Boicotarea produselor americane in tarile musulmane

Studiu de caz - Boicotarea produselor americane in tarile musulmane

Invazia americana in Irak a generat numeroase proteste si boicoturi, principalele firme care au fost tinta boicoturilor fiind Coca Cola, McDonald's si Starbucks. Fiind o marca americana recunoscuta la nivel international, Coca Cola a inregistrat pierderi pe numeroase piete datorita acestor boicoturi.

Produsul Mecca Cola a fost lansat in 2002 de catre intreprinzatorul nascut in Tunisia, Tawfik Mathlouthi, avand un ambalaj similar ca stil si culoare cu Coca Cola si ca logo: " No more drinking stupid- drink with commitment" si " Don't shake me, shake your conscience". Aceste logo-uri indeamna consumatorii sa ia atitudine fata de produsul american Coca Cola.

Compania franceza arata ca 10% din profituri sunt trimise unor organizatii caritabile pentru copiii palestinieni si 10% unor organizatii europene care favorizeaza pacea internationala si cauzele palestiniene. Bauturile Mecca includ bauturi Tonic, Classic, Menta si Vanilie si sunt distribuite in Australia, Belgia, Canada, Franta, Germania si Marea Britanie. In Marea Britanie comenzile ajung la 2 milioane de sticle pe luna.

Intreprinzatorul britanic Zahida Parveen a avut o idee similara si a fondat compania Qibla Cola in 2003. Aceasta firma urma sa ofere"alternative reale la marcile globale care sprijina politici injuste." Qibla reprezinta cuvantul arab de rugaciune catre Mecca iar produsele companiei includ: Qibla Cola, Qibla Fantasy- cu portocale si mango si Qibla 5- o bautura din lamaie numita dupa cei 5 piloni ai islamului. Produsele sunt vandute musulmanilor din Marea Britanie, in Indonezia, Pakistan si Bangladesh. Organizatia Islamic Aid preia 10% din profiturile firmei. Produsele oferite de Qibla au demonstrat ca exista o alternativa islamica la produsul Coca Cola.

ZamZam Cola este o companie din Iran care detine o cota de piata de 47% si a avut un venit net in 2002 de 176 milioane USD si peste 7000 de angajati in 17 fabrici. Produsele sunt distribuite in Orientul Mijlociu si in unele tari africane si europene. In 2002 ZamZam a produs mai mult de 10 milioane de sticle pentru a face fata cresterii cererii in Arabia Saudita, unde firmele americane nu mai erau bine vazute ca urmare a sprijinului american pentru Israel. Ca rezultat al boicoturilor si al concurentei, vinzarile de Coca Cola si Pepsi Cola au scazut foarte mult in tarile din Orientul Mijlociu.

La nivel international mai exista si alte firme care incearca sa lupte impotriva lui Coca Cola, marca evaluata la peste 70 de miliarde de dolari. Aceste companii sunt Salsabeen din Pakistan, Star Cola din Maroc si MuslimUp din Franta. Distributia pentru aceste firme este o problema deoarece supermagazinele nu doresc sa preia produse de nisa cu un viitor nesigur deoarece este posibil ca cererea sa nu poata fi satisfacuta la un nivel calitativ constant. Din acest motiv, aceste produse sunt vandute in magazine mici, detinute de familii, in zone populate de emigranti.

Nu se poate considera ca aceste firme reprezinta o amenintare reala pentru Coca Cola, existand posibilitatea achizitionarii acestor firme daca devin prea mari.

Globalizarea in Orientul Mijlociu

Diferitele conflicte din aceasta zona au determinat mari cheltuieli pentru arme, reducand resursele pentru educatie si avantaje sociale. Oamenii aflati la partea de jos a scarii sociale imbratiseaza ideologii mai vechi, bazate pe diferente culturale, religioase, etnice si lingvistice. In aceste comunitati exista o confruntare intre globalism, care ofera integrarea intr-un sistem economic, accesul la credit, piete si tehnologie si Jihad care ofera identitate locala si solidaritate impotriva outsiderilor.

In Arabia Saudita, restaurantele de tip fast food reprezinta 15% din vanzarile de produse alimentare, comparativ cu 32% in SUA. In Cairo, aproximativ 23% din populatie cumpara mancare de tip fast food de cel putin 2 ori pe saptamana.

In continuare este prezentata in tabel situatia restaurantelor de tip fast food in diferite tari musulmane.

Tabelul nr.13.1 Numarul de restaurante fast food in diferite tari arabe

Sursa: www.dominospizza.com, www.subway.com, www.mcdonalds.com

KFC mai detine 207 unitati in Indonezia, 128 in Malaezia si 36 in Egipt iar Pizza Hut 66 unitati in Arabia Saudita.

Numeroase edicte religioase au fost emise impotriva consumului de produse americane in Egipt, Siria, Kuveit si pe alte piete. Aceste edicte cheama la boicotarea produselor israeliene si americane. Restaurantele KFC au fost atacate in Pakistan, Indonezia, Liban si Grecia. Pizza Hut a fost bombardata in Liban. In 2003 protestatarii au inchis restaurantul KFC din Indonezia pentru a protesta impotriva razboiului din Irak. Un restaurant KFC a fost distrus in Cairo si alte restaurante au fost atacate in Pakistan, in 2003.

"Halal" reprezinta hrana care este produsa intr-o maniera stipulata in textele sacre musulmane. Acest termen se aplica carnii si produselor lactate. Animalul trebuie sacrificat de catre un musulman care invoca numele lui Allah pe masura ce animalul moare datorita unei taieturi la gat. In Europa, cea mai mare fabrica de prelucrare a carnii Halal este in Belgia. Proprietarul trebuie sa fie musulman, animalul trebuie hranit cu legume si nu cu hormoni de crestere. Musulmanii sunt sfatuiti sa evite produsele de la restaurantele de tip fast food, desi unele restaurante cumpara ingrediente Halal. Piata produselor Halal a fost estimata la 150 de miliarde de dolari in 2002, existand o crestere a numarului de restaurante care obtin certificarea Halal.

Musulmanii evita de obicei restaurantele de tip fast food deoarece personalul nu este intotdeauna musulman, fructele si legumele pot fi contaminate de produsele din carne iar esenta de vanilie poate contine alcool. De exemplu, in Marea Britanie, lantul fast food Halal numit Chicken Cottage are 62 de restaurante, numar care s-a dublat in decurs de 2 ani. In Egipt, un intreprinzator local a deschis un restaurant numit Mo'men ca un substitut pentru McDonalds, unde se servesc produse din pui si produse traditionale egiptene. In tari ca Malaezia si Singapore restaurantele aplica pentru certificatele Halal de la o organizatie oficiala musulmana.

Aspectul transnational al culturilor musulmane

In momentul in care guvernul francez a declarat in ianuarie 2004 ca esarfele musulmane sunt interzise in scoli, oameni din Egipt, Indonezia, Liban, Palestina, Siria, Marea Britanie si SUA au protestat impotriva interdictiei aratand solidaritatea de care dau dovada musulmanii din intreaga lume. In lumea musulmana exista totusi diferente etnice si rasiale, chiar daca musulmanii se considera membrii unei comunitati globale. In general, credintele musulmanilor se bazeaza pe respingerea capitalismului. Miscarile politice islamice sunt de acord cu protestele impotriva invaziei capitalului, culturii si marfurilor straine. In cartea sa " America si al treilea razboi mondial" Osama Bin Laden a provocat musulmanii sa se ridice impotriva raspandirii culturii vestice, care distruge drepturile musulmanilor. Problema care uneste musulmanii din intreaga lume este sprijinul pentru palestinieni.

Vestile despre boicoturi se raspandesc prin internet, mesaje pe e-mail, sms-uri , ziare, brosuri.

Intrebari:

1. Cum poate fi explicat succesul unor companii ca Mecca si Qibla?
2. Credeti ca este o buna idee ca strategiile de marketing ale acestor companii sa se bazeze pe "comercializarea islamului"?
3. Ce idei de marketing puteti propune acestor companii pentru a intra si pe alte piete?
4. Care este segmentul pe care-l pot aborda?
5. Daca ati fi directorul companiei Coca Cola cum ati reactiona la aparitia produselor musulmane de tip cola? Ce strategie ati adopta daca ati fi directorul de la Pepsi Cola?
6. De ce credeti ca restaurantele de tip fast food au avut succes in afara SUA?
7. Cum afecteaza religia comportamentul consumatorului?
8. Ce adaptari au realizat restaurantele de tip fast food in tarile musulmane?
9. Cum pot restaurantele de tip fast food sa evite boicoturile si actiunile agresive impotriva lor?
10. Credeti ca restaurantele de tip fast food reprezinta o amenintare a identitatii culturale locale?