REFERAT AGROTEHNICA - COMBATEREA CHIMICA A BURUIENILOR DIN CULTURILE DE CEREALE PAIOASE

UNIVERSITATEA DE   STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA

A BANATULUI TIMISOARA

FACULTATEA DE HORTICULTURA

CENTRUL DE INVATAMANT LA DISTANTA

DISCIPLINA : AGROTEHNICA

REFERAT

COMBATEREA CHIMICA A BURUIENILOR DIN CULTURILE DE CEREALE PAIOASE

Pentru toti cei care lucreaza in domeniul combaterii buruienilor, acest termen este foarte clar, dar nu exista o definitie universal valabila si unanim acceptata.

In culturile agricole pot sa apara in afara de buruieni si alte plante de cultura (floarea-soarelui in grau de toamna, secara in grau etc.), situatie in care aceste plante cultivate pot fi considerate buruieni, fiind denumite "buruieni conditionate".

Buruienile provoaca pagube foarte mari atat agriculturii cat si in alte sectoare ale economiei. Pagubele aduse agriculturii sunt determinate de cresterea costurilor de productie, reducerea nivelului productiilor si deprecierii calitatii produselor.

Toate lucrarile executate pentru distrugerea buruienilor, incepand cu cele manuale, continuand cu aplicarea erbicidelor si pana la combaterea chimica, contribuie la cresterea costurilor de productie.

In functie de intensitatea concurentei cu buruienile si de natura lor, plantele cultivate sufera o serie de modificari morfologice foarte diverse.

Prezenta buruienilor in culturile de cereale paioase reduce cresterea in inaltime, rezistenta la ger si seceta, capacitatea de infratire si provoaca etiolarea tulpinilor la baza, insotita de o culoare verde-galbuie a frunzelor.

Elementele de productivitate ale spicului sau panicului, ca numarul de spiculete, marimea boabelor, masa hectolitrica, masa a 1000 de boabe, procentul de spiculete fertile, se reduc determinand o scadere corespunzatoare a nivelului productiei. De asemenea, buruienile determina aparitia fenomenului de sistavire, iar in cazul speciilor agatatoare, provoasca adesea caderea plantelor.

In cursul timpului, buruienile au dobandit unele particularitati adaptive foarte diferite ale plantelor cultivate, care le asigura perpetuarea. Cunoasterea lor este deosebit de importanta intrucat ele permit luarea unor masuri de combatere mai bine fundamentate biologic si economic, prin aplicarea carora, in perioadele din ciclul lor biologic, cand sunt foarte sensibile, pot fi combatute cu succes, cu consecinte minime asupra plantelor de cultura si mediu.

Folosirea unilaterala a mijloacelor de combatere si modul de exploatare a terenurilor agricole a condus la cresterea frecventei si a numarului unor specii de buruieni la unitatea de suprafata. Daca speciile care ajung la o raspandire foarte mare au in plus unele particularitati biologice care le fac foarte daunatoare culturilor agricole si in acelasi timp greu de combatut, speciile respective devin buruieni problema.

Combaterea chimica a buruienilor a progresat mult in ultimul timp ca urmare a dezvoltarii productiei de erbicide, a scaderii numarului populatiei active cuprinse in agricultura si a cresterii gradului de imburuienare.

Combaterea chimica a buruienilor este tratata pe larg la cele mai raspandite buruieni dicotiledonate si buruieni monocotiledonate.

Intrebuintarea pesticidelor in lupta pentru apararea recoltelor este de actualitate, cu toate neajunsurile ce le prezinta, deoarece ofera siguranta in apararea culturilor. Cresterea permanenta a numarului de pesticide si schimbarea sortimentului acestora - se apreciaza ca azi se folosesc pe glob peste 1.000 de preparate fitofarmaceutice - exprima o necesitate, urmare a intensificarii productiei agricole determinata de cerinta de hrana tot mai mare.

Protectia chimica reprezinta un element de baza al unei agriculturi moderne, ale carei tehnologii sunt fundamentate stiintific. O actiune de protectie chimica a culturilor trebuie sa fie intotdeauna bine gandita si temeinic pregatita.

Pentru a ajunge pe o cale cat mai scurta la informatia dorita exista multiple posibilitati, insa calauza sigura este insasi planta de cultura de care suntem interesati, iar a doua calauza o constituie indexul de pesticide care raspunde la intrebarea privind spectrul de actiune al pesticidului (la ce culturi si care boli anume, daunatori si buruieni sunt combatute). Boala, daunatorul sau buruiana, au un numar cheie care se regaseste la pesticidul care este recomandat in combatere.

Cunostintele teoretice privind particularitatile chimice si fiziologice ale pesticidelor, modul de actiune, reactia agentului de combatut fata de pesticide etc., intregesc si usureaza intelegerea multor elemente folosite in lucrare.

Tratamente prin deplasarea pe culoare la cerealele paioase

In culturile de cereale paioase (grau, orz, ovaz, secara) se aplica cu mijloace terestre lucrari de combatere a bolilor, daunatorilor, buruienilor, aplicarea de ingrasaminte solide si lichide cu absorbtie foliara, etc., fapt pentru care este necesara crearea, de la infiintarea culturii, a unor culoare de trecere corelate cu ecartamentul si dimensiunile pneurilor precum si cu latimile de lucru ale masinilor destinate tratamentelor aplicate in perioada de vegetatie (astfel se elimina jalonarea parcursurilor, se asigura uniformitatea tratamentelor, etc.).

Pentru aplicarea acestei tehnologii se impune a se stabili initial, in functie de dotarea existenta, tipurile de agregate tractor-masina agricola, utilizabile la executarea tratamentelor, deoarece caracteristicile acestora determinma dimensiunile si pasul culoarelor de trecere astfel :

1.- Latimea culoarului de trecere (distanta nominala intre rasadurile adiacente) trebuie sa fie de 37,5 cm (3 x 12,5 cm) in cazul utilizarii la tratamente a tractorului L 445 care este echipat la rotile motrice cu pneuri de 9,50-36" si de 50 cm (4 x 12,5 cm) in cazul tractoarelor U 650M cu pneuri 14,00 - 38", sau

U 445 DT cu pneuri 12,40-28";

Dintre aceste tipuri de tractoare este recomandabila utilizarea la tratamente a tractoarelor de 45 CP, care sunt incarcate rational cu masinile respective, din dotarea actuala.

2.- Pasul culoarelor de trecere (distanta dintre axa longitudinala a tractorului la doua treceri alaturate ale agregatului) pentru lucrarile aplicate in perioada de vegetatie, trebuie sa fie de 10,875 m (3 x 3,625 m) in cazul folosirii masinilor MET-1200, EEFL-600 si MTSP-1200, care urmeaza a se echipa cu numarul de duze necesare realizarii latimii de lucru de 11 m si de 18,125 m (5 x 3,625 m) in cazul folosirii masinii MET-2500, care are latimea de lucru de 18 m.

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND PROPRIETATILE FIZIOLOGICE, BIOCHIMICE SI MECANISME DE ACTIUNE ALE ERBICIDELOR

Selectivitatea - procesul biologic pe care se bazeaza folosirea erbicidelor de a distruge numai anumite specii de plante buruieni si care este de natura :

fiziologica (afectarea proceselor fiziologice);

toleranta (pana la o anumita doza);

de pozitie, mecanica (in cazul plantelor lemnoase la care se evita frunzele de a fi stropite cu erbicid);

neselectiva, erbicid total sau cu actiune generala;

Erbicidele cu efect total, au spectru de combatere larg, incat distrug toate speciile de buruieni si chiar specii lemnoase (Roundup, Basta, etc.).

Absorbtia erbicidului, se realizeaza in mod specific pentru fiecare erbicid prin : radacini, radicele, hipocotil, coleoptil, frunze, etc.

Mod de patrundere si distribuire in planta

Erbicide de contact substanta erbicida aplicata pe organele vegetative nu se transmite (transloca) la distanta in tesuturile indepartate de locul cu care a venit in conact si nici nu intra in circuitul vaselor conducatoare (xilen, floem) ale plantei. Patrunde prin cuticula prin epiderma si pe care le distruge impreuna cu alte tesuturi.

Erbicide sistemice, substanta erbicida patrunde in tesuturile plantei si intra in circuitul vascular al plantei. Translocarea produsului poate avea loc prin xilem in curentul ascendent de la baza spre varful plantei acropetal, prin floem impreuna cu fluxul sevei elaborata spre baza tulpinii - bazipetal - si care poate ajunge pana la radacini, stolonii si rizomii bnuruienilor care urmeaza a fi combatute.

Mecanismul actiunii de combatere a buruienilor

1.- Realizarea selectivitatii de catre plantele rezistente

Planta cultivata pentru care erbicidul prezinta selectivitate se poate apara prin mai multe modalitati. La unele plante, procesul se bazeaza pe diferenta vitezei de metabolizare a produsului. De exemplu, perioada de injumatatire a erbicidului la plante rezistente (cultivate) este scurta (1-2 zile) fata de buruienile sensibile care realizeaza acest proces abia in cateva saptamani sau si mai mult, timp in care erbicidul devine distrugator.

In cazul altor erbicide (Lanacil - Venzar sau Betanal) care fata de secla nu poseza selectivitate, dar folosirea lui se bazeaza pe toleranta plantei fata de erbicid, pana la anumite doze.

2.- Mecanismul actiunii de distrugere a buruienilor sensibile la erbicid

Acest proces are loc prin diverse mecanisme : inhibarea fotosintezei, inhibarea reactiei HILL, dereglarea cresterii celulelor si alungirea lor, inhibarea diviziunii primare a celulelor, afectarea respiratiei, inhiba sinteza ARN - ribosomali, metabolizarea in compusi inactivi, inhibarea cresterii radacinilor, inhibarea sintezei proteinelor si lipidelor, a diviziunii mitotice, inhibarea fotolizei apei in procesul de fotosinteza, inhibarea germinatiei semintelor, acumularea produsului in tesuturile meristematice ale nodurilor si mugurilor subterani pe care ii necrozeaza si usuca (Targa) etc. si chiar mecanisme de actiune incomplet cunoscute.

CATEVA CONDITII IN APLICAREA ERBICIDELOR

Conditiile climatice sa fie normale. Nu se aplica erbicide cu putin timp inaintea unei ploi iminente.

In vederea aplicarii erbicidelor inainte de semanat, patul germinatic trebuie sa fie cu grija pregatit, cu sol maruntit si jilav. Nu se stropeste pe soluri prea ude, inamolite sau bolovanoase, uscate in stratul superior.

Ploile usoare dupa stropit in general, nu sunt pagubitoare, insa solurile uscate si seceta indelungata micsoreaza actiunea erbicidelor.

In instalatiile de stropit cu agitare suficienta (mecanica sau hidraulica), erbicidele aflate in stare de pulbere umectabila pot fi introduse (fara o prealabila transformare in pasta) in rezervorul masinii umplute 4/5 din capacitatea cu apa si urmat de o temeinica agitare a intregului continut.

Daca in instructiunile de folosire se prevede obtinerea in prealabil a pastei din pulberea de erbicid, atunci acestea se obtine din doua volume de erbicid si un volum de apa.

Cantitatea de apa sa oscileze intre 200 - 400 de litrii/ha, astfel ca la densitate mare a buruienilor sau imbatranirea lor, cantitatea de apa sa creasca pentru o mai buna acoperire si distrugerea lor, dar nu trebuie sa se scurga de pe frunze.

Este indicat sa se efectueze un test de selecticvitate pe o suprafata mica de cultura, cu care ocazie se culeg multe informatii, mai ales daca acestea nu se pot primii in timp util din alte surse usor de contactat.

Evitarea supradozarilor, dublarilor in culturi, (suprapuneri a zonelor tratate) la intoarceri, oprirea aparatului in lan, etc.

Se feresc culturile vecine, vantul nu trebuie sa aiba o tarie mai mare de 10 km/ora.

In cazul in care planta de cultura si buruienilor impotriva catora se aplica combaterea, sufera din cauza secetei sau cand umiditatea atmosferica are valori mici (sub 40%), aplicarea stropirilor trebuie sa fie amanata.

Unele erbicide mai ales cele care actioneaza prin contact (Blazer), aplicate la temperaturi ce depasesc 20sC produc arsuri pe frunzele plantei de cultura.

Tratamentele aplicate spre seara evita acest fenomen de fitotoxicitate, iar in cazul unor erbicide si a unor plante de cultura, metabolizarea de catre plante se face cu mai multa usurinta noaptea in lipsa luminii.

Mai mult decat in cazul altor pesticide cand este folosit un utilaj la aplicarea ierbicidelor, dupa terminarea lucrarii acesta trebuie spalat cu grija pentru a indeparta cele mai mici resturi care pentru alte plante de cultura ce urmeaza a fi stropite in diverse scopuri poate cauza arsuri.

CELE MAI RASPANDITE BURUIENI DIN CULTURILE DE CEREALE PAIOASE SUNT URMATOARELE :

BURUIENI DICOTILEDONATE :

PALAMIDA (Cyrsium arvense);

MUSTARUL DE CAMP (Sinapsis arvensis);

ALBASTRITA SAU VINETELELE Centaurea cyanus);

RIDICHEA SALBATICA (Raphamus raphanistrum);

NEMTISORUL DE CAMP (Delphinium consolida);

SPANACUL ALB (Chenopodium album);

MUSETELUL NEMIROSITOR (Matricaria inodora);

TURITA (Galium Aparine)

ROMANITA (Anthemis sp.);

MACUL SALBATIC (Papaver rhoeans);

BURUIENI MONOCOTILEDONATE :

ODOSUL (Avenua fatua);

IARBA VANTULUI (Aspera spica venti);

BURUIENI  DICOTILEDONATE SENSIBILE :

Palamida, mustarul de camp, ridichea salbatica, spanacul alb, nemtisorul de camp.

BURUIENI  DICOTILEDONATE REZISTENTE :

turtita, neghina, musetelui nemirositor, romanita, macul salbatic, etc.

Protejarea culturilor agricole cu ajutorul pesticidelor in culturile de CEREALE PAIOASE (grau, secara, orz, orzoaica, ovaz) :

BURIENI MONOCOTILEDONATE

Odosul si Iarba vantului sunt combatute cu unul din urmatoarele erbicide : ASSERT 2 l/ha, GRASP CE 2-2,5 l/ha, DOSANEX 3-4 kg/ha, IGRAN 3-5 kg/ha, PUMA SUPER 100 EC 0,7-0,9 lg/ha, ARELON SUPER 1,75-2 l/ha, TOLCAN 7 - 10 l/ha.

GRAU + CULTURA ASCUNSA DE TRIFOI

BASAGRAN 2 - 3 l/ha cand graul se afla in faza de infratire iar plantele de trifoi au 1-3 frunze.

Aplicarea erbicidelor in agricultura este o lucrare de stricta specialitate care necesita o pregatire profesionala ireprosabila, respectand intocmai instructiunile de aplicare a erbicidelor si a normelor de protectia muncii.

BIBLIOGRAFIE

1.- Aurel Lazureanu  - 2002, Agrotehnica

Editura EUROBIT, Timisoara

2.- Aurel Lazureanu  - 1993, Agrotehnica

si colaboratorii Editura HELICON BANAT

3.- Nicolae Sarpe  - 1987, Combaterea integrata

a buruienilor din culturile de camp

Editura Ceres Bucuresti

4.- Gheorghe Budoi, Ioan Oancea - 1994, - Herbologie aplicata -

Aurelian Penescu Buruienile si combaterea lor integrata

Editura Ceres, Bucuresti

5.- Ion D.Sandru - 1997, Protejarea culturilor agricole

cu ajutorul pesticidelor - Editia a treia -

Editura HELICON Timisoara