Creeaza.com - informatii profesionale despre
Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » comert
CONSTITUIREA SOCIETATILOR COMERCIALE

CONSTITUIREA SOCIETATILOR COMERCIALE



CONSTITUIREA SOCIETATILOR COMERCIALE

Reglementare.

Regulile de constituire a societatilor comerciale sunt prevazute in Titlul II din L.31/1990 astfel cum a fost modificata[1].

Societatea se constituie prin vointa asociatilor. Ea este, insa, mai mult decat un contract pentru ca devine persoana juridica. Pentru a obtine aceasta calitate legea prevede o anumita procedura ce presupune parcurgerea unor etape.

Actele constitutive ale societatii comerciale.

Vointa partilor trebuie sa se exprime in conditiile prevazute de lege. Societatea nume colectiv si in comandita simpla se constituie prin contract de societate, potrivit art. 5 din Legea nr. 31/1990, iar societatea pe actiuni, societatea in comandita pe actiuni sau societatea cu raspundere limitata presupun un contract si un statut. In aceasa ultima ipoteza, contractul de societate si statutul se pot redacta si sub forma unui inscris unic, numit act constitutiv.

In cazul societatii cu raspundere limitata, daca exista un singur asociat se intocmeste numai statutul.

Prin act constitutiv literatura juridica intelege, deci, documentele pe care le cere legea pentru infiintarea societatii, atat contractul cat si statutul[2].

Contractul de societate.

Contractul de societate ca sta la baza constituirii societatii  comerciale este un act de comert si face parte din categoria faptelor de comert obiective conexe[3].

Ca orice contract si contractul de societate trebuie sa indeplineasca anumite conditii generale pe care le prevede legea: conditii de fond si conditii de forma. LSC[4]  inscrie reguli speciale privind elementele esentiale ale contractului de societate. Elementele care-l particularizeaza sunt: aporturile asociatilor, affectio societatis si impartirea profitului. In masura in care aceasta lege nu prevede se aplica regulile de drept comun.

Conditii de fond.

Consimtamantul. Formarea vointei juridice in sensul constituirii unei societati presupune acordul de vointa al partilor, acord exprimat (pentru societatile cu un singur asociat (4) avem o manifestare de vointa unilaterala). In principiu, o societate comerciala trebuie sa aiba cel putin doi asociati, in afara de cazul cand legea prevede altfel – art. 4 din Legea nr. 30/1990.  Legea prevede expres SRL-ul cu un singur asociat (art. 5 alin. 2 si impune pentru societatile pe actiuni existenta a cel putin doi asociati.

Partile contractante, care subscriu contractul, sunt numite fondatori. (Persoanele care incheie contractul de societate poarta denumirea de asociati; in cazul societatilor pe actiuni sau in comandita pe actiuni, acestea au si denumirea specifica de actionari). Pot fi fondatori atat persoanele fizice cat si persoanele juridice, de cetatenie romana sau straina[5].  O persoana fizica poate cumula  calitatea de asociat cu aceea de salariat, intrucat cele doua calitati au temeiuri diferite[6]

Nu pot fi fondatori persoanele incapabile sau care au fost condamnate pentru infractiunile expres prevazute in art. 6 alin. 2 din Legea nr.  30/1990 – „sunt incapabile ori care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasa, abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita, pentru infractiunile prevazute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru infractiunile prevazute de art. 143 – 145 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei sau pentru cele prevazute de prezenta lege, cu modificarile si completarile ulterioare”.

Sotii pot face impreuna o societate. Unul dintre soti poate sa fie fondator intr-o societate comerciala.

S-a discutat in literatura in ce conditii este posibil acest lucru, daca avem in vedere, regimul juridic al bunurilor sotilor[7]. S-a exprimat punctul de vedere potrivit caruia sotul fondator trebuie sa-si separe patrimoniul de celalalt sot pentru a intra intr-o societate. Practica nu a impartasit acest punct de vedere [8].  

S-a aratat ca aportarea intr-o societate comerciala este un act de dispozitie si conform art.35 C.fam. actul juridic facut de un sot prezuma consimtamantul celuilalt sot. Deci, unul dintre soti poate aduce ca aport in societate un bun comun fara a avea nevoie de consimtamantul celuilalt (exceptie fac bunurile imobile). Daca bunul adus ca aport social este comun si dividentele sunt bunuri comune [9].

Observam totusi, ca aceasta reglementare este neechitabila. Este necesar, in opinia noastra, sa se reglementeze expres aceasta situatie juridica.

Persoanele juridice pot participa la formarea unor societati comerciale respectand principiul capacitatii de folosinta.

De asemenea, legea impune unele restrictii subiectilor doritori sa faca un contract de societate: asociatii din SNC nu pot fi asociati cu raspundere nelimitata, in alte societati concurente ori cu acelasi obiect de activitate, decat cu consimtamantul