Creeaza.com - informatii profesionale despre
Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » agricultura » zootehnie
SUBPRODUSELE FURAJERE din industria moraritului, extragerea uleiului, industria zaharului pentru hrana animalelor

SUBPRODUSELE FURAJERE din industria moraritului, extragerea uleiului, industria zaharului pentru hrana animalelor




SUBPRODUSELE FURAJERE

Subprodusele furajere mai des folosite in hrana animalelor de ferma sunt cele provenite de la industria moraritului, extragerea uleiului, industria zaharului, amidonului, alcoolului si a berii.

1. Subprodusele de la industria moraritului

In urma prelucrarii industriale a boabelor de cereale rezulta: taratele, zoana de cereale si faina furajerǎ.

Taratele reprezinta tegumentul cerealelor detasat in procesul de macinare.

Fata de faina, taratele sunt mai bogate in proteina, grasime, celuloza, substante minerale, in special fosfor si vitaminele complexului B. Cele mai valoroase sunt taratele de grau. Se mai pot obtine tarate de porumb, orz, ovaz, mazare, orez.

Se pot utiliza in amestecul de concentrate pentru tauri, berbeci si vieri. La armasarii de reproductie pentru imbunatatirea digestiei este necesar sa se administreze  1 – 1,5 kg tarate de grau/zi.

Vacile pot primi in amestec cu alte concentrate 2 kg tarate/zi avand un efect bun asupra productiei de lapte. De obicei in hrana vacilor de lapte taratele pot reprezenta 15 – 25% din amestecul de concentrate, constituind o sursa importanta de proteine si de energie. In primele zile dupa fatare la vaci se dau sub forma de terci subtire. Pentru tineretul taurin de prasila constituie o sursa buna de proteina si de fosfor si se dau in proportie de 20 – 30% din amestecul de concentrate.

La oi taratele se pot da pana la 0,5 kg/zi.

Avand un continut ridicat in celuloza, porcinele valorifica mai slab taratele. Datorita acestui fapt la tineretul porcin de prasila se folosesc in proportie de 10 – 15% din amestecul de concentrate, iar la scroafe si vieri pot reprezenta 15 – 20%.

In ratiile scroafelor gestante, in special inainte si dupa fatare se recomanda introducerea taratelor de grau. In primele zile dupa fatare la scroafe se folosesc sub forma de terci subtire in scop dietetic.

La cabalinele de reproductie taratele de grau pot reprezenta 20 – 25% din amestecul de concentrate. Taratele de grau se pot folosi si in alimentatia restrictionata energetic la puicutele  de inlocuire. In nutreturile combinate pentru porcine taratele de grau se pot include in proportie de 5 – 10% iar la pasari in proportie de 3 – 7%.

Zoana de cereale: este formata din seminte seci, sparturi de cereale, seminte de buruieni si impuritati. Daca contin seminte toxice (neghina) se recomanda in alimentatia taurinelor adulte supuse ingrasarii.

Faina furajera: se deosebeste de tarate prin continutul mai redus in celuloza si mai bogat in amidon , avand o digestibilitate mai ridicata. Fainurile furajere pot fi utilizate ca sursa de energie, inlocuind in totalitate cerealele la rumegatoare si respectiv 30 – 40 % din cereale in hrana porcinelor la ingrasat si pasari. Compozitia chimica si digestibilitatea subproduselor de la industria moraritului sunt prezentate in tabelul 44.

Tabelul 44

 Compozitia chimica a unor subproduse rezultate din industria moraritului

Subprodus

SU %

Continut chimic brut ( % din SU )

Digestibilitate  (%)

Proteina

Celuloza

Grasime

Cenusa

Pereti celulari

SO

EB

R

P

P S*

Tarate:

- grau

87.7

16.7

11.8

5.8

5.4

48.1

72

64

88

36

- porumb

88.7

10.1

15.0

4.0

5.4

55.7

76

74

61

-

- orz

89.0

11.8

18.7

3.2

6.3

53.9

67

65

-

-

- 0rez

88.6

12.4

12.9

13.7

15.0

31.8

67

65

67

60

Fainuri furajere

- grau

86.1

16.8

7.0

4.2

4.3

30.2

77

74

88

78

- porumb

88.1

15.1

6.8

3.4

1.9

27.2

83

81

64

47

- orez

89.3

15.8

7.5

16.9

11.4

18.1

73

71

77

69

                Sursa: Andrieu si col., 1988           SO = substanta organica; EB = energie bruta;

                          * Bourdon si col., 1989       R = rumegatoare; P = porcine; PS  = pasari      

Tabelul 45

Valoarea  nutritiva a subproduselor cerealiere utilizate in hrana animalelor monogastrice

(dupa P. Halga si col., 2002)

Caracteristicile

%

Faina grau

Tarate grau

Germeni porumb

Gluten feed

Gluten 40

Gluten 60

Substanta uscata

88

87

89

90

90

90

Energie bruta

3970

3940

4830

4050

4540

4820

Extractive neazotate

67.0

51.9

40.1

52.3

37.7

21.7

Grasime bruta

2.7

4.0

20.7

3.0

2.8

2.7

Celuloza bruta

1.4

10.6

5.9

8.3

4.0

1.7

ADF

1.7

13.9

10.0

5.0

2.1

NDF

6.2

46.1

30.1

14.4

6.1

Proteina bruta

14.9

14.7

15.4

21.0

42.7

61.9

- Lizina

0.50

0.55

0.71

0.69

0.77

1.00

- Metionina

0.21

0.20

0.28

0.39

1.02

1.63

- Metionina + cistina

0.46

0.49

0.60

0.97

1.65

2.92

- Triptofan

0.20

0.24

0.15

0.16

0.21

0.31

- Treonina

0.41

0.53

0.60

0.83

1.48

2.14

- Glicina + serina

1.29

1.47

1.53

1.91

3.77

5.04

- Leucina

1.00

0.93

1.31

2.10

7.20

10.40

- Izoleucina

0.53

0.51

0.54

0.68

2.12

2.63

- Valina

0.68

0.72

0.92

1.05

2.22

3.09

- Histidina

0.32

0.38

0.46

0.72

0.01

1.27

- Arginina

0.73

1.03

1.06

0.83

1.41

1.98

- Fenilalanina + Tirozina

1.10

1.00

1.22

1.43

4.69

7.86

Cenusa bruta

2.00

5.80

6.92

7.1

2.79

1.93

- Calciu

0.07

0.14

0.28

0.15

0.02

- Fosfor total

0.45

1.30

0.70

0.43

0.37

- Sodiu

0.05

0.01

0.10

0.08

0.02

- Potasiu

0.60

1.20

0.60

0.03

0.03

- Clor

0.06

0.06

0.10

0.05

- Magneziu

0.16

0.40

0.80

0.06

Porcine

ED (kcal/kg)

3550

2300

3770

2600

3700

4250

EM (kcal/kg)

3420

2210

3645

2455

3395

3490

Pasari

EM (kcal/kg)

- pui

3920

- gaini ouatoare

3200

1500

3845

- cocosi adulti

3150

1440

2720

1890

3610

Fosfor disponibil

0.18

0.60

0.23

0.12

2. Subprodusele de la industria uleiului

In urma extragerii uleiului din semintele de oleaginoase rezulta ca subproduse sroturile. In tara noastra in hrana animalelor se folosesc frecvent sroturile de floarea-soarelui si de soia si intr-o mica masura sroturile de rapita. Compozitia chimica si valoarea energetica a sroturilor amintite este redata in tabelul 46.

Tabelul 46

Valoarea nutritiva a unor nutreturi proteice de origine vegetala si microbiana utilizate in hrana animalelor monogastrice

(dupa P. Halga si col., 2002)

Caracteristicile

%

Mazare

Soia

Srot de soia 44

Srot de soia 48

Srot de floarea- soarelui nedecorticat

Drojdii

furajere

Substanta uscata

86

89

88

88

90

92

Energie bruta

3800

5000

4150

4180

4100

4295

Extractive neazotate

53.5

22.2

30.3

28.3

26.0

33.1

Grasime bruta

1.6

18.0

1.8

2.0

1.8

2.0

Celuloza bruta

5.5

6.0

7.4

5.6

26.5

1.8

ADF

8.5

8.4

9.6

8.2

32.0

NDF

11.0

12.0

13.5

12.3

45.0

Proteina bruta

22.0

37.0

42.5

45.8

29.5

47.8

- Lizina

1.60

2.35

2.70

2.91

1.07

3.74

- Metionina

0.25

0.52

0.59

0.63

0.73

0.70

- Metionina + cistina

0.59

1.15

1.27

1.37

1.26

1.14

- Triptofan

0.20

0.48

0.57

0.62

0.38

0.50

- Treonina

0.87

1.44

1.67

1.79

1.06

2.31

- Glicina + serina

2.00

3.55

3.94

4.25

2.91

4.15

- Leucina

1.53

2.85

3.26

3.50

1.89

3.33

- Izoleucina

0.97

1.78

2.14

2.30

1.40

2.63

- Valina

1.01

1.77

2.18

2.35

1.63

2.75

- Histidina

0.52

0.91

1.05

1.14

0.72

0.98

- Arginina

2.12

2.81

3.18

3.43

2.56

2.63

- Fenilalanina + Tirozina

1.73

3.20

3.65

3.93

2.18

3.73

Cenusa bruta

3.40

4.45

6.00

6.30

6.22

0.31

- Calciu

0.08

0.25

0.30

0.30

0.35

0.55

- Fosfor total

0.45

0.57

0.62

0.69

0.90

1.50

- Sodiu

0.01

0.01

0.01

0.01

0.03

0.01

- Potasiu

1.10

1.50

1.70

2.10

1.10

1.60

- Clor

0.03

0.02

Urme

Urme

0.11

0.20

- Magneziu

0.12

0.29

0.25

0.28

0.50

0.12

Porcine

ED (kcal/kg)

3430

4200

3430

3500

2030

3435

EM (kcal/kg)

3260

3945

3135

3185

1850

3115

Pasari

EM (kcal/kg)

- pui

3900

2250

2420

1825

- gaini ouatoare

2600

3850

2270

2440

1975

- cocosi adulti

2530

3750

2100

2260

1860

Fosfor disponibil

0.14

0.11

0.10

0.10

0.15

1.00

Sroturile de floarea - soarelui se produc in cantitatea cea mai mare si se folosesc la alcatuirea amestecurilor proteice sau a nutreturilor combinate. Valoarea nutritiva si utilizarea lor sunt influentate de continutul in coji cuprins intre 14 – 25%. Sunt bogate in proteine, substante minerale (fosfor, fier, cupru, cobalt) si in vitaminele complexului B. Au un continut ridicat in metionina depasind toate nutreturile vegetale; continutul lor in lizina este mai redus si poate fi corectat prin suplimentare cu lizina sintetica.

La porcine dar mai ales la pasari se obtin rezultate bune cand se folosesc in hrana sroturile care contin 37 – 38% proteina bruta si sub 20% celuloza. Suplimentarea cu lizina sintetica, si in ultimul timp cu preparate enzimatice care contin celulaze imbunatateste in mare masura utilizarea sroturilor la porcine si pasari.

La reproducatorii masculi (tauri, berbeci, vieri) si tineret mascul se pot utiliza pentru echilibrarea proteica  a ratiei in proportiile necesare care oscileaza intre 10 – 25%.

In hrana vacilor se pot da pana la 3 kg/zi. La cantitati mari laptele isi schimba gustul, iar untul devine moale. La tineretul taurin de prasila se pot da pana la 30% din amestecul de concentrate.

La oile de reproductie si la ingrasat se dau 100 – 200 g/zi Se pot da in hrana scroafelor si a vierilor pana la 1,5 kg/zi. La tineretul porcin de prasila, sroturile de floarea – soarelui sub forma cernuta se pot da in cantitati de pana la 10% din amestecul de concentrate. In amestec cu alte concentrate sroturile se pot folosi si in hrana iepelor de reproductie. In hrana cailor de tractiune se pot da 2 – 3 kg/zi avand efect asupra capacitatii de tractiune si imprima un luciu placut parului.

In hrana pasarilor ouatoare si a tineretului aviar reprezinta un nutret proteic de baza. Pot fi date  in proportie de pana la 10 – 15%  in nutreturile combinate.

Sroturile de soia ca valoare furajerǎ se situeaza pe primul loc intre subprodusele de la fabricile de ulei. Pe langa continutul ridicat in proteina au si un raport mai corespunzator intre aminoacizii esentiali, ceea ce face sa se apropie de valoarea biologica a proteinei animale. Au un continut ridicat in lizina si cistina, in timp ce metionina este sub nivelul celei din sroturile de floarea – soarelui. In procesul de extractie srotul de soia este supus unui tratament termic care distrugand factorii inhibitori ridica valoarea biologica a proteinei. Au palatabilitate si digestibilitate ridicata datorita continutului redus in celuloza bruta.

Sroturile de soia se folosesc la toate speciile si categoriile de animale dar mai ales la monogastrice la care constituie principala sursa de proteine, respectiv de aminoacizi esentiali.

La reproducatorii masculi si tineret sroturile de soia se pot introduce in amestecurile de concentrate pana la 25 – 30%. La berbecii de reproductie in perioada de monta intensa se pot administra 150 – 250 g.

In hrana vacilor se pot da pana la 2 kg/zi, avand un efect bun asupra productiei de lapte. La oi in timpul lactatiei se pot da cate 200 – 250 g/zi. In nutreturile combinate pentru porcine sroturile de soia se includ in proportie de 5 – 20 % iar la pasari in proportie de 15 – 25%.

Sroturile de rapita au un continut ridicat in proteine (35 – 40%) si mai redus in celuloza decat cele de floarea- soarelui. Continutul in aminoacizi este la acelasi nivel cu altor sroturi. Varietatile noi de rapita de tip canola, libere de substante antinutritive si toxice (acid erucic si glucozinolati) au o productivitate ridicata si continut bogat in lipide si proteine cu o valoare biologica ridicata si apropiata de a srotului de soia.

La pasari, utilizarea srotului de rapita in proportie mai mare de 5 % in ratie influenteaza negativ productia de oua si greutatea lor. La porcine sroturile de rapita sunt bine utilizate dar nu se recomanda la tineretul porcin de reproductie. Sunt recomandate la rumegatoare in proportie de 10% din amestecul de concentrate si nu se recomanda in hrana cabalinelor.

In hrana animalelor se mai pot utiliza sroturile de in, sroturile de canepa, de bumbac, de ricin, acestea avand o importanta locala, fiind obtinute in cantitati foarte mici. Au un continut moderat in proteina (30 – 35%) si redus in lizina. Se recomanda la taurine la ingrasat in cantitati limitate pana la 10% din concentrate.

Sroturile de in au un efect laxativ fapt pentru care se folosec in cantitati mici. Daca se utilizeaza in cantitati mari, apare pericolul intoxicarii cu acid cianhidric. Au un continut ridicat in substante pectice care formeaza cu apa un mucilagiu, avand astfel un rol protector al mucoasei intestinale in cazul unor tulburari digestive. Au un continut mai scazut de lizina si metionina si reprezinta o sursa bogata in microelementele zinc si cobalt.

La vaci de lapte se administreaza 0,5 – 1,5 kg/zi iar in cantitati mai mari se obtine un unt moale si cu gust de ulei. La oi adulte se pot da 100 -200g/zi iar la cele supuse ingrasarii pana la 0,5 kg/zi. Se pot folosi si la purcei in scop dietetic si nu se recomanda la porcine supuse ingrasarii pentru ca influenteaza consistenta grasimii. La cabalinele epuizate dupa tractiune se poate da in ratia de concentrate 0,5 kg/zi. La pasari nu trebuie sa se introduca mai mult de 5% in amestecul de concentrate.

Sroturile de canepa au un continut ridicat de celuloza fapt pentru care digestibilitatea lor este scazuta. Contin substante narcotice care provoaca ameteala animalelor si se folosesc numai la animalele adulte la ingrasat.

Sroturile de bumbac au un continut  ridicat in proteina (40 – 41%) si redus in lizina, metionina, cistina, calciu. Contin cantitati importante de gossypol, toxic pentru monogastrice, in special la tineret. Substanta toxica poate fi distrusa prin tratament termic. Pot fi utilizate la vaci in cantitate de 1,5kg/zi, la oi adulte 300g/zi, cabaline 700g/zi. La pasari se pot utiliza in proportie de pana la 10% din ratie iar la porcine nu se recomanda.

Sroturile de ricin contin substante toxice ricina si ricinina. Prin tratament termic umed sunt distruse substantele toxice, sroturile fiind date la taurine adulte la ingrasat in cantitati mici si dupa obisnuire treptata.

Sroturile de germeni de porumb se obtin din embrionii de porumb dupa ce s-a extras uleiul. Se folosesc in hrana vacilor de lapte pana la 2 kg/zi si la porcinele la ingrasat in cantitati mici. In cantitati mari influenteaza negativ calitatea untului si a slaninii.

3. Subprodusele de la industria zaharului

In urma prelucrarii sfeclei de zahar se obtin subproduse importante pentru hrana animalelor: taieteii de sfecla si melasa. Aceste nutreturi au un continut redus in proteina, vitamine si substante minerale in deosebi in calciu.

Taiteii proaspeti de sfecla au un continut ridicat in apa 90 - 95% , fapt ce ingreuneaza transportul si conservarea lor. Pentru reducerea umiditatii se recomanda presarea lor inainte de a fi transportati. In hrana animalelor pot fi folositi proaspeti sau insilozati. La o conservare proasta se altereaza si produc intoxicatii grave la animale.

La bovinele la ingrasat taiteii proaspeti se pot da in cantitate de 40 – 60 kg/zi iar la vaci de lapte 20 – 25 kg/zi. In cantitati mari si timp indelungat la vacile gestante pot provoca paraplegia ante si postpartum si avorturi. Nu se recomanda la tineretul taurin. La oi adulte se pot da 2 kg/zi, iar la cabalinele de tractiune pana la 10 kg/zi.

Taieteii uscati de sfecla. Uscarea se face in fabrici la temperatura de 300 – 350 0C. Sub aceasta forma se transporta si se conserva mult mai usor decat taieteii proaspeti. Pentru a preveni cazurile de constipatie sau colici cand se folosesc in cantitati mai mari, este necesara inmuierea in apa cu cel putin cateva oare inainte de administrare in hrana.

Taieteii uscati si melasati reprezinta un suport bun pentru utilizarea ureei in hrana rumegatoarelor. Taieteii uscati se pot da la vaci de lapte si taurine la ingrasat pana la 3 kg/zi, la oi adulte 100 - 150g/zi.

Taiteii de sfecla de zahar uscati, pot fi folositi in hrana porcinelor de reproductie (scroafe si tineret). Sub forma de brichete sau fulgi reprezinta un nutret ieftin si cu valoare nutritiva ridicata.  In  nutreturile combinate proportia de participare este de 5 – 15% la tineretul porcin si pana la 20% pentru scroafe in asteptare pentru monta. Introducerea lor in hrana trebuie sa se faca treptat.

La cabaline in cantitati mai mari de 0,5 kg la un tain produc colici. Pentru prevenirea acestor deranjamente taieteii uscati sunt inmuiati in apa.

Melasa contine 80% substanta uscata din care 60% substante extractive neazotate (din care 50% zahar), 7% proteina bruta si 8% substante minerale. Are un continut ridicat in  microelemente . Reprezinta un bun suport pentru utilizatrea ureei in hrana rumegatoarelor, fiind o sursa buna de energie pentru bacteriile rumenale. Se foloseste la rumegatoare pentru imbunatatirea palatabilitatii unor nutreturi grosiere iar in nutreturile combinate se introduce ca liant in prepararea brichetelor sau granulelor furajere. Melasa se foloseste si pentru corectarea gustului unor medicamente sau aditivi furajeri. Folosita in cantitati mari peste 15% din ratie determina tulburari digestive si reducerea performantelor de productie. La vaci in lactatie se foloseste in cantitate de 1 – 1,5 kg/zi iar la bovine la ingrasat 2 – 4 kg/zi. La ovinele adulte la ingrasat se da in amestec cu concentratele in cantitate de 100 – 200 g/zi, iar la porcinele la ingrasat 200 – 250 g/zi. La cabalinele de tractiune se pot da pana la 2kg/zi. La iepele gestante se exclude din hrana deoarece poate provoca avortul.

4. Subprodusele de la industria amidonului

Ca materie prima pentru extragerea amidonului se folosesc cartofii si boabele de cereale, rezultand borhoturile care au un continut redus in vitamine si substante minerale.

Borhotul de cartofi  are un continut ridicat in apa un gust fad si nu este consumat cu placere de animale. In hrana animalelor poate fi utilizat in stare proaspata sau sub forma uscata. In stare proaspata se poate da la bovine adulte la ingrasat 40 kg/zi iar la vaci de lapte 15 – 25 kg/zi. In cantitati mai mari influenteaza negativ calitatea untului. Borhotul uscat se poate da la vaci de lapte pana la 1kg/zi, iar la bovine la ingrasat pana la 3 kg/zi. La porcinele la ingrasat se poate da borhot proaspat pana la 8 kg/zi iar sub forma uscata pana la 0,5 kg/zi.

Borhotul de porumb este mai valoros decat cel de cartofi si poate fi folosit proaspat sau uscat. Se administreaza in amestec cu alte nutreturi la toate speciile de ferma.

De la industria amidonului se obtin subproduse: glutenul furajer, faina de gluten si faina din germeni de porumb cand se foloseste ca materie prima porumbul.

Compozitia chimica si digestibilitatea acestor subproduse rezultate din industria amidonului sunt prezentate in tabelul  47.

Tabelul 47

Compozitia chimica si digestibilitatea subproduselor de porumb rezultate din industria amidonului

Specificare

% din nutret

Gluten furajer

Faina de gluten

Faina de germeni

40

60

Substanta uscata

90.0

90.0

90.0

90.0

Proteina bruta

20.0

41.0

62.0

22.0

Grasime bruta

3.0

3.0

3.0

1.5*

Fibra bruta

8.5

2.2

2.0

2.5

Substante extractive neazotate

53.5

41.8

21.5

53.5

Cenusa bruta

5.0

2.0

2.0

2.5

Aminoacizi esentiali:

Lizina

0.66

1.12

1.70

1.01

Metionina

0.38

1.00

1.51

0.41

Metionina +cistina

0.85

1.71

2.58

0.88

Triptofan

0.15

0.20

0.31

0.24

Minerale:

Calciu

0..28

0.02

0.02

0.09

Fosfor

0.80

0.38

0.40

0.50

Fosfor disponibil

0.27

0.12

0.13

0.17

Digestibilitate energie:

- Rumegatoare

84

85

85

83

- Porcine

65

95

98

60

- Pasari

41

68

69

31

                Sursa: Rhτne – Poulenc, Rhodiment, 1993, * extragere cu solvent (citati de P. Halga si col., 2005)

Aceste subproduse de porumb pot fi incadrate in grupa nutreturilor concentrate avand o digestibilitate ridicata a energiei la rumegatoare si la porcine (faina de gluten). Digestibilitatea energiei este mai redusa la pasari, in special pentru glutenul furajer  si  faina  de  germeni.  Proteina este mai redusa in gluten si faina de germeni (20 - 23%) si mai ridicata in faina de gluten (40 – 60%). Proteina din aceste subproduse este dezechilibrata in aminoacizi esentiali, lizina fiind principalul aminoacid limitant. La rumegatoare degradarea proteinei din aceste subproduse  in rumen este redusa (sub 30%).

Glutenul furajer si faina de germeni se pot folosi in hrana taurinelor. La animalele monogastrice se recomanda faina de gluten de porumb atat ca sursa de proteina cat si de energie, cu conditia ca hrana sa fie echilibrata in aminoacizi.

Faina de peste poate fi inlocuita din structura nutreturilor combinate pentru puii broiler cu gluten de porumb in proportie de 5% in perioada de start si de 3% in perioada de crestere – dezvoltare, fara a influenta semnificativ performantele productive si randamentul carcasei (Georgeta Ciurescu si col., 2004). De asemenea, glutenul de porumb poate fi inclus si in reteta de nutret combinat pentru purcei ca inlocuitor al fainii de peste, cu suplimentarea de lizina sintetica, fara a diminua semnificativ performantele productive (Mihaela Habeanu si col., 2004). Acest subprodus poate constitui o alternativa pentru substituirea fainii de peste.

5. Subprodusele de la industria spirtului

In tara noastra, folosirea in hrana animalelor a subproduselor rezultate de la industria spirtului revine in actualitate in urma relansarii sectorului industriei alimentare. Aceste subproduse sunt obtinute in stare lichida, dar in urma concentrarii si uscarii pot fi depozitate si incluse in nutreturile combinate. Ca materie prima pentru alcool se folosesc cartofii, porumbul si secara. Dupa extragerea alcoolului se obtine borhotul.

Borhotul de cartofi se utilizeaza mai mult in alimentatia animalelor puse la ingrasat, 70 – 80 kg la bovine adulte si 30 kg la vaci de lapte. Sub forma uscata se foloseste la toate animalele, in special pentru vaci de lapte la care se administreaza 1,5 – 2 kg/zi. Borhotul se administreaza proaspat, chiar in stare calda, deoarece prin prelungirea timpului pana la folosire se aciduleaza si produce tulburari digestive.

Borhotul de porumb si secara are o valoare nutritiva mai ridicata decat cel de cartof. Pentru a prevenii alterarea lui se foloseste in stare proaspata. Este consumat cu placere de animale iar la vaci de lapte stimuleaza productia de lapte. Cantitati mai mari de 30 kg/zi si in lipsa unor cantitati minime de nutreturi celulozice determina scaderea continutului de grasime din lapte.

In alimentatia vacilor cu borhoturi trebuie respectate unele reguli care au menirea sa previna imbolnavirile si unele modificari privind calitatea laptelui:

Ψ      borhoturile se vor folosi in stare proaspata chiar calda

Ψ      nu se utilizeaza in hrana cantitati mai mari de 30 – 35 kg/zi

Ψ       in ratiile cu borhot se recomanda utilizarea in cantitati cat mai mari a fibroaselor

Ψ      administrarea borhotului se face dupa muls

Ψ      nu este admisa depozitarea in adapost a borhoturilor iar dupa fiecare tain resturile vor fi indepartate din jgheaburi

Ψ      nu se recomanda la femele  in gestatie avansata si in primele 5 – 6 saptamani dupa fatare

La bovinele la ingrasat borhotul proaspat de la industria alcoolului se poate da pana la 80 kg/zi. La oile adulte de reproductie se poate da 1 – 2 kg/zi, iar la cele la ingrasat pana la 5 kg/zi. Aceste borhoturi nu se recomanda a se folosi in alimentatia reproducatorilor masculi si tineretului in crestere.

La porcine pentru a preveni tulburarile de digestie borhoturile se introduc treptat in hrana si in cantitati mai mici. Nu se recomanda pentru scroafe aflate in gestatie avansata si in lactatie. Cabalinele pot sa primeasca pana la 10 kg/zi borhoturi proaspete.

Borhotul de porumb uscat (granibrut) poate fi utilizat  in alimentatia vacilor de lapte, tineret taurin la ingrasat, scroafe in lactatie, porcine la ingrasat, gaini ouatoare si pui de carne. Compozitia chimica si digestibilitatea unor subproduse de la industria spirtului sunt prezentate in tabelul 48.

6 Subprodusele de la industria berii

Materia prima folosita este orzoaica. Din procesul de obtinere al berii rezulta ca subproduse: coltii de malt, borhotul de bere si drojdia de bere.

Coltii de malt se obtin in procesul de germinare al orzoaicei. Deoarece se altereaza usor, coltii de malt trebuie uscati. Au o digestibilitate ridicata, sunt bogati in proteina, in vitaminele complex B,fosfor, potasiu si in unele microelemente. Sunt higroscopici fapt pentru care se recomanda sa fie depozitati in locuri uscate. Datorita gustului amar vacile consuma la inceput mai greu coltii de malt iar dupa obisnuire se pot da pana la 3 kg/zi. Se recomanda sa fie administrati in amestec cu alte concentrate. La tineretul taurin si vaci gestante se dau in cantitati mai mici iar la oi 250g/zi.

Borhotul de bere poate fi folosit proaspat si sub forma uscata. In stare proaspata este consumat cu placere chiar si de porcine.

La vaci de lapte borhotul de bere proaspat se poate da in cantitate de 10 – 20 kg/zi avand efect favorabil asupra productiei de lapte. Administrat in cantitati mai mari si timp indelungat, duce la tulburari in metabolismul proteic si mineral. Se foloseste si la bovine la ingrasat.

La oi in lactatie se pot da 1 – 2 kg/zi de borhot proaspat. Datorita continutului ridicat in celuloza, porcinele digera mai slab borhotul de bere. La porcinele la ingrasat se poate da 2 – 4 kg/zi borhot proaspat.

In hrana cabalinelor, borhotul proaspat se recomanda mai putin. Se poate da pana la 5 – 7 kg/zi si in amestec cu paie tocate sau cu concentrate.

 Drojdia de bere rezulta in urma procesului de fermentare a berii. Are un continut ridicat de proteina cu valoare biologica apropiata de a proteinei animale, vitaminele complexul B, fosfor. Prin iradiere cu raze ultraviolete se imbogateste in vitamina D2. Astfel este recomandata in hrana tineretului in crestere si in productia de oua. Se foloseste in stare proaspata si uscata. Adaosul de sare asigura o conservare pe o durata de 7 zile iar prin fierbere durata de conservare ajunge la 14 zile. Se obtine in cantitati mici in tara noastra si se utilizeaza in primul rand in hrana porcinelor si a pasarilor. Sub forma uscata se introduce pana la 10% in amestecurile de concentrate care se administreaza taurilor si tineretului mascul in scopul echilibrarii proteice a ratiilor. In stare proaspata se poate utiliza 0,5 – 1 kg la tauri si tineret taurin in amestec cu nutreturile fibroase tocate, concentrate etc.

La tauri are efect bun in mentinerea activitatii sexuale si asupra calitatii materialului seminal.

La vaci drojdia de bere in stare proaspata se introduce treptat in hrana, ajungand pana la 10 kg/zi, iar in stare uscata pana la 2 kg/zi. Influenteaza pozitiv atat productia cat si continutul in grasime a laptelui.

Drojdia de bere uscata se recomanda sa se introduca in proportie de 5% in amestecul de nutreturi pentru scroafele in lactatie. La tineretul porcin de reproductie, sub forma uscata se poate da in cantitati de 200 – 300 g/zi in functie de varsta. La porcinele la ingrasat in cantitate de 200 – 300 kg/zi asigura necesarul de proteina putand inlocui proteina animala din ratie. La porcine in stare proaspata se poate da in cantitate de 0,5 – 2 kg/zi. Sub forma uscata in retetele de nutreturi combinate reprezinta 2 – 3%. Drojdia de bere a dat rezultate bune si in cresterea puilor de carne si in productia de oua.

Continutul chimic brut al subproduselor de la industria berii si a spirtului este prezentat in tabelul 48.

Tabelul 48

Compozitia chimica a unor subproduse din industria

berii si spirtului

Subprodus

SU %

Continut chimic brut ( % din SU )

Digestibilitate  ( % )

Proteina

Celuloza

Grasime

Pereti celulari

SO

EB

R

P

P S*

Borhot de:

- bere

20,5

30,0

15,0

8,6

52,5

64

66

45

57

- porumb*

88,1

15,1

6,8

3,4

27,2

83

81

68

55

Colti de malt

89,6

25,5

1,2

2,3

9,4

74

72

70

-

Borhot de cartofi 1/*

5,7

21,0

10,5

1,7

-

-

-

-

-

Drojdia de bere 1

26,8

46,3

-

1,9

-

92

-

-

-

                Sursa: Andrieu si col., 1988  I. Stoica, 1997 * de la industria spirtului (citati de P. Halga, 2005)





Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: Pregatitoare Cand/ cum și de ce se intampla? Roata anotimpurilor
 Brose - proiect
 Managementul Proiectelor - Controlul proiectelor, mega si micro proiecte

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Diplomatie si conflict: relatiile internationale in timpul Primului Razboi Mondial
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 PROIECT DE DIPLOMA CHIMIE INDUSTRIALA SI INGINERIA MEDIULUI - TEHNOLOGIA ACIDULUI GLUTAMIC

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - sistemul de selectie in jocul de handbal pentru copii de 10-11 ani in concordanta cu cerintele handbalul
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA management - Impactul implementarii unui sistem de management al relatiilor cu clientii in cadrul unei societati comerciale
 LUCRARE DE LICENTA Ingineria si Protectia Mediului in Industrie - Proiectarea unui depozit de deseuri urbane pentru un oras cu 200.000 de locuitori

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat profesional informatica - evidenta spital
 ATESTAT LA INFORMATICA - Gestionarea unui magazine de confectii
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare


SUBPRODUSELE FURAJERE din industria moraritului, extragerea uleiului, industria zaharului pentru hrana animalelor
NUTRETURILE FIBROASE - Fanurile, Fibroasele grosiere
CLASIFICAREA NUTRETURILOR de natura organica sau anorganica
RADACINOASELE SI TUBERCULIFERELE - nutreturi cu un continut ridicat in apa
GRAUNTELE DE CEREALE - utilizare in hrana animalelor
Alimentatia bubalinelor
NUTRETURILE MINERALE - echilibrarea ratiilor in substante minerale la hranirea animalelor
SUBSTANTELE AZOTATE SINTETICE NEPROTEICE UTILIZATE IN HRANA ANIMALELOR (SASN)
Prepelitele si hranirea prepelitelor - ghid practic
Productia si valoarea nutritiva a nutreturilor

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu

 


Referate Zootehnie.com Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.