Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » afaceri
Proiect documentar pentru infiintarea unei firme de confectii

Proiect documentar pentru infiintarea unei firme de confectii



Introducere

            Daca in Romania se poate vorbi de un sector care sa faca parte din economia globala, atunci trebuie sa vorbim in primul rand despre industria confectiilor. E un domeniu care a reactionat imediat dupa 1989 si care a trecut rapid la economia de piata, cu amendamentele ei romanesti, bineinteles.

            Transformata intr-un fel de locomotiva a exportului romanesc in suferinta, ea ne-a invatat intr-o prima faza cum si ce putem vinde. Ani de zile, Romania a vandut manopera, la un pret care a scos Polonia, de pilda, din joc. Industria a devenit un excelent debuseu pentru forta de munca intr-o perioada de restrangere severa a personalului ocupat in multe din ramurile economiei romanesti.

            Cele doua segmente, textilele si confectiile, au apucat drumuri diferite.

            Industria primara a resimtit cel mai mult socul caderii pietelor. Disparitia CAER-lui, dependenta de intermediari si aparitia lohn-lui au facut sa dispara o mare parte din producatori. Sectorul primar a intrat, practice peste noapte, intr-un mediu concurential, global, cu care avusese pana atunci contacte firave si indirecte. Contractele externe se faceau prin intreprinderi de comert exterior, care actionau ca mandatari ai partenerului extern. Odata disparuta piata externa, sansa tesatoriilor ar fi fost, intr-o prima faza, consumatorii interni. Acestia insa au fost integrati in sistemul lohn, care le-a permis supravietuirea, dar i-a rupt de sectorul primar.


            Este lohn-ul un instrument necesar?

            Inclinam sa spunem ca da, pentru ca a mentinut Romania pe harta mondiala a confectiilor. Dar exista un revers al medaliei, care face ca bilantul sa nu fie pozitiv. Transformarile de piata mondiala, implicarea marilor firme in coordonarea intregului process, de la industrue primara la confectionare, prelucrare si desfacere, a dus la instaurarea unui cvasimonopol asupra conditiilor de livrare si de plata, care micsoreaza dramatic rata profitului la furnizor.

            De altfel, diferenta dintre pretul ex works si pretul de desfacere a depasit deja marja obisnuita de 65%. Presiunea exercitata de consumatorul final asupra preturilor de desfacere a fost transmisa integral producatorilor.

            In aceasta competitie acerba a preturilor, firmele mici nici nu prea au prea multe optiuni. Prima varianta ar fi sa cedeze in fata marilor producatori si sa iasa de pe piata, pentru ca nu vor face fata gestionarii de costuri cu tendinta de crestere. A doua varianta este reorientarea catre piata interna, cu design, colectii, marketing si desfacere proprii. Adica alocare de resurse financiare intr-o zona in care majoritatea acestor firme nu au nici un fel de experienta. Mai mult industria e

grevata de faptul ca nu e integrata deocamdata in sistemul bancar de creditare. Investitiile in utilaje si echipapente sunt finantate in mare masura din surse proprii (peste 80 %, conform studiului SOREC comandat de FEPAIUS). Fatalmente, companiile trebuie sa-si asigure continuitatea productiei in system lohn, pentru a putea mentine rata veniturilor la un nivel suportabil.

            Comparatiile nu ne avantajeaza ba chiar am putea spune ca  functioneaza ca factor descurajant. Consumul de imbracaminte al unei familii medii din Romania este de 120 Euro pe an. Prin comparatie, un singur consummator cheltuie anual pentru imbracaminte 770 Euro in Germania, 509 Euro in Franta si 423 Euro in Spania (SIPP 2002).

            Si totusi la aceasta piata modesta revenim atunci cand vorbim de viitorul industriei in Romania. Constructia brandului, markengul, desfacerea trebuie sa devina teme obligatorii pentru cei implicati in domeniu, pentru a mai putea vorbi de un domeniu al confectiilor peste cinsprezece ani.

         Romania va intra intr-o competitie  directa cu tari precum Indonezia, India, China, Pakistan, Thailanda si Filipine. Statele asiatice vor pleca din capul locului cu avantaje importante. Toate aceste state sunt prezente pe cele trei piete importante: Asia, America de Nord, Europa. Toate aceste state sunt mari producatoare de bumbac, si sunt concomitant si mari exportatoare de textile. Romania este, de altfel, singura mare exportatoare de confectii care nu este in acelasi timp si furnizoare de textile.

          Capitolul I. Sectorul IMM

 

In Romania, ca si in multe alte tari central si est europene, trecerea la economia de piata a insemnat, in esenta, evolutia a doua componente: transferul dreptului de proprietate asupra intreprinderilor de la stat la persoane de drept privat, adica asa numitul proces de privatizare, indiferent de metoda care s-a aplicat, precum si aparitia unor intreprinderi particulare noi, ca rezultat al unor initiative particulare, independente, care au luat nastere ca urmare a schimbarilor petrecute in unitatile aflate inca in proprietatea statului. Aceste doua cai de evolutie s-au manifestat mai mult sau mai putin simultan, dar in ritmuri diferite. Ambele au avut insa mari repercusiuni asupra pietei muncii. In timp ce privatizarea a dus la reducerea numarului de locuri de munca, amplificand astfel somajul, mai ales pe termen lung, noul sector particular a creat cea mai mare parte a noilor locuri de munca. Avand in vedere faptul ca majoritatea noilor intreprinderi sunt mici si mijlocii (“IMM”), reiese ca acest sector a absorbit cea mai mare parte a fortei de munca disponibilizate, si a contribuit, in acelasi timp, si la formarea unei noi generatii de patroni si de angajati.

Pe langa meritul de a fi contribuit la aparitia unui sector privat din ce in ce mai puternic, unele dintre aceste intreprinderi se caracterizeaza printr-o deosebita flexibilitate si capacitate de adaptare la nou, manifestandu-se ca o forta motrice remarcabila a progresului economic in Romania.

In timp ce eforturile si resursele se indreptau catre privatizarea si restructurarea “dinozaurilor” mosteniti de la defunctul regim, a avut loc o “revolutie tacuta” prin stradania a mii de intreprinzatori, care si-au vazut de propria lor tranzitie, luand lucrurile de la zero. Rezultatul acestor initiative a fost impresionant si a facut ca multi factori de decizie si institutii cu rol hotarator sa reconsidere principiile de baza ale conceptiilor lor despre reformele economice, si anume ca, in afara reformelor aplicate de stat de sus in jos si axate pe privatizare si pe transferul de proprietate, ar trebui incurajata si reforma de jos in sus, axata pe adevaratul spirit intreprinzator, cu incurajarea unui sector de intreprinderi mici si mijlocii puternic si dinamic. Progresul inregistrat de Romania in acest sector pana la aceasta data, atata cat este el, se datoreaza, fara indoiala, in mare parte, initiativei miilor de mici intreprinzatori care si-au castigat credibilitatea luptand in prima linie pe frontul tranzitiei catre o economie bazata pe piata libera.

IMM au fost, in ultimii ani, coloana vertebrala a economiilor mai tuturor tarilor importante din Uniunea Europeana (“UE”), „ Raportul privire de ansamblu asupra sectorului IMM ”editia 2003 scoate in evidenta rezultatele notabile obtinute de IMM din Romania si analizeaza caracteristicile acestora, pentru a vedea daca ele sunt capabile sa joace in continuare un rol determinant in viitorul apropiat.

