Creeaza.com - informatii profesionale despre
Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » agricultura
Bolile tutunului

Bolile tutunului




Bolile tutunului

Viroze

1. Patarea inelara a tutunului - Tobacco ringspot virus.

Virusul studiat inca din 1927, produce boli grave la tutun, cartof, soia, castraveti, piersic, vita de vie, muscate, lalele si alte plante. Boala este raspandita in toata America, Australia, Anglia, Franta si Germania, in toate tarile mari cultivatoare de tutun.

Text Box:  
Fig.89 Ptarea inelara a tutunului - Tobacco ringspot virus
( E. Radulescu, 1967).

Simptome. Frunzele plantelor virotice prezinta decolorari inelare, lineare sau sub forma de benzi, urmate intr-un stadiu mai avansat, de zone necrotice. In fenofazele mai avansate, odata cu cresterea temperaturilor, simptomele dispar, plantele fiind aparent sanatoase (fig. 89).

Agentul patogen - Tobacco ringspot virus, are particule izometrice, poliedrice de 28 nm in diametru, ce contin ARN monocatenar si se transmite prin coleoptere, nematozi si alti vectori. Particulele sunt invelite in proteina, G.M = 57.000, pot fi inactivate termic la 55-65oC dar la temperaturi de 18o raman active 21 zile.

Cercul de plante gazda este impresionant, cuprinzand specii ale genurilor: Nicotiana, Abutilon, Ajuga, Anemone, Amaranthus, Asparagus, Chenopodium, Citrullus, Cornus, Cucumis, Cucurbita, Datura, Dahlia, Daucus, Dianthus, Forsythia, Fraxinus, Gladiolus, Glycine, Helianthus, Hibiscus, Humulus, Iris, Lactuca, Lolium, Melilotus, Mentha, Pelargonium, Petunia, Phaseolus, Physalis, Portulaca, Rosa, Rubus, Rumex, Sambucus, Solanum, Spinacia, Taraxacum, Trifolium, Tulipa, Vaccinium, Vigna, Vitis si Zinnia.

Epidemiologie - Virusul  este transmis prin nematodul Xiphinema americanum. Mecanic el poate fi transmis si de insectele Epithrix hirtipenis, Melanopus differentiales si Tettigonia viridissima. De la un an la altul poate fi transmis in diferite proportii prin samanta de tutun, soia, castraveti, salata etc.

Text Box:  
     Fig. 90. Mozaicul tutunului – 
      Tobacco mosaic virus
      (P.Sorauer, 1956).
Prevenire si combatere. Se recomanda infiintarea rasadnitelor cu sol fara nematozi, cu samanta sanatoasa recol/tata din lanuri ce au fost supuse observarii inca din primele faze de vegetatie. Masurile de distrugere a buruienilor si stropirile cu insecticide limiteaza proportia infectiilor din lan.

2. Mozaicul tutunului - Tobacco mosaic virus.

Viroza este una dintre cele mai studiate boli intrucat este raspandita in toata lumea iar virusul este reprezentantul tipic al grupei Tobamovirus. La noi in tara aceasta viroza produce pagube mari la tutun, ardei, tomate, vinete si degetelul lanos.

Simptome. Plantele virozate prezinta frunze mozaicate, cu pete de decolorare ce alterneaza cu petele verzi. Petele clorotice nu au o forma definita si in dreptul lor tesuturile au o crestere mai lenta din care cauza apar gofrari ale zonelor verzi (fig. 90).

Agentul patogen - Tobacco mosaic virus, are particule sub forma de bastonase drepte, de 18-300 nm lungime. Ele contin ARN monocatenar si proteina cu G.M. = 2,05 x 106. Virusul este foarte stabil, inactivat termic la 90-92oC, infectios chiar la dilutii mari pana la 10-5 - 10-6 iar in frunze ramane activ timp indelungat chiar si dupa uscarea lor. Virusul este caracterizat printr-o mare variabilitate de forme si tulpini din care cauza are un cerc larg de plante gazda. In afara de tutun este prezent si pe specii ale genurilor: Solanum, Digitalis, Ficus, Fragaria, Gerbera, Iris, Malus, Petunia si Plantago.

Epidemiologie. Transmiterea virusului de la planta la planta se face prin contactul direct cand apar microleziuni, prin transmiterea sucului prin rani aparute in timpul prasilelor. Virusul se poate transmite si mecanic de catre insectele genului Melanopus sau la capsun, afidul Pasarina fragaefolii. De la un an la altul virusul rezista in samanta, in solul infestat cu resturi de plante virotice sau chiar pe inventarul de lucru (tocuri de rasadnita, unelte etc.).

Prevenire si combatere. Cea mai eficienta metoda de a evita virozarea culturilor este cultivarea de soiuri rezistente. Soiurile rezistente aflate acum in cultura chiar daca nu dau o productie mare cantitativa, asigura o calitate superioara; frunzele virotice sunt sfaramicioase iar tutunul este de proasta calitate, caci tigarile se sting datorita acumularilor anormale de amidon din tesuturile virozate.

Solul rasadnitelor trebuie sa fie necontaminat iar inventarul de lucru ca si mainile muncitorilor, se vor dezinfecta periodic in timpul lucrarilor.

Bacterioze

3. Focul salbatic al tutunului - Pseudomonas syringae pv. tabaci.

Bacterioza tutunului este cunoscuta de foarte multi ani in toate tarile cultivatoare dar cele mai mari pagube sunt inregistrate in Germania, Republica Moldova si SUA, unde a fost studiata inca din 1917 de Wolf si Foster. In Romania este semnalata in 1936 de V. Ghimpu. Numele bolii a fost ales datorita vitezei extraordinare de raspandire a infectiilor in lanurile de tutun.

Text Box:  
Fig. 91 Focul salbatic al tutunului - Pseudomonas syringae pv. tabaci.
( I.Comes si col.,1982)
Simptome. Atacul se observa in special pe frunze si numai rareori pe tulpini si capsule. Inca din rasadnite, pe frunze, la varf sau pe margini, pot sa apara pete cu aspect hidrozat, verzi-inchis, apoi brun-negricioase. In conditiile de umiditate mare din rasadnite, atacul se extinde repede, plantele putrezesc si apar goluri mari. Cand rasadnita este bine aerata si este cald, tesuturile din dreptul petelor se usuca, devin brune-cenusii dar raman inconjurate de un halo galben.

Atacul in camp se caracterizeaza prin aparitia la inceput, a unor pete mici galbene, ce apoi cresc si pot atinge 0,5-3 cm in diametru. Tesuturile din centrul petelor se necrozeaza, devin brune-ruginii pe fata superioara si verzui pe fata inferioara. Petele cresc repede in diametru, devin necrotice dar vor fi totdeauna inconjurate de o zona galbena de 1-2 mm latime. Tesuturile necrozate se desprind din frunze, acestea ramanand perforate. Pe tulpini si capsule, cand sunt infectate, apar pete mici circulare, brune dar acestea nu sunt aureolate    (fig. 91).

Agentul patogen - Pseudomonas syringae pv. tabaci (Wolf. et Foster) Young, Dye et Wilkie - fam. Pseudomonadaceae. Bacteria are forma de bastonas cu capetele rotunjite, de 1,3-3 x 0,5-1,5 mm, este sensibila la uscaciune dar rezistenta la ger, suportand temperaturi de -25oC timp de 58 zile.

Epidemiologie. Transmiterea directa a bolii se face prin intermediul semintelor infectate in care bacteria rezista si 2 ani. Indirect, bacteria rezista in sol, in resturile bolnave, daca solul este uscat. In frunzele uscate bacteria rezista 1-3 ani si chiar in frunzele fermentate bacteria este viabila si capabila sa infecteze plantele.

In cursul vegetatiei, bacteria este vehiculata de ploaie si de vantul ce antreneaza fragmente de tesuturi necrozate. In timpul lucrului, in camp lucratorii pot vehicula bacteria prin mainile si unel/tele lor. Vremea calda (28-32oC) si umeda, cu ceata si ploi intermitente, favorizeaza raspandirea si evolutia rapida a bolii.

Aparitia ranilor pe plante, in cultura, in urma carnitului sau a recoltarii frunzelor favorizeaza raspandirea bacteriei si se pot inregistra pagube mari.

Prevenire si combatere. Sistemul de fertilizare al culturii tutunului trebuie bine echilibrat intrucat numai ingrasamintele pe baza de potasiu asigura o ingrosare a cuticulei si deci o rezistenta mai mare a plantelor. Bacteria poate ataca in conditii naturale si soia, asa incat la alcatuirea asolamentului, tutunul nu trebuie sa urmeze dupa soia.

Rasadnitele pentru tutun se vor infiinta cu sol neinfectat, sterilizat termic cu cel putin 30 zile inainte de insamantare. Amestecul nutritiv  pentru rasadnite se va dezinfecta chimic cu Dazomet 90 PP - 35 gm2, Basamid G 98 % - 35 gm2, Bromura de metil 50 - 75 gm2. Tocurile de rasadnita si unel/tele se vor dezinfecta cu formalina 1:25 sau solutie de sulfat de cupru 10 %. Samanta trebuie sa provina de la plante sanatoase si va fi dezinfectata cu Merpan-50 WP-5 gkg. Este bine sa se foloseasca samanta de 2 ani chiar daca procentul de germinatie este mai mic, ea va fi sanatoasa deoarece bacteria nu rezista mai mult de 2 ani in tegument.

Inainte de repicare solul va fi udat cu solutie de Previcur 607 CS - 0,25 % in cantitate de 3 lm2 sau se va prafui cu Benlate 50 WP - 4 gm2, Captadin 50 PU - 6 gm2 sau Ridomil plus 48 WP - 6 gm2. Rasadurile vor fi stropite preventiv cu zeama bordoleza 0,5-1 %.

In momentul aparitiei bolii in rasadnite, vetrele atacate ca si plantele din jur vor fi distruse prin stropiri cu formol.

In camp tutunul va fi plantat in culise de porumb, floarea soarelui sau canepa, orientarea randurilor fiind perpendiculara pe directia vantului dominant. Recoltarea esalonata a frunzelor, se face numai pe vreme uscata iar inflorescentele plantelor semincere vor fi protejate in pungi, pentru a evita infectiile tarzii.

Micoze

4. Putregaiul plantulelor de tutun - Pythium de Baryanum

(vezi bolile sfeclei).

5. Caderea rasadului de tutun - Rhizoctonia solani.

Boala  poate fi intalnita in rasadnite dar si in camp unde pagubele sunt mici.

Simptome. Rasadul atacat prezinta o ofilire si ingalbenire a frunzulitelor care atarna pe langa tulpinita. La colet, tesuturile parazitate se inmoaie, putrezesc si planta cade la pamant. In cazul perioadelor dintre udari, cand rasadurile sunt uscate, la colet se observa pe tulpini, dungi usor adancite, albe-cafenii. La baza plantelor se dezvolta un mucegai alb-cenusiu ce se intinde de la o planta la alta.

Daca in rasadnita atacata se intrerupe udatul, pe pasla miceliana apar sclerotii ciupercii de 0,2-0,3 mm in diametru, negri si de forme neregulate.

Agentul patogen - Rhizoctonia solani (vez etiologia la bolile cartofului).

Prevenire si combatere. Masurile de prevenire si combatere descrise la bacterioza tutunului referitoare la dezinfectia solului, la tratarea acestuia inainte de repicare, sunt eficiente si impotriva acestei boli.

Text Box:  
Fig. 92. Mana tutunului - Peronospora tabacina: a- atac pe frunze; b- sporangiofo si sporangi 
 ( M. Petrescu si col., 1970).
In vederea evitarii aparitiei bolii in camp se va intocmi un asolament pentru tutun in care sa nu intre sfecla, cartoful, soia si celelalte culturi din cercul de plante gazda al ciupercii. In rasadnite se va stropi solul cu Tachigaren 30L- 0,15% -  20-30 l100 mp.

6. Mana tutunului - Peronospora tabacina.

Boala este destul de frecventa in toate tarile cultivatoare de tutun iar in Romania a fost semnalata de A. Racovita in 1961.

Simptome. Mana se observa din primele stadii de vegetatie cand pe cotiledoane apar pete circulare, galbene, difuze iar axul hipocotil se alungeste. Pe rasadurile mai mari, mana se observa prin indoirea varfului frunzulitelor care se acopera in scurt timp cu un puf cenusiu-albastrui, se ingalbenesc si putrezesc.

In camp, atacul este intens in culturile situate pe terenurile umede sau daca acestea se gasesc in luncile raurilor. Pe frunze apar pete galbene, difuze, foarte mari, care prin confluere pot acoperi portiuni mari de limb. Pe partea inferioara, petele sunt acoperite de o eflorescenta cenusie-albastruie sau violacee. }esuturile parazitate se necrozeaza si frunzele se usuca (fig. 92).

Agentul patogen - Peronospora tabacina Adam. - fam. Peronosporaceae, ord. Oomycetales, cl. Oomycetes, subincr. Mastigomycotina.

Sifonoplastul ciupercii se dezvolta intercelular si dupa o perioada de incubatie, de 5-7 zile, grupuri de sifonoplasti ies prin stomatele de pe fata inferioara a limbului. Acesti sifonoplasti sunt ramificati dicotomic de mai multe ori, sunt foarte lungi (400-750 mm) si sustin sporangi ovoizi de 15-20 x 12-18 mm. Sifonoplastii sunt la inceput de culoare albicioasa apoi devin cenusii-violacei.

Sporangii dusi de vant si ajunsi pe alte frunze umede, germineaza, formeaza filamente ce vor produce filamente ce dau infectii secundar. Evolutia atacului este foarte grava daca temperaturile se mentin intre 17-24oC, daca umiditatea atmosferica este de 80 % si daca frunzele sunt umezite de ploaie sau ceata cel putin o ora.In frunze are loc si procesul de sexualitate in urma caruia in tesuturile necrozate se observa oospori cu pereti grosi, globulosi, de 35-60 mm in diametru.

Epidemiologie. Transmiterea agentului patogen de la un an la altul este asigurata de oosporii ce se gasesc in resturile vegetale ramase in camp iar in cursul vegetatiei sporangii care sunt vehiculati de vant si de apa de ploaie asigura contaminarea altor organe ale aceleiasi plante sau ale plantelor invecinate. Studiile intreprinse de cercetatorii rusi, au dovedit ca agentul patogen se poate transmite si prin semintele rezultate de la plantele bolnave.

Prevenire si combatere. Se recomanda plantarea de rasad sanatos care a fost stropit preventiv cu zeama bordoleza 0,5 % sau cu unul din produsele organice de sinteza sau sistemice antiperonosporice. In camp, se fac stropiri alternative cu produse din grupele: Gr.A: Turdacupral-0,3% (timp de pauza 21zile); Gr.C: Dithane M 45-0,2%; Proplant 72,2 SL-  0,15-0,2 %;Vondozeb-0,2%; Vondozeb 75 DG-0,2 %; Polyram combi-   0,2 (t.p. 21 zile); Polyram DF-0,2 % (t.p. 21 z.); Trimangol 80 PU-0,2 % (t.p.28 z.); Gr.D: Previcur 607 SL-0,1% (rasad si camp); Gr.G: Captadin 50 PU-0,2% (t.p. 14 z.); Captan 50 WP-0,2 % (t.p. 4 z.); Captan 80 WP-0,125 % (t.p. 14 z.); Merpan 5o WP-0,2 % (t.p.14 z.); Gr.L: Ridomil Gold MZ 68 WP-2,5 kg/ha; Ridomil Gold Plus 42,5 WP-3kg/ha; Shavit F 71,5 WP-  0,2 % (600 l solutie pe ha).

 Se va asigura timpul de pauza necesar de 21 zile avand grija sa se alterneze produsele de contact cu cele sistemice.

7. Fainarea tutunului - Erysiphe cichoracearum.

In tarile cultivatoare de tutun din Europa, SUA, Asia si Africa, fainarea este destul de raspandita si poate produce pagube insemnate prin deprecierea foliajului.

Simptome. Pe fata superioara a frunzelor, in lunile iulie si august, apare o pasla  miceliana  fina, mai  intai sub  forma  de pete izolate,  apoi confluente.  Sub pasla ce capata aspect fainos, tesuturile se ingalbenesc si se usuca. In cazuri grave, extinderea paslei miceliene a fost observata si pe fata inferioara a frunzelor. In pasla miceliana apar mici puncte negre, care ii dau acesteia o        tenta gri.

Agentul patogen - Erysiphe cichoracearum DC., f.c. Oidium tabaci Thüm., fam. Erysiphaceae, ord. Erysiphales, cl. Pyrenomycetes, subincr. Ascomycotina.

Talul filamentos, ectoparazit, al ciupercii se prinde de frunze prin haustori si paraziteaza celulele trimitand haustorii pentru absorbirea hranei. Pe miceliu apar lanturi de conidii elipsoidale sau cilindrice, de 17-45 x 11-17 mm. Organele de inmultire sexuata, cleistoteciile apar in pasla miceliana de pe ambele fete ale frunzei, dispersate sau in grupuri si au 90-135 mm in diametru, cu apendici inserati bazali, de 2-3 ori mai lungi decat diametrul lor. In cleistotecii se gasesc pana la 20 asce, de 45-90 x 24-40 mm, cu cate 2-3 spori de 16-27 x 10-20 mm.

Epidemiologie. Agentul patogen se transmite de la planta la planta prin intermediul conidiilor vehiculate de vant si ploaie iar rezistenta ciupercii peste iarna si transmiterea sa in anul urmator este asigurata de cleistotecii.

Ciuperca prezinta numeroase forme specializate si are un cerc de 67 plante gazda existente la noi in tara.

Prevenire si combatere. Masurile de prevenire a atacului, includ masuri de igiena culturala, respectarea asolamentului fara alte plante gazda, folosirea de soiuri rezistente. Masurile de combatere chimica se refera la tratamentele chimice ce se pot aplica doar cu produse din grupele: Gr.A: Microthiol 0,4-0,5%; Microthiol special 0,4-0,5 (t.p. 4 zile); Thiovit jet 80 WG-0,3-0,4 % in 60 l apaha ; Gr.F: Karathane FN 57-0,1% (t.p. 28 z.); Karathane LC-0,05%; Gr.L: Shavit F 71,5 WP-0,2% (600 litri de solutie la hectar fungicide sistemice: Bayleton 5 % PU - 0,05 %, Til/t 250 EC -       0,2 l/ha, Topas 100 EC - 0,025 %, la care se va respecta timpul de pauza de 21 zile.

Alte micoze ale tutunului:

-        putrezirea rasadului -Olpidium brassicae;

-         arsura rasadului - Olpidiaster radicis;

-        putrezirea neagra a tulpinilor- Thielaviopsis basicola ;-

-         innegrirea tulpinilor - Phytophtora nicotianae ;

-         putregaiul alb - Sclerotinia sclerotiorum ;

-         patarea alba a frunzelor - Phyllosticta nicotianae;

-        ascochitoza tutunului - Ascochyta nicotianae ;

-        antracnoza tutunului - Colletotrichum nicotianae ;

-        putregaiul cenusiu - Botrytis cinerea;-

-        estejirea fusariana - Fusarium oxysporum . var. nicotianae .





Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: Pregatitoare Cand/ cum și de ce se intampla? Roata anotimpurilor
 Brose - proiect
 Managementul Proiectelor - Controlul proiectelor, mega si micro proiecte

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Diplomatie si conflict: relatiile internationale in timpul Primului Razboi Mondial
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 PROIECT DE DIPLOMA CHIMIE INDUSTRIALA SI INGINERIA MEDIULUI - TEHNOLOGIA ACIDULUI GLUTAMIC

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - sistemul de selectie in jocul de handbal pentru copii de 10-11 ani in concordanta cu cerintele handbalul
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA management - Impactul implementarii unui sistem de management al relatiilor cu clientii in cadrul unei societati comerciale
 LUCRARE DE LICENTA Ingineria si Protectia Mediului in Industrie - Proiectarea unui depozit de deseuri urbane pentru un oras cu 200.000 de locuitori

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat profesional informatica - evidenta spital
 ATESTAT LA INFORMATICA - Gestionarea unui magazine de confectii
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare


Particularitatile biologice si formarea recoltei la cartof
Caracterizarea fizico-geografica a solurilor din Romania
MASINI SI INSTALATII IN INDUSTRIA ZAHARULUI
HETEROZISUL – IMPORTANTA LUI IN AMELIORARE SI PRODUCEREA DE SAMANTA
CUM SI CAND SEMANAM INUL PENTRU FIBRA ?
Strategia agriculturii durabile si de dezvoltare a mediului rural pe termen lung, ca baza a organizarii unor exploatatii agricole durabile
Vestejirea bacteriana a cartofului - Pseudomonas solanacearum
Particularitatile biologice si formarea recoltei la sfecla de zahar

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu

 


.com Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.