Succesul-obiectivul urmarit de oamenii de afaceri

Succesul-obiectivul urmarit de oamenii de afaceri

Reusita este visul oricarui competitor. A reusi este echivalent cu a invinge. Toti castigatorii impartasesc pasiunea de a reusi si se inscriu in acelasi proces de progres aderand la aceasi logica a reusitei, bazandu-se pe aceasi dinamica, urmarind propria excelenta si fiind animati de aceasi idee: optimizarea propriilor performante. succesul adeseori este prevazut ca un minim al reusitei. Chiar si DEX-ul sau Dictionarul Academiei le prezinta ca un comision, insa in sensul lor este putin diferit. Daca reusita implica realizarea a ceva (orice) pe termen scurt, succesul este un cumul de realizari pe termen lung. Succesul in afaceri se refera la activitatile finalizate cu reusite incontestabile, in raport cu o serie de criterii acceptate de comunitatea oamenilor de afaceri.

Fenomenul succesului este complex si presupune trei dimensiuni:

obiectul succesului: care in cazul nostru este afacerea;

subiectul succesului: oamenii de afaceri si/sau firmele lor;

evaluatorii succesului: publicului consumator, oamenii de afaceri insisi, institutii care au asemenea responsabilitati (C.C.I. sau centru de afaceri) sau care isi asuma asemenea responsabilitati cum ar fi presa.

In cadrul acestor dimensiuni intalnim patru componente fundamentale:

potentialul: a fi performant si competitiv;

procesul: reusita;

rezultatul: performanta;

contextul: mediul ambiant al reusitei.

A fi performant si competitiv necesita a dispune de un potential psihologic si mental caracteristic (ilustrat, spre exmplu, prin capacitatea de auto-depasire, prin increderea in noi insine, combativitate si ambitie). Acest potential declanseaza un proces princautarea constanta a ameliorarii si optimizarii propriilor performante.

Reusita este un proces dinamic, fiind orientata spre un scop, o finalitate. Acest proces impune si necesita termene indepartate. Pentru a atinge scopul propriu, castigatorul trebuie sa isi fixeze obiective intermediare, care vizeaza orizonturi temporale scurte si medii. si, mai presus de orice, reusita necesita transpunerea faptica a unor mijloace specifice, ceea ce este echivalent cu aplicarea "strategiilor excelentei".

Reusitele sunt si in afaceri extrem de variate. Acestea pot fi mici, uneori imperceptabile pentru ceilalti oameni de afaceri, publicul consumator sau de presa pentru ca scopurile urmarite sunt diferite si nu sunt neaparat economice, incat toate acestea au ca punct final succesul in afaceri. Cateva categorii de succese sunt: dezvoltarea afacerii (noi capacitati, noi amplasamente, noi piete etc.); valoarea potentialului uman; contributiile bugetului statului, activitatile de sponsorizare etc.

O sinteza a acestor categorii se regaseste in imaginea publica a firmei/oamenilor de afaceri, in ecourile pozitive privind activitatea lor. Aceasta imagine este in esenta recompensa care o primesc oamenii de afaceri pentru succesele lor.

Exista o serie de factori ce favorizeaza realizarea succesului cum ar fi:

Pregatirea afacerii, care este dependenta, in primul rand, de calitatea si de diversitatea cunostintelor teoretice ale omului de afaceri. Un rol important in aceasta privinta il au informatiile referitoare la stadiul atingerii abiectivelor afacerii, la piata si la competitori; aceasta deoarece in managementul din zilele noastre resursa informationala ocupa un loc din ce in ce mai important in input-ul intreprinderii. Intreprinderile de succes considera ca trebuie sa se informeze continuu in legatura cu tot ce exista in domeniul afacerii lor, atat in momentul lansarii, cat si pe parcursul dezvoltarii afacerii. Numai astfel ei pot aplica eficient principiile managementului prin bugete (crizelor).

Observatiile si conceptia afacerii. Scopurile propuse trebuie sa fie posibil de realizat. Atunci cand oamenii de afaceri isi supraevalueaza capacitatea sau cererea potentiala pe o anumita piata, ignora puterea concurentilor (competitorilor), isi pot fixa obiectivele ce nu pot fi atinse, se finalizeaza cu esecuri.

Strategii adecvate obiectivelor. Se considera ca succesul unei afaceri depinde considerabil de proiectarea ei pe satisfacerea necesitatilor consumatorului. In acest sens fondatorul firmei Simco din SUA, Stan Mason, apreciaza ca activitatea intreprinzatprului trebuie sa inceapa cu identificarea cerintelor consumatorului: ,,Daca obiectivul este sa faceti bani atunci ati piedut. Din contra, daca urmariti sa aduceti un serviciu cuiva, deci sa identificati o necesitate si sa o satisfaceti intr-un mod eficient" (ca un comentariu la acest citat putem aprecia ca omul de afaceri american ne prezinta abordarea clasica de marketing a unei firme). Tot in aceasta idee alt om de afaceri american iI sfatuieste pe colegii lui sa identifice si sa satisfaca nevoile clientilor, ca sa poata obtine succes. Aceasta conceptie impartasita de teoreticienii si practicienii afacerilor. Din perspectiva satisfacerii clientului, insasi calitatea afacerii are o alta semnificatie decat sunt obisnuiti oamenii sa aprecieze. Peter F. Drucker scris: ,,calitatea unui produs sau a unui serviciu nu este reprezentata de ceea ce este incorporat in ace; produs sau serviciu ci, de aceea ce vede cumparatorul in aceasta si pentru ceea ce plateste". In baza acestei conceptii se elaboreaza si o strategie eficienta a preturilor.

Asa cum apreciaza si profesorii de marketing Philip Kotler in ,,Marketing-Management" sau prof.C.Florescu in cursul ,,Marketing" cumparatorii platesc pentru ceea ce cumpara, nu pentru ceea ce face intreprinzatorul".

Receptivitatea la inovatii trebuie sa se manifeste atat la nivelul colectivului companiei, cat si la nivelul managerilor. Acest model de cooperare intre manageri si ceilalti angajati, precum si de participare efectiva la inovare a intregului personal a fost prezentat in carti pentru prima data de oamenii de stiinta americani (Peter Drucker), dar a fost experimentat cu succes in intreprinderile japoneze (Honda, Toyota). P. Drucker scrie ,,'ntregul colectiv trebuie sa inteleaga ca inovatia este un mijloc de auto-conservare, de auto-perpetuare, ca este baza sigurantei si a succesului. Pentru a dobandi succesul intr-o perioada de schimbari rapide, o fiinta trebuie sa adopte strategii care sa introduca dorinta de a inova".

Managementul resurselor umane. Pentru a obtine succese, firma trebuie sa concentreze fortele umane cele mai bune, sa puna accentul pe competenta. Oamenii sunt cei mai valoros atu al firmei (capitalul uman in cadrul imput-ului este considerat resursa cea mai complexa). Pentru a putea folosi tehnologie de inalta performanta este nevoie de personal de inalta calificare, iar oamenii de stiinta din cadrul compartimentului (departamentului) de cercetare-dezvoltare a unei firme reprezinta garantia succesului firmei de pe piata concurentiala. O metoda eficienta de relansare economica este valorificarea potentialului uman, alaturi de cresterea nivelului tehnologic si acumularea de capital privat.

Climatul stimulativ cooperant. Masura in care manegementul reuseste sa modeleze un colectiv cooperant si sa asigure astfel un climat de destindere si de comunicare, faciliteaza obtinerea succesului in afaceri. Multi intreprinzatori de succes au constatat ca oamenilor le face placere sa activeze intr-un mediu destins, acceptand sa lucreze chiar si peste program daca atmosfera este placuta si stimulativa.

Personalitatea omului de afaceri. Succesul este determinat de potentialul psihologic al castigatorului si diferitele sale componente cognitive, afective, emotionale, relationale si comportamentale, precum si strategiile mentale puse in practica de invingator: strategia vizualizarii, strategia obiectivelor, strategia gestionarii eficace (stapanirii) a situatiilor, strategia schimburilor rapide si eficiente, strategia ,,influentarii", strategia relationala si strategia META. Aptitudinile si trasaturile de caracter ale intreprinzatorului determina succesul prin perseverenta si atitudine creativa in munca. Astfel James C. Collins lector la Stanford Business School, arata ca sansa succesului apartine celor perseverenti. Toti patronii de firme care demonstreaza tenacitate in realizarea obiectivelor obtin succesele la care aspira.

Sansa si hazardul sunt invocate in masura, atat de intreprinzatorii de succes, cat si de cei care au esuat in afaceri. Se apreciaza ca succesul depinde in mod esential de: calitatea business-planului, gradul de creativitate, capacitatea de munca, compartimentul cooperant, talentul vizionar si o anumita doza hazard. Hazardul poate sa duca la succese, cat si la esecuri. Atunci cand esueaza, unii intreprinzatori invoca intamplare hazardul, iar cand succese le pun mai intai pe seama meritelor personale.

Cei ce cred in sansa recunosc ca aceasta se pregateste din timp si ca ai sansa numai daca meriti - ,,Audaces fortuna juvat".

Motivatia este unul din factorii de baza ai succesului. Analizand fenomenul din perspectiva psihologica, T. Hariton a scris: ,,Mobilurile actiunii oamenilor de succes, motivele interioare sunt foarte variate: unii lupta pentru glorie, altii pentru putere, unii pentru adevar, unii pentru avere, dreptate, bine si frumos, altii pentru indeplinirea datoriei, nemurire, satisfactiile reusitei, pentru a se distinge, a intrece pe concurenti, din pura intuitie etc."

Unii oameni de succes au relevat o ipoteza interesanta a factorului motivational si anume aspiratia catre perfectiune, fie ca este vorba de atingerea perfectiunii in domeniul activitatii lor, fie un ideal de perfectiune umana.

Un prim motiv al actiunii omului de afaceri care vizeaza succesul este profitabilitatea economica. Aceasta, la randul ei, vizeaza realizarea unor proiecte economice imediate sai acumularea de bogatii. Sunt oamenii de afaceri interesati sa acumuleze bunuri pentru a dobandi un statut economic ridicat, altii pentru a accede la puterea politica, altii din vanitate etc. Atunci cand este evaluata profitabilitatea economica a unei afaceri, nimeni nu tine seama de mobilurile care stau la baza eforturilor depuse. De regula, se iau in calcul indicatori ca: profit, cifra de afaceri, numar de angajati, impozite etc. Este greu de descifrat sensul succesului si importanta lui pentru intreprinzator, daca nu se cunoaste motivatia actiunii sale.

Un alt model care iI determina pe intreprinzatori sa urmareasca succesul este nevoia de a-si valorifica aptitudinile si capacitatile profesionale. In general, oamenii de afaceri sunt constienti de vocatia pentru destin si isi pot imagina destinul semenilor sai.

Libertatea de actiune este nevoia de a pune in practica o conceptie proprie, atunci cand mediul restrictiv, retinier si birocratic se opune schimbarii si atitudinii novatoare si este un mobil care il ajuta pe intreprinzator sa urmareasca succesul.

Unii intreprinzatori urmaresc succesul pentru satisfactia reusitei. Aceasta satisfactie ii impulsioneaza, le intretine dorinta de a reusi, le da incredere in fortele proprii si mai ales in sansa iesirii din anonimat.

Recunoasterea publica, nevoia de afi apreciat este un motiv care de multe ori se afla la baza succesului. Obtinerea unei imagini pozitive este un obiectiv firesc al fiecarui om de afaceri. Pentru ea sunt oameni care isi consuma intreaga energie, propunandu-si sa realizeze imposibilul. Altii isi folosesc inventivitatea pentru a dobandii o imagine fara a o merita. Finalitatea este aceeasi - nevoia de prestigiu social.

Pentru prestigiu social unii oameni investesc in actiuni filantropice si in aceasta privinta intalnim o diversitate de conduite. Unele sponsorizari, de exemplu, vizeaza ecoul imediat. Altele au o ratiune umana, bine fundamentata, cum ar fi stimularea creativitatii, sprijinirea tinerilor capabili si talentati, investitia in arta, stiinta etc.

Multi oameni de afaceri raman in constiinta publica prin contributia substantiala la crearea unor valori culturale perene. Prin urmare motivele succesului sunt atat de individualizate, combinatia lor este atat de imprevizibila, incat putem spune ca exista tot atatea mobiluri cati oameni de afaceri exista.