Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » agricultura
Bolile porumbului

Bolile porumbului


BOLILE PORUMBULUI

1 FUZARIOZA (PUTREGAIUL) TULPINILOR SI STIULETILOR DE PORUMB Fusarium spp.)

Este prezenta in intreaga tara, mai ales in zonele calde de cultura a porumbului si produce putrezirea semintelor in curs de rasarire si a plantelor in primele faze dupa rasarire, precum si putrezirea tulpinilor si a stiuletilor. Atacul poate incepe chiar cu samanta in perioada germinari si micile plantule, care sunt invadate de miceliul ciuperci. Boabele si plantulele atacate se brunifica sau se inrosesc si putrezesc, din care cauza cultura de porumb infectata prezinta multe goluri.

In perioada formarii stiuletilor se observa aparitia unui putregai pe tulpini, in zona primelor internoduri. Ciuperca incepe atacul in zona radacinilor adventive, pe internodurile bazale apare o ingalbenire si apoi o brunificare, iar interiorul tulpinii atacate capata o culoare roz. Maduva se descompune si, in cele mai multe cazuri, devine rosiatica. Din interiorul tulpinii, ciuperca se extinde in lungul tulpinii. Plantele bolnave se frang usor. Boabele pot fi infectate de conidii, formand ulterior pe stiulete un mucecai alb-roz, care se intinde, incepand de la varf si cuprinde intreg stiuletele, dezvoltandu-se abundent sub panusile ce raman lipite de boabe. Boabele de pe stiuletii ataceti au o culoare roz-visinie, sunt mai mici, au un continut mai ridicat de micotoxine, ceea ce le face ca sa nu poata fi folosite in hrana animalelor. Plantele atacate sunt, de obicei, mult mai usor dezradacinate decat plantele sanatoase.



Ciuperca se transmite de la un an la altul prin samanta netratata, dar, in special, prin rezerva biologica ce se mantine in resturile plantelor bolnave din camp.

Boala este periculoasa in anii cu conditii de clima rece si umeda in perioada germinarii semintelor si cu precipitatii abundente in perioada de vara-toamna. Planele stresate de seceta sau de temperature scazute sunt mai usor atacate. Este considerate o ciuperca ce ataca mai usor plantele imbatranite.

Prevenirea atacului de fuzarioza in perioada de germinare-rasarire se realizeaza prin tratamentul semintei cu: Tiradin 70 PUS, Tiradin 500 SC, Royal FLO 42 SC la doza de 3,5 Kg (l)/t samanta; Tiramet 60 PTS, Tiramet 600 SC, Altiram 80 PUS, Flowsan FS, Thiram 80 WP, 3 Kg (l)/t samanta; Vitavax 200 FF, Caroben 75 PTS, 2,5 Kg (l)/t samanta; Metoben 70 PU, 2 Kg/t samanta; Maxim AP 045 FS, Maxim XL 032 FS, 1l/t samanta, operatiune care se executa centralizat in statiile de uscare si calibrare, in unitatile agricole samanta fiind primita tratata. In situatiia in care samanta nu a fost tratata centralizat, se va aplica tratamentul chimic in unitate. Pentru diminuarea pagubelor produse de acest pathogen se mai recomanda: utilizarea unor hibrizi de porumb cu o anumita rezistenta; rotatia culturilor, iar dupa un an cu infectii puternice cu fuzarioza se va evita, in masura posibilitatilor, semanatul porumbului dupa grau; utilizarea de samanta aprobata de calitate superioara; distrugerea resturilor vegetale; fertilizarea echilibrata densitatii optime de plante/ha.

2 PATAREA CENUSIE A FRUNZELOR DE PORUMB

(Helminthosporium turcicum)

Este raspandita in toate zonele de cultuta a porumbului, producand pagube mari in zonele si in anii cu precipitatii abundente, mai ales in culturile succesive. Importanta economica a bolii creste odata cu extinderea cultivarii porumbului in conditii de irigare si in cultura succesiva.

Boala se manifesta pe frunze, incepand de la baza tulpinii, pe care apar pete alungite de dimensiuni diferite, de la inceput izolate, apoi unite, putand ocupa o mare parte din fronze. Petele au culoare cenusie-verzuie si apoi intr-o faza mai avansata cafenie-deschis. Pe suprafata petelor se formeaza o pulbere fina, de culoare bruna-cenusie, reprezentand conidioforii si conidiile ciupercii. Tesutul afectat se usuca si frunzele se sfasie, pete similare celor de pe frunze pot sa apara si pe panuse.

In conditii favorabile bolii si, mai ales, in cazul unor hibrizi sensibili, petele conflueaza, cuprinzand portiuni mari din frunze, plantele iau, in ansamblul o culoare cenusie si se usuca partial sau total, dand impresia efectului unei timpurii.

Boala se transmite de la un an la altul prin miceliul din frunzele infectate ramase dupa recoltare in camp. In perioada de vegetatie, ciuperca se raspandesta prin conidii. Acestea transportate cu ajutorul stropilor de ploaie si vantului ajung pe frunzelor bazale ale plantelor de porumb, producand infectii primare care reprezinta sursa pentru infectiile secundare. In conditii favorabile de umiditate si temperatura, infectiile secundare au un caracter succesiv, cuprinzand frunzele din toate etajele, ceea ce duce la acoperirea din ce in ce mai mare a suprafetei foliare cu pete necrotice.

Importanta economica a bolii depinde de perioada primelor infectii si de numarul de infectii secundare. Plantele sunt afectate mai mult cand atacul se produce inainte de aparitia paniculului. Ca urmare a distrugerii suprafetei foliare, rezulta limitarea capacitatii de asimilare, debilitarea plantelor si sistavirea boabelor, ceea ce duce la reducerea productiei. Irigarea prin aspersiune favorizeaza boala pierderile ce se produc in aceste conditii fiind ridicate.

In vederea preveniri aparitiei acestei boli se recomanda urmatoarele masuri: evitarea manoculturii; distrugerea prin ardere a resturilor vegetale si mai ales a foliajul din culturile puternic infectate; evitarea irigarii prin aspersiune. Folosirea de hibrizi de porumb rezistenti constituie cea mai eficace masura de prevenire a atacului de helmintosporioza.

3 TACIUNELE COMUN AL PORUMBULUI

(Ustilago maydis)

Este raspandit in toata tara, producand pagube mai ales in lanuarie batute de grindina, in loturile de hibridare pe plantele mama castrate. Boala apare mai frecvent dupa ce plantele au 7-8 frunze, pe tulpini, frunze, panicule si, indeosebi, pe stiulete. Pe organele atacate se formeaza pungi (tumori) cu diametrul cuprins intre 1 centimetru (pe frunze ) si 20 cm (pe tulpina si stiulete ). Invelisul tumorii este de culoare alba-sidefie, cu reflexe usor violacee iar continutul carnos, de culoare intunecata. Intr-un stadium avansat, tumorile se ingalbenesc, se usuca, se rup si pun in libertate un praf negru-cafeniu alcatuit din teliosporii ciupercii.

Boala se transmite de la un an la altul prin rezerva de teliospori din sol, unde pot persista multi ani. In conditii favorabile, teliosporii din sol germineaza si miceliul de infectie patrunde in plante, aflate in faza de 3-5 frunze, asigurand infectiile primare care, de obicei, nu reprezinta importanta, deoarece nu afecteaza plantele. Rolul acestora este acela de a contribui la acumularea unei reserve considerabile de spori pentru infectiile secundare, infectii care intr-adevar afecteaza plantele si sunt urmate de consecinte economice negative. Infectiile se realizeaza, in special, prin leziuni provocate de ranirea mecanica din timpul lucrarilor culturale, decaderea de grindina atacul unor insecte, cum ar fi Osrtinia Nubilalis sau de ruperea inflorescentelor mascule pentru hibridare. Calusul, ce se formeaza la aceste locuri ranite, poate fi usor infectat.

Producerea infectiiei este mult favorizata de caldura si umiditate, iar evolutia ulterioara e bolii solicita in continuare uscaciune si caldura. Se considera ca diminuarea continutului de apa sunt cerintele plantei, in perioada infloritului si polenizarii, duce la o evidenta sensibilizare a plantelor fata de atacul ciupercii.


Pentru prevenirea apaparitiei bolii se recomanda: evitarea monoculturii de purumb; distrugerea prin ardere a tumorilor de taciune colectate din lan inainte de ruperea si imprastierea sporilor, precum si a tuturor resturilor vegetale dupa recoltarea porumbului; evitarea excesului de azot; evitarea ranirii plantelor de porumb in timpul vegetatiei; tratarea semintelor de porumb cu unul din produsele chimice recomandate pentru prevenirea atacului de fuzarioza in perioada de germinare-rasarire, pentru nu a contribui la cresterea rezervei de spori din sol; utilizarea de hibrizi de porumb rezistenti fata de patogeni.

4 TACIUNELE PRAFOS AL INFLORESCENTELOR

(Sorosporium halci-sorghi)

Este intalnit in toate zonele cultivate de porumb din tara, producand, in unii ani, pe unele suprafete de porumb, pagube importante,

Boala apare in perioada infloritului si fructificarii, transformand inflorescentele intr-o masa pulverulenta bruna-negricioasa, alcatuita din teliosporii ciupercii. Taciunele prafos de pe inflorescentele female se dezvolta pe seama ovarelor, cuprinzand, de obicei, tot interiorul stiuletelui. Ca urmare, stiuletele este transformat intr-un corp taciunat de forma conica, care contine teliosporii ciupercii si este invelit de o membrana subtire, alba. Stiuletii bolnavi sunt acoperiti strans in panuse, fiind umflati la baza si ascutiti catre varf, iar printre teliosporii ciupercii se gasesc sub forma unor cordoane fibroase, tesuturi vasculare ale plantei. In aptopiere de maturitatea plantelor, panusele stiuletilor atacati se desfac de la sine si apare evidenta prezenta taciunelui.

In privinta paniculului, obisnuit, acesta este atacat partial si, mai rar, in totalitate, avand un aspect pulverulent si de culoare bruna-negricioasa. In mod obisnuit cand taciunele este present pe stiulete, este infectat si paniculul. Exista situatii in care boala se manifesta fara sa fructifice, provocand in acest caz, numai deformarea puternica a paniculului si stiuletilor. In general plantele atacate sunt mai mici si se marurizeaza greu.

Transmiterea bolii, de la un an la altul, se efectueaza prin teliosporii existenti in sol. Infectia este germinala, se produce in perioada germinarii si rasaririi, miceliul ciupercii patrunzand prin coleoptili in plantula. Intensitatea infextiilor scade pe masura ce plantele cresc si, practic, infectiile nu mai au loc cand plantele ajung la inaltimea de aproximativ de 25 cm. miceliul ciupercii creste in interiorul plantei odata cu cresterea acesteia. Ajuns in arganele florale mascule si femele, miceliul fructifica in masa de teliospori. Boala este favorizata de temperatura ridicate si continut redus de umiditate in sol.

Principala masura de prevenire a infectiilor o reprezinta evitarea acumularii de spori prin renuntarea la monocoltura porumbului. Importanta prezinta, de asemenea, tratarea semintelor cu unul din produsele chimice recomandate pentru prevenirea atacului de fuzarioza in perioada de germinare-rasarire; insamantarea nu prea adanca, pana la 8 cm si la inceputul epocii optime; eliminarea si distrugerea plantelor bolnave, de indata ce se observa aparitia infectiilor de panicule; distrugerea prin ardere a resturilor vegetale dupa recoltare si executarea araturii adanci.

5 MOZAICUL STRIAT AL PORUMBULUI

(Virusul mozaicului striat)

Boala se intalneste in culturilr de porumb si sorg din sudul, sud-estul si sud-vestul tarii, in care este prezenta si buruiana gazda, costreiul (Sorghumhalepense).

Boala se manifesta pe frunzele plantelor de porumb, la aproximativ timp de o luna dupa rasarire, cand talia plantelor a trecut de 50 de cm, sub forma unor pete mici, verzi-galbui, contrastrans cu zonele verzi, formand siruri paralele cu nervurile. Cu timpul, aceste pete se maresc si conflueaza sub forma unor striuri albicioase, de unde apare un aspect mozaocal ce poate ocupa frunza in intregime. Aceasta boala reduce in mod evident cresterea si productia plantelor, in special in situatia infectiilor timpurii.

Virusul rezista de la un an la altul in rizomii de Sorghum halepense. Transmiterea bolii de la aceasta planta de cultura de porumb si in interiorul lanului de porumb de la o planta la alta se face cu ajutorul diferitelor specii de afide, un rol deosebit revenind speciilor Schizaphis graminum si Rhopalosiphum maidis. Este de mentionat ca virusul nu este persistent in afide.

Ca masura preventive se recomande distrugerea plantei gazda-Sorghum halepense.

6 PUTREGAIUL USCAT AL STIULETELUI

(Nigrospora oryzae)

Este raspandit mai ales in sudul tarii si in Transilvania si are un potential ridicat de daunare.

Boala se manifesta pe stiulete in faza de maturitate. Stiuletii atacati au rahisul putrezit, sfaramicios si de culoare cenusie murdara. Boabele sunt sistave, fara luciu caracteristic, cu greutatea si facultatea germinativa scazuta. Ele pot fi miscate si scoase cu usurinta din alveole. In alveole si chiar pe boabe, in zona de insertie, se constata un mucegai uscat de culoare negricioasa. Intr-o faza avansata a evolutiei bolii rahisul este complet distrus, ramanand intacte numai fasciculele lemnoase. Poate fi afectat si pedunculul stiuletelui,care prezinta aceeasi simptome ca si rahisul. Ca urmare a acestei boli, stiuletele se frange, atarnand si se poate chiar rupe. Boala poate evolua si in timpul pastrari .

Molia cerealelor (Sitotroga cererelella) contribuie mult la dispersarea patogenului, inclusive din depozite in camp pe stiuletii dezgoliti.

Pentru prevenirea atacului acetei boli se recomanda: retinerea pentru samanta numai a porumbului din lanuri neinfectate; semanatul cat mai timpuriu; folosirea de hibrizi precoce; distrugerea prin foc a ciocalailor bolnavi si a resturilor de plante atacate din camp dupa recoltare; dezinfectarea spatiilor de depozitare inainte de introducerea recoltei. Hibrizii de porumb din varietatea indurata sunt mai rezistenti la atacul patogenului. Se recomanda utilizarea de seminte de porumb conditionate si tratate cu un fungicid, exemplu Tiradin 70 PUS la doza de 3 Kg/t samanta.

7 RUGINA PORUMBULUI SI SORGULUI

(Puccinia sorghi)

Apare mai ales in nordul Moldovei si Transilvaniei.

Boala se manifesta pe ambele parti ale frunzei sub forma de pustule eliptice, de culoare bruna-deschisa sau galbena si sunt grupate sau dispersate. La inceput sunt acoperite de epiderma, iar dupa un timp, aceasta se rupe si pune in libertate uredospori. Mai tarziu apar pustule brune-negricioase, la inceput lucioase, apoi devin pulverulente, in care se formeaza teleutospori. Frunzele puternic atacate se usuca.

Pentru prevenirea bolii se recomanda: respectarea epocii optime de semanat; incorporarea resturilor vegetale in sol prin araturile adanci de toamna.

8 INFLORIREA ALBA A BOABELOR

(Fusarium moniliforme)

Apre aproape in toate zonele de cultura a porumbului din tara.

Boala se manifesta pe boabe, izolate sau in grup, care la inceput isi pierd luciul caracteristic, apoi are loc crapare (inflorirea) lor si aparitia amidonului la suprafata. Pe boabe se formeaza o pasla de mucegai alb-roz care, in caz de atac puternic, cuprinde treptat intregul stiulete, incepand de la partea superioara. Alveolele boabelor atacate capata si ele culoare roz. Intr-o faza avansata a bolii, boabele iau culoarea cafenie-murdara, fiind posibila distrugerea lor. Boala poate sa evolueze si in perioada de pastrare in diferite spatii de depozitare.

Boala se transmite de la un an la altul, atat prin boabele infectate si netratate, cat mai ales prin resturile de plante bolnave din camp.

Infectia primara are loc pe plantule, in prima perioada de vegetatie, care, de obicei, trece neobservata si este urmata de infectiile secundare ce se dezvolta pe stiulete, nu mult dupa polenizare. Amploarea infectiilor secundare pe stiulete si frecventa de aparitie in cuprinsul lanului de porumb sunt favorizate de timpul secetos si temperaturile ridicate, precum si de atacul larvelor de Ostrinia nubilalis.

Este de mentionat ca plantele care provin din semintele infectate si netratate, manifesta, de obicei, o debilitate care se resimte asupra productivitatii sau pot chiar pierii in prima perioada de vegetatie.

Importanta economica a bolii rezulta din faptul ca, la boabele atacate se observa scaderea greutatii lor deprecierea calitatii malaiului provenit din astfel de boabe, iar la atacuri puternice, boabele au o energie germinativa slaba sau isi pierd capacitatea germinativa.

Se considera ca boala prezinta in perioada actuala o importanta mai redusa, deoarece hibrizi de porumb cultivati au, de obicei, un nivel apreciabil de rezistenta.

Pentru prevenirea aparitiei bolii se recomanda: o rotatie mai lunga a culturilor in caz de atac puternic; recoltarea la timp si ingroparea resturilor de plante atacate prin aratura adanca de toamna; utilizarea de samanta aprobata si tratata cu unul din produsele chimice recomandate pentru prevenirea atacului de fuzarioza in perioada de germinare-rasarire.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.