            Romania a inceput negocierile in vederea aderarii la UE la data de 15 februarie 2000, procesul de inchidere a capitolelor de negociere se va finaliza la sfarsitul anului 2004, inclusiv prin semnarea Tratatului de Aderare. In intervalul 2005 – 2007, va continua consolidarea noului cadru de productie, bazat pe proprietatea privata, prin aplicarea unei politici corespunzatoare, care sa permita infiintarea de noi intreprinderi si sa incurajeze intreprinderile mici si mijlocii. Aceste noi firme vor fi forta capabila sa duca la o mai buna alocare a resurselor, la crearea de locuri de munca pentru cei ce si le-au pierdut ca urmare a restructurarii.

Pentru sustinerea dezvoltarii IMM ANIMMC a promovat in 2004 strategia de dezvoltare a IMM pe termen mediu.

In sedinta din data de 13 august 2004 s-a aprobat Strategia Guvernamentala de sustinerea dezvoltarii IMM pe perioada 2004-2008 promovata ca efect al consultarii partenerilor sociali, ministerelor de linie, mediului de afaceri si asociatiilor de reprezentare a IMM prin intermediul Comitetului Consultativ pentru Dezvoltarea Sectorului IMM constituit in anul 2003.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Capitolul II. Cadru Juridic

          2.1. Legislatie Romania

In sedinta de Guvern din data de 14 octombrie 2004 a fost aprobata Hotararea pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati economice in mod independent.

Noile norme metodologice prevad simplificarea procedurilor de inspectie si control la functionarea pe piata a persoanelor fizice si asociatiilor familiale prin instituirea unei proceduri de notificare asupra autorizatiilor emise, in cadrul primariilor, catre institutiile de control abilitate.

Astfel, au fost prevazute etapele concrete de obtinere a autorizatiei, obligatiile primarului in obtinerea cazierului fiscal si a rezervarii denumirii de firma, modalitatile de completare, modificare, anulare si respingere a autorizatiei.

            De asemenea au fost definite notiunile de “ drept de stabilire”, „dreptul de prestare de servicii” si „activitatile itinerante”.

Sunt simplificate modalitatile de autorizare prin instituirea declaratiei pe proprie raspundere, data in sensul ca sunt indeplinite conditiile de functionare prevazute de legislatia specifica in domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului, protectiei muncii si apararii impotriva incendiilor, precum si reglementarile specifice protectiei consumatorului, pentru activitatea desfasurata, ca si respectarea normelor de calitate a produselor si serviciilor puse pe piata .

In cazul dreptului de prestare de servicii pentru cetatenii statelor membre si cei din SEE, care doresc sa-si desfasoare activitatea in raza teritoriala a acesteia, autorizatia emisa de primarie, se acorda  in baza: dovezii ca solicitantul desfasoara in statul de provenienta in mod legal activitatea pentru care solicita autorizarea – autorizatia obtinuta in statul de origine va fi depusa la primarie in copie tradusa si legalizata.

Simplificarea procedurii de inregistrare in Registrul Comertului prin responsabilizarea primarului in relatie cu Oficiul Registrului Comertului de pe langa tribunal, acesta avand obligatia de a transmite autorizatia emisa in termen de 3 zile de la eliberarea acesteia.

Conform acestei Hotarari, persoana fizica/reprezentantul asociatiei familiale care doreste sa se autorizeze va trebui sa mearga doar de doua ori la primarie: cand depune documentatia pentru autorizare si cand ridica autorizatia si certificatul de inregistrare in registrul comertului.

            Elemente de legislatie fiscala:

            1. O prima lege care reglementeaza modul de organizarea intreprinderiloreste: Legea nr.31/16 noiembrie 1990 privind societatile comerciale.

            2. Alta lege cu importanta in organizarea unei fieme este: Legea nr. 133/20 iulie 1999 privind stimularea intreprinzatorilor privati pentru infiintarea si dezvoltarea intreprinderilormici si mijlocii.

            3. Legea 414/26 iunie 2002 privind impozitul pe profit

            Cota de impozit este de 25%, cu exceptiile prevazute de prezenta lege.

            Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile effectuate pentru realizarea acestora, din care se scad veniturile neimpozabile si se aduga cheltuielile nedeductibile. Plata impozitului pe profit se efectueaza trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul urmator.

            In cursul anului fiscal, contribuabilii au obligatia de a depune declaratia de impunere pana la termenul de plata a impozitului.

            Conform Ordonantei Guvernului nr.24/2001 privind impunerea microintreprinderilor, aceste beneficiaza de un alt regim de impozitare: nu platesc impozit pe profit ci impozit pe venit.

            4. Ordonanta nr. 3 din 27 iulie1992 privind taxa pe valoare adaugata. Este un impozit indirect care se stabilste asupra operatiunilor privind transferal proprietatilor bunurilor, precum si asupra celor privind prestarile de servicii. Cota este de 19%.

            5. Foarte importante de asemenea sunt impozitele si taxele aferente salariilor, care sunt reglementate prin urmatoarele legi:

  • Decret-lege nr.54 din 5 februarie1990 in care sunt precizate aspecte importante cu privire la impozitul pe salarii
  • Legea 1 / 8 ianuarie 1991 privind Constituirea si utilizarea fondului pentru plata ajutorului de somaj;
  • Legea 49 din 25 mai 1992 privind modificarea si completarea unor reglementari din legislatia de asigurari sociale;
  • Legea 53 din  1 iunie 1992 privind Fondul de Risc si accident;
  • Lege 145 din 24 iulie 1997 privind contributiile la asigurarile sociale de sanatate.

            Pe langa aceste impozite enumerate se pot adauga si o serie de alte taxe si impozite locale care sunt stabilite in functie de necesitatile locale.

            2.2. Legislatie si reglementari UE

          Micile afaceri sunt sursa cheie pentru noi locuri de munca, inovare, dinamism economic si o includere sociala ridicata in uniunea europeana. Ei sunt jucatorii principali in asa numita strategie de la Lisabona, care fixeaza ca obiectiv pe termen lung a face din Uniunea Europeana cea mai dinamica si competitiva economie bazata pe cunoastere din lume pana in 2010. Una din tintele acestei strategii este angajarea totala a fortei de munca. Acest obiectiv nu poate fi atins decat daca exista afaceri dinamice si in crestere, care sa creeze noi locuri de munca si sa adopte inovarea.

CONCEPTUL DE PIATA - o zona de comert destinata integral vanzarii de produse

PIATA UNICA

marfurile comercializate pe piata unui Stat Membru al comunitatii pot circula liber pe teritoriul altor State Membre

expresia practica a principiului LIBEREI CIR-CULATII A MARFURILOR

 

Conditia pentru piata unica:

- Eliminarea tuturor barierelor
* tarifare
* netarifare

I. TRATATUL – Constitutia C.E.E.

Art. 9 - 12. - prevederi pentru eliminarea taxelor vamale si altor speze cu efect echivalent
Art. 30 - 36. - restrictiile cantitative asupra importului sau exportului si a masurilor ce au efect echivalent
Art. 37. - modificarea monopolurilor de stat cu caracter comercial
Art. 85 - 86 si 90 - reguli privind activitatile, initiativele si acordarea de drepturi exclusive de catre Statele Membre
Art. 92 - 93. - stabilirea de reguli care guverneaza acordarea ajutoarelor de stat catre intreprinzatori
Art. 95 - 96. - eliminarea tratamentului (taxelor) discriminatoriu intre produsele nationale si produsele ce provin din alte State Membre
Art.30 si urmatoarele - nu definesc in ce consta o bariera comerciala, dar :

stipuleaza 'restrictiile cantitative asupra importurilor si exporturilor si spezele ce au un efect prohibitiv echivalent'

 

Exemple de bariere comerciale :

  • licentele de export si import;
  • cerintele de a indeplini specificatiile nationale prestabilite, cu privire la: greutate, forma sau dimensiune a produselor;
  • initiative de a cumpara produsele nationale;
  • cerintele de a avea un reprezentant legal intr-o tara, pentru a vinde produsele acolo

CARTEA ALBA o etapa a strategiei de pre-aderare, cu caracter de recomandare.

Strategia - 2 instrumente principale:

Acordurile Europene
Legaturile structurale dintre tarile asociale si (cu) institutiile Uniunii Europene
Acordurile : - includ libertatile pe care se bazeaza Piata Interna a Uniunii Europene - includ prevederi referitoare la amronizarea legislatiei
Dialogul structural - dezvoltatea concreta a cooperarii intre Statele Membre si tarile asociate.

CONTINUTUL SI SCOPUL CARTII ALBE

- Fiecare tara asociata are dreptul sa-si elaboreze propriul program de prioritati si grafic
- Sarcina armonizarii, tarile asociate stabilesc mecanismul de coordonare si supraveghere si strategiile legislative corespunzatoare

CARTEA ALBA :
* enumera legislatia relevanta
* indentifica masurile cheie in fiecare sector;
* supravegheaza secventialitatea.

-        Crearea conditiilor pentru infaptuirea Pietei Unice (P.U.)
* realizarea sistemelor legislative si de reglementare;
* standardele;
* metodele de certificare;
* structurile necesare pentru a face legislatia eficienta;
* cum poate fi intensificata asistenta Uniunii Europene.

CADRUL LEGISLATIV

- Cartea Alba se concentreaza asupra acelor masuri comunitare care creeaza si mentin Piata (comunitara) Interna
- Acordurile Europene sunt dinamice si contin prevederi pentru integrarea completa.

CONTEXTUL ECONOMIC

- Politici macro-economice sanatoase, esentiale pentru succesul reformei si al strategiei de pre-aderare
* cerinta imediata : ajustarea secventialitatii si ritmul armonizarii legislatiei pentru intarirea reformei.
- Reformele - dezvoltarea unor institutii care asigura bazele economiei de piata; institutii : ® organizatiile firmelor

STRUCTURA CARTII ALBE

- Legislatia esentiala pentru functionarea Pietei Interne :
* masurile cheie in fiecare sector;
* masurile care ar trebui adoptate mai intai (secventialitatea) DAR, nu stabileste prioritati intre sectoare
* descrie unele detalii structurale, administrative si organizatorice cerute in fiecare sector.

- Fiecare tara isi va stabili prioritatile si propriul grafic, conform realitatilor proprii.
- Cartea Alba - are 2 parti :

a) * analiza scopului, contextului, natura exercitiului, in termeni politici
b) * prezentarea detaliata a legislatiei comunitare in domeniul Pietei Interne.

Capitolul I
- contextul
- domeniul  de abordare realizat de Cartea Alba
- modul    

Capitolul II - identificarea caracteristicilor esentiale ale Pietei Interne si explicatia importantei sale;
- modul in care Legea Comunitara abordeaza 'DEMONTAREA DIFERITELOR TIPURI DE       BARIERE IN CALEA LIBEREI CIRCULATII'
- rolul fundamental al LIBEREI CONCURENtE

Capitolul III - modul de selectare a legislatiei privind Piata Interna
- cum a fost stabilita ordinea de prioritate
- modul de pregatire a FISELOR din ANEXA la Cartea Alba (sector cu sector)

Capitolul IV - situatia din Tarile Europei Centrale si de Est privind legislatia si structurile -Dificultati particulare
Capitolul V - asistenta Uniunii Europene
Capitolul VI - foloasele implementarii recomandarilor Cartii Albe

- actiuni ce trebuie intreprinse de catre Comisie, Statele Membre si Tarile Asociate

ANEXA - analize pe sectoare ale articolelor cheie din legislatia comunitara.

2. PIATA INTERNA SI FAZA DE PREADERARE. IMPORTANTA PIETEI INTERNE IN REALIZAREA OBIECTIVELOR UNIUNII

Piata Interna - este un instrument si NU un obiectiv in sine, pentru:
* o crestere echilibrata si sustinuta cu respectarea mediului;
* nivele inalte de utilizare a fortei de munca si de protectie sociala;
* nivel de trai si calitatea vietii;
* coeziune economica si sociala.

- Imbunatatirea performantei economice:
* o mai eficienta alocare a (fondurilor) factorilor de productie;
* concurenta sporita;
* stimularea investitiilor.

- Integrarea economica pe o Piata Interna este mai mult decat cooperarea economica (Zone de Comert Liber; Uniuni Vamale, Piete Comune).
- O Piata Interna fara frontiere se bazeaza pe un inalt grad de incredere reciproca si pe echivalenta abordarii reglementarilor.
- Scopul alinierii la regulile si practicile Pietei Interne exclude o abordare selectiva, graduala care ar reflecta conditiile din fiecare tara. Tarile trebuie sa-si adapteze ritmul programelor de armonizare la procesul reformei.

            Principalele caracteristici ale legislatiei UE pentru produsele industriale

          Libera miscare a bunurilor este una din carateristicile cheie ale Pietei Unice Europene. Principalul avantaj este ca producatorii nu trebuie sa produca dupa cerinte diferite pentru piata lor nationala si respectiv pentru piata europeana, ci trebuie sa se evalueze conformitatea procedurilor o singura data.

            Principiul pe care se bazeaza indepartarea barierelor tehnice pentru comert intre Statele Membre este bazat pe recunoasterea mutuala. Aceasta inseamna ca producatorii si furnizorii de servicii, care sunt conform cu legislatia in vigoare in Statul lor Membru de Origine, au teoretic dreptul de a comercializa produsele si serviciile in aceleasi conditii in toate Statele Membre.

            Legislatia pentru multe produse industriale este armonizata la nivel UE, in acele cazuri in care este nevoie de asigurarea unui nivel inalt de siguranta a produsului si cand obiectivele politice si economice ale masurilor nationale in Statele Membre difera. Statele Membre pot interveni asupra aplicarii principiului de recunoastere mutuala si intaririi legislatiei armonizate in cazurile in care siguranta publica, sanatatea sau protectia mediului sunt amenintate.

            Legislatia armonizata pentru produsele industriale combina doua abordari ale legislatiei, bazate pe :

  1. abordare specifica de produs care contine specificatii tehnice detaliate (directive pentru autovehicole, alimente, chimicale, farmaceutice, cosmetice, cristal, lemn, textile, incaltaminte) ;
  2. legislatia care defineste «cerintele esentiale», dar nu si pecificatii tehnice detaliate pentru categorii largi de produse   

 

 

 

 

Capitolul III. Competitivitate

            Componenta de Competitivitate a programului de Dezvoltare a Microintreprindrilor, Intreprinderilor Mici si Mijlocii (EDS) are ca scop sporirea cresterii economice si sustenabilitatii domeniilor economice alese prin imbunatatirea vanzarii si productivitatii si crearea de locuri de munca in sectorul IMM. Pentru a evalua nevoile si capacitatile diferitelor domenii si, astfel, pentru a alege domeniile de activitate ale Componentei de Competitivitate, programul EDS a realizat, in anul 2003, cinci evaluari sectoriale. Dupa terminarea evaluarilor, Componenta de Competitivitate a pus in practica doua programe pilot, in industria de confectii si in domeniul turismului, acesta din urma numai in judetul Maramures. Ca urmare a acestor doua proiecte pilot, Componenta de Competitivitate a hotarat crearea unei strategii pe trei ani, pentru sporirea asistentei in domeniul turismului si, in primul trimestru al anului 2005, va identifica un nou sector economic in care sa-si desfasoare activitatea intre 2005-2007.

            Dupa consultari cu mai multe IMM-uri si asociatii profesionale, CHF a identificat necesitatea de a realiza un ghid cuprinzator si actualizat de aprovizionare pentru industria de confectii. CHF a strans, in acest scop, o serie de experti romani si straini, care sa colaboreze cu omologii de la nivel national pentru elaborarea acestui Ghid de Aprovizionare. Rezultatul acestei activitati este un Ghid care contine informatii utile despre managementul aprovizionarii interne si externe, calitate si standarde, precum si operatiuni de import-export. In plus, Ghidul de Aprovizionare contine o baza de date extinsa cu furnizori de tesaturi, fire si accesorii din Romania.

            CHF International Romania este reprezentantul national CHF International, organizatie americana privata, non-profit de dezvoltare internationala avand proiecte in 30 de tari.

            In 2004, Componenta de Competitivitate a lansat un proiect pilot menit sa imbunatateasca competitivitatea industriei de confectii din Romania.

            Industria de imbracaminte este una din cele mai competitive industrii romanesti si ramane un sector strategic important din economia Romaniei. Actualmente sunt angajati in acest sector (textile-imbracaminte) un numar de aproape 360.000 (14% din intregul sector industrial al Romaniei). Aceasta industrie realizeaza aproximativ 25% din exporturile Romaniei. In acest sector exista 4.800 de fabrici.

            Aprovizionarea in orice activitate este importanta, dar aici trebuie acordata o mare atentie materialelor.

            In perioada de dupa 1990 , odata cu semnarea Acordului de asociere la UE, a acordurilor de comert liber cu tarile AELS si cu tarile membre CEFTA, precum si prin reinoirea cadrului juridic al relatiilor comerciale si de cooperare cu celelalte state vecine, comertul exterior romanesc a inregistrat o relansare pe anumite spatii geografice.

            Comertul exterior al Romaniei a cunoscut o tendinta de repolarizare a sa, in special prin integrarea comercialacu tarile member ale UE, concomitant cu micsorarea schimburilor cu tarile Europei Centrale si de Est.

            Elementul definitoriu al schimburilor comerciale de confectii imbracaminte cu unele tari din UE il reprezinta optiunea partenerilor straini din aceste tari pentru procesarea in sistem LOHN.

            Pentru partenerii din UE, acest tip de cooperare cu Romania , comparativ cu alte tari din Europa de Est, prezinta avantaje legate de costuri si de amplasamente atractive de productie.Industria confectiilor din Romania dispune de resurse umane calificate, care accepta costuri salariale reduse in absenta altor alternative avantajoase pe piata fortei de munca din tara noastra.

            Scaderea cererii de produse textile si de imbracaminte pe piata interna s-a datorat erodari puterii de cumparare, iar scaderea productiei s-a datorat declinului sectoarelor furnizoare de materii prime. Piata de desfacere a produselor textile si a confectiilor de imbracaminte realizate in Romania a cunoscut urmatoarea evolutie :

Indicatorul

UM

Destinatia produselor in ani

1998

2001

2003

Volumul productiei realizate :

mil.$

4000

3744

5520

  • textile

mil.$

2357

1004

1004

  • confectii

mil.$

1643

2740

4516

Din care:

pentru consumul intern:

mil.$

2696

709.6

1342,3



  • textile

mil.$

1975

462,6

462,6

  • confectii

mil.$

994

247,0

879,7

Pentru export

mil.$

1031

2998,4

4403,3

  • textile

mil.$

382

505,4

767,0

  • confectii

mil.$

649

2493,0

3636,3

            Fata de anul 1989, in care 40% din productia de confectii era destinata pietei interne si 60% exportului. La nivelul anului 2003, exportul detine cca 97% din volumul total al productiei realizate.

            In perioada 1989-2003 eforturile au fost indreptate spre restructurarea si modernizarea ramurii, spre achizitionarea de utilaje performante, urmarindu-se imbunatatirea nivelului de calitate a produselor, concomitent cu cresterea performantelor economice.

            Efortul investitional in industria textila si cea a confectiilor de imbracaminte, pe surse de finantare, la sfarsitul anului 2003, se prezinta astfel :

Total

Surse proprii

Surse atrase

Total din care

1662,5

845,2

817,3

  • textile si produse textile

731,1

146,2

584,9

  • confectii de imbracaminte

931,4

699

232,4

            Efortu investitional realizat in sectorul de confectii de imbracaminte a fost pozitiv influentat de :

Ø     numarul mare de societati comerciale de profil care s-au creat in ultimii 13 ani, in special IMM-uri ;

Ø     investitia specifica redusa pentru crearea unui loc de munca ;

Ø     necesitatea realizarii unor produse competitive solicitate pe piata UE;

Ø     necesitatea implementarii noilor tehnologii de croire, asamblare, finisare, ambalare a produselor, in vederea reduceri pretului de cost si a mentinerii pietelor externe;

Ø     realizarea unui profit sigur, intr-un timp scurt utilizat si in actiuni de modernizare a fluxurilor tehnologice.

3.1. Analiza SWOT a industriei confectiilor de imbracaminte

            Analizand situatia existenta in prezent in industria textila si a confectiilor de imbracaminte, se observa :

            Puncte tari :

Ø     realizeaza produse competitive in raport pret/calitate, pentru piata interna si externa, destinate necesitatilor vitale si de moda ale populatiei ;

Ø     are traditie indelungata in productia si comertul cu astfel de produse pe piata interna si externa ;

Ø     detina o forta de munca stabila si bine instruita, care se poate specializa intr-o perioada scurta si costuri reduse ;

Ø     are propritatea de a valorifica superior materiile prime (lana, fibre liberiene, piei pentru confectii de imbracaminte si blana) ;

Ø     detine un important segment de piata externa, cucerit cu mari eforturi si are perspective reale de a creste exportul de confectii textile  si pe alte piete noi ;

Ø     dispune de utilaje si instalatii performante in majoritatea subsectoarelor de confectii ;

Ø     necesita costuri reletiv mici, fata de alte ramuri industriale, pentru modernizari, retehnologizari, si infiintari de intreprinderi mici si mijlocii ;

Ø     implica un cost redus pentru crearea unui loc de munca in confectii (circa 250.000 $/loc. in module industriale eficiente, dotate cu masini si agregate performante de croire, coasere, finisare, ambalare si cca. 8000 $/loc. in unitati micro si mici, cu o structura de fabricatie de complexitate mica si medie) ;

Ø     are capacitate mare de adaptare la cerntele pietei ;

Ø     are capacitatea de a-si sustine importurile, creind un excelent valutar pentru alte necesitati ale economiei.

Puncte slabe :

Ø     nu are asigurata, in tara, material prima necesara realizarii produselor (nici cantitativ, nici calitativ);

Ø     ramanerea in urme din punct de vedere ethnic si tehnologic al sectoarelor primare de produse textile (pondere inca mare de utilaje si tehnologii neperformante in filaturi, tesatorii, finisaje, argasatorii);

Ø     costuri mari de fabricatie in subsectoarele primare datorita:

v    capacitatilor mari, nestructurate, cu flexibilitate si adaptabilitate redusa la cerintele pietei

v    folosirea unor capacitati sub limita de rentabilitate ;

v    personal supradimensionat ;

v    productivitati fizice reduse ;

v    consumuri materiale si energetice mari fata de produsele similare concurente

Ø     numar inca mare de societati comerciale cu capital majoritar de stat in subsectoarele primare, neatractive pentru investitori ;

Ø     orientare intarziata a noilor IMM-uri catre produse mai complexe si pentru segmentul superior al pietei ;

Ø     nume de marca interne fara forta sau in curs de formare ;

Ø     informatii limitate ale IMM-urilor despre pietele externe si despre produsele destinate segmentului superior de piata ;

Ø     accesul dificil la sursele de finantare ;

Ø     insuficienta fondurilor de investitii si a fondurilor necesare achizitionarii resurselor materiale ;

Ø     comunicarea greoaie a agentilor economici, ca urmare a accesului dificil la infrastructura de comunicatii (costuri ridicate) ;

Ø     absenta unui cadru general adecvat care sa stimuleze perfectionarea aptitudinilor antreprenoriale, in domeniul marketing-ului, controling-ului, intr-un cuvant « activitatea de invatare continua » ;

Ø     lipsa retelelor proprii de desfacere si a cooperarii interne pe orizontala ;

Ø     neincadrarea in totalitate in standardele internationale privind protectia mediului, in special in subsectoarele finisaje textile si argasitorii, care au un impact negativ asupra mediului ;

 

Oportunitati :

Ø     delocalizarea productiei textile-confectii din tarile dezvoltate in tarile in curs de dezvoltare ;

Ø     cca 55% din necesarul de resurse materiale pot fi asigurate din productia interna, dupa modernizarea si restructurarea sectoarelor industriale producatoare de tesaturi ;

Ø     existenta unei industrii chimice relativ dezvoltate, si care poate realiza , dupa modernizare, o mare parte din materiile prime si materialele necesare industriilor de textile si de confectii ;

Ø     existenta unui mediu oncurential real datorita numarului mare de agenti economici de profil ;

Constrangeri :

Ø     o concurenta puternica din partea importurilor ilegale de produse textile si imbracaminte

Ø     sistemul bancar din Romania este inca slab, cu un nivel scazut de intermediere, costuri mari de capital, o lipsa acuta de disciplina financiara si o slba alocare de fonduri pentru credite, desi sectorul bancar a trecut printr-o reforma ;

Ø     coruptia si procedurile lipsite de transparenta diminueaza competitivitatea Romaniei, precum si atrctivitatea ei ca destinatie investitionala ;

Ø     lipsa diferentierii produselor ;

Ø     costuri relativ ridicate asupra transportului, datorita insuficientei infrastructurii Romaniei ;

Ø     lipsa unor companii individuale puternice, deschizatoare de drum si a unor lideri ai schimbarilor tehnologice si ai modernizrii proceselor in industrie ;

Ø     din procesul de elaborare a politicii Guvernului lipseste consultarea sectorului privat, iar politicile nu reusesc sa reflecte preocuparile sectorului privat si asta ii diminueaza competitivitatea ;

Ø     lipsa comunicarii intre guvern si diversi membrii ai societatii civile, ceea ce face ca organizatiile neguvernamentale sa aiba doar un impact marginal in influentarea politicii sociale si economice ;

Ø     lipsa coordonarii/colaborarii in cadrul industriei de confectii, pe linia implementarii strategiilor de dezvoltare a acestei ramuri ;

Ø     lipsa informatiilor vizand specificul pietelor externe, cu implicatii asupra IMM-urilor;

Industria textile sic ea a confectiilor de imbracaminte satisface nevoile de consum ale populatiei cu confectii textile, realizeaza un important excedent de produse care se valorifica la export, asigura peste 350.000 locuri de munca si desfasoara activitati care se preteaza pentru munca si aptitudinilor femeilor.

La nivelul anului 2003, industria textila si a confectiilor de imbracaminte a realizat urmatoarele performante mai relevante :

Ø     a realizat 2,9 % din PIB al Romaniei;

Ø     a utilizat 18% din numarul de salariariati din industrie ;

Ø     a contribuit la realizarea exportului Romaniei cu 35% ;

Ø     a realizat 6,2% din productia industriala a Romaniei.

In anul 2003 industria confectiilor de imbracaminte a realizat:

§       1,7% din PIB;

§       6,7% din productia industriala a tarii;

§       20,7% din exportul Romaniei;

§       2,1% din importul Romaniei;

§       a angajat 15 % din numarul total al salariatilor din industrie.

3.2. Dezvoltarea comertului confectiilor de imbracaminte

comparativ cu alte tari

3.1. Statisticile din 2004

Exporturile FOB(free-on-board) realizate in perioada 1 ianuarie-30 noiembrie 2004 au fost de 17.376,3 milioane euro, valoarea acestora fiind cu 20,9% mai mare fata de aceeasi perioada din 2003.

Sectiunea XI, reprezentata de Articole de imbracaminte confectionate din tesaturi, tricotate sau crosetate, materii textile, se afla pe primul loc in top, cu o valoare de 3.900,2 milioane de euro. Exporturile de confectii reprezinta 22,4% din totalul exporturilor acestei perioade. Fata de aceeasi perioada a anului anterior, a fost inregistrata o crestere de 6%.

Comparativ cu perioada 1 ianuarie-30 noiembrie 2003 valoarea exporturilor catre tarile Uniunii Europene (UE-25) a crescut cu 19,5%, avand o pondere de 73,2% in total exporturi. In perioada 1 ianuarie-30 noiembrie 2004, primii zece parteneri comerciali in derularea exporturilor (insumand 74,0% din total exporturi) au fost: Italia (21,3% din total exporturi), Germania (15,0%), Franta (8,5%), Turcia (6,9%), Marea Britanie (6,7%), Ungaria (3,8%), Olanda (3,2%), Austria (3,1%), SUA (2,8%) si Grecia (2,7%).
In luna noiembrie 2004, exporturile FOB au fost de 1.664,5 milioane euro, valoarea acestora fiind cu 21,4% mai mare fata de luna noiembrie 2003.

Importurile CIF in perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2004 au insumat 23.651,5 milioane euro (21.830,8 milioane euro in preturi FOB), valoare ce este mai mare cu 22,6% fata de perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2003.

In ceea ce priveste importurile confectiile si textilele se afla pe locul al treilea, cu o valoare de 3.053,8, reprezentand aproape 13% din totalul importurilor. Comparativ cu aceiasi perioada a anului anterior, importurile au crescut relativ proportional cu exporturile respectiv cu 5,4%.

Comparativ cu perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie, valoarea importurilor provenite din tarile Uniunii Europene (UE-25) a crescut cu 18,6%, avand o pondere de 65,2% in total importuri.

Tarile partenere in derularea importurilor din aceasta perioada, situate pe primele 10 locuri (reprezentand 69,3% din total importuri) au fost: Italia (17,4% din total importuri), Germania (15%), Franta (7,2%), Federatia Rusa (6,8%), Turcia (4,2%), Austria (3,5%), Marea Britanie (3,2%), China (3,2%), Ungaria (3,2%), SUA (2,8%) si Ucraina (2,8%).

Importurile CIF realizate in luna noiembrie 2004 au fost de 2.620,9 milioane euro (2.419,1 milioane euro importuri FOB), valoare ce este mai mare cu 32,4% fata de luna noiembrie 2003.

Deficitul comercial FOB/ CIF in perioada 1 ianuarie-30 noiembrie 2004 a fost de 6.275,2 milioane euro, iar in luna noiembrie 2004 a fost de 956,4 milioane euro. In preturi FOB/FOB, deficitul a fost de 4.454,5 milioane euro in perioada 1 ianuarie-30 noiembrie 2004 si de 754,6 milioane euro in luna noiembrie 2004.

Nivelul salariilor

Castigul salarial mediu brut in luna noiembrie 2004 a fost de 8.677.841 de lei. Castigul salarial mediu net a fost de 6.245.148 lei, mai mare cu 2,9% fata de luna precedenta. Industria prelucratoare a inregistrat un salariu brut de 7.492.086 de lei, respectiv 5.607.795 de lei net, cu aproximativ 3% mai mare decat in aceeasi luna a anului 2003. Domeniul de fabricare a produselor textile a inregistrat un salariu brut de 5.865.752 de lei si un net de 4.551.193 de lei, cam cu 2% mai mult decat anul trecut. Nivelul salariilor din sectorul confectiilor este ceva mai scazut, respectiv 5.497.794 de lei brut si 4.400.626 de lei net, cam cu 2,5-3% mai ridicat decat in aceeasi luna a anului precedent.

Tendinte in evolutia activitatii economice in perioada decembrie 2004-februarie 2004.

Potrivit estimarilor exprimate in luna decembrie 2004 de catre managerii societatilor comerciale, se contureaza, pentru urmatoarele trei luni, o crestere a activitatii din industrie, comertul cu amanuntul, servicii si o scadere a activitatii din constructii, fata de cele trei luni anterioare. Conform opiniilor managerilor care au raspuns la ancheta desfasurata in luna decembrie 2004, pentru urmatoarele trei luni volumul productiei din industria prelucratoare va avea ca si pana acum, o tendinta de crestere, deci de mai mica intensitate decat in lunile precedente (sold conjuctural +12%).

Se va mentine, de asemenea, tendinta de stabilitate a numarului de salariati pe total industrie prelucratoare, ca si trendul descendent al acestui indicator la intreprinderile mari, cu 500 de salariati si peste (sold conjectural  -13%). Stocurile de produse finite se apreciaza ca raman aproximativ egale cu cele din perioada precedenta.

Rezultatele au fost obtinute urmare a sondajelor de conjunctura realizate in randul managerilor cu privire la tendintele de evolutie ale activitatii economice, efectuate pe baza unor esantioane reprezentative in domeniul industriei prelucratoare (2.502 agenti economici), constructiilor (722), comertului cu amanuntul (1.105) si serviciilor (869).
Potrivit datelor comunicate de Banca Nationala a Romaniei, cursul de schimb al monedei nationale la sfarsitul lunii noiembrie 2004 a fost de 38.494 de lei in raport cu euro (-6,4% fata de sfarsitul anului 2003) si de 29.013 lei in raport cu dolarul SUA (-11,0% fata de sfarsitul anului 2003).

a)    Pe piata interna. Conform tabelului de mai jos, vom observa repartizarea firmelor din industria textila a confectiilor

REPARTIZAREA PE JUDETE A FIRMELOR

Alba

9



Gorj

1

Arad

14

Harghita

13

Arges

10

Hunedoara

9

Bacau

14

Ialomita

2

Bac~u

1

Iasi

27

Bihor

28

Ilfov

6

Bistrita Nasaud

5

Maramures

9

Bistrita-Nasaud

1

Mehedinti

1

Botosani

2

Mures

15

Braila

9

Neamt

25

Brasov

18

Olt

2

Bucuresti

183

Prahova

16

Buzau

4

Salaj

4

Calarasi

3

Satu mare

7

Caras-Severin

1

Sibiu

25

Cluj

18

Suceava

6

Constanta

17

Teleorman

4

Covasna

8

Timis

28

Dambovita

7

Tulcea

3

Dolj

12

Valcea

4

Galati

14

Vaslui

12

Giurgiu

4

Vrancea

7

Total

609

            Conform studiului efectuat, pe piata (in Bucuresti) mai exista decat o singura firma care efectueaza, in serie mica, compleuri de dama clasice elegante si care aplica acest sistem de fabricatie la comanda cu ajutorul agentilor de vanzari.

            In Bucuresti exista cel putin 23 de firme care se adreseaza aceluiasi segment de piata, dar nu ofera serviciile pe care le oferim noi, ca sa faci fata concurentei trebuie sa oferi ceva in plus, iar noi oferim aceste servicii, intocmai ca clientii nostrii sa fie multumiti. Noi dorim ca atat produsele cat si serviciile noastre sa fie de calitate. Sunt de parere ca nu este nevoie de lupta cu concurenta pentru parti de piata, atunci cand un produs sau un serviciu este de inalta calitate.

           

            b) Pe piata externa.

Industria textila din Romania se afla in fata unei crize determinate de trei factori. Primul, si cel mai important, este liberalizarea totala a importurilor din Asia – mai cu seama din China. Al doilea motiv este aprecierea leului in raport cu euro – ceea ce duce la scaderea veniturilor realizate din exporturi.

Ultimul motiv al preconizatei crize este presiunea crescanda a sindicatelor pentru cresterea salariilor.

1 ianuarie 2005 a adus pe plan mondial o masura preconizata inca din 1995: abolirea totala a sistemului cotelor la importurile de textile.

Aceasta decizie a Organizatiei Mondiale a Comertului, care a supravegheat reducerea constanta a cotelor inca din 1995, cand fusese semnat la Marrackech Acordul Textil si Vestimentar, inseamna ca toate tarile membre ale OMC isi deschid portile in fata importurilor nelimitate din Asia. Mai ales din China, care este principalul beneficiar al acestei masuri economice.

Pentru Romania, aceasta masura reprezinta o dubla lovitura. In primul rand, piata interna, deja sufocata de marfurile chinezesti, va fi aproape imposibil de recucerit dupa aceasta eliminare a cotelor de import.

In al doilea rand, exportatorilor romani, pentru care Uniunea Europeana era piata traditionala, cu o pondere de 85% din exporturile de textile, la va fi din ce in ce mai greu sa-si pastreze aceasta piata de desfacere.

Conform declaratiilor Mariei Grapini, presedintele Fepaius – organizatia patronala a industriei textilelor, liberalizarea importurilor isi face deja simtite efectele negative. “Fara nici o indoiala ca piata interna era deja pierduta in fata importurilor chinezesti. Dar avem o problema mare pe piata europeana in acest moment.

Deja multi producatori romani se lovesc de refuzul partenerilor europeni de a mai face comenzi, incepand chiar cu luna ianuarie. Acestia sunt o victima a liberalizarii importurilor, pentru ca nici o firma romaneasca nu prea poate face fata concurentei chinezilor. Asta pentru ca orice firma chinezeasca primeste subventii mari pentru export, ceea ce nu e cazul pentru Romania”.

„Cand China se va trezi, intreaga lume se va cutremura“, spunea Napoleon fara sa se gandeasca, cu siguranta, la impactul pe care China il va avea asupra industriei textile mondiale a secolului XXI.

In unele tari candidate, industriile textilelor si confectiilor au jucat un rol important in industria producatoare. Multe companii cu sediul in UE au relocalizat deja productia de masa in tarile candidate. Se asteapta ca investitorii europeni si altii sa fie atrasi de continuarea integrarii in UE.

Principalul avantaj comparativ al acestui sector in tarile candidate continua sa fie costurile scazute ale fortei de munca in comparatie cu UE 15, si aceasta se va pastra pe termen scurt.

Studiu de caz in aprovizionare de materiele textile in functie de calitate: controlul calitatii

            In cele ce urmeaza voi prezenta un studiu de caz pe tema unui protocol de control al calitatii incheiat odata cu un contract de aprovizionare intre doua companii. Articolele care fac obiectul contractului sunt tesaturi si accesorii tricotate din lana merinos 100%.

Verificare vizuala a defectelor

Defect

Descriere

Aspect general

Defecte in tesatura

Scame, gauri, tesatura/ tricotaj neregulat, defecte de vopsire sau finisare

Culoare

Slaba conformitate a culorii cu testele de laborator aprobate

Nuante

Variatii de culoare intre valuri sau in interiorul acestora sau intr-un set

Pete

Murdarie, grasime, benzina, creion, cerneala, marker, creta

Capete de fire

Firele nu sunt taiate

Asimetrie / deformare

Coaserea sau croirea neglijenta condos la produse neregulate si deformate

Calitatea cusaturilor (includ cusaturi sarite,rupte, desfacute, sifonare)

Defecte de cusatura

Numar de cusaturi

Cusaturi per centimetru

Calitatea firului

Tip si culoare

Gauri de ac

Reparatii evidente ale cusaturii

Etichete si broderii

Amplasare defectuasa

Cusute insuficient de r



Eticheta incorecta

Eticheta lipsa

Broderie incorecta

Cusaturi lipsa, design deformat

Accesorii

Parti substituite

Parti omise

Pati deteriorate

Atasare necorespunzatoare

Atasare neglijenta a fermoarelor, nasturilor, capselor

Ambalare

Pachet deteriorat

Strivit, rupt, murder, ud

Articol de confectii indentificat incorect

Stil/marime/culoare, eticheta diferita de produs

            Industria confectiilor nu a fost niciodata atat de favorabila pentru cumparatori. Pe masura ce barierele tarifare si netarifare sunt eliminate conditiile economice internationale pastreza pretul confectiilor pe un trend descrescator.Termenul limita pentru eliminarea cotelor de import se apropie, iar articolele textile / de confectii pot deveni surse de castiguri importante peste tot in lume. Strategia de aprovizionare trebuie sa se bazeze pe un echilibru intre factori de cost si non-cost, intre care:

-        Timpul de transport/livrare

-        Mediu stabil din punct de vedere politic

-        Telecomunicatii

-        Nivelul de eficienta al angajatilor

-        Serii mici

-        Aprovizionarea cu materii prime

-        Transport intern

-        Usurinta transferului profiturilor / investitiilor

-        Bariere lingvistice / culturale

            Principalele tari sursa:

            China: - populatie mare, peste 1,2 miliarde, implica prezenta unei industrii textile                                                        considerabile pentru a acoperi cererea interna.

-        materii prime disponibile in abundenta. Cel mai mare si al doile mare producator de                                bumbac si  materiale sintetice

-        costuri de productie foarte mici;

-        China are o industrie absolute verticala. Are 40 milioane de fusuri, cea mai mare capacitate de tesere din lume;

            Mexic: Datorita vecinatatii sale cu SUA, Mexicul arealizat progrese majore in sectorul confectiilor. In primul deceniu exporturile mexicane de confectii s-au dublat. Industria mexicana pune accent pe productia de masa si volum ridicat de produse. Acest scenario nu coincide insa cu cele mai recente tendinte de piata in SUA. In present industria americana de confectii supravietuieste datorita concentrarii pe alegeri multiple, diferentiere, diversitate de stiluri schimbari de la un seyon la altul. Aceasta necesita productie de loturi mici, stocuri reduse si raspuns rapid. Sectorul Mexican al confectiilor trebuie sa se adapteze la aceste provocari ale pietei.

            Turcia: Este si ea apropiata geografic de UE, si a devenit, in timp, unul din exportatorii importanti de textile. Pricipalele articole  sunt confectii tricotate, ca jerseurile , jachetele, puloverele, vestele, precum ti blue-jeans. Problemele economice si financiare ale tarii in ultima perioada au condos la inchiderea multor fabrici de confectii. Fluctuatiile mari in costurile cu energia si ratele dobanzilor ridicate au scazut  competitivitatea multor producatori.

Consiliul Concurentei

 

Denumirea obiectivului prioritar:

PROMOVAREA REGULILOR DE CONCURENTA SI AJUTOR DE STAT- MEDIATIZAREA PREVEDERILOR LEGII CONCURENTEI NR. 21/1996, A LEGII AJUTORULUI DE STAT NR. 143/1999, A HOTARARILOR DE GUVERN EMISE IN APLICAREA ACESTOR LEGI, A REGULAMENTELOR SI DECIZIILOR CONSILIULUI CONCURENTEI

Nr. crt. al masurii

Continutul asistentei tehnice necesare pentru realizarea masurilor 

Sursa de finantare a asistentei tehnice

Perioada

 

 

Uniunea Europeana

(EURO)

Alte surse

(EURO)

 

1

Publicarea raportului anual de activitate al Consiliului Concurentei

 

Extrabugetar

10.660

2000-2003

2

Publicarea revistei Consiliului Concurentei:'Profil: Concurenta'

 

Extrabugetar

10.375

2000-2003

3

Dezbateri cu reprezentantii judecatorilor Curtii de Apel, ai Curtii Supreme de Justitie si ai agentilor economici

PHARE

50.000

 

Nov 2000
Martie, iunie, sept, nov 2001
Ian, April. 2002
Martie, Sept. 2003

4

Promovarea imaginii Consiliului Concurentei prin editare pliante, CD-uri, publicitate media

30.000

PHARE

 

2002-2003

5

Organizarea de conferinte regionale pe probleme de concurenta si ajutor de stat

PHARE

40.000

 

2002-2003

6

Editarea paginii web a Consiliului Concurentei, exploatarea facilitatilor oferite de INTERNET

PHARE

30.000

 

2001-2003

1.  „Cum poate fi imbunatatita competitivitatea in industria textila si a confectiilor?” - Grupa de lucru responsabila a luat in considerare urmatoarele directii de actiune: sustinerea tehnologizarii si modernizarii industriei primare; implementarea noilor tehnologii; imbunatatirea calificarii fortei de munca la fiecare nivel; specializarea in productie, prin utilizarea subansamblelor fabricate de terti; imbunatatirea legislatiei; aplicarea rezultatelor din studiile elaborate de institutele de cercetare; buna cunoastere a tendintelor sectorului.

2. „Cum poate contribui cercetarea-dezvoltarea la imbunatatirea competitivitatii?” - Au fost mentionate in principal: cooperarea directa intre cercetare-dezvoltare si patronate, firme si universitati de profil; accesul imbunatatit la sursele de finantare comunitare; stimulente pentru asigurarea transferului de tehnologie de la sectorul de cercetare–dezvoltare la firme; implicarea cercetarii-dezvoltarii in studiul textilelor tehnice; dezvoltarea subcontractarii; incurajarea schimbului de cele mai bune practici intre institutele de cercetare din Romania si cele din UE.

3.  „Rolul patronatelor si asociatiilor profesionale din industrie in cresterea competitivitatii” - consta, in principal, in: difuzarea informatiilor privind tehnologiile de productie, de mediu si IT; activitate de lobby la Guvern pentru elaborarea unei legislatii favorabile implementarii celor mai moderne tehnogii; modernizarea relatiilor contractuale cu regiile autonome, pentru furnizarea de utilitati; realizarea unui parteneriat activ cu sindicatele; informarea membrilor asupra acquis-ului comunitar si a programelor de finantare comunitare; colaborarea cu institutele de cercetare.

4. „Care sunt punctele tari si punctele slabe ale industriei textile si a confectiilor din Romania?” - Industria textila din Romania este o industrie viabila, care raspunde cerintelor de moda si realizeaza produse de calitate pentru piata interna si externa. Forta de munca este bine pregatita si relativ ieftina, ceea ce conduce la un raport calitate/pret avantajos. De asemenea, industria textila se caracterizeaza si printr-un grad mare de adaptabilitate si flexibilitate. Printre punctele slabe au fost enumerate: necorelarea strategiilor intre ministere; insuficienta investitiilor atrase pentru retehnologizare; blocajul financiar; costuri de fabricatie mari si o productivitate redusa; productia designerilor autohtoni este scazuta; legislatia.

5. „Propunerile pentru imbunatatirea legislatiei in domeniul cresterii competitivitatii” - se refera la: scutirea de la plata taxelor vamale si a TVA a materiilor prime de import; scutirea de la plata taxelor vamale a utilajelor importate pentru industria textila; stabilirea unor preturi minime pentru produsele textile care se exporta; imbunatatirea si reactivarea normelor de calitate pentru produsele textile si includerea lor sub forma de clauze in contractele externe; stabilirea preturilor la utilitati (energie electrica, in principal) la nivelul celor din UE; acreditarea intreprinderilor solide din sector, care au o productivitate ridicata, in vederea scolarizarii si pregatirii fortei de munca.

6. „Sugestii privind elaborarea unui Plan de Actiune pentru cresterea competitivitatii industriei textile si a confectiilor”. Grupa de lucru responsabila a accentuat ideea ca industria textila trebuie sa fie o baza de alimentare a industriei de confectii. Pe termen mediu, se impun urmatoarele masuri: modernizarea filaturilor si tesatoriilor; modernizarea capacitatilor de productie si crearea altora noi, pentru prelucrarea materiilor prime autohtone si importate; cooperarea cu firmele; promovarea unei politici de incurajare a investitiilor; imbunatatirea pregatirii fortei de munca (manageri, designeri, lucratori); sustinerea cercetarii-dezvoltarii si inovarii; elaborarea unor strategii de marketing pentru patrunderea pe noi piete.

Cum se poate finanta afacerea mea ?

            Pentru determinarea surselor de finantare adecvate afacerii pornind de la necesarul determinat in baza planului de afaceri, trebuie avute in vedere urmatoarele surse de finantare:

  1. Capitalul propriu
  2. Creditul bancar

            Pentru firmele nou infiintate, bancile sunt reticente in a acorda credite. Banca are nevoie de siguranta ca va primi inapoi banii acordati drept credit, si firmele nou infiintate nu ofera aceasta garantie, din diferite motive (nu au istoric , nu au experienta, nu au foarte multe elemente stabile in cadrul economiei).

            Cu toate acestea prezentarea unei firme nou infiintate la o banca trebiue sa se faca astfel incat firma sa fie pusa in cea mai buna lumina posibila in fata bancii.

            Pregatirea pentru accesarea unui credit bancar :

-        informarea asupra liniilor de finantare existente la institutiile financiare (banci, agentii de microcredite, organizatii non-guvernamentale, etc) MIMMC pune la dispozitia celor interesati brosura “Programe de finantare IMM”, disponibila si pe sit-ul www.mimmc.ro

-        alegerea institutiei si liniei de credit in functie de conditiile de finantare

-        elaborarea planului de afaceri, eventual prin apelarea la servicii de consultanta

-        pregatirea documentelor solicitate la banca

-        evaluarea corecta a garantiilor disponibile

            Garantii:

            Prin legea bancara nr.58 / 1998 , bancile nu pot oferi credite rambursabile fara a-si securiza investitiile. Asadar, bancile solicita garantii (de preferinta impbiliare) care sa acopere aproximativ 120% din valoarea creditului plus dobanda. Pentru oferirea altor tipuri de garantii decat cele imobiliare exista diverse formule (fonduri de garantare, regarantare, scrisori de garantie din partea altor banci, etc.). Cele mai cunoscute sunt fondurile de garantare de credite. In Romania exista trei fonduri de garantare:

-        Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM

-        Fondul Roman de Garantare a Creditului

-        Fondul de Garantare a Creditului Rural

  1. Finantari obtinute prin programe de promovare a IMM-urilor

            Cunoscandu-se reticenta bancilor in a acorda credite firmelor noi, exista programe de finantari, mai ales nerambursabile care se adreseaza exact sectorului de intreprinderi nou infiintate.

Fiind finantari nerambursabile, exista un model foarte clar de documentatie care trebuie intocmit. Documentatia astfel realizata intra intr-un process de competitie cu alte documentatii a altor firme nou infiintate si cele mai bune proiecte primesc finantare. Finantarile nerambursabile vin de la 2 surse:

-        Bugetul de Stat

-        Uniunea Europeana sau alte organizatii internationale

  1. Fonduri de capital de risc
  2. Lesing
  3. Credite de la furnizori si de la clienti
  4. Credite pe efecte de comert (factoringul si scontarea)

            Factoringul reprezinta o forma de creditare pe termen scurt acordata de banci comerciale prin compensarea creditului furnizor. Creditul se garanteaza cu o factura inainte de scadenta. Factura apare dintr-un contract de vanzare-cumparare intre un furnizor si un cumparator.

            Scontarea reprezinta o forma de creditare pe termen scurt acordata de banci comerciale prin achitarea inainte de scadenta a unor efecte comerciale(trate, bilete la ordin, etc.).

 

 

 

         

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Ciclul de viata al auditului proiectului
ANALIZA CIFREI DE AFACERI
STUDIU DE CAZ- Auditul proiectului „Incluziune sociala prin pregatire profesionala” grant finantat de Comunitatea Europeana pentru actiuni externe
ALTERNATIVE INEDITE LA AFACERILE DE TIP AUTOHTON - FERMA DE STRUTI
Generali: puterea unui nume
Analiza cheltuielilor financiare
Stratageme aplicabile in negocieri
Monografie de piata - Compania de telefonie mobila Orange Romania


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu