Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » agricultura
Controlul fitosanitar la cultura ovazului

Controlul fitosanitar la cultura ovazului





UNIVERSITAREA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA A BANATULUI.TIMISOARA


CONTROLUL FITOSANITAR LA CULTURA OVAZULUI

                                                                                                                                       OVAZUL

AVENA SATIVA

 

   Ovazul este o planta ce se cultiva pe suprafete intinse in tara noastra,avand o importanta economica ridicata datorita intrebuintarii multiple.

   Valoarea nutritiva deosebita pentru animale a acestei culture ,productiile ridicate ce se obtin,ca si relative simplitate a tehnologiei de cultura au fost factorii principali care au determinat raspandirea ei pe suprafete intinse.

   Ovazul germineaza la temperature minima de 2-3 grade C,temperature optima fiind de 25 grade C,iar maxima de 30 grade C.Rasare in conditii optime la temperature de 10-11 grade C,rezistand la temperature scazute  de pana la -15-(-16)grade C la nivelul nodului de infratire.Impaierea incepe dupa cresterea temperaturii peste 13-15 grade C.Inspicarea se realizeaza la 14-16 grade C,formarea boabelor si maturizarea la 18-20 grade C.Suma gradelor de temperature este de 1700-2100 grade C.

   Are cerinte  fata de apa,coeficientul de transpiratie fiind de 400-600,pentru germinare nescesita 60-65% apa fata de greutatea uscata a bobului.Ovazul are cerinta ridicate fata de apa in fazele de impaiere,inflorire si umplerea boabelor.

   Fata de sol este o cultura putin pretentioasa,datorita sistemului radicular profund si cu mare capacitate de valorificare a substantelor nutritive cu combinatii mai greu solubile.Astfel se explica valorifiacarea mai eficienta decat graul,ovazul si chiar secara,a solurilor acide cu pH 5-6 si solurilor nisipoase.   

    Cele mai bune recolte se obtin ins ape solurile lutoase si luto-nisipoase.Rezultate slabe se obtin pe solurile compacte ,neaerate,slab drenate.Solurile nisipoase din zonele umede , unde nu-I pericol de a suferi de seceta ,pot fi bine valorificate  de ovaz.

    Printre tipurile genetice de sol ,ovazul valorifica efficient cernoziomurile,solurile brun-roscate de padure , brune de padure si chiar podzolurile. Bolile si daunatori ce pot aparea :

              Piticirea albastra-Oat blue dwarf virus

 

      Boala a fost descrisa si studiata in America de Nord unde este foarte raspandita.In Europa a fost descrisa si studiata in Suedia,Cehia,Polonia si dupa afirmatiile lui I.Popse considera ca ar putea fi prezenta sau in scurt timp va aparea si la noi.

      Planatele virozate manifesta o piticire  accentuata insotita  de o infratire excesiva.Pe frunzele ce au culoare verde-inchis,apar enatiuni ca niste umflaturi,lungi de pana la 5 mm,vizibele pe fata inferioara a frunzelor in dreptul nervurilor.Suprafata foliajului este mult mai redusa iar productia de seminte este aproape nesemnificativa.Virusul este in mod natural present pe Avena sativa, Hordeum vulgare, Linum usitatissimum.

      Agentul pathogen este raspandit in natura prin intermediul cicadelor Macrosteles fascifrons (in SUA) si de Macrosteles levis in Europa.Relatia virus-vector este de tip propagativ,virusul putand fi vehiculat d la ovaz la orzul de primavera si apoi la orzul de toamna.      

      

              

             Arsura aureolata –Pseudomonas syringae

                

 

       

       Aceasta boala a fost descrisa in 1909 in SUA de cercetatorul Manns, apoi  s-a indentificat in culturile  de ovaz din mai multe tari ale Europei. In Romania a fost semnalata simpatologic in 1939 de V. Ghimpu si studiata  de  E.Docea si V.Severin (1965).

       Pe plantele tinere boala se manifesta  prin apriatia unor pete oval ,in dreptul carora tesuturile se inrosesc si se usuca.Pe frunzele plantelor mature apar,incepand de la varf si de la margini ,leziuni mici ,brune ,lungi de unul sau mai multi milimetri.In jurul tesuturilor afectate apare o zona de decolorare ce formeaza aureolele ,caracteristice acestei boli bacteriene,lungi de 2-26 mm si late de 1-5 mm. Prin unirea zonelor clorozate pot sa se formeze striuri galbene pe toata lungimea frunzei.

      Zonele aureolate devin brune si vor fi in faza finala bine delimitate de restul frunzei prin dungi fine brun-roscate.

      Bacteriile au forma bacilara si dezvolta colonii mici ,rounde, netede,lucioase , cu marginile regulate, translucide, ce au o nuanta albastruie flourescenta.Bacteria ierneaza in samanta si in resturile vegetale in care isi pastreaza viabilitatea pana la 4 ani.Raspandirea in camp a agentului in camp este facuta prin intermediul vantului si a picaturilor mici de ploaie.Infectiile se realizeaza cu usurinta daca temperature este in jur de 28C si daca tesuturile plantelor sunt umectate cu apa.

                   Taciunele zburator-ustilago nuda           

   Boala este comuna in toate zonele unde se cultiva ovazul.La noi in tara,pana acum cativa ani atacul patogenului produce pagube de 1-10%,insa acum,frecventa bolii este mult mai mare datorita neexecutarii tratamentelor seminale obligatorii.

    Plantele atacate inspica mai devreme cu cateva zile decat cele sanatoase si,la iesirea spicului din burduf se constata ca toate spiculetele sunt distruse,transformate intr-o pulbere bruna-negricioasa retinuta de o membrane micotica fina,argintie.Membrana se rupe,pulberea este dispersata de vant si din fostul spic ramane doar rahisul.

   In spicele atacate ciuperca formeaza teliospori sferici sau ovali,cu membrane fin verucoasa,care sunt dusi de vant pe spicele de ovaz ce se conjuga doua cate doua prin canale de conjugare.

   Agentul pathogen se raspandeste in timpul inspicarii prin teliosporii luati de vant,apoi in timpul verii rezista ca miceliu infectios in cariopse.

                               Taciunele imbracat-Ustilago kolleri        

         

      Boala este semnala in lanurile de ovaz simultan cu boala produsa de U. avanae(Ana Hulea,1975).

      Paniculele taciunate ies mai tarziu din buduf,fata de cele sanatoase si prezinta ramificatii scurte si cariopse distruse , trnsformate intr-o masa de spori de culoare bruna-negricioasa.Sporii sunt retinuti de paleile distruse numai partial, sunt aglutinati si se imprastie lent in faza infloritului.La recoltare,masa compacta a sporilor va fii dispersata dispersata si acestia vor adera la semintele sanatoase infestandu-le.

     Teliotosporii ciupercii sunt globulosi, de 5-10 qm in diametru si prezinta o membrane brun roscata,perfect neteda.Ei vor germina in sol ,paralel cu germinarea ovazului,vor produce epibazidii cu bazidiospori ce se conjuga doi cate doi, iar miceliul de infectie va intra prin coleoptil in planta.Ciuperca produce o infestare in timpul  infloririi,o infectie germinala si ciclul ei evolutiv se va desfasura pe parcusul unui singur an agricol.

      In cursul infloririi ovazului,agentul patogen se raspandeste prin teliosporii dusi de vant.La recoltare teliosporii infesteaza samanta si prin intermeduil acesteia se va raspandi agentul in viitoarele culture.

           

                Rugina coronata-puccinia coronata var.avenae

       Boala are o larga arie de raspandire in toate tarile cultivatoare de ovaz insa pierderile sunt de regula nesemnifative.Se observa boala dupa aparitia paniculelor sau in faza de umplere a cariopselor,fiind afectate numai frunzele,pe care se observa pete mici ,ovale sau circulare,raspandite neuniform.In aceste pete , pe fata superioara a frunzele se deschid  uredopustulele ce culoare galbena –portocalie care sunt initial subdermice apoi devin pulverulente.In jurul uredopustulelor,apar  teleutopustulele care se deschid tot pe fata superioara a limbului, dar sunt de culoare neagra sau negre violacei,inconjurate de o zona galbena.

        Ciuperca este o specie macrociclica si heteroica ce isi dezvolta stadiul picnidian si ecidian pe frunze, fructe ,petioluri si lastari tineri de Rhamnus catharctica.Pe organele atacate, apar pete galbui sau rosiatice,in dreptul carora se deschid picnidiile pe fata superioara a limbului frunzelor si ecidiile pe fata inferioara.Uredosporii sunt unicelulari,sferici sau ovali,de 18-30 x 14-24QM,galbui si echinulati.teliotosporii sunt bicelulari ,alungiti , pedunculati ,de 34-56 x 13-20qm,cu membrane bruna-rosiatica.Celula superioara a teliotosporilor prezinta excrescente caracteristice,ca o coroana. Agentul patogen prezinta forme specializate si peste 300 de rase fiziologice.

       Ciuperca se raspandeste pe gazda intermediara prin intermediul picnosporilor, iar primele infectii pe ovaz sunt asigurate de ecidiospori.Transmiterea de la planta la planta in cultura de ovaz, este facuta cu ajutorul uredosporilor iar teliospotii ce apar spre sfarsitul vegetatiei, asigura rezistenta ciupercii peste iarna.    

       

                   Rugina neagra-puccinia graminis     

   

       Boala produce pagube mai mari la ovaz decat la grau pentru ca in anii cu primaverii si veri umede si racoroase, ovazul isi prelungeste vegetatia si ecidisporii ce vin pe Berberis sp. Pot produce numeroase infectii . Ovazul care intra in compozitia borceagului este aproape intotdeauna atacat de aceasta rugina.

 

   Alte pierderi de nivel economic sunt cauzate de prezenta daunatorilor in cultura ovazului,cum ar fi:

   Gandacul ghebos(zabrus tenebrioides)

   Aria de daunare a gandacului cuprinde in mare:jumatatea estica a Moldovei,Dobrogea,Campia Dunarii,Campiile Banatului si Crisanei.

   Adultul are lungimea de 10-16mm,culoare negru-lucios pe spate iar ventral brun-roscat.Prezinta dimorphism sexual,femeile sunt mai mari,robuste ,iar masculi au dimensiuni mai mici.

   Larva are 2,5-3cm,corpul usor turtit dorso-ventral,ingustandu-se spre partea posterioara.Pe segmentele corpului se gasesc negi parosi,pupa este de culoare alba.

   Adultii se hranesc pe spicele de ovaz,cu boabe aflate in diferite faze de coacere.Hranirea intense se inregistreaza in orele racoroase dupa miezul noptii ,boabele fiind roase in diferite grade  impreuna cu paleele.

   Importanta economica deosebita prezinta atacul larvelor.In mod obiusnuit ,larva sapa galerii verticale in apropierea plantelor si se hraneste tragand in galerie cate o frunza pe care o tritureaza  treptat ,cu ajutorul aparatului bucal.Din frunza este retinuta numai partea suculenta ,partea fibroasa respective nervurile,ramane pe planta dup ace a fost expulzata la gura galeriei sub forma unui smoc de fire rasucite.O planta poate fi atacata de una sau mai multe larve.Atacul se poate prezenta sub forma de vetre care se extend treptat sau poate fi uniform si generalizat in tot lanul.

   Adultii apar la sfarsitul lunii mai ,inceputul lunii iunie.Imediat dupa aparitie urmeaza un intens process de hranire  nocturn.Hranirea adultiilor se incheie inainte de recoltare.Trecerea in estivatie este precedata de un zbor de migratie ,cu acest prilej are loc infestarea a noi culture de ovaz

Plosnita cerealelor-eurygaster sp.

   In tara noastra plosnitele sunt raspandite in majoritatea judetelor,nivelul numeric al populatiei fiind mai mare sau mai mic in functie de conditiile agroclimatice.

   Zona in care acest daunator produce pagube sesizabile an de an este situata

In partea de sud si sud-est a tarii.

   Plosnitele adulte din genul eurygaster au o forma ovala,mai mult sau mai putin lata ,iar capul de forma triunghiulara,aplecat inainte.Antenele,destul de lungi,sunt formate  din 5 articole inegale.Rostrul este lung,depasind in mod frecvent baza abdomenului.Scutelul foarte mare ,atingand si chiar depasind extremitatea abdomenului,adaposteste elitrele si aripile in timpul repausului..

   Adultii se caracterizeaza prin forma lor  alungita,aproximativ eliptica.Corpul are lungimea de 7-10 mm la A.acuminata si de 11-12,5 mm la A. rostrata.Pe femurele picioarelor mediane si posterioare se disting doua pete de culoarea gneagra.

   Oul are forma unui butoias de culoare verde deschis la inceput,iar pe parcursul dezvoltarii embrionare culoarea se inchide si devine evidenta o pigmentatie cafenie-rosietica inainte de eclozare.

   Larva ,dupa ecloziune,trece prin 5 varstre,avand dimensiuni variabile,in functie de stadiul in care se gaseste ,avand acelasi mod de hranire ca si noii adulti.

   Au o singura generatie pe an,ierneaza in stadiul de adult,preferand padurile de stejar.Copulatia are loc la cateva zile de la aparitia adultilor in culture,desfasurandu-se in toata perioada de viata a adultilor hibernanti.

   Culturile sunt atacate atat de catre adultii hibernanti cat si de indivizii din noua generatie.Dupa aparitia adultilor hibernanti in cultura,sunt vatamate frunzele si tulpinile ,ca urmare frunza centrala si tulpina se ingalbenesc si se usuca incepand de la locul intepaturii.

   Atacul produs deasupra ultimului nod,in timpul formarii spicului in burduf atrage dupa sine,ingalbenirea,vestejirea si chiar distrugerea spicului.Daca atacul s-a produs dup ace spicul a iesit din burduf si pana la legat ,acesta se albeste.

 Popandaul –citellus citellus

   Se intalneste frecvent in zona de campie,populand cu deosebire marginea drumurilor ,terenurile intelenite.

   Lungimea corpului e de 18-22 cm,culoarea blanii galben cenusie,putin impestritata.Traieste in galerii subterane cu 2-3 iesiri,iar cuibul se gaseste la o adancime de 70-80 cm.

   Se hraneste cu semintele plantelor de cultura,producand mari pagube in culturiile agricole.Este activ mai ales intre orele 9-11 si 15-18,atacul manifestandu-se in vetre,prin scoaterea semintelor semanate.

Masuri non-poluante de profilaxie si terapie a patogenilor si daunatorilor

     La ovaz la fel ca la mai multe cerale cum ar fi graul sau orzul intampinam mai multe proble legate de protectia acestora impotriva bolilor si daunatorilor. Tratamentele actuale cu pesticide de la noi din tara nu pun probleme deosebite din punct de vedere al efectelor secundare negative.Totusi fugicidele organomercurice utilizate sunt foarte toxice,atat pentru oameni,cat si pentru pasarile granivore.

   Bolile foliare ale ovazului sunt momentan tratate pe cale chimica,dar in viitorul apropiat aceasta metoda va fi exclusa  si se va adopta alta strategie de combatere(pe cale biologica).

   Ca si metode de combatere enumeram:

   Rotatia culturilor joaca un rol insemnat in limitarea lucrarilor de combatere.Daca nu se respecta o rotatie rationala atacul de patare in ochi,mai ales la ovazul de primavera,gandacul ghebos,creste mult si recoltele sunt diminuate.

  Ovazulde toamna este mai putin cultivat in monoculture,deoarece nu se reuseste sa se anihileze suficient,prin diverse mijloace chimice si agrotehnice,efectele nefavorabile.

   Epoca de semanat are un rol important in limitarea atacurilor de ingalbenire si piticire.Acest fenomen complex se produce datorita transmiterii prin vectori a unor virusuri si micoplasme.

   Foarte importanta pentru mozaicul dungat,fainare,rugina pitica si galbena,afide,tripsi este distrugerea samulastrei si buruienilor prin lucrari repetate ale solului.

   Crestera densitatii de plante la hectar,de la 300 la 500 boabe germinabile,duce la cresterea atacului de fainare cu circa 42%.Deasemenea densitatea afidelor este de 2,4 ori mai mare in culturile de ovaz.

   In cultura de ovaz,pe primul loc trebuie situate protejarea si stimularea fondului natural de organisme utile.Acestea au rol important in reducerea  atacurilor din partea plosnitelor cerealelor,a afidelor,tripsilor,a atacurilor din partea plosnitelor cerealelor,a atacurilor unor noctuide.In cazul prezentei larvelor de buha semanaturilor se recomanda  lansari de Trichograma in cantitate de 30-40.000/ha.

   Oscilatiile de eficacitate impun imbunatatirea acestei metode.O perioada indelungata s-a incercat combaterea  biologica a plosnitelor cerealelor pe diferite cai,dar rezultatele nu au fost sufficient de bune.

   O directie foarte importanta de combatere o constituie pastrarea entomofagilor naturali si stimularea activitatii lor,folosind diferite metode agrotehnice ,metode de prognoza si avertizare,PED.

   In combaterea fainarii cerealelor paioase(blumeria graminis) exista posibilitatea de a folosi ciupercile Ampelomyces quisqualis si Trichothecium roseum,ca forme vegetative sau de a utiliza metabolitii lor.

   La ovaz combaterea biologica poate fi realizata pe baza de metabolite ai ciupercilor Ampelomyces,Penicillium,Cylindrocarpon obtusis.Pentru septorioza ,in combaterea biologica de perspectiva se folosesc ciupercile saprofite Gliocladium roseum si Sporotrichum mycophillum.Pentru taciunele zburator al ovazului,ciuperca Ustilago nuda poate fi inhibata pe cale biologica atat de antibioticul trichotecina,cat si de micoparaziti.



   De perspectiva este combaterea biologica in sens larg,adica pe langa folosirea metodei biologice in sens strict ,sa fie utilizate metode agrofitotehnice dintre care rotatia culturii este cea mai importanta,folosirea ingrasamantului verde si adaugarea substantelor organice in sol,care franeaza dezvoltarea patogenului ce ingenuncheaza si inegreste baza tulpini la paioase.


PROGRAMUL DE TRATAMETE FOLOSIT LA CULTURA OVAZULUI

Ovaz - 25 ha - 140 kg/ha.

1.    Tratament la samanta eu PROTILIN 480 FS 3,0 kg/t samanta pentru gandaeul ghebos , viermi sarma, malura eomuna.

          1000kg samanta .. 3,0 kg Protilin

            140 kg samanta X

X= 140x3= 0,42 kg Protilin.

1000

          Iha 0,42 kg

         25 ha X

X= 25 x 0,42= 10,5 kg Protilin.

            1

2.     Tratament la eultura pentru gandaeul balos eu SINORATOX 35 EC 3,5 I/ha.

          Iha . 3,5 I Sinoratox

         25 ha x

X= 25 x 3,5 = 87,5 I Sinoratox.

           1

3.     Erbieidare postemergenta eu SDMA 33 LS 211ha pentru eombaterea buruienilor dieotiledonate sensibile la 2-4 D( rapita , palamida, volbura).

          2 I SDMA lha

           X . 25 ha

X = 2 x 25 = 50 I SDMA.

           1

Erbieidare eu SANSAC II ha pentru buruieni rezistente 2-4 D ( eanepioara, turita, musetel, mae salbatie , iarba puturoasa.

          11 Sansae .. 1 ha

         X .. 25 ha

X = 25 1 Sansae.

Erbieidare eu PUMA S 1 l/ha pentru eombaterea buruienilor monoeotiledonate anuale ( odos, iarba vantului).

          11 Puma Iha

               X 25 ha

X=25 I Puma                       

Influentele conditiilor meteorologice asupra culturilor si riscul aparitiei unor boli

Conditiile climatice din perioada aprilie-iunie au fost si sunt favorabile aparitiei si evolutiei in special a agentilor patogeni (boli) cat si a unor daunatori specifici atat culturilor cat si perioadei calendaristice cum ar fi: bolile foliare la cerealele paioase, plosnita cerealelor, alti agenti de daunare..
Acest fapt a impus intensificarea controalelor fitosanitare la toate culturile agricole, plantatii pomi-viticole, precum si recomandarea masurilor specifice de combatere de catre unitatile fitosanitare, prin buletine de prognoza si avertizare pe care le elibereaza functie de momentul aparitiei si evolutiei fiecarui agent de daunare, documente care stau la baza efectuarii tratamentelor fitosanitare.
Pana la aceasta data s-au efectuat tratamente fitosanitare pentru urmatoarele culturi si agenti de daunare :

Cultura Agentul de daunare Suprafata tratata
- ha -

Cereale Boli foliare 440.000

paioase Plosnita cerealelor 245.000
Gandacul balos 200.000
Alti daunatori 142.000


Focul bacterian 24.000
Rapan 78.000
Fainare 74.000
Defoliatori si afide 50.000

Mana 57.000
Acarieni 21.000
Toate actiunile de combatere sunt urmarite permanent de specialistii din cadrul unitatilor fitosanitare judetene, care informeaza operativ Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale despre starea fitosanitara a culturilor agricole si a plantatiilor pomi-viticole.

Pentru crearea unui sortiment optim de produse de uz fitosanitar si de fertilizanti  si pentru asigurarea utilizarii lor inofensive, fertilizantilor se solutioneaza pe cale judiciara.

Regulamentul privind gestionarea produselor de uz fitosanitar si a fertilizantilor in economia nationala* este destinat specialistilor in domeniul protectiei plantelor, ecologiei, medicilor igienisti, specialistilor in protectia muncii, institutiilor de proiectare a obiectivelor agricole, altor specialisti din economia nationala, incadrati in lucrarile cu produsele de uz fitosanitar si fertilizanti.

I. DISPOZITII GENERALE

1. Prezentul Regulament este elaborat in scopul asigurarii securitatii la gestionarea produselor de uz fitosanitar in agricultura, stabileste cerintele de protectie si igiena ale muncii, de securitate antiincendiara, protectie a mediului ambiant, in baza Legii cu privire la protectia plantelor nr. 612 XIV din 1.10.99 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 133-134,1999, art. 651), Legii privind asigurarea sanitaro-epidemiologica a populatiei nr. 1513-XII din 16.06.93 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 60-61,2003, art. 259), Legii cu privire la regimul produselor si substantelor nocive, nr. 1236-XII din 03.07.97 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 67-68,1997, art. 557), Hotaririi Guvernului nr. 599 din 21.06.00 despre aprobarea Regulamentului cu privire la importul, comercializarea si utilizarea preparatelor chimice si biologice de protectie si stimulare a cresterii plantelor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 75-76,2000, art.685), Hotaririi Guvernului nr. 672 din 28.05.02 cu privire la efectuarea transporturilor de marfuri periculoase pe teritoriul Republicii Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 87-89, 2002, art. 860) si altor acte legislative si normative in domeniul protectiei plantelor, igienii muncii si sanitare, protectiei mediului.

2. Cerintele sanitare, ecologice si igienice ale prezentului Regulament se extind asupra obiectivelor de productie, proceselor si utilajului privind gestionarea produselor de uz fitosanitar si a fertilizantilor si sint obligatorii pentru executare de catre persoane fizice si juridice, indiferent de apartenenta departamentala si forma de proprietate, activitatea carora tine de domeniul protectiei plantelor, precum si de cei care importa si comercializeaza produse de uz fitosanitar si fertilizanti, construiesc si exploateaza incaperi de productie, mijloace de transport, utilaj tehnico-sanitar, destinat lucrarilor cu pesticide si fertilizanti, inclusiv uilaj de neutralizare si dezactivare.

MASURI LA UTILIZAREA PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR  

23. Tratarile chimice ale semanaturilor si altor terenuri se va efectua doar dupa cercetarile prealabile si determinarea de catre specialisti in protectia plantelor a oportunitatii acestor tratari.

Se interzice tratarea cu produse de uz fitosanitar a terenurilor ce nu necesita tratari.

24. Pina la aplicarea produsului, conducatorul lucrarilor este obligat sa se convinga ca preparatul este utilizabil, ambalajul produsului nu este deteriorat. In cazuri suspecte trebuie selectate probe in scopul investigatiilor toxicologice in laboratoarele acreditate.

25. La efectuarea lucrarilor se va tine cont de asigurarea dimensiunii zonei de protectie sanitara pina la spatiul locativ, locurile de recreatie, sursele de apa. Concomitent se ia in consideratie 'roza vinturilor' si posibilitatea schimbarii directiei vintului in perioada efectuarii lucrarilor de protectie a plantelor, in scopul excluderii poluarii cu pesticide a aerului, bazinelor acvatice, locurilor de aflare a oamenilor si teritoriilor aferente.

26. Aplicarea produsului in fiecare caz aparte se efectueaza in baza instructiunilor, recomandarilor si indicatiilor metodice, tehnologice, aprobate de Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare al Republicii Moldova; Registrului de Stat, precum si in conformitate cu prezentul Regulament. Se atentioneaza, in special respectarea dozelor de produse de uz fitosanitar, normele de consum al solutiilor de lucru, precum si multiplicitatea stropirilor. Se interzice categoric depasirea normei de consum a produselor de uz fitosanitar si multiplicitatea stropirilor, stipulate in Registrul de Stat.

27. Tratarea semanaturilor cu produse de uz fitosanitar se efectueaza in termenele recomandate, in special, se respecta cu strictete termenele ultimilor tratari pina la recoltare. In toate cazurile produsele de uz fitosanitar se utilizeaza in corespundere cu biologia culturii si organismelor nocive, selectind din cele recomandate termenele optime.

28. Se interzice aplicarea mijloacelor chimice de protectie a plantelor folosite in ratia alimentara in stare proaspata (ceapa - cozi, marar, patrunjel, mazare verde, salata, macris etc.). La aceste culturi este permisa doar prelucrarea semintelor, terenului agricol pina la aparitia plantulelor si a semincerelor.

29. Tratarile chimice ale semanaturilor, plantatiilor si culturilor perene se inregistreaza in Registrul de evidenta a utilizarii produselor de uz fitosanitar.

Inscrierile in acest Registru sint efectuate si semnate de conducatorul lucrarilor si de agronomul de protectie a plantelor. Aceste inscrieri au valoare de document oficial in procesul controlului calitatii lucrarilor efectuate, al controlului sanitar, igienic al productiei si este unul din documentele de baza pentru eliberarea certificatului de catre inspectoratele de stat teritoriale pentru protectia plantelor in scopul livrarii sau prelucrarii productiei, fiind, de asemenea, material initial pentru investigarea dinamicii produselor de uz fitosanitar in mediul ambiant.

30. Preventiv, dar cu cel putin 48 ore inainte de inceputul aplicarii produselor de uz fitosanitar pe suprafetele agricole de peste 5 ha, detinatorul acestor terenuri este obligat sa avertizeze populatia, organele medicinei preventive si veterinare, despre utilizarea pesticidelor pe teritoriile aferente bazinelor acvatice, utilizate in scopuri piscicole, privind tipul produselor de uz fitosanitar, termenele de utilizare si metodele de aplicare a acestora.

31. In scopul protejarii albinelor de actiunea nociva a produselor de uz fitosanitar stupinile trebuie amplasate la o distanta de peste 5 km de terenul prelucrat sau sa fie izolate albinele in timpul stropirilor pe o perioada determinata (de la 5-6 ore pina la 3-4 zile) in functie de preparatul utilizat. Sint interzise stropirile livezilor cu produse de uz fitosanitar in timpul infloririi, precum si suprafetele cu culturi melifere. Detinatorii de albine trebuie preintimpinati cu 2 zile inainte de tratare.

32. In timpul lucrarilor cu produsele de uz fitosanitar, la hotarul cu terenurile tratate, se instaleaza pancarte cu semne conventionale de securitate la o distanta vizibila unul de altul, care trebuie sa se evidentieze, contrastind pe fondul inconjurator, sa contina informatie privind inceputul lucrarilor de tratare, termenul de pauza pina la recoltare si sa fie inlaturate doar dupa incheierea termenelor de carantina: iesirea oamenilor la lucrarile de cimp, pasunatul animalelor si recoltarea (termenele de recoltare dupa tratari chimice sint stipulate in Registrul de Stat).

33. Se recomanda efectuarea lucrarilor cu pesticide in orele de dimineata pina la orele 10 si cele de seara dupa orele 18. In zilele innorate si racoroase se permite, ca exceptie, efectuarea lucrarilor de tratare in orele de zi.

34. Reluarea lucrarilor mecanizate si manuale de protectie pe terenurile tratate cu produsele de uz fitosanitar se efectueaza dupa expirarea termenului de pauza. Persoanele, care verifica eficacitatea lucrarilor efectuate (imediat dupa tratarea cu produse de uz fitosanitar), trebuie sa posede echipament de protectie individuala.

Cu 24 de ore pina la efectuarea prasitului manual al culturilor agricole trebuie efectuata afinarea mecanizata intre rinduri, in scopul evaporarii compusilor chimici din sol.

35. Efectuarea lucrarilor de cimp pe timp de canicula pe sectoarele cu plante inalte, insuficient aerisite, tratate cu pesticide cu evaporare redusa, se permite peste cel putin doua saptamini dupa stropiri.

36. La efectuarea stropirilor chimice trebuie luate toate masurile de prevenire a poluarii aerului, apei, solului si produselor alimentare cu produse de uz fitosanitar pina la concentratia ce nu va depasi nivelul admisibil.

IV. MASURILE  LA  PASTRAREA,   LIVRAREA

SI  TRANSPORTAREA  PRODUSELOR  DE  UZ  FITOSANITAR

37. Pastrarea produselor de uz fitosanitar se permite doar in depozite specializate, construite si amenajate dupa proiect-tip sau in depozite reutilate in acest scop, conform cerintelor sanitare, igienice, de protectie a mediului si regulilor de securitate incendiara. Suprafata aferenta depozitului, amenajata in caz de necesitate cu soproane pentru stocarea ambalajului utilizat si teritoriul de inactivare a acestora, precum si a utilajului si tehnicii speciale trebuie sa fie imprejmuite cu gard.

38. Este interzisa constructia depozitelor pentru produsele de uz fitosanitar, amenajarea terenurilor pentru tratarea semintelor la o distanta sub 2000 m de bazinele acvatice, sursele de apa potabila si nu mai aproape de 200 m de spatiile locative, fermele de vite si avicole, precum si de locurile de staniste a animalelor.

39. Pastrarea produselor de uz fitosanitar in depozite este permisa doar dupa autorizarea acestora de catre organele de medicina preventiva in coordonare cu autoritatile abilitate de protectie a plantelor, de mediu si situatii exceptionale. In cazul depistarii nerespectarii regulilor sanitare, de stocare a pesticidelor, exploatare a depozitului, autorizatia se retrage de catre organele de medicina preventiva, la solicitarea autoritatilor interesate, iar exploatarea in continuare a acestor depozite este interzisa pina la lichidarea neajunsurilor.

Depozitarea produselor de uz fitosanitar si fertilizanti in depozitele ce nu dispun de autorizarea respectiva este interzisa

40. Localul depozitului trebuie sa fie suficient de incapator si luminos, sa contina doua sectii: pentru pastrarea si eliberarea produselor de uz fitosanitar si pentru pastrarea echipamentelor individuale de protectie, a apei, sapunului, prosoapelor, antidoturilor si a truselor de prim-ajutor. Incaperea trebuie inzestrata cu stelaje, ventilatie naturala (ferestre) sau artificiala (ventilatoare).

41. Este interzisa utilizarea depozitului pentru pastrarea comuna a pesticidelor cu ingrasaminte minerale, produse alimentare, nutreturi, diferite materiale de uz menajer.

42. Amplasarea pesticidelor in interiorul depozitului se efectueaza conform gradului de toxicitate (caracteristicilor antiincendiare si explozive, starii fizice a produselor (solide, lichide) in conformitate cu instructiunile de pastrare a acestor pesticide.

43. In timpul depozitarii si pastrarii o atentie deosebita se acorda integritatii ambalajului, iar in caz de defectare a ambalajului preparatele se reambaleaza imediat. Se interzice categoric lasarea pesticidelor risipite sau varsate.

44. Depozitarea produselor de uz fitosanitar trebuie sa se efectueze in baza unei tehnologii de pastrare a lor, de prevenire a incendiilor in depozit, in conditii optime sanitare si igienice. Stocarea pesticidelor trebuie sa se efectueze in stive, pe suporturi sau pe rafturi. Stivele in timpul pastrarii produselor de uz fitosanitar in saci, butoaie metalice, cutii de carton sau plastic, canistre, se permite a fi etajate pina la trei rinduri. In cazul utilizarii rafturilor, etajarea poate fi majorata. Distanta minima intre perete si ambalajul cu pesticide in timpul stocarii acestora trebuie sa fie nu mai mica de 0,8 m, intre acoperis si produse - 1 m, intre sursa de iluminare si ambalajul cu pesticide - 0,5 m. Este interzisa pastrarea produselor de uz fitosanitar in gramezi.

45. Stocarea produselor de uz fitosanitar, in special, celor imbuteliate lichide inflamabile, se efectueaza foarte atent, cu dopurile in sus. Se interzice utilizarea ustensililor si dispozitivelor pentru deschiderea ambalajului, care pot provoca scintei.

46. Produsele de uz fitosanitar se depoziteaza in ambalajul producatorului. Pe fiecare unitate de ambalaj trebuie sa fie marcata urmatoarea informatie: denumirea intreprinderii - producatoare si emblema de firma, denumirea preparatului si procentul de substanta activa, grupa de toxicitate, semnul de pericol, greutatea bruta si neta, numarul lotului, data fabricarii si termenul utilizarii, inscriptia 'Inflamabil' sau 'Explozibil' - in cazul acestor particularitati ale preparatelor.

47. Gospodariile taranesti (de fermier) si alti agenti economici sint obligati sa anunte inspectoratele teritoriale de protectie a plantelor, organele de medicina preventiva si de mediu, despre procurarea produselor de uz fitosanitar.

48. Pina la inceputul lucrarilor in depozite, utilate cu ventilatoare, se efectueaza ventilarea aerului timp de 30 min., asigurind o  multiplicitate a schimbului de aer nu mai putin de 2 ori, iar in lipsa ventilatoarelor - aerisirea incaperilor prin curent, deschizind usile si ferestrele timp de 30 min.

Lucrarile in depozite se efectueaza doar cu utilizarea echipamentelor de protectie individuala, in functie de preparatele stocate.

49. Responsabilitatea pentru receptionare, pastrare si livrare a pesticidelor o poarta magazinerul. El trebuie sa cunoasca particularitatile toxice, inflamabile, distributia produselor de uz fitosanitar, regulile de securitate. Prezenta in depozit a magazinerului si a muncitorilor este permisa doar in timpul receptionarii si eliberarii preparatelor sau efectuarii lucrarilor necesare de scurta durata. Prezenta in depozit a persoanelor straine, neangajate nemijlocit in lucru, este strict interzisa.

50. Obligatiunile magazinerului sint urmatoarele: receptionarea si livrarea produselor de uz fitosanitar, inventarierea, controlul asupra integritatii ambalajului si ermetizarii lor, deriticarea depozitului.

51. Produsele de uz fitosanitar receptionate si eliberate la depozit se inregistreaza in Registru de evidenta a importului, comercializarii si stocului produselor de uz fitosanitar inregistrat si sigilat la Inspectoratul de Stat Republican de Protectie a Plantelor.

52. Lunar, precum si la sfirsitul anului, in depozit se efectueaza inventarierea produselor de uz fitosanitar cu intocmirea si semnarea actului de inventariere de catre comisia de inventariere. Presedintele comisiei de inventariere este un reprezentant al inspectoratului de stat de protectie a plantelor din teritoriul administrativ, unde se afla depozitul respectiv, membrii comisiei sint: reprezentanti ai organelor de medicina preventiva si de mediu, contabilul agentului economic, posesor al pesticidelor din depozit si magazinerul depozitului.

53. Produsele de uz fitosanitar se elibereaza de la depozit numai in ambalajul uzinei producatoare. La depozit trebuie sa fie cintar, ustensile, dispozitive si utilaj pentru deschiderea si inchiderea ambalajului.

54. Produsele de uz fitosanitar se elibereaza de la depozitul agentului economic, arendator al depozitului respectiv sau reprezentantului acestuia, detinator de procura in cantitati respective planului de lucru.

Dupa finisarea lucrarilor pesticidele ramase si ambalajul se restituie la depozit, confirmind acest procedeu prin act sau o inscriere in registrul magazinerului.

55. Depozitele de produse de uz fitosanitar trebuie sa fie asigurate cu mijloace antiincendiare (stingatoare, cazi cu apa, lazi cu nisip), necesare pentru stingerea incendiilor locale. La 100 m.p. de suprafata a depozitului trebuie sa fie un stingator (dar nu mai putin de doua la fiecare incapere), vas cu apa cu volum de 250 l si doua galeti, lada cu nisip (0,5 m. cub) si alt inventar antiincendiar.



In depozitele de produse de uz fitosanitar este interzis fumatul si folosirea focului.

56. Incaperea depozitului trebuie sa fie permanent curata. Deriticarea incaperii depozitului se efectueaza pe masura necesitatii, dar nu mai rar decit o data in saptamina. In acest scop depozitele trebuie asigurate cu utilaj necesar.

Pentru neutralizarea pesticidelor depozitele trebuie asigurate cu substante dezactivante: var stins, soda calcinata, clorura de var s. a.

57. Se interzice deversarea apelor uzate poluate cu produse de uz fitosanitar in bazinele acvatice sau in sistemul centralizat de canalizare. Conditiile de deversare a acestora se stabilesc si se coordoneaza in ordinea stabilita de legislatia in vigoare.

58. Metodele de neutralizare a apelor uzate poluate cu produse de uz fitosanitar, precum si locurile de acumulare a lor, se stabilesc in conformitate cu cerintele actelor normative si legislative in vigoare pentru fiecare caz in parte, in functie de proprietatile fizice si chimice ale produselor respective.

59. Controlul asupra starii igienice a depozitelor se efectueaza de catre specialistii organelor de medicina preventiva si de mediu, in caz de necesitate cu aplicarea investigatiilor instrumentale de masurare a parametrilor factorilor nocivi (concentrarea substantelor nocive in aerul din incaperi si atmosferic, in apele uzate, microclima, zgomot etc).

60. In cazul prezentei in depozite a produselor de uz fitosanitar cu termenul de utilizare expirat, precum si celor cu ambalajul deteriorat sau cu aspectul modificat (cazute in precipitat sau cu bulgarasi formati - la cele solide) inainte de utilizare se supun analizei in laboratorul toxicologic specializat acreditat pentru determinarea calitatii lor.

61. Aplicarea produselor de uz fitosanitar cu structura modificata - reducerea continutului substantei active sau instabilitatea solutiei de lucru - este posibila doar dupa obtinerea recomandarilor laboratorului de control toxicologic acreditat de organismul abilitat.

. Lucrarile de stropire si utilizare a aerosolilor toxici se efectueaza prin intermediul mijloacelor terestre si aviatiei.

74. Stropirea culturilor agricole prin intermediul mijloacelor terestre este permisa la viteza vintului de pina la 3 m/sec. Stropirea plantelor prin intermediul aviatiei este permisa la viteza vintului sub 3-4 m/sec.

Controlul conditiilor meteorologice (temperatura, directia si viteza vintului) se efectueaza pina la inceputul lucrarilor de catre persoanele responsabile de aceste lucrari.

75. Se interzice efectuarea stropirii si aplicarii aerosolilor prin intermediul  aviatiei a terenurilor cu culturi agricole, amplasate la o distanta mai mica de 1000 m de localitati, ferme animaliere, sursele de asigurare cu apa si la o distanta de 2000 m de bazinele piscicole.

76. Utilizarea in bazinele acvatice in scopuri piscicole si in canalele de irigare a produselor de uz fitosanitar in scopul nimicirii florei acvatice, precum si pentru localizarea obiectelor de carantina si focarelor de dezvoltare in masa a organismelor nocive cu caracter invazional se permite doar cu avizul Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, Ministerului Sanatatii, Ministerului Ecologiei, Constructiilor si Dezvoltarii Teritoriului.

77. In timpul lucrarilor de tratare a culturilor agricole deplasarea stropitorilor, precum si a personalului care lucreaza cu utilaj portativ manual, se efectueaza impotriva vintului pentru evitarea contactului cu pesticidele.

78. Solutiile de lucru se prepara pe terenuri amenajate special in aceste scopuri.

Pe aceste terenuri trebuie sa fie utilaj pentru prepararea solutiilor de lucru, vase cu apa potabila, rezervoare cu capace ermetice si dispozitive pentru alimentarea rezervoarelor stropitorilor (pompe, furtunuri), cintare, inventar auxiliar, dispozitive pentru determinarea unor conditii meteorologice (directia si viteza vintului, temperatura), precum si trusa medicala, sapun, prosoape, lavoar.

79. Pina la prepararea solutiei de lucru si alimentarea rezervoarelor stropitorilor, responsabilul de lucru verifica corespunderea preparatelor denumirii si destinarii lor si obligatoriu determina corespunderea concentratiei acestei solutii celei necesare.

80. Pina la prepararea solutiei de lucru se verifica starea malaxoarelor, prezenta filtrelor in rezervoare si starea tehnica a lor.

81. Distribuirea solutiilor de lucru preparate pe terenuri speciale poate fi efectuata prin intermediul masinilor specializate sau adaptate. Umplerea rezervoarelor se controleaza doar cu sondoarele de nivel. Se interzice deschiderea capacelor pentru controlul vizual al nivelului umplerii, precum si alimentarea stropitorilor fara filtre.

In timpul alimentarii rezervoarelor stropitorilor personalul trebuie sa se afle doar din partea opusa a vintului. Nu se admite nimerirea pesticidelor pe incaltaminte si pe partile neprotejate ale corpului. In caz de contact direct al corpului cu pesticidul, locurile contactate se sterg imediat cu tampoane de bumbac, apoi se spala cu solutie de sapun.

82. Cantitatea produselor de uz fitosanitar pe terenul de preparare a solutiilor nu trebuie sa depaseasca norma zilnica de utilizare. In afara de ambalajul cu preparate pe teren trebuie sa fie, in mod obligatoriu, un rezervor cu apa si unul cu var stins.

83. Se interzice abandonarea fara paza a produselor de uz fitosanitar sau a solutiilor de lucru.

84. In timpul lucrarilor de tratare este necesar controlul asupra functionarii masinilor, agregatelor de stropire, malaxoarelor, respectarii normei de consum a produsului de uz fitosanitar, neadmiterii formarii precipitatului. Lucrarile se efectueaza calitativ, fara admiterea ejectarii excesive a solutiei de lucru.

85. Concentratia produselor de uz fitosanitar in zona de lucru nu trebuie sa depaseasca nivelul admisibil.

VII. MASURI LA UTILIZAREA PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR

PRIN INTERMEDIUL AVIATIEI

86. Utilizarea aviatiei in lucrarile de protectie a plantelor se permite doar in lipsa posibilitatii utilizarii tehnicii terestre sau a necesitatii efectuarii tratarilor in termene restrinse pe suprafete mari. Posibilitatea tratarilor, volumul, termenele, conditiile de tratare si cartografierea terenurilor tratate trebuie coordonate cu organele abilitate ale Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, Ministerului Ecologiei, Constructiilor si Dezvoltarii Teritoriului, Ministerului Sanatatii.

In timpul efectuarii lucrarilor se acorda prioritate aparatelor de zbor usoare, cu capacitatea de zbor la inaltime joasa, care asigura calitatea tratarii semanaturilor si evita poluarea teritoriilor aferente.

87. Aplicarea tehnologiilor noi de utilizare a aparatelor de zbor este permisa doar dupa evaluarea igienica in modul stabilit de catre Ministerul Sanatatii.

88. Utilizarea produselor de uz fitosanitar prin intermediul aviatiei este reglementata de actele normative departamentale.

89. La utilizarea aviatiei trebuie respectate cerintele igienice, regulile de securitate si de protectie a mediului.

90. Pina la efectuarea tratarilor sectoarelor silvice este necesara avertizarea populatiei cu 2 zile pina la inceputul lucrarilor privind interzicerea aflarii in aceste terenuri, colectarii pomusoarelor si ciupercilor, in functie de preparatul utilizat si termenele reglementate de pauza, stipulate in Registrul de Stat.

91. Se interzice efectuarea tratarilor chimice prin intermediul aviatiei in zonele de odihna si a bazinelor acvatice.

92. La tratarile cu aviatia trebuie respectate urmatoarele distante:

- spatiile verzi ale localitatilor urbane si rurale, apele riurilor si bazinelor de apa, ariile naturale protejate de stat - 2 km;

- de stupinele stationare permanente - 5 km;

- de sectoarele agricole, unde se cultiva plante pentru alimentatie fara prelucrare chimica (ceapa la pana verde, patrunjel, telina, mazare, marar, tomate, castraveti, pomusoare s.a.) - 2 km.

In caz de imposibilitate a respectarii acestor conditii tratarile avia se interzic.

93. Tratarile prin intermediul aviatiei se efectueaza la viteza vintului la inaltimea de lucru sub 3-4 m/sec.

94. Lucrarile de preparare a solutiilor si aprovizionarea aparatelor avia se refera la categoria de lucrari cu pericol sporit. Persoanele implicate la aceste lucrari fac cunostinta cu instructiunile privind protectia muncii.

95. Personalul implicat in aceste lucrari trebuie sa fie asigurate cu echipament de protectie individuala, precum si cu trusa medicala in conformitate cu normele de asigurare.

96. Pina la inceperea lucrarilor avia conducatorul aeronavei este obligat sa faca cunostinta cu cartograma cimpurilor supuse tratarilor.

97. Se instaleaza obligatoriu pancarte de avertizare la o distanta de peste 500 m de hotarul tratat, care se scot doar dupa expirarea termenelor de carantina.

98. In cazul in care in limita distantei sanitare de 1000 m se depisteaza oameni sau animale, tratarile avia se suspenda si se anunta reprezentantul gospodariei agricole in care se efectueaza tratarile.

99. Lucrarile de intretinere a aeronavei se efectueaza la finele zilei de lucru, in conformitate cu instructiunile in vigoare de asanare, spalare si degazare a ei.

100. Apele uzate poluate cu reziduuri de produse de uz fitosanitar, dupa spalarea utilajului terestru si aeronavei, se supun neutralizarii, conform tehnologiilor de neutralizare in corespundere cu cerintele actelor normative si legislative in vigoare in functie de proprietatile fizice si chimice ale acestora.

Deversarea lor in mediu, stabilirea locurilor de neutralizare, dezactivare si deversare se efectueaza conform cerintelor respective, elaborate in conformitate cu legislatia in vigoare.

101. La efectuarea lucrarilor si cartografierii sectoarelor, destinate lucrarilor de protectie prin intermediul aviatiei, este necesara respectarea stricta a zonei sanitare si distantele determinate, de localitati, zone de odihna, surse de apa potabila, bazine acvatice, precum si de culturile receptive, inclusiv pe teritoriul gospodariilor vecine.

102. La efectuarea tratarilor chimice prin intermediul aviatiei terenul de alimentare cu solutii de lucru trebuie sa se afle in vecinatatea pistei de decolare. Selectarea, pregatirea si utilarea pistei de decolare se efectueaza cu mijloacele agentului economic, de comun acord cu conducatorul echipajului de zbor, in conformitate cu instructiunile in vigoare ale Administratiei de Stat a Aviatiei Civile a Republicii Moldova.

103. La determinarea terenurilor pentru lucrarile chimice prin intermediul aviatiei este necesara respectarea stricta a zonei protectoare in raport cu culturile sensibile, inclusiv pe teritoriul gospodariilor vecine.

In cazul in care vintul este din directia opusa semanaturilor de culturi sensibile, fisia de protectie trebuie sa fie peste 100 m.

In cazul in care vintul bate spre semanaturile culturilor sensibile, latimea zonei protectoare variaza in dependenta de preparatul utilizat de la 500 pina la 1500 m.

VIII. MASURILE LA LUCRARILE DE TRATARE SI TRANSPORTARE A

SEMINTELOR, INSAMINTARE A CIMPURILOR

104. Tratarea semintelor si materialului saditor al culturilor agricole se efectueaza in corespundere cu cerintele determinate in recomandarile metodice de tratare a semintelor si materialului saditor, elaborate si aprobate de catre Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare si Ministerul Sanatatii.

105. Pina la tratarea semintelor se calculeaza cantitatea strict necesara pentru insamintare in gospodarie. Tratarilor se supun doar semintele conditionate.

106. Lucrarile de tratare se efectueaza in incaperi speciale (depozite, statii specializate) in prezenta ventilatiei sau pe terenuri speciale ingradite, iar pe timp ploios - sub soproane. Locurile de tratare trebuie sa se afle nu mai aproape de 200 m de spatiile locative, sursele acvatice, ferme, locurile de pastrare a produselor alimentare, furajului si locurilor de primire a hranei.

107. Semintele se trateaza doar cu agregate reglate, fara admiterea eliminarii produselor de uz fitosanitar in atmosfera. Tratarea semintelor prin amestecarea si vinturarea manuala se interzice strict.

108. Pesticidele pentru tratarea semintelor trebuie sa contina coloranti, ce dau semintelor tratate culoare avertizatoare.

109. Este strict interzisa utilizarea semintelor tratate cu pesticide in scopuri alimentare, furajere, spalarea, vinturarea, curatarea semintelor de pesticide, precum si amestecarea lor cu seminte netratate, livrarea lor la punctele de receptionare a grinelor sau comercializarea lor in oricare alt mod.

110. Semintele se elibereaza pentru insamintare responsabilului de lucrari de protectie doar cu acordul conducatorului gospodariei sau adjunctului sau. Eliberarea semintelor se efectueaza documentar.

111. Ambalarea si transportarea semintelor tratate pe terenul de insamintare se permite doar in saci din tesatura compacta sau din pelicula, cu inscriptia 'Toxic' sau in rezervoarele semanatoarelor, inzestrate cu capace sau ambalaj de prelata.

112. Se interzice strict transportarea oamenilor in mijloacele de transport impreuna cu semintele tratate sau cu ambalajul utilizat.

113. Este strict interzisa prelucrarea suplimentara a semintelor tratate (curatarea, sortarea, calibrarea s.a.)

114. In timpul semanatului capacul semanatoarei trebuie sa fie inchis ermetic. Nivelarea semintelor in semanatoare se efectueaza cu lopeti speciale.

115. Dupa finalizarea semanatului semintele tratate neutilizate, in cazul in care nu este posibila comercializarea lor altor gospodarii similare, se predau la depozit conform actelor si se pastreaza pina la semanatul anului viitor in conformitate cu regulile de pastrare a pesticidelor. Magazinerul depozitului este persoana responsabila de pastrarea semintelor tratate, care tine evidenta semintelor pastrate si eliberate.

IX. MASURILE LA PREPARAREA

SI UTILIZAREA MOMELILOR OTRAVITOARE

116. Utilizarea momelilor otravitoare se reglementeaza de instructiunile de utilizare a preparatelor respective, aprobate in modul stabilit.

117. Rodenticidele sint pesticide cu actiune foarte toxica, periculoase pentru om si animale homeoterme, prin urmare necesita respectarea stricta a regulilor de securitate si normelor de consum al preparatelor.

118. La prepararea momelelor otravitoare se respecta strict concentratia preparatelor recomandate. In cazul in care cantitatea de preparat, necesara pentru prepararea momelilor este redusa, eficienta lor va fi sub cea preconizata; cantitatea sporita a preparatelor va avea efect nociv asupra animalelor si pasarilor.

119. Suprafata si compozitia terenurilor agricole supuse tratarilor, metodele de efectuare a lor, necesarul de rodenticide, momeli, precum si de masini, utilaj si forte de munca se determina in baza rezultatelor cercetarilor teritoriilor, evidentei populatiei murinelor si indicilor eficientei tehnice a tratarilor anterioare.

120. Momelile otravitoare se prepara in localuri speciale, inzestrate cu ventilatoare, cu podea betonata sau acoperita cu teracota sau pe terenuri speciale.

121. La statiile de preparare a momelilor trebuie amenajate incaperi (soproane, corturi) pentru pastrarea echipamentelor de protectie individuala, dus sau lavoar, loc pentru odihna si alimentare, trusa de prim ajutor.

Locurile de odihna si alimentare se amplaseaza contra vintului, nu mai aproape de 200 m de locul de lucru. Apa potabila trebuie pastrata in rezervor special cu robinet si capac inchis ermetic.

122. In scopul asigurarii securitatii, lucrarile de preparare si aplicare a momelilor trebuie sa fie mecanizate cu utilizarea malaxoarelor speciale, iar in lipsa lor se permite folosirea dispozitivelor adaptate pentru acest scop.

Momelile preparate in malaxoare sau in alte rezervoare se ambaleaza in saci din polietilena sau tesatura deasa, pe care se marcheaza obligatoriu inscriptia 'Toxic'.

123. In timpul prepararii momelilor la statiile specializate lucratorii trebuie sa se plaseze in asa mod ca praful toxic, vaporii si gazele sa fie in contrasens.

Zilnic dupa lucru muncitorii trebuie sa faca dus.

124. Momelile otravitoare pot fi aplicate cu masini speciale, in cazuri exceptionale cu imprastietor de ingrasaminte doar cu permisiunea speciala a Ministerului Agriculturii, Ministerului Sanatatii, Ministerului Ecologiei, Constructiilor si Dezvoltarii Teritoriului. La aplicarea manuala a momelilor se folosesc dozatoare (linguri, cause etc).

125. Surplusul de momeli otravitoare se preda la depozitele de pastrare a produselor de uz fitosanitar sau se transmite altor gospodarii, care efectueaza combaterea rozatoarelor. Resturile de momeli ce nu pot fi utilizate se neutralizeaza si se lichideaza dupa tehnologiile adoptate in conformitate cu cerintele actelor normative in vigoare.

126. Hotarele, suprafata si termenele de aplicare a momelilor trebuie sa fie coordonate cu organele administratiei publice locale, inspectoratele de protectie a plantelor, inspectoratele ecologice, organele de medicina preventiva.

127. In preajma localitatilor, fermelor zootehnice, locurilor de vietuire a animalelor si pasarilor folositoare, in raza de sub 300 m, se permite aplicarea momelilor doar in vizuinile verticale.

In livezi, paduri si in vecinatatea lor in raza de 300 m nu se permite aplicarea momelilor cu substante ce isi mentin proprietatile toxice timp indelungat in conditii de cimp.

128. Este interzisa aplicarea rodenticidelor in momeli:

- pe teritoriul spatiilor verzi din localitatile urbane si rurale, ariilor naturale protejate de stat, in zonele si fisiile de protectie a apelor riurilor si bazinelor de apa, precum si teritoriilor aferente lor, in limitele determinate de zona de protectie;

- in perioada migrarii pasarilor si in calea migrarii lor.

129. Pe sectoarele tratate cu momeli este interzis pasunatul animalelor pe parcursul a 20 zile.

130. Cosirea ierburilor pe teritoriile tratate se permite dupa expirarea a 20 zile dupa aplicarea momelilor.

131. Dupa terminarea lucrarilor de preparare, terenul de lucru nebetonat se ara la adincimea de cel putin 25 cm cu intoarcerea brazdei. Suprafata arata se presoara cu var stins. Terenul betonat se spala cu solutie de 2% de soda calcinata sau cu solutie de 5% de apa de var, apoi cu apa.

X. MASURILE LA FUMIGAREA (GAZAREA) INCAPERILOR SI A SOLULUI

SI DEZINSECTAREA UMEDA A DEPOZITELOR

132. Lucrarile de fumigare, dat fiind faptul ca sint deosebit de periculoase, se efectueaza de catre specialisti cu experienta, cu pregatire si autorizare speciala pentru aceste lucrari. Lucrarile de fumigare se efectueaza primordial in incaperi stationare. Din momentul inceperii fumigarii (gazarii) si pina la finalizarea acesteia incaperea trebuie asigurata cu paza. Persoanele implicate in paza incaperilor trebuie asigurate cu mijloace de protectie individuala si sa faca cunostinta cu instructiunile de securitate.

133. Gazarea incaperilor se efectueaza doar la corespunderea cerintelor de ermetizare (decizia referitoare la aceasta masura se ia de catre conducatorul acestor lucrari), care sint amplasate la o distanta de minimum 50 m de locuinte si 30 m de intreprinderile de productie. Incaperile noi, destinate gazarii, trebuie sa se afle nu mai aproape de 200 m de locuinte si 100 m de incaperile industriale. Daca incaperea nu corespunde acestor cerinte, comisia constituita din reprezentantii Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare, Ministerului Ecologiei, Constructiilor si Dezvoltarii Teritoriului, Ministerului Sanatatii, in functie de conditiile locale, poate permite efectuarea fumigarii incaperii respective si la distante mai mici cu respectarea masurilor obligatorii determinante pe locul desfasurarii acestor lucrari si garanteaza asigurarea totala a oamenilor si animalelor domestice. In caz de necesitate oamenii si animalele se evacueaza din zona periculoasa pe perioada fumigarii. La hotarele de protectie se instaleaza semne de avertizare cu stipularea zilei, orei inceputului si finalizarii acestor lucrari.

134. Fumigarea incaperilor se permite la temperatura aerului in limita de 10-350C. Pe un timp cu temperatura mai inalta fumigarea se efectueaza in orele de dimineata. Fumigarea incaperii se suspenda, daca viteza vintului depaseste 7 m/sec.

135. Toate incaperile, pina la inceputul fumigarii, se ermetizeaza minutios: toate usile, cu exceptia celei de intrare, se ermetizeaza cu pelicula lipicioasa. Dupa eliminarea gazelor usa de intrare se inchide cu lacat si se ermetizeaza cu pelicula lipicioasa.

136. Rezervele de productie supuse fumigarii se amplaseaza astfel ca ele sa fie patrunse de gaze. Incaperile inainte de fumigare se elibereaza de produsele alimentare, apa potabila, preparatele chimice, incendiare si explozive.

137. In scop de securitate lucrarile de fumigare se efectueaza de catre echipe constituite din cel putin 3 persoane.

138. La fumigarea solului la aer liber, lucratorii se deplaseaza perpendicular directiei vintului.

139. Pe teritoriul unde se efectueaza gazarea este interzisa utilizarea focului deschis. La efectuarea lucrarilor de gazare se interzice fumatul si alimentarea. La hotarele zonei de gazare se afiseaza semne de avertizare.

140. Dupa expirarea timpului reglementat de gazare sau fumigare se efectueaza aerisirea incaperilor. Incaperile mari si incaperile amplasate in zona locativa se degazeaza treptat, in scopul prevenirii eliminarii in atmosfera a unei cantitati mari de gaze. La degazarea incaperilor continutul substantelor nocive in aer nu trebuie sa depaseasca concentratia admisa, determinata pentru aer. In perioada de vara toate ferestrele si usile se inchid in perioada nocturna, iar dimineata se deschid pentru toata ziua. In incaperile cu ventilatoare, acestea se conecteaza periodic pentru urgentarea degazarii. In perioada rece la temperatura aerului sub 15oC trebuie ridicata temperatura aerului in incapere cu 2-5oC, comparativ cu cea care a fost la gazare, aerisind, prin urmare, incaperea pina la inlaturarea totala a fumigantului.

141. Finalizarea degazarii se determina de catre conducatorul lucrarilor, el face dispozitii in scris privind dreptul de utilizare a incaperii dupa verificarea minutioasa a remanentelor de concentratii de gaze in incaperile unde s-a efectuat fumigarea. Controlul se efectueaza, conform instructiunilor, in mod obligatoriu in orele de zi. Cu 2 ore inainte de efectuarea controlului, incaperile trebuie sa fie inchise.

142. In cazul in care concomitent cu fumigarea incaperii au fost supuse gazarii produsele (seminte, nutreturi), termenul de degazare va trebui prelungit, iar finalizarea aerisirii va depinde de continutul de remanente de fumiganti in produse.



Produsele supuse fumigarii se comercializeaza cu permisiunea serviciului sanitaro-epidemiologic de stat in baza certificatului eliberat de catre inspectoratele de protectie a plantelor.

143. La fumigarea cu pesticide a incaperilor (depozite, magazii, ferme etc.) ele trebuie ermetizate, inventarul stationar (ieslele, adapatoarele etc.) se acopera bine cu o pelicula pentru evitarea sedimentarii pe ele a acestor pesticide.

144. Masurile suplimentare de securitate la lucrarile de fumigare sint expuse in instructiunile respective de utilizare a fiecarui preparat.

XI. ECHIPAMENT DE PROTECTIE INDIVIDUALA

A  LUCRATORILOR

145. Pentru evitarea patrunderii produselor de uz fitosanitar in organism prin piele, organele de respiratie si cavitatea bucala, lucratorii trebuie asigurati cu mijloace de protectie individuala.

146. Fiecarui lucrator pentru perioada de lucru cu produsele de uz fitosanitar se elibereaza un set de echipament de protectie individuala: imbracaminte, incaltaminte, aspirator, masca antigaz, ochelari-protectori, manusi, conform Criteriilor de acordare gratuita a echipamentului individual de protectie si de lucru si alimentatiei de protectie si a preparatelor vitaminoase, aprobate prin ordinul nr. 40 din 16.08.01 al Ministerului Muncii si Protectiei Sociale (Monitorul Oficial, nr. 33 - 35 din 07.03.02, art. 70). Pentru mastile antigaz si respiratoare se elibereaza cutii si boxe de schimb respective pentru categoriile de preparate utilizate.

147. Persoanele responsabile de efectuarea lucrarilor de fumigare sint obligate sa perfecteze pasapoarte pentru fiecare masca antigaz, indicind conditiile si normele de exploatare a mastii (denumirea preparatului si a amestecurilor lor, modul de utilizare, numarul de ore lucrate).

148. Echipamentele de protectie individuala se selecteaza in functie de proprietatile fizico-chimice si toxice ale pesticidelor, formele lor preparative (lichide, solide etc.), conditiilor de munca, precum si in conformitate cu marimea hainelor si incaltamintei fiecarui lucrator. Selectarea echipamentelor de protectie individuala se efectueaza de catre persoanele responsabile pentru efectuarea lucrarilor cu pesticidele.

149. Echipamentele de protectie individuala se pastreaza in incaperi aparte, in dulapuri individuale. Este interzisa pastrarea echipamentelor de protectie individuala impreuna cu produsele de uz fitosanitar si fertilizanti. Se interzice folosirea echipamentelor de protectie individuala dupa terminarea lucrarilor de protectie.

150. La fumigarea incaperilor se utilizeaza masti antigaz industriale.

151. Casetele, filtrele si boxele cu termenul de exploatare expirat, precum si la aparitia mirosului de pesticide, trebuie schimbate cu altele noi, iar cele utilizate se nimicesc in locurile speciale, fiind coordonate cu organele de medicina preventiva.

152. La lucrarile cu preparate lichide (prepararea solutiilor de lucru, alimentarea stropitorilor, stropirea etc.) se utilizeaza imbracaminte speciala din pinza cauciucata si cizme de cauciuc.

153. La lucrarile cu produsele de uz fitosanitar solide in calitate de incaltaminte speciala se folosesc cizme de piele.

154. La fumigarea incaperilor inchise, materialului semincer si produselor alimentare, inventarului, precum si la degazarea lor, drept echipamente de protectie individuala se folosesc combinezoane din tesatura acoperita cu pelicula de clorvinil si un set de albituri de corp.

155. Pentru protectia miinilor la lucrarile cu concentrate de emulsie, paste, solutii si alte forme preparative lichide ale produselor de uz fitosanitar se folosesc manusi de cauciuc, la lucrarile cu pesticide solide - manusi din bumbac impregnate cu solutie speciala sau acoperite cu pelicula. Este interzisa folosirea in aceste scopuri a manusilor medicale.

156. Echipamente de protectie individuala, dupa fiecare schimb de lucru trebuie curatite. Ele se scot in ordinea urmatoare: manusile se spala preventiv in solutie dezactivanta (lapte de var, solutie de 3-5% de soda calcinata), se clatesc in apa, apoi se scot cizmele, combinezonul, ochelarii de protectie si respiratorul, iarasi se spala manusile in solutie dezactivanta, se clatesc in apa si apoi se scot de pe miini.

157. Partile de cauciuc ale aspiratorului se spala in solutie dezactivanta (25g de sapun si 5 g de soda calcinata la 1 l de apa) cu peria, se clatesc in apa curgatoare si se usuca. Partile aspiratorului, care se ating de fata, se dezinfecteaza cu tampon de vata inmuiat in solutie de permanganat de caliu sau alcool.

158. Imbracamintea speciala se curata zilnic de praf si se aeriseste la aer liber sau sub sopron timp de 8-12 ore.

159. Ecipamentele de protectie individuala se spala periodic, insa nu mai rar decit dupa 6 zile de lucru.

XII. MASURILE  LA DEZACTIVAREA MIJLOACELOR DE TRANSPORT,

UTILAJULUI, AMBALAJELOR, INCAPERILOR SI ECHIPAMENTELOR

DE PROTECTIE INDIVIDUALA

160. Masinile agricole, utilajul de depozit si mijloacele de transport, poluate cu pesticide se supun dezinfectarii (neutralizarii). Masurile de dezinfectare (neutralizare) se efectueaza cu utilizarea echipamentelor de protectie individuala la aer liber, pe terenuri special amenajate si autorizate in ordinea stabilita de legislatia in vigoare.

Se interzice categoric efectuarea acestor lucrari in apropierea surselor de apa, pe malul lacurilor, riurilor etc.

161. Masinile, utilajul (stropitorile, generatoarele de aerosoli, instalatiile de preparare a solutiilor de lucru, transportul auto etc.) se dezactiveaza in urmatoarele cazuri:

* pina la inceputul lucrului cu alt preparat chimic;

* inainte de reparatie;

* inainte de schimbarea pieselor de rezerva;

* inainte de efectuarea asistentei tehnice a masinilor si agregatelor;

* pina la conservarea provizorie a masinilor si agregatelor;

* in caz de poluare puternica sau stare avariata a masinilor;

* in caz de reutilare a masinilor pentru transportare a produselor de uz fitosanitar;

* dupa finisarea lucrarilor cu produsele de uz fitosanitar.

162. Dupa finalizarea lucrarilor de incarcare-descarcare, transportare a pesticidelor, la posturile de tratare a semintelor, precum si de preparare a solutiilor de lucru si momelilor otravitoare, masinile si dispozitivele, echipamentele de protectie individuala, utilajul trebuie curatat si spalat minutios, inactivat de resturile de produse de uz fitosanitar, iar ambalajul, solutiile de lucru neutilizate, apele reziduale si solul in locurile unde s-au efectuat aceste lucrari (in caz ca a fost contaminat de pesticide) trebuie supuse neutralizarii.

163. Terenurile de dezactivare a masinilor si agregatelor se amplaseaza pe teritoriul depozitelor de pesticide, pe platforme obligatoriu betonate si inzestrate cu groapa de acumulare a apelor poluate. Terenul trebuie sa fie inzestrat cu rezervoare pentru prepararea solutiilor de spalare, pompa de apa pentru aceste solutii, robinet, furtun, substante neutralizatoare si detergenti.

164. Mijloacele de transportare a pesticidelor, precum si utilajul pentru utilizarea lor se neutralizeaza nu mai rar decit de 2 ori pe luna cu solutie de clor de 25%.

165. Tehnologia dezactivarii prevede curatirea preventiva a suprafetelor cu aspiratorul, scoaterea furtunurilor de cauciuc si a duzelor, acoperirea masinilor, utilajului cu solutie de detergent timp de 40-50 min. Furtunurile si duzele se spala timp de 30 de min. in solutie de detergent, amestecind solutia permanent. La finalizarea lucrarilor furtunurile si duzele se clatesc sub apa curgatoare.

166. Ambalajul pentru produse de uz fitosanitar trebuie nimicit in conformitate cu legislatia in vigoare.

Se interzice categoric folosirea ambalajului pentru produsele alimentare, furajere etc.

167. Deriticarea incaperilor poluate cu pesticide trebuie efectuata cu solutie de soda calcinata (200 g de soda la 10 l de apa), apoi cu solutie de clor de 10%. Sectoarele de sol, poluate cu pesticide se dezactiveaza cu var, se sapa sau se ara cu intoarcerea brazdei.

168. Echipamentele de protectie individuala din cauciuc (incaltamintea, manusile, sorturile) si imbracamintea cu acoperire de polietilena trebuie prelucrate cu solutie de soda calcinata sau cu clorura de calciu, var clorat si spalate minutios cu apa curgatoare.

169. Echipamentele de protectie individuala, poluate cu pesticide organofosforice, se scutura bine si se inmoaie timp de 12 ore in solutie fierbinte de soda de 1%, apoi de 3 ori a cite 30 min. se spala in solutie de detergent cu sapun.

170. Pentru dezactivarea echipamentului de protectie individuala, poluat cu mai multe feluri de pesticide, trebuie aplicate metodele recomandate pentru neutralizarea preparatelor de prima si a doua clasa de pericol.

171. Apele uzate, aparute la dezactivarea transportului, masinilor agricole si utilajului, incaperilor, ambalajului, echipamentelor de protectie individuala se trateaza suplimentar cu clorura de calciu (0,5 kg la 10 l de apa timp de 24 ore si se transporta in locurile indicate de organele de medicina preventiva si de mediu. Cirpele folosite la dezactivare se ard in locuri speciale.

172. Constructia fosei de acumulare a apelor uzate in perioada exploatarii ei va asugura cerintele catre protectia solului si apelor freatice.

XIII. MASURILE LA APLICAREA PESTICIDELOR IN SERE

173. Lucrarile cu pesticidele in sere trebuie sa se efectueze de unitati specializate.

174. Serele tratate se inchid si se marcheaza cu semne de avertizare conventionale. Efectuarea lucrarilor de avariere in sere se efectueaza cu permisiunea in scris a conducatorului gospodariei.

175. Lucrarile de baza de tratare a culturilor leguminoase cu solutii ale produselor de uz fitosanitar se efectueaza cu ajutorul dispozitivelor fabricate la uzine. Tratarea plantelor cu pesticide se efectueaza in orele de seara, dupa realizarea lucrarilor agrotehnice.

176. Prepararea solutiilor de lucru se efectueaza in incaperi speciale, utilate cu ventilatie, pe terenuri speciale, inzestrate cu mijloace de dezactivare si truse medicale.

177. Podeaua si peretii incaperii pentru prepararea solutiilor de lucru trebuie sa fie netede si usor de spalat si curatat pentru a fi dezactivate.

178. Este interzisa umplerea nemecanizata a rezervoarelor, masinilor si agregatelor.

179. In caz de tratari manuale cu produse de uz fitosanitar, lucratorii se amplaseaza la o distanta de cel putin 5-6 m unul de altul astfel ca duzele sa nu fie indreptate spre oameni sau instalatii electrotehnice si comunicatii.

180. Termenele de reincepere a lucrarilor in serele tratate se determina in functie de produsele de uz fitosanitar cu care s-au efectuat tratamentele, norma de aplicare a pesticidului si concentratia maximal admisibila a preparatului in aer in zona de lucru. Acesti indici trebuie sa corespunda termenelor de iesire la lucru ale muncitorilor pentru ingrijirea plantelor pe terenurile tratate cu produse de uz fitosanitar, stipulate in Registrul de Stat.

181. Lucrarile de afinare a solului in sere fara utilizarea echipamentelor de protectie individuala se permite nu mai degraba decit peste 5 zile dupa tratarea plantelor cu produse de uz fitosanitar.

182. Se interzice strict introducerea nematocidelor in sol fara folosirea utilajului respectiv.

183. Solul, poluat de pesticide peste norma admisibila, si resturile de plante vor fi evacuate cu transport special in modul stabilit. Locul si metoda de neutralizare se autorizeaza de catr Utilizarea produselor de uz fitosanitar in orase, sate si alte localitati este permisa doar in cazul respectarii cerintelor Registrului de Stat.

197. In parcuri, scuaruri, bulevarde, tratarile se efectueaza cu norma minima de consum a produselor de uz fitosanitar, in cazul respectarii distantelor sanitare pina la casele locative nu mai putin de 50 m.

198. Sectoarele aferente caselor de locuit se trateaza doar in cazul pericolului raspindirii in masa a daunatorilor si bolilor plantatiilor verzi, cu norma minima de consum a preparatului.

199. Plantatiile verzi se prelucreaza doar prin intermediul utilajului terestru.

200. Tratarile se efectueaza in orele de dimineata sau de seara (de la 22 pina la 7 dimineata), pe timp fara vint, de preferinta in zile innorate, la temperatura minima a aerului.

201. Tratarile parcurilor si scuarurilor se efectueaza doar in caz de respectare a distantei de 300 m intre terenurile supuse tratarilor si surselor acvatice.

202. Pina la efectuarea tratarilor plantatiilor verzi, inspectoratele teritoriale de protectie a plantelor trebuie sa avertizeze cu 2 zile inainte locuitorii localitatilor despre eventualele tratari. La hotarele sectoarelor supuse tratarilor se plaseaza semne de avertizare, care se inlatura doar dupa incheierea termenelor de ńŕrantina (perioadei, dupa care se permite aflarea oamenilor in zona tratata a plantatiilor.

203. La tratarea cu produse de uz fitosanitar a scuarurilor si parcurilor trebuie asigurata protectia terenurilor de jocuri pentru copii, a pavilioanelor, chioscurilor etc.

204. Dupa expirarea termenelor de pauza in parcuri si scuaruri trebuie efectuata in mod obligatoriu prelucrarea umeda a inventarului din parcuri (scaune, chioscuri, pavilioane etc.). In caz de necesitate se schimba nisipul de pe ternurile de jocuri ale copiilor.

205. Tratarea culturilor pe sectoarele individuale se efectueaza doar cu produsele de uz fitosanitar permise pentru utilizare de catre populatie (incluse in Registrul de Stat), cu conditia obligatorie de respectare a cerintelor de securitate, indicate in instructiunile de utilizare a produsului respectiv. In timpul efectuarii lucrarilor trebuie inchise ferestrele si usile spatiilor locative, precum si ale incaperilor pentru animale, surselor de apa potabila, protejate nutreturile si culturile nedestinate tratarilor.

e organele de mediu si medicina preventiva.

La lucrarile cu fertilizantii se admit doar persoane sanatoase, selectate obligatoriu prin examen medical, care au virsta de peste 18 ani, cu exceptia femeilor gravide si a celor care alapteaza copiii.

214. Toate persoanele, care lucreaza cu ingrasamintele minerale, sint supuse periodic instruirii si testarii obligatorii privind protectia muncii.

215. Depozitele pentru pastrarea fertilizantilor se construiesc dupa proiecte-model la o distanta de cel putin 200 m de localitati si intreprinderi in conformitate cu cerintele normativelor in constructii si celor de protectie a mediului. Amplasarea acestora va asigura dimensiunile zonei de protectie sanitara a localitatilor si intreprinderilor.

216. Teritoriul ocupat de depozit trebuie sa fie imprejmuit cu gard si o zona verde (plantatii de pomi si arbusti).

217. Depozitele pentru salpetru amoniacal trebuie sa corespunda cerintelor pentru depozitele destinate pastrarii substantelor usor inflamabile si explozibile.

218. In sectiile de pastrare a salpetrului amoniacal se interzice utilizarea constructiilor din lemn cu exceptia ferestrelor si usilor.

219. Depozitele se inzestreaza cu inventarul prevazut de normele in vigoare.

220. Nu se admite foc deschis la o distanta mai mica de 100 m de la depozitele de amoniac.

221. Lucrarile cu amoniac se executa cu folosirea obligatorie a mastilor antigaz.

222. Cisternele folosite pentru amoniac trebuie sa corespunda cerintelor tehnice respective si nu pot fi umplute decit la un nivel de 85% din volumul total.

223. La efectuarea lucrarilor cu ingrasaminte minerale se respecta integral regulile sanitare generale de lucru cu substante toxice.

224. La lucrarile cu ingrasamintele lichide complexe este obligatorie folosirea ochelarilor de protectie.

225. La lucrarile cu inhibitorii de nitrificare se folosesc in mod obligatoriu manusile de cauciuc, ochelarii de protectie si mastile antigaz.

226. Utilajul si mecanismele folosite pentru transportarea si aplicarea ingrasamintelor minerale trebuie sa corespunda integral cerintelor in vigoare.

227. Persoanele care lucreaza cu fertilizanti lichizi trebuie sa fie instruite, testate si echipate in mod special, conform normelor in vigoare.

XVIII. MASURILE LA APLICAREA FERTILIZANTILOR ORGANICI

228. La executarea lucrarilor de evacuare, pastrare si aplicare a fertilizantilor organici se admit persoane care au implinit virsta de 18 ani, cunosc constructia si modul de exploatare a utilajului si au sustinut testarea in protectia muncii.

229. Utilajul mecanic, electric din incaperile de intretinere a animalelor trebuie sa corespunda cerintelor tehnice de exploatare, expuse in documentele normative respective.

230. Lucrarile de dezinfectare si spalare a canalelor de evacuare a dejectiilor animalelor se efectueaza numai cu folosirea mastilor antigaz.

231. La aplicarea fertilizantilor organici controlul tehnic si reglarea mecanismelor se efectueaza doar dupa oprirea tractorului (imprastiatorului).

232. Este interzisa spalarea tehnicii folosite pentru aplicarea fertilizantilor in apropierea bazinelor acvatice. Pentru aceste activitati se utilizeaza locuri special amenajate si autorizate in ordinea stabilita de legislatia in vigoare.

XiX. MASURI DE PREVENIRE A POLUARII PRODUSELOR AGRICOLE

233. Ministerele si departamentele activitatea carora tine de controlul departamental privind cantitatea remanentelor produselor de uz fitosanitar in productia agricola, utilizata in alimentatie, precum si institutiile, gospodariile si unitatile, activitatea carora tine de protectia plantelor si efectueaza aplicarea produselor de uz fitosanitar, sint responsabile de respectarea normelor igienice.

234. Productia destinata pentru consum in stare proaspata, depozitare si prelucrare  trebuie sa fie insotita de certificat de conformitate cu indicarea informatiei privind tratarea cu produse de uz fitosanitar (denumirea preparatului, norma de consum, metoda si data tratarii), rezultatul depistarii remanentelor de preparat.

235. Dupa gradul de actiune produsele de uz fitosanitar se clasifica dupa cum urmeaza:

Clasificarea pesticidelor recomandata de OMS

(Organizatia Mondiala a Sanatatii)

Clasa de pericol

a pesticidelor pentru sobolani, mg/kg

la inoculare perorala

la aplicare cutanata

solide

lichide

solide

lichide

Extrem detoxice

5<

20<

10<

40<

Toxice

5-50

20-200

10-100

40-400

Moderat toxice

50-500

200-2000

100-1000

400-4000

Putin toxice

>500

>2000

>1000

>4000








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia

LUCRARE DE LICENTA MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA - CALITATEA SI OBTINEREA VINURILOR LA SC VIZIANU S.R.L
BOLILE SECARII
Agroturism si Alimentatie Publica In Agricultura si Dezvoltare Rurala - Strategia de dezvoltare rurala durabila a comunei Tasca
Fazele si operatiile procesului tehnologic de prelucrare a sfeclei de zahar
Daunatori polifagi
OBIECTIVE SI METODICA DE CERCETARE in cultivarea florii soarelui
Particularitatile biologice si formarea recoltei la floarea-soarelui
Strategia agriculturii durabile si de dezvoltare a mediului rural pe termen lung, ca baza a organizarii unor exploatatii agricole durabile



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu