Mozaicul
nervurian al viti de vie - Grapevine vein mosaic, (Ref. Pop,
2009, TVV, III, 649). Agentul patogen
este necunoscut, boala fiind asemanatoare simptomatologic si in
privinta influentei temperaturii asupra simptomelor cu
afectiunea "sumer mottel" descrisa in Australia (Krake si Woodham, 1978, Vitis. 17, 266), care se deosebeste prin
faptul ca nu provoaca simptome la Vitis
riparia si la LN 33 (Woodham
si Krake, 1983, Vitis 22,
247). Boala a fost studiata prima data in
Romania (Pop, 1972, An.
I.C.P.P., 8, 81-87; 1973, Rev. Pat. Veg. S.9, Ser. 4,
F.3, 243) si Franta (Legin
si Vuittenez, 1973, Rev.
Patol. Veg., 9 (suppl.), 57), fiind frecventa in mai multe
tari europene si mediteraniene, considerandu-se ca
are o raspandire generala. Boala apare la soiurile de Vitis vinifera si la speciile americane, in
Romania, fiind observata mai ales la Vitis riparia Gloir si Vitis
berlandieri x Vitis riparia SO4.
În camp, boala se observa la soiurile de Vitis vinifera si la speciile
americane de Vitis. Este considerata o boala
semi-latenta, simptomele fiind, uneori, foarte slabe, distribuite
neregulat in cadrul butucului si influentate de diferiti
factori, in special la temperatura. De regula, in
conditiile din Romania, aceasta apare in ultima decada a
lunii mai, fiind mai evidenta in iunie si iulie. Primele
simptome constau, frecvent, in clorozarea nervurilor fine, de ordinul 3
si 4, din imediata apropiere a nevurilor principale, in lungul unor
portiuni ale acestora, aparand adesea un desen clorotic,
in forma de pana. Uneori, prin decolorarea
nervurilor fine si a tesuturilor alaturate, se formeaza
zone clorotice extinse intre nervurile principale. Mai
tarziu, decolorarea retelei nervurilor fine dispare, boala
caracterizandu-se prin prezenta unor pete
sau benzi verzi-deschis sau galbui in lungul unor portiuni ale
nervurilor principale si secundare.
Cresterile si
viguarea plantelor infectate sunt mai reduse decat normal. În sera, simptomele sunt mai
evidente decat in camp, unele soiuri manifestand pete galbui de dimensiuni apreciabile, asociate cu
nervurile, altele numai o decolorare verde-deschisa a unor portiuni
ale nervurilor. Indicatorul acestei boli este Vitis riparia Gloir de Montpellier. În conditii de
sera, incepand cu 4-5 saptamani de la
inocularea prin altoire, acesta manifesta zone si pete
clorotice in lungul nervurilor, uneori, insotite de deformarea
limbului si necroze ocazionale, in conditii de camp
aparand simptome similare dar mai putin evidente. Hibridul LN
33 reactioneaza prin decolorari mai mult sau mai putin
continue in lungul nervurilor principale, mai evident spre marginea
limbului. La Bocco 22 A se observa, la inceput, clorozarea unor
portiuni ale nervurilor fine, mai tarziu formandu-se pete internervuriene de marimi diferite. La ambii
hibrizi, spre sfarsitul verii, boala apare deosebit de evident pe
frunzele copililor, manifestandu-se prin decolorari evidente
in lungul nervurilor principale. La inocularea prin altoire in
uscat, simptomele apar in acelasi an, iar la altoirile in
verde, in anul urmator infectiei (Pop,
1973, l.c.). Experimental, boala poate fi transmisa prin
altoire. În camp, s-a
raspandit prin material saditor infectat, viticultorii
neputand elimina de la inmultire butucii infectati,
datorita simptomelor putin evidente si efectului redus al bolii
asupra cresterii si productiei. Boala fiind frecventa atat la
vita nobila cat si la portaltoi, se recomanda
selectarea materialului destinat multiplicarii. Identificarea
clonelor libere de boala se poate face prin notarea butucilor
fara simptome in conditii de camp, examinarea
in sera a unor probe de la butucii aparent sanatosi
si testarea pe Vitis riparia Gloir
de Montpellier a butucilor care nu au manifestat simptome la examinarile
din sera si camp (Pop,
1977, An. I.C.P.P. 12, 35).
.com