Lucrari de protectie a padurilor

Lucrari de protectie a padurilor

Activitatea denumita generic 'protectia padurilor' are ca scop prevenirea atacurilor produse de boli si daunatori precum si combaterea acestora, incadrandu-se in ansamblul masurilor de gospodarire rationala si gestionare durabila a fondului forestier national, in concordanta cu principiile acceptate la nivel european si mondial, principii ce converg spre obtinerea de foloase economice maxime, fara a neglija nici un moment echilibrul ecologic pe care padurea trebuie sa-l genereze si sa-l mentina.

Aparitia si dezvoltarea focarelor de daunatori peste anumite praguri, considerate periculoase sau critice, pot conduce la grave perturbari in viata ecosistemelor forestiere, facand indispensabila interventia omului. In ultima perioada s-au facut pasi importanti pentru aplicarea pe scara larga a metodelor de combatere integrata. Se impun tot mai evident practicile silvotehnice, ca parte componenta a luptei integrate, care sa previna dezvoltarea agentilor vatamatori si efectul actiunii acestora peste pragul de rezistenta al arboretelor. In cadrul luptei integrate se urmareste reducerea la minimum a folosirii substantelor chimice, poluante si utilizarea in principal a insecticidelor si fungicidelor selective, biodegradabile, biologice, care sa nu aiba efecte daunatoare asupra omului si asupra entomofaunei folositoare.

Activitatea de protectie a padurilor, definita anterior pe scurt, include douacomponente de baza si anume:

intocmirea prognozei atacurilor probabile cauzate de daunatorii specifici si stabilirea metodelor de combatere necesare pe baza proiectului de programare a lucrarilor;

efectuarea lucrarilor de combatere a bolilor si daunatorilor.

Lucrarile de protectie a padurilor, preventive si curative, se efectueaza pentru mentinerea unei stari fitosanitare corespunzatoare in pepiniere, rachitarii, plantatii tinere si arborete.

In pepiniere se executa in principal lucrari de combatere a daunatorilor din sol, a gandacilor defoliatori si a parazitilor vegetali, suprafetele pe care se efectueaza aceste lucrari variind de la an la an, astfel intre anii 1991 si 1998 minimul acestei suprafete fiind de 1170 ha in anul 1994 iar maximul a fost de 2888 ha in anul 1992.

In arboretele de rasinoase se executa anual depistarea si combaterea gandacilor de scoarta si xilofagi.
Principalii daunatori ai padurilor de rasinoase afectate de doboraturi si rupturi de vant si zapada sunt gandacii de tulpina din familiile Ipidae si Scolitidae, care se localizeaza intre scoarta si lemnul sau in lemnul arborilor doborati, unde gasesc mediul prielnic pentru dezvoltare si inmultire. In general, in arboretele de rasinoase neafectate de factori vatamatori de natura biotica sau abiotica, daunatorii de scoarta sunt prezenti, insa populatiile acestora se afla fie in stare de latenta, fie in mici focare tinute sub control prin complexul de masuri specifice aplicat pe parcursul anului. In arboretele afectate de doboraturi si rupturi de vant si zapada, daunatorii de tulpina ai rasinoaselor infesteaza cu prioritate arborii doborati sau rupti, aflati inca in stare verde si nescosi din paduri. Atacurile produse de acesti daunatori, la arborii doborati, constau in saparea de galerii intre scoarta si lemn ? cazul gandacilor de scoarta (familia Ipidae), sau galerii in lemn ? cazul daunatorilor xilofagi (familia Scolitidae). Urmare atacurilor produse de acesti daunatori, se depreciaza treptat materialul lemnos de rasinoase, reducandu-se coeficientul de utilizare al acestuia, iar prin patrunderea si dezvoltarea in galeriile create, a ciupercilor, se ajunge la descompunerea acestuia. Atacurile produse de acesti daunatori la arborii doborati, in primul an, nu creaza probleme deosebite, datorita rezervei biologice scazute a acestor populatii. In cazul neexploatarii arborilor doborati, pericolul infestarilor se accentueaza in urmatorii 2- 3 ani, cand cresterea numerica a populatiilor acestor daunatori este de 7 -10 ori, situatie in care atacurile s-ar putea extinde si la arborii pe picior din jurul focarelor, provocand uscarea acestora.

Pentru prevenirea si inlaturarea pericolelor mentionate, Regia Nationala a Padurilor-Romsilva, a actionat energic pentru evacuarea materialului lemnos din zonele calamitate, concomitent cu aplicarea masurilor fitosanitare necesare, intre care mentionam:

- punerea in valoare cu operativitate a masei lemnoase calamitate, urmata de licitarea, exploatarea si evacuarea acesteia din padurile afectate de doboraturi;

- amplasarea unui numar suficient de arbori cursa, selectati dintre cei doborati de vant si zapada, supravegherea infestarii acestora si cojirea la momentul optim, in scopul distrugerii gandacilor de scoarta in stadiul de larva;

- amplasarea de nade feromonale pentru capturarea si distrugerea gandacilor de scoarta din zonele mai greu accesibile;

- in situatiile in care nu a fost posibila evacuarea in totalitate din paduri a materialului lemnos doborat, s-a efectuat cojirea sau tratarea chimica a acestuia;

- supravegherea permanenta a padurilor afectate de vant si zapada, precum si a celor limitrofe, pentru luarea cu operativitate a masurilor in cazul aparitiei unor focare de daunatori in zonele limitrofe celor calamitate;

In vederea stabilirii nivelului real al populatiilor defoliatorului Lymantria monacha, la sfarsitul lunii iunie si inceputul lunii iulie, in fiecare an, au fost instalate in sistem monitoring, in toate padurile de rasinoase si de amestec cu fag, peste 25.000 curse feromonale ATRALYMON care sunt controlate din 3 in 3 zile pana la data de 20 septembrie.

In plantatiile tinere de rasinoase se efectueaza in principal depistarea si combaterea daunatorului Hylobius abietis .

In vederea pregatirii si desfasurarii in conditii optime a campaniilor de combatere a omizilor defoiliatoare, anual se stabilesc masuri si raspunderi concrete, antrenandu-se in aceasta actiune personalul silvic cu atributii specifice si toti specialistii in protectia padurilor din administratia centrala a RNP-Romsilva si ICAS. Iata cateva dintre masurile ce se intreprind anual:

procurarea din import si din productia interna a produselor de uz fitosanitar la nivelul necesarului;

incheierea contractelor cu prestatorii de servicii aviochimice;

supravegherea echiparii aeronavelor cu instalatii de stropit performante;

verificarea nivelului populatiilor de insecte defoliatoare, dupa ecloziune, atat in padurile incadrate in zona de supraveghere cat si in cele incluse in zona de combatere, in vederea stabilirii oportunitatii combaterii si a momentului optim de aplicare a tratamentelor;

promovarea pe scara larga a altor metode de combatere biologica decit cele pe baza de microorganisme, prin stimularea inmultirii pasarilor insectivore si a furnicilor;

informarea populatiei, prin intermediul mass-media, asupra perioadei de aplicare a tratamentelor, naturii produselor utilizate si a masurilor de luat in vederea protejarii albinelor si viermilor de matase;

aplicarea tratamentelor experimentale cu noi produse biodegradabile si selective, in scopul prevenirii aparitiei fenomenului de rezistenta a omizilor defoliatoare la pesticide;

Principalii defoliatori din padurile de foioase impotriva carora se aplica tratamente de combatere sunt Lymantria dispar, Tortrix viridana, Stereonichus fraxini, cotari sau complexe de defoliatori asociati. Majoritatea padurilor ce se trateaza anual sunt situate in Cimpia Romana, zona colinara a Olteniei si Munteniei, in Dobrogea, Podisul Moldovei si Lunca Dunarii.

An de an s-a urmarit extinderea aplicarii produselor biologice pe baza de bacterii entomopatogene, total nepoluante si selective, in detrimentul produselor chimice, mult mai toxice si cu un mare grad de risc ecologic. La alegerea produselor chimice, folosite in padurile cu infestari deosebit de mari, unde produsele biologice nu dau rezultatele dorite, se urmareste ca acestea sa fie biodegradabile, selective, slab poluante si cu remanenta redusa.

In rachitarii, plantatii tinere de foioase si regenerari naturale se aplica tratamente de combatere a insectelor si a parazitilor vegetali.

Pentru prevenirea vatamarilor produse de vinat, in plantatii si regenerari naturale se aplica anual repelente.

Iata cateva dintre masurile de viitor pe care RNP le are in vedere :

continuarea testarii si omologarii unor noi insecticide biologice si biodegradabile, selective si cu impact redus asupra mediului ambiant;

implicarea intr-o masura mai mare a cercetatorilor din cadrul laboratorului de protectia padurilor din ICAS in rezolvarea problemelor specifice ce apar la directiile silvice;

promovarea in continuare a metodelor de combatere integrata, prin utilizarea alaturi de metodele de combatere microbiologica si chimica si a altor factori naturali limitativi, cum ar fi pasarile insectivore, furnicile folositoare, lansarea in padure a unor paraziti si pradatori, aplicarea de masuri silviculturale etc;

continuarea dotarii directiilor silvice cu aparatura performanta, pentru aplicarea de tratamente terestre cu aerosoli reci sau calzi, acordandu-se prioritate directiilor silvice in care s-au produs doboraturi si rupturi de vant, precum si celor in care se inregistreaza suprafete mari infestate de omizi si gindaci defoliatori;

mediatizarea mai intensa a tuturor actiunilor menite sa asigure o stare de sanatate corespunzatoare vegetatiei forestiere ce alcatuieste fondul forestier national.

Avand in vedere faptul ca lucrarile de protectie a padurilor sunt obligatorii in vederea mentinerii unei stari de sanatate corespunzatoare si a gestionarii durabile a fondului forestier national si ca aceste lucrari sunt deosebit de costisitoare, se pot desprinde urmatoarele concluzii:

padurile proprietate privata, care in conformitate cu prevederile din Codul Silvic fac parte din fondul forestier national, necesita adesea lucrari de protectie foarte costisitoare pe care in general proprietarii nu le pot finanta. Pentru evitarea raspandirii unor boli si daunatori, care ar putea crea focare de inmultire in masa ce ar afecta si alte arborete, chiar pe cele administrate de stat, consideram ca ar fi oportuna initierea unui act normativ care sa reglementeze acordarea de subventii pe baza documentatiilor intocmite de organele silvice;

apreciem ca atat doboraturile de vant si de zapada ce se produc pe suprafete mari, cat si infestarile mijlocii, puternice si foarte puternice, cu insecte defoliatoare, pot fi considerate calamitati naturale. Avand in vedere faptul ca lucrarile de protectie ce se impun in astfel de cazuri obliga RNP la eforturi financiare uriase, uneori ajungindu-se chiar la imposibilitatea procurarii fondurilor necesare, ar fi de dorit ca statul sa intervina, prin alocarea unor fonduri suplimentare, problema sanatatii padurilor si implicit a mentinerii echilibrului ecologic zonal si transfrontalier fiind una de interes major, in contextul reglementarilor internationale legate de mediu, pe care Romania doreste sa le respecte.