcam implicatiile pe plan teritorial ale acestui fapt, amplificarea navetismului, amplificarea procesului de migratie a fortei de munca din rural in urban, necesitatea si implicatiile dezvoltarii oraselor, orientarea formarii profesionale etc.

4.     Datorita monopolului de stat asupra proprietatii, caracterului etatizat si a centralismului decizional economic, investitiile au constituit principala parghie prin care s-a fortat realizarea unor structuri inadecvate ale complexului national economic. Aceste structuri s-au concretizat in amplificarea industriei natinale mai ales a subramurilor energofage. Uneori in conditiile unui import costisitor de materii prime si nivelului neperformant al unor subramuri industriale. S-au practicat uneori preturi inechitabile in evaluarea raporturilor economice dintre ramurile economiei. A fost spoliata prin preturi agricultura in favoarea industriei si au fost ignorate necesitatile sferei nemateriale, pe plan investitional.

5.     Desigur, investitiile au avut un rol anume in participarea Romaniei la schimburile economice externe cu deosebire pe anumite piete si in conditii specifice.

In context prospectiv, rolul investitiilor se amplifica si se diversifica, tinand cont de complexitatea procesului de tranzitie al tarii noastre catre economia de piata, ca si de implicatiile reformei economice, sociale si politice declansate in anul 1990. Dar in acelasi context va trebui sa remarcam situatia speciala in care se  afla activitatea de investitii in tara noastra in ultimii ani.[10]



O caracterizare succinta a situatiei investitiilot dupa 1990 este relevanta:

a.      raporturile structurale din economie au fost buversate, decizia economica a devenit un atribut al fiecarui agent economic;

b.     o serie de proiecte de investitii au fost sistate, anulate, blocate, o serie de lucrari de investitii au fost sistate in stadii variate de executie.

c.      Fondurile de investitii au fost in mare masura deturnate spre alte destinatii decat cele investitionale;

d.     In general, comparativ cu anul 1989 s-a inregistrat o evolutie nedorita a principalilor indicatori: scaderea productiei industriale si agricole, a produsului intern brut si net; scaderea interesului, dar si a potentialului investitional; cresterea preturilor si a inflatiei; aparitia si cresterea somajului; cresterea importului pentru consum si scaderea exportului; deteriorarea monedei nationale;

e.      Totusi, in ultimii ani procesul de reforma avanseaza, fapt ce poate fi remarcat prin: cresterea initiativei private in economie, deschiderea legislativa pentru realizarea de investitii cu capital strain, reorganizarea unitatilor economice ca regii autonome sau societati comerciale, reconstituirea proprietatii private asupra pamantului, incercarea de redobandire a unor segmente de piete externe.

Rolul investitiilor va trebui sa aiba in vedere orientari similare dar in conditii calitative noi prezentate in continuare:

1. Investitiile vor constitui parghia esentiala in procesul de reforma impusa pentru deconstructia structural- calitativa a complexului national economic. Se impun astfel procesele de dezinvestitie si procese investitionale care vor asigura perfectionarea bazei materiale  existente conform cu cerintele noilor structuri ale complexului national economic, adaptat conditiilor de piata.

2. Se remarca apoi rolul pe care investitiile il pot avea in procesul de migrare a capitalurilor dintr-o ramura in alta, in conditiile concurentei si in profil teritorial. Mobilul acestui rol il va constitui evident, profitul scontat de investitor, dar fara a face abstractie de eventualele restrictii economice, sociale, ecologice si de alta natura.

3. Un rol important il vor avea investitiile in ceea ce priveste reconstructia economica, sociala si profesionala. In acest context se impune promovarea unor proiecte de investitii care sa asigure reactivarea unor activitati, tehnologii, uzine, in raport cu noile cerinte ale pietei, adaptarea din mers la progesul tehnic si tehnologic, finantarea de reorientare si recalificare profesionala a fortei de munca disponibilizate, stoparea caderii economice si stimularea unor procese de relansare economica.

            4. Manifestarea rolului investitiilor in directiile mentionate ramane totusi conjuncturala.

            Atunci cand etapa de tranzitie la economia de piata va fi incheiata, rolul investitiilor va avea ca directii principale de manifestare: contributia la procesul cresterii economice prin perfectionarea bazei materiale a societatii si economiei romanesti in conditiile mecanismelor pietei; promovarea in structura de ansamblu a economiei nationale a progresului tehnic; sustinerea procesului formarii profesionale si ocuparii locurilor de munca adaptat la cerintele dinamice socio-economice; protectia mediului; promovarea proiectelor de natura socioculturala in functie de raportul cerinte-posibilitati; intarirea capacitatii de aparare a tarii; promovarea proiectelor care faciliteaza amplificarea relatiilor economice externe.

               Rolul invedstitiilor in mecanismul economic se afla sub incidenta unor factori variati. Intre acesti factori remarcam: nevoia sociala reflectata in cererea unor produse si servicii, valoarea resurselor banesti economisite, capacitatea de autofinantare, costul creditului, nivelul rentabillitatii.[11]

            Principalul aspect care vizeaza deciziile in domeniul investitiilor, in economia de piata, il constituie necesitatea descentralizarii acestora. Deciziile de investitii trebuie sa fie luate la nivelul unitatilor, adica a agentilor economici, in functie de nivelul surselor de finantare ale acestora, precum si in functie de raportul cerere- oferta la produsele respective. In acest caz, statul are drept de decizie numai pentru investitiile finantate integral sau partial de la buget si rol de regulator asupra deciziilor individuale prin politica de credite pe care o promoveaza. De aceea, se prevede ca in urmatorii ani sa se diminueze rolul statului in orientarea dezvoltarii economico-sociale; se va actiona prin intermediul unor programe elaborate special la nivel macroeconomic, care sa contina informatii privind strategia si orientarea capitalurilor de investitii, sa asigure orientarea sau descurajarea unor investitii prin orientarea capitalurilor, impozite diferentiate pe tipuri de activitati, impozite progresive sau regresive pe cifra  de afaceri sau pe profit.

            De asemenea, la nivelul agentilor economici, se impune cunoasterea cu exactitate a evolutiei veniturilor si cheltuielilor, a cererii si ofertei la produsele care fac obiectul respectivei activitati, a evolutiei eficientei economice pe fiecare produs si pe total activitate. Elaborarea, la nivelul fiecarei unitati, a unor programe privind dezvoltarea si restructurarea proprie permite cunoasterea din timp a, de catre salariati si actionari, a orientarii consiliilor de administratie si faciliteaza participarea acestora la cresterea eficientei actiunilor propuse.

           

            In procesul de transformare si restructurare a economiei nationale, un rol deosebit de important il are privatizarea intreprinderilor, care va necesita si restructurarea capacitatiilor de productie, pregatirea conducerilor si ridicarea nivelului de cunostinte tehnologice si manageriale ale salariatilor

            In ridicarea eficientei economice a investitiilor un rol deosebit de important il au informatiile financiar-contabile ale unitatilor, evidentiind necesitatea ca ele sa reflecte cat mai exact valoarea la zi a patrimoniului fiecarei unitati  in functie de utilajele existente, preturile reale ale acestora, utilitate lor in procesul de productie, perioada de timp cat vor mai functiona pana la scoaterea din functiune, evaluarea corecta a realizarilor si a eventualelor actiuni, necesitatea folosirii unor categorii financiare speciale ale economiei de piata.

            In conditiile trecerii la economia de piata, fiecare agent economic isi va face o dimensionare stricta a numarului de salariati si a fondului de salarizare. In acest context poate sa apara situatia ca un anumit numar de salariati sa-si piarda locul de munca. Drept urmare, statul are rolul deosebit de important de asigurare a protectiei sociale ale salariatilor. Unele masuri de protectie se infaptuiesc prin investitii, cum sunt sprijinirea de catre stat a societatilor comerciale mici si mijlocii, a serviciilor si prestarilor de servicii in vederea atragerii personalului disponibil si asigurarii unor noi locuri de munca.

            Viitoarele prevederi in domeniul investitiilor vor asigura un echilibru economic, o evolutie ascendenta in aceasta activitate, vor impulsiona trecerea la economia de piata, urmand sa contribuie la dezvoltarea si restructurarea economiei nationale intr-o anumita perioada de timp.



[1] Ion Ionitǎ, Cristian Bǎnacu, Economia, eficienta si finantarea investitiilor, Ed. Economicǎ, Cluj Napoca 2002, pg 11

[2] Ion Ionitǎ, Cristian Bǎnacu, Economia, eficienta si finantarea investitiilor, Ed. Economicǎ, Cluj Napoca 2002, pg 12

[3] Marian Stoian, Gestiunea Investitiilor, Ed Economicǎ, Bucuresti 1996, pg 26-27

[4] Marian Stoian, Gestiunea Investitiilor, Ed Economicǎ Bucuresti 1996, pg 27-28

[5] Marian Stoian, Gestiunea Investitiilor, Ed Economicǎ, Bucuresti, 1996, pg 28

[6] Ion Vasilescu, Ion Romanu, Claudiu Cicea, Investitii, Ed. Economicǎ, Bucuresti 2000, pg 16

[7] Ion Vasilescu, Ion Romanu, Claudiu Cicea, Investitii, Ed Economicǎ, Bucuresti 2000, pg 18

[8] Ion Ionitǎ, Cristian Bǎnacu, Economia, eficienta si finantarea investitiilor, Ed. Economicǎ, Cluj Napoca 2002, pg 29

[9] Ion Ionitǎ, Cristian Bǎnacu, Economia, eficienta si finantarea investitiilor, Ed Economicǎ, Cluj Napoca 2002, pg 29

[10] Ion Ionitǎ, Cristian Bǎnacu, Economia, eficienta si finantarea investitiilor, Ed Economicǎ, Cluj Napoca 2002, pg 30

[11] Ion Ionitǎ, Cristian Bǎnacu, Economia, eficienta si finantarea investitiilor, Ed. Economicǎ, Cluj Napoca 2002, pg 32








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




PROIECT DE ABSOLVIRE AGENT IMOBILIAR - INCHIRIEREA UNUI APARTAMENT DE 3 CAMERE LA BLOC
ETICA - Etimologie, definitii si delimitari conceptuale
PLAN DE AFACERI “TEA O’CLOCK” SRL - amplasarea si aprovizionarea automatelor de ceai
ANALIZA STARILOR FINANCIARE PE BAZA EFECTULUI DE LEVIER FINANCIAR
Master administrarea afacerilor internationale
Proiect de practica - sc. decor. srl
EVALUAREA INTREPRINDERII STUDIU DE CAZ S.C SOFT S.A Cluj- Napoca
ANALIZA COST-BENEFICIU


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu