Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » agricultura
Masina pentru batozat mazare verde

Masina pentru batozat mazare verde




Masina pentru batozat mazare verde

Industrializarea mazarii verzi, sub forma de boabe, se realizeaza printr-un proces tehnologic complex alcatuit din mai multe operatii, care se pot grupa in urmatoarele faze distincte:

- recoltarea vrejilor de mazare verde si transportul acestora la statia de batozare;

batozarea, separarea, curatirea si transportul boabelor de mazare;



industrializarea propriu-zisa a boabelor verzi de mazare.

Batozarea mazarii verzi se realizeaza cu masini speciale de treierat, care asigura desfasurarea urmatoarelor operatii:

alimentarea cu vreji cositi;

treierarea mazarii;

separarea boabelor de restul masei vegetative;

transportul si evacuarea deseurilor;

recuperarea boabelor din deseuri.

Pentru realizarea acestor operatii, batoza are in componenta urmatoarele subansamble (fig. 3.17): elevator de alimentare (1); aparat de treier, format din batator si contrabatator (3); separator de boabe transportor de boabe (5); colector de boabe transportor de impuritati (7); elevator pentru evacuarea vrejilor (8); sita pentru separare boabe si separator de boabe de tipul cu banda

Elevatorul de alimentare este de tipul cu lant si raclete, asigura preluarea si transportul vrejilor de mazare catre aparatul de treier. Constructiv, este format din doi pereti din tabla consolidati prin patru suporti din fonta si doua lanturi din fonta maleabila la care sunt adaptate gheare, ghidate de sine si role de ghidaj.

Antrenarea elevatorului este asigurata de tamburul superior prin intermediul unui cuplaj de siguranta cu bolt de forfecare.

Elevatorul pentru evacuarea deseurilor are, in general, aceeasi constructie cu cea a elevatorului de alimentare, cu deosebirea ca sub ramura activa este prevazut cu o tabla peforata pentru separarea boabelor.

Aparatul de treier, alcatuit din batator si contrabatator, executa dezghiocarea pastailor, desprinderea boabelor si separarea acestora de vreji. Batatorul poate fi de forma cilindrica sau prismatica. Pe suprafata batatorului sunt montate paletele active si 13, fig. 3.17), dispuse de-a lungul a trei la sase generatoare dupa o elice cu unul pana la trei inceputuri. Paletele pe batator pot fi fixe dar cu inclinare diferita fata de generatoare de la 020, la intrare pana la 9°30' la iesire, sau partial reglabile in limitele 0180. La aparatele de treier cu batator conic muchiile extreme ale paletelor se deschid sub un unghi de 0°45' la 1°30'.

Sectiunea A- A

Fig. 3.17. Schema tehnologica a batozei pentru treierat mazare verde: 1 -transportor elevator pentru alimentare; 2 - batator; 3 - contrabatator; 4, 10 - separatoare de boabe; 5 - transportor de boabe; 6 - colector boabe; 7 - transportor impuritati; 8 elevator pentru evacuarea vrejilor; 9 - sita pentru separare boabe; 11 - palete fixe montate pe contrabatator; 12 -palete fixe montate pe batator; 13 - palete reglabile montate pe batator.

Contrabatatorul, de forma cilindrica sau prismatica, este realizat din plasa din fire sintetice impletite. In interiorul contrabatatorului sunt montate palete radiale fig. 3.17). Marginile interioare ale paletelor pot fi paralele cu axa contrabatatorului sau deschise sub un unghi de 0°40'1°.

Atat batatorul cat si contrabatatorul se rotesc in acelasi sens dar cu turatii diferite. Turatia batatorului este mai mare decat a contrabatatorului.

Principalele caracteristici ale aparatului de treier care echipeaza batoza pentru treierat mazare sunt: lungimea 32004250 mm; turatia batatorului (reglabila) 108380 rot./min; diametrul batatorului (la periferia paletelor) 7001080 mm; turatia contrabatatorului 1822 rot./min si diametrul contrabatatorului 13301720 mm.

Procesul de treier cuprinde patru faze caracteristice si anume: faza de ridicare a materialului, faza de deplasare a materialului pe paletele contrabatatorului, faza de cadere libera a materialului si faza de lovire si aruncare a materialului. In prima faza, materialul introdus in aparatul de treier este antrenat in miscare de rotatie de paletele contrabatatorului care se considera ca actioneaza ca un plan inclinat mobil (fig. 3.18) si care formeaza unghiul t cu planul orizontal. Asupra materialului aflat pe palete actioneaza: forta gravitationala G mg, forta centrifuga Fc mR reactiunea normala a paletei Fn si forta de frecare Ff = FN. Ecuatia de echilibrare a fortelor in raport cu suprafata paletei este:

G + FN + Ff + Fc = 0

sau, proiectata pe directia axei Ox, se obtine:

mR mgcos t mgsin t (3.14)

in care: r este raza centrului de masa a materialului fata de axa de rotatie; m - masa materialului antrenat de paleta; coeficientul de frecare al materialului cu paleta; viteza unghiulara a contrabatatorului.



Fig. 3.18. Fortele care actioneaza asupra materialului

Starea de echilibru se mentine pana in faza = tr dupa care incepe alunecarea materialului pe paleta. Din ecuatia (3.13) rezulta:

cos (3.15)

unde k R/g reprezinta regimul cinematic al contrabatatorului.

In faza a doua, materialul incepe sa se deplaseze pe suprafata paletei, care se afla in pozitia a1 si dureaza pana cand se depaseste marginea interioara a contrabatatorului. Pe durata deplasarii, asupra materialului mai actioneaza forta de transport Ft = mx'' si forta Coriolis Fc0 2mx'', iar conditia de echilibru relativ al sistemului de forte devine:

G+FN + Ff + Fco + Ft + Fc

care, proiectata pe axa Ox, rezulta

mx'' + mgsint (2mx' + mg cos t) - mx (3.17)

sau

x ''+ 2 x = g cos t - gsin t,

Detaliul "I'

Fig. 3.19. Schema de simulare a deplasarii libere a materialului

In practica se recomanda urmatoarele valori constructive pentru
separatorul cu banda: =2040° si latimea este in functie de lungimea
aparatului de treier.

La batozele moderne pentru treieratul mazarii verzi, valturile s-au realizat sub forma de prisme triunghiulare sau patrate cu scopul de a intensifica procesul de separare, imprimand fractiilor si o miscare pe verticala.

Separatoare de tip cilindru cu ace. Pentru separarea boabelor de mazare care au fost atacate de gargarite, se folosesc cilindri cu ace (fig. 3.20). Pe suprafata interioara a cilindrului (1) sunt montate in zig-zag ace cu lungimea activa de 9 mm si diametrul de 0,4 mm. La rotirea cilindrului, boabele de mazare sunt ravasite si varful acelor patrunde in gaurile semintelor gargaritate. Boabele preluate de ace sunt transportate la partea superioara a cilindrului, unde sunt desprinse, cu ajutorul periei rotative (2) si deversate in jgheabul colector (3). Boabele gargaritate, colectate in jgheab, sunt evacuate cu un transportor melcat (4).

Fig. 3.20. Schema separatorului de tip cilindru cu ace: 1 - cilindru cu ace; 2 - perie rotativa; 3 - jgheab

colector; 4 - transportor melcat

Pentru realizarea desprinderii boabelor de ace este necesar ca viteza tangentiala a periei rotative sa fie mai mare decat cea a cilindrului cu ace.

Semintele de mazare care nu sunt gargaritate raman pe suprafata interioara a cilindrului si sunt evacuate prin capatul opus alimentarii.







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu
BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul – caracterizarea personajelor
Caracterizare Alexandru Lapusneanul
Caracterizarea lui Gavilescu
Caracterizarea personajelor negative din basmul

Tehnica si mecanica

Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice.
Actionare macara
Reprezentarea si cotarea filetelor

Economie

Criza financiara forteaza grupurile din industria siderurgica sa-si reduca productia si sa amane investitii
Metode de evaluare bazate pe venituri (metode de evaluare financiare)
Indicatori Macroeconomici

Geografie

Turismul pe terra
Vulcanii Și mediul
Padurile pe terra si industrializarea lemnului



STUDIUL STRUCTURII SOCIO-AGRO-ECONOMICE A TARII HATEGULUI
BOLILE SECARII
Densitatea optima la culturile camp
ANALIZA STATISTICA PRIVIND CONTINUTUL DE COMPUSI CU AZOT IN PLANTELE LEGUMICOLE STUDIATE
CUM SI CAND SEMANAM INUL PENTRU FIBRA ?
INSTALATII PENTRU FABRICAREA BRANZETURILOR PRIN PROCEDEE CONTINUE
Bolile tutunului
Instalatii si utilaje pentru industrializarea laptelui si a produselor lactate



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu