Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » agricultura
Proiect atestat - tehnologia de cultivare a rapitei

Proiect atestat - tehnologia de cultivare a rapitei



Colegiul Agricol ,,Traian Savulescu’’ Tg-Mures

Str. Calarasilor Nr. 108


Proiect pentru certificarea                                                                                    competentelor profesionale

TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A

RAPITEI

 

Capitolul I. Argument

Rapita este o importanta planta oleaginoasa, samanta actualelor soiuri cultivate in tara noastra contin 40-50% ulei.

            Rapita este o deosebita valoare economica. Ea se cultiva mai ales pentru boabe, care au un continut ridicat in ulei. In randul plantelor uleioase din familia Crucifere, rapita ocupa primul loc atat prin bogatia semintelor sale in ulei, cat si prin productia la unitatea de suprafata.

            Uleiul de rapita este folosit ca materie prima la fabricarea untului vegetal, la fabricarea de vopsele si lacuri, in alimentatia omului, la fabricarea margarinei, in industria sapunurilor si cea textila. Prin combinarea uleiului de rapita cu sulful se obtine un material elastic, care inlocuieste cauciucul in unele intrebuintari.

            Turtele ramase dupa extragerea uleiului, pot fi intrebuintate in cantitati mici in alimentatia animalelor; ele nu sunt insa atat de valoroase ca cele de floarea-soarelui.

            Rapita ocupa o intindere de peste 9 milioane ha. in agricultura mondiala, cea mai mare parte din aceasta suprafata gasindu-se in Asia. In fruntea tarilor cultivate de rapita sta Republica Chineza, care cultiva aproape 6 milioane de ha., urmeaza India, cu aproape 2 milioane.

            Rapita se caracterizeaza printr-o radacina pivotanta bine dezvoltata cu putine ramificatii laterale. Ea patrunde in pamant pana la 60-70 cm. adancime.

            Tulpina este dreapta, inalta de 1,5-2 m. si ramificata.

            Frunzele au diferite forme: cele de la baza sunt petiolate, de forma literara, penat crestate. Frunzele din mijloc sunt lanceolate si sesile, iar cele de la varf au forma alungit – lanceolata si sunt de asemenea sesile.

            Frunzele bazale sunt formate din 2 pana la 4 perechi de lobi maruntiti.

            Inflorescenta rapitei este un racem, florile sunt destul de mari, de culoare galbena.

            Polenizarea la rapita in cele mai dese cazuri este incrucisata, desi deseori are loc autopolenizare.

            Fructul este o silicva subtire, lunga de 5-10 cm.

            Silicva se termina cu un rostru subtire si scurt.

            Semintele sunt neregulate, sferice, de culoare cenusie – neagra. Au diametrul de 1,5-2,0 mm., greutatea a 1000 de seminte este 3,0-4,5 g.

            In Romania se cultiva numai soiuri de rapita colza de toamna.

            Rapita are cerinte moderate fata de caldura. Colza de toamna are nevoie de 2.300-2.500°C pana la maturitatea deplina, iar naveta de toamna 2.100- 2.300sC. Formele de primavara cer cu 600-700sC mai putin.

            Temperaturile minime de germinatie sunt: la colza 1-2sC; iar la naveta 2-3sC.

            Rapita de toamna este mai putin rezistenta la ger decat graul si secara de toamna.

            Rapita este foarte pretentioasa fata de sol.

            Zone de cultura: favorabile rapitei sunt situate in vestul, in nordul tarii, in zonele colinare adapostite si in sud, in conditii de irigare.

            Rapita de toamna trebuind sa fie insamantate de timpuriu, cere premergatoare ce se recolteaza devreme.

            Bune premergatore sunt mazarea, lintea, borceaguri si dupa cartofii timpurii.

      Rapita de toamna este destul de pretentioasa fata de ingrasaminte.

      Cel mai bun ingrasamant pentru rapita este gunoiul de grajd, daca i se adauga si o cantitate potrivita de superfosfat.

      Ingrasamintele minerale se folosesc de asemenea in cultura rapitei cu efecte pozitive.

Aratura de baza se executa la adancimea de 20-25 cm., imediat dupa recoltarea si eliberarea terenului de planta premergatoare.

      Pregatirea patului germinativ se face cu mare atentie, asigurandu-se o foarte buna maruntire si cultivare a solului la adancimea de 6-8 cm.

      Samanta trebuie sa fie curata, sa fie sanatoasa, sa provina din recolta anului insamantarii cu o puritate de >97% si o germinatie de >85%.

      Epoca de semanat a rapitei de toamna cade cu 8-15 zile inaintea celei a graului de toamna, se incadreaza intre 25 august – 10 septembrie.

      Cantitatea de samanta depinde de metoda de insamantare. Cand se seamana in randuri obisnuite se da o cantitate de 12-15kg./ha., iar la semanatul in benzi se folosesc 8-10kg./ha. de samanta.

      Irigarea este necesara in sudul tarii, iar in anii secetosi si in alte zone. Se aplica o udare toamna cu o norma de 300-400 m³. apa/ha. Primavara la inflorire se aplica 1-2 udari cu norme de 500-600 m³./ha.

      Momentul cel mai potrivit pentru inceperea recoltarii este atunci, cand fructele de le baza se coloreaza in galben – cafeniu.

      Rapita trebuie recoltata intr-un interval de timp scurt.

      Productia variaza intre 500 si 2.500 kg./ha.

      Productia de tulpini este de 2-3 ori mai mare decat cea de samanta.

      Rapita de primavara produce  cam 2/3 din productia rapitei de toamna.

Capitolul II. Importanta. Particularitati morfobiologice. Soiuri. Cerinte fata de mediu.

        2. 1. Importanta

Rapita este o importanta planta oleaginoasa, samanta actualelor soiuri cultivate in tara noastra contin 40-50% ulei.

            Rapita mica ( naveta ) este luata in cultura. Desi prin originea sa este o planta sudica, provenind din tinuturile invecinate cu Marea Mediteraniana, rapita mica a fost luata in cultura pentru prima data in vestul Europei ( Belgia si Olanda ). De aici rapita a castigat teren in Germania si apoi sa raspandit in partea estica a Europei. In ceea ce priveste rapita mare ( colza ) dupa cat se pare, ea era cunoscuta ca planta de cultura in antichitate la popoarele din Orientul apropiat.

            Rapita este o deosebita valoare economica. Ea se cultiva mai ales pentru boabe, care au un continut ridicat in ulei. In randul plantelor uleioase din familia Crucifere, rapita ocupa primul loc atat prin bogatia semintelor sale in ulei, cat si prin productia la unitatea de suprafata.

            Uleiul de rapita este folosit ca materie prima la fabricarea uleiului vegetal, la fabricarea de vopsele si lacuri, in alimentatia omului, la fabricarea margarinei, in industria sapunurilor si cea textila. Prin combinarea uleiului de rapita cu sulful se obtine un material elastic, care inlocuieste cauciucul in unele intrebuintari.

            In trecut uleiul de rapita avea o larga utilizare la unsul masinilor si la iluminat. In prezent se mai utilizeaza ca adaos la uleiurile minerale pentru a le imbunatati insusirile lor ca lubrifianti la prepararea tusurilor etc.

            Turtele ramase dupa extragerea uleiului, pot fi intrebuintate in cantitati mici in alimentatia animalelor; ele nu sunt insa atat de valoroase ca cele de floarea-soarelui.

            Turtele avand un continut de circa 35% substante proteice si 8-9% grasimi, sunt un furaj valoros, daca se administreaza in cantitati moderate. In cantitati mari provoaca tulburari digestive si imprima laptelui un miros si gust neplacut. In hrana animalelor tinere nu este indicat sa fie folosite.

            Paiele de rapita pot fi intrebuintate ca asternut la animale sau pentru foc.

            Rapita mai poate fi cultivata si pentru nutret, avand insusirea de a produce cantitati mari de masa verde, primavara devreme. Ea se poate semana si in vederea pasunatului, realizandu-se fie o pasune de toamna, fie una de primavara sau de vara.

            Rapita este si o valoroasa planta melifera, asigurand o productie de circa 50% miere/ha.

            In cadrul asolamentului rapita are o deosebita importanta agrotehnica. Prin vegetatia sa bogata, prin ritmul ei rapid de crestere, ea insasi in mare masura distruge buruienile si lasa solul intr-o buna stare din punct de vedere fizico-chimic si biologic. Parasind devreme terenul, da posibilitatea sa se execute o termica pregatire a solului pentru culturile de toamna. Toate acestea fac din rapita o foarte valoroasa premergatoare pentru cultura cerealelor de toamna, in special a graului.

            Mai este de amintit ca prin cultura rapitei se poate realiza o mai potrivita repartizare a muncilor in cadrul gospodariei, dat fiind ca semanatul si recoltarea ei au loc la epoci diferite de a cerealelor.

            Rapita are insa unele neajunsuri de care trebuie sa se tina seama, cel mai mare este nesiguranta productiei. Acest dezavantaj se datoreaza slabei rezistente la iernare, atacul numerosilor daunatori si mai ales a gandacului rosu                   ( Entomoscelis adonidis ), rasariri foarte defectuoase atunci cand se seamana in sol uscat, precum si pierderilor mari datorita scuturarii, la cea mai mica intarziere a recoltarii.

            Daca insa luam in considerare cantitatea mica de samanta ce se foloseste la semanat, pagubele in cazul compromiterii recoltei, nu sunt prea mari.

            Rapita ocupa o intindere de peste 9 milioane ha. in agricultura mondiala, cea mai mare parte din aceasta suprafata gasindu-se in Asia. In fruntea tarilor cultivate de rapita sta Republica Chineza, care cultiva aproape 6 milioane ha; urmeaza India cu aproape 2 milioane.

            Intre tarile europene Franta si Polonia cultiva fiecare peste 100.000 ha, Rusia cultiva circa 92.000 ha., Suedia 82.000 ha., Germania 60.000 ha. Celelalte tari cuprind suprafete mai mici.

            In tara noastra rapita in trecut era cultivata pe suprafete mai mari decat astazi. Astfel in anul 1938 rapita a ocupat o intindere de peste 50.000 ha. Dupa ultimul razboi mondial suprafata a scazut simtitor; astazi ea se cultiva pe suprafete ce au variat in anii 1951-1956 intre 16.000 si 26.000 ha., cea mai mare suprafata fiind detinuta in anul 1953.



            Cele mai intinse culturi de rapita le gasim in judetele Constanta si Timis, apoi in Bucuresti si Galati; pe suprafete mai mici se seamana in regiunile Bihor, Pitesti, Arges si Maramures.

2. 2. Particularitati morfobiologice (fig 1., 2.)

            Radacina: Rapita se caracterizeaza printr-o radacina pivotanta bine dezvoltata cu putine ramificati laterale. Ea patrunde in pamant pana la 60-70 cm. adancime.

            Tulpina: este dreapta, inalta de 1,5-2 m. ramificata.

            Frunzele: rapitei au diferite forme: cele de la baza sunt petiolate, de forma literara, penat-sectate. Frunzele din mijloc sunt lanceolate si sesile, iar cele de la varf  au forma alungit-lanceolata si sunt de asemenea sesile.

            Frunzele bazale sunt formate din 2 pana la 4 perechi de lobi maruntiti, ovali sau triunghiulari in afara de lobul principal.

            Inflorescenta: rapitei este un racem, florile sunt destul de mari, de culoare galbena, cu nuante diferite si alcatuite pe tipul 4. In floare se gasesc 4 sepale eliptic-alungite, 4 petale rotunjite la partea superioara, 6 stamine ( 2 mai scurte si 4 mai lungi ) si un pistil format din 2 carpele unite; ovarul superior cu 2 loji false, datorita unui perete fals despartitor; in fiecare loja se gasesc mai multe ovule prinse de peretii ovarului.

            Polenizarea: la rapita in cele mai dese cazuri este incrucisata, desi deseori are loc si autopolenizare. Polenizarea este mult usurata de albine; de aceea se recomanda asezarea stupilor in apropierea lanurilor cu rapita.

            Fructul: este o silicva subtire, lunga de 5-10 cm., neteda, despartita in 2 compartimente printr-un perete median.

            Silicva se termina cu un strat subtire si scurt, forma si lungimea terminatiei au un caracter de specie.

            Desi semintele sunt neregulate, sferice de culoare cenusie-neagra. Invelisul lor este neted, aparand alveolar numai cand sunt observate la lupa. Ele au diametrul de 1,5-2,0 mm., greutatea a 1000 de seminte este 3,0-4,5 g. de cele mai multe ori, iar greutatea hectolitrica 64-68 kg. Semintele au germinatie epigeica.

2. 3.  Soiuri

Soiuri: In Romania se cultiva numai soiuri de rapita colza de toamna. Catalogul oficial pentru anul 2001 cuprinde soiurile: Madora, Triumf, Valeasca, Bolero, Wotan, Colvert, Cyclone si Star. Majoritatea soiurilor noi sunt lipsite de acid erucic, oferind ulei de buna calitate pentru consum alimentar.

2. 4. Cerinte fata de mediu

            Clima: Rapita are cerinte moderate fata de caldura. Astfel colza de toamna are nevoie de 2.300-2.500°C pana la maturitatea deplina, iar naveta de toamna 2.100-2.300°C. Formele de primavara cer cu 600-700°C mai putin.

            Temperaturile minime de germinatie sunt: la colza 1-2°C; iar la naveta

2-3°C.

            Rapita de toamna este mai putin rezistenta la ger decat graul si secara de toamna. Daca umiditatea in sol este moderata si temperatura se coboara treptat, rapita poate rezista pana la -18°C, chiar in cazul cand semanatura nu este acoperita de zapada. Ea insa poate pieri usor, cu mult inainte de a se ajunge la temperatura mentionata, cand gerul este precedat de timp calduros si umed sau daca solul este prea umed.

            Un strat de zapada cazut peste semanatura prezinta o buna productie impotriva gerului. Daca insa zapada groasa este cazuta peste solul umed si ne-inghetat, iar plantele sunt ceva mai mari, rapita poate pieri prin asfixiere.

            Destul de periculoase sunt pentru rapita oscilatiile mari de temperatura din timpul iernii, in special ingheturile si dezgheturile ce se produc obisnuit catre primavara. De asemenea rapita este usor vatamata de crusta de gheata.

            Mentionam ca rapita mica insereaza in general mai bine decat rapita mare.

            De indata ce primavara timpul incepe a se incalzi si ritmul de crestere al plantei se accelereaza, sensibilitatea tarzie de primavara, chiar daca sunt usare, vatamata rapita; pagubele sunt foarte mari daca ele prind cultura in floare.

            Rapita de primavara are o zona de raspandire mai mare decat rapita de toamna, putandu-se cultiva si in regiunile cu iarna aspra. Ea produce mai putin decat rapita de toamna, iar continutul boabelor in ulei este mai scazut.

            Dezvoltandu-se repede primavara, rapita foloseste din plin umiditatea acumulata in timpul iernii, de aceea ea da rezultate bune in regiunile bogate in precipitatii, iar umiditatea atmosferica ridicata are influenta favorabila asupra plantei.

            Rapita face parte din grupa plantei de zi lunga.

            Solul: Rapita este foarte pretentioasa fata de sol. Intr-adevar ea cere soluri permeabile in care radacina poate patrunde lesne in adancime. Cresterea accelerata a rapitei, consumul ridicat de substante hranitoare, ce se produce

intr-un interval scurt de timp, reclama soluri fertile, bogate in toate elementele nutritive.

            Zone de cultura: favorabile rapitei sunt situate in vestul, in nordul, in zonele colinare adapostite si in sud, in conditii de irigare.

Capitolul. III. Tehnologia de cultivare

3. 1. Rotatia culturii

            Rapita de toamna trebuie sa fie insamantata de timpuriu, cere premergatoare ce se recolteaza devreme; numai dupa premergatoarele timpurii se poate realiza o buna lucrare a solului si exista posibilitatea incorporari gunoiului de grajd.

            Astfel, bune premergatoare se obtin dupa mazare, linte, borceaguri si dupa cartofi timpurii. De asemenea rapita de toamna se poate cultiva cu succes dupa orzul si graul de toamna. Lucerna si trifoiul de asemenea se numara printre premergatoare bune, cand terenul este pregatit din timp dupa coasa intaia.

            Dar, cele mai bune conditii pentru dezvoltarea rapitei de toamna sunt create atunci cand ea este cultivata dupa ogorul negru. Totusi, ogorul negru nu este o economica pentru tara noastra, neputand fi recomandata atat pentru rapita, cat si pentru alte culturi, decat in imprejurari exceptionale.

            In regiunile sud-estice din tara noastra, o buna premergatoare, dupa unii, este porumbul. In acest caz se seamana rapita la sfarsitul lunii Iulie, printre randurile de porumb inca nerecoltat.

            Dupa observatiile facute in tara noastra, rapita semanata in porumb este ferita de atacul gandacului rosu ( Entomoscelis adonidis ) daunator care evita locurile umbrite. Pentru a feri cu totul rapita de atacul acestui daunator, se opreste semanatura la cativa metri de marginea lanului de porumb, in asa fel incat intreaga cultura sa fie ascunsa. Un alt avantaj al acestui mod de cultivare este si acela ca tulpinile de porumb ramase in picioare peste iarna, retin zapada pe semanatura; se sporeste astfel umiditatea solul si se protejeaza semanatura impotriva inghetului.

            Aceasta metoda are insa dezavantajul ca nu permite pregatirea terenului si insanatosire in conditii bune.

            Pentru rapita de primavara bune premergatoare sunt graul de toamna bine ingrasat si apoi prasitoarele: porumbul, cartoful, tutunul, sfecla etc.

            Rapita la randul ei este o buna premergatoare convenabila pentru toate plantele de cultura si mai ales pentru graul de toamna. Intr-adevar, ea se recolteaza devreme, ceea ce permite executarea lucrarilor pregatitoare insamantarii la timp. Deosebit de aceasta terenul ramane curatit de buruieni si intr-o buna stare de dospire, iar daca rapita este ingrasata cu gunoi de grajd, graul de toamna gaseste in sol conditii favorabile de fertilitate.

            Imediat dupa recoltarea rapitei terenul se ara adanc, se grapeaza si se intretine curat de buruieni pana la semanatul graului. Acesta inseamna ca terenul ramane fara vegetatie circa 100 de zile, realizandu-se astfel un ogor negru cu aratura de vara.

3. 2. Fertilizarea culturii

            Rapita de toamna este destul de pretentioasa fata de ingrasaminte. Dupa datele lui I. Becker – Dillihgen, M. Muntz si Girard la o recolta de 1.000 kg. la ha. boabe, rapita mare extrage din sol urmatoarele cantitatii de substante hranitoare ( tabel 1 ).

            Absorbtia, substantelor nutritive are loc cu mare intensitate chiar din primele faze de vegetatie. Dupa Remy ( citat de I. Becker – Dillingen ) rapita mare absoarbe de la rasarire pana la sosirea iernii 82% din cantitatea totala de azot, 60% din cea de potasiu si 55% din cea de fosfor. Este de mentionat in acelasi timp ca radacina rapitei nu poseda o capacitate tocmai mare de solvire fata de substantele minerala greu solubile. Asa ca explica cerintele mari ale plantei pentru substantele minerale usor solubile, care se manifesta curand dupa rasarire.

            Absorbtia intensa este reluata o data cu primele zile calde de primavara si continua pana la imbobocire; de aici mai departe intensitatea scade.

            Daca se are in vedere dinamica absorbtiei hranei, precum si necesitatea ca substantele nutritive sa se gaseasca intr-o usor solubila, intelegem de ce rapita reactioneaza adeseaori la ingrasaminte in soluri fertile.

            Cel mai bun ingrasamant pentru rapita este gunoiul de grajd, daca i se adauga si o cantitate potrivita de superfosfat. Rezultate favorabile se pot obtine cand se dau 25-30 t./ha gunoi de grajd bine dospit, si se adauga 200-300 kg./ha superfosfat.

            Ingrasamintele minerale se folosesc de asemenea in cultura rapitei cu efecte pozitive. Este indicat ca ingrasamintele fosfatice si potasice sa fie date primavara inainte de topirea completa a zapezii, sa se imprastie ingrasaminte azotate. Ingrasamintele azotate date toamna este posibil sa mareasca sensibilitatea plantei la ger, mai ales cand ele sunt administrate singure sau cand doza este prea mare.

            Efectele bune ale ingrasamintelor minerale in conditiile tarii noastre sunt destul de mari.

            Din cercetarile efectuate in tara rezulta ca rapita foloseste bine toate ingrasamintele, insa sporurile cele mai mari se pot obtine cand ingrasamintele se administreaza combinat si in mai multe reprize, potrivit cu necesitatea plantei.

3. 3. Lucrarile solului



          Rapita avand samanta destul de marunta, solul trebuie sa fie bine maruntit si afanat la suprafata iar in profunzime destul de asezat.

            Executarea araturii de baza la adancimea de 20 cm., imediat dupa recoltarea plantei premergatoare si eliberarea terenului de planta premergatoare. Pana la semanatul rapitei, terenul se va mentine afanat si curat de buruieni prin discuire si grapare.

            Pregatirea patului germinativ se face cu mare atentie, asigurandu-se o foarte maruntire si cultivare a solului pe adancime de 6-8 cm.

            Lucrarea se executa cu discuri in agregat cu grapa sau cu combinatorul, cu 2-3 zile inaintea semanatului.

            Pentru rapita de primavara este indicat sa se faca o aratura de toamna care este lasata in brazda cruda peste iarna. Primavara devreme, indata ce au inceput a se zvanta, aratura se grapeaza.

            Daca pamantul este batatorit se lucreaza cu combinatorul urmat de grapa. Cu aceste lucrari solul este pregatit pentru a primi samanta.

3. 4. Samanta si semanatul

            Samanta trebuie sa fie curata, sa fie sanatoasa sa provina din recolta anului insamantarii cu o puritate de minim 97%, o germinatie de minim 85% si o greutate a 1.000 de boabe de 4,5 g. ( la naveta 3 g. ).

            Samanta sa fie inchisa la culoare, fapt care arata ca samanta a atins maturitatea deplina, si lucioasa, ceea ce constituie un semn al bunei pastrari.

            Samanta se trateaza cu: Rapco T7 6-7 kg./100 kg.; Ronilan 50 Wp1 kg./ tona; Rowral 50 Wp 1 kg./tona, concentrat ( 71-80% ) iar in doza de 50 g. samanta contra daunatorilor specifici puricele de pamant ( Psilliodes Chrisoce Phala ), gargarita verzei ( Centhavrhynchus Pleurostigma ) si altor daunatori.

            Epoca de semanat: a rapitei de toamna cade cu 8-15 zile inaintea acelei a graului de toamna, se incadreaza intre 25 August – 10 Septembrie.

            Semanatul timpuriu permite plantelor de rapita sa se inzdraveneasca pana la sosirea iernii, ceea ce ajuta la rezistenta lor la ger; in plus ele prezinta o masura preventiva in lupta contra viespei ( Athalia spinarum ) si a gandacului rosu al rapitei ( Entomosceli Adonidis ). Cea mai buna epoca pentru tara noastra este intre 5 Septembrie si 15 Septembrie; Colza se seamana mai devreme cu 7-10 zile decat naveta.

            Rapita de primavara trebuie semanata cat mai devreme, in mustul zapezii, deoarece semintele pot germina la temperaturi destul de joase.

            Astfel, colza germineaza asa cum s-a aratat la temperatura minima de 1-2°C, iar naveta la 2-3°C. Insamantarea primavara devreme, rapita foloseste din plin umiditatea existenta in sol, plantele sunt mai putin atacate de insecte si cresc mai viguros.

            Distanta de semanat: Semanatul rapitei se executa cu semanatorile obisnuite de cereale. Ea poate fi semanata in randuri obisnuite la distanta de 12,5 cm.

            Cantitatea de semanat: depinde de metoda de insamantare. Cand se seamana in randuri obisnuite se da o cantitate de 12-15 kg./ha., iar la semanatul in benzi se foloseste 8-10 kg./ha. samanta.

            Cand conditiile de vegetatie sunt favorabile, se evita folosirea unei cantitati prea mari de samanta la hectar, deoarece in acest caz plantele datorita desimii raman firave si putin rezistente la ger.

            Adancimea de semanat: samanta de rapita fiind marunta trebuie ingropata superficial. In solurile ceva mai grele si umede samanta se ingroapa la adancimea de 2-3 cm.; in cele prea usoare sau uscate samanta este indicat sa se ingroape cu 1 cm. mai adanc.

            In caz ca solul este uscat, este recomandabil ca, indata dupa semanat, sa se preseze cu un tavalug usor. Prin aceasta lucrare samanta este pusa in contact strans cu particulele de pamant, iar apa din sol se ridica prin capilaritate pana la seminte, creandu-le astfel bune conditii de germinare. Se obtine o rasarire neintarziata si uniforma.

3. 5. Lucrari de ingrijire

            Terenul pentru rapita trebuie sa fie curat de buruieni, bine aprovizionat cu apa si maruntit. Dupa recoltarea plantei premergatoare se face imediat aratura la adancimea de 20-25 cm., in agregat cu grapa stelata. Pana la semanat, aratura se mentine curata de buruieni, maruntita si afanata, prin lucrari cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti.

            Astea sunt: tavalugirea dupa semanat pentru a realiza rasarirea uniforma si rapida a culturii; distrugerea crustei inainte de rasarire, cu grapa usoara, perpendicular pe directia randurilor; polenizarea suplimentara calculand o incarcatura de 2 stupi la ha.

            Combaterea daunatorilor si bolilor: Combaterea chimica a buruienilor se face cu erbicidele Treflan 4-5 l/ha., Balan 4-5 l/ha. si Ro-Neet 4-5 l/ha. pentru buruieni monocotiledonate, samulastra de grau, orz, costreiul din seminte, aplicandu-se inainte de semanat si incorporate rapid in sol prin dubla descrucisare, deoarece sunt volatile pentru buruieni monocotiledonate anuale si perene se vor folosi erbicidele Agil 1,0 l/ha., Galant super 1,0 l/ha. si Fusilade forte 1,0-1,3 l/ha. in timpul vegetatiei. Combaterea daunatorilor se realizeaza prin prafuiri si stropiri cu produse redate in tabelul urmator ( tabel 2 ).

            Pentru combaterea bolilor se aplica masuri preventive si generale.

            Gandacul lucios al rapitei si gargaritele cruciferelor se combat cu Sumicidin 0,025% Fastac 0,1 l/ha. cu Melipax in perioada infloririi.

            Irigarea: este necesara in sudul tarii, iar in anii secetosi si in alte zone. Se aplica o udare toamna cu o norma de 300-400 m³. apa/ha., pentru stimularea rasaririi. Primavara la inflorire se aplica 1-2 udari cu norme de 500-600 m³./ha.

3. 6. Boli si daunatori

            Rugina alba a cruciferelor produsa de ciuperca Cystopus Candidus. Boala se manifesta prin aparitia unor pusule albe stralucitoare pe frunze, tulpini, pedunculi florali, flori si fructe. Mai tarziu punctele se sparg imprastiind un praf alb, iar organele atacate se umfla si se incovoaie uscandu-se.

            Ca masuri de combatere recomanda folosirea asolamentelor rationale, arderea resturilor de plante atacate, folosirea de seminte sanatoase. Se fac tratamente cu substante fungicide, Carbenotozin 1% .

Daunatori

            Gandacul rosu al rapitei – Entomoscelis adomidis – este un colcepter lung de 7-10 mm., de culoare rosie caramizie, cu pete si dungi negre. Elitrele au cate o dunga longitudinala neagra. Atat adultul cat si larvele se hranesc cu frunze si chiar cu tulpinile plantei, uneori sunt atacate si pastaile. Acest daunator produce pagube foarte mari culturilor de rapita. Se combat prin tratamente cu insecticide ca Sumicidin sau Fastac. Se recomanda araturi adanci si distrugerea buruienilor din familia Crucifere.

            Viespea Rapitei – Athalia Spirarum – are corpul de culoare rosie – galbuie cu pete negre, de 6-8 mm. lungime. Larva are lungimea de 18 mm. si este de culoare cenusie-verzuie.

            Intr-un an aceasta viespe are 1-2 generati. Este unul din cei mai periculosi daunatori ai rapitei. In afara de rapita, insecta mai ataca mustarul si alte crucifere.

            Ca masuri de combatere se recomanda stropirea plantelor cu insecticide; Melipax, Decis, Karate.

3. 7. Recoltarea

            Dupa un oarecare timp de la formarea fructelor rapita intra in faza de maturitate. Aceasta faza se imparte in 3 etape.

            Maturitatea verde sau in lapte: care se caracterizeaza prin urmatoarele semne: planta este verde, in afara de frunzele de la baza care sunt ingalbenite, fructele sunt verzi; semintele sunt verzi si moi, pline cu un suc laptos.

            In aceasta etapa continutul semintelor in substante grase este redusa.

            Maturitatea galbena sau tehnica: ce se deosebeste dupa urmatoarele caractere: plantele devin complet galbene; frunzele incep sa se usuce si sa cada; fructele au culoarea galbena, dar sunt inca moi si nu se deschid; semintele sunt complet formate dar inca nu au capatat culoarea lor definitiva; ele sunt usor brunii. Lanul intreg este galben la infatisare.

            In aceasta etapa semintele ating continutul cel mai ridicat de substante grase.

            Maturitatea trecuta: se caracterizeaza astfel: plantele sunt uscate, tulpina devine fragila, fructele se deschid, iar semintele se scutura; semintele au acum culoare lor definitiva cafenie-bruna.

            Momentul cel mai potrivit pentru inceperea recoltarii este atunci, cand fructele de la baza se coloreaza in galben-cafeniu, iar boabele incep sa se coloreze in cafeniu. Din acest moment lanul incepe sa aiba o nuanta galbuie; el se gaseste la maturitatea tehnica. Cand recoltam rapita cu masini, cum sunt seceratori – legatori, cositoarele, recoltare trebuie sa inceapa mai devreme pentru a se preintampina pierderile.

            Nu este indicat a se incepe recoltarea prea timpuriu deoarece multe seminte sunt inca verzi si cu un prea mic procent de ulei in ele.

            Cand recoltarea se face la coacerea in galben, semintele se maturizeaza mai departe in snopi, incat ele au continutul in ulei si germinatia normale.

            Rapita trebuie recoltata intr-un interval de timp scurt; la executarea lucrarilor de recoltare se depune toata atentia pentru a se impiedica pierderile prin scuturare. Orice intarziere sau lipsa de grija atrage dupa sine pierderi mari de recolta.

            Pentru a se reduce cat mai mult pierderile prin scuturare, este recomandabil ca recoltarea sa se execute noaptea sau dimineata pe roua, in trecut silicvele nu se desfaceau atat de usor.

            Semintele treierate se usuca mai departe pana la 10-11% umiditate si apoi pastrate in magazii bine aerisite.

            Productia: Fiind pretentioasa fata de conditiile de mediu si fiind atacata de multi daunatori, rapita prezinta o slaba siguranta in ceea ce priveste productia. In general productia de seminte variaza intre 500 si 2.500 kg./ha. Productia de tulpini este de 2-3 ori mai mare decat cea de seminte.

            Rapita de primavara produce cam 2/3 din productia rapitei de toamna.

Capitolul. IV. Anexe

          Tabel nr. 1:



I-Becker-Dillinger kg/ha

M.Muntz-Girard kg/ha

N……………………….

54,1

46,4

P2O5……………………

35,4

23,9

K2O…………………….

41,6

29,3

CaO…………………….

70,8

48,5

        Tabel nr. 2:

Daunatori

Produsul comercial

Doza

Specificare

Pureci de pamant     ( Phyllotreta sp. )

Chinook 200 FS

20 l/t.

Se trateaza samanta inainte de semanat.

Paduchele cenusiu  ( Brevicornye Brassicae )

Carbetox 37

1,5 l/ha.

Se face tratamentul la avertizare.

Gargarita tulpinilor

Sinoratox 35 CE

3,0 l/ha.

Se fac 3 tratamente la intermediul de 14-21 zile.

   

   

           

Fig. 1. Flori si silicve

Fig. 2. Cultura de rapita

Bibliografia

Balteanu Gh. si colab. : Fitotehnie. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1983

Cernea S. : Fitotehnie. Editura Genesis Cluj Napoca 1997   

Ghizdavu I. si colab. : Entomologie agricola. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1997

Gus P., Cernea S. : Tehnologii de cultivare a plantelor de camp 1997

Moisurian N. A. : Lucrari de laborator la fitotehnie. Editura  Agro-Silvica, de Stat Bucuresti 1961

Morar G., Cernea S., Duda M. : Lucrari practice de fitotehnie. Tipo Agronomia, Cluj – Napoca 1997

Muntean L. S. : Mic tratat de fitotehnie – vol. II Plante oleaginoase, textile, tuberculifere si radacinoase. Editura Ceres Bucuresti 1997

Muntean L. S., Cernea S., Morar G., Duda M., Varban D., Muntean S. : Fitotehnie. Editura Academic Pres 2008

Perju T. : Entomologia agricola contemporana a protectiei integrate a agroecosistemelor. Editura Ceres, Bucuresti 1995

Salontai Al., Muntean L. : Curs de fitotehnie. Institutul Agronomic, Cluj – Napoca 1982

Sin Gh. : Managementul tehnologic al culturilor de camp. Editura Ceres, Bucuresti 2005









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Masina pentru detasat cotorul din capatana de varza
Combaterea integrata a daunatorilor din culturile de plante tehnice ( Sf. de zahar, cartof , Floarea soarelui)
Particularitatile biologice si formarea recoltei la soia
Chestionar pentru fermieri despre piata pamantului si a arendei
BOLILE SFECLEI
MENTINEREA CULTURILOR
Sistemul de combatere a buruienilor in diferite zone pedoclimatice
Bonitarea terenului agricol


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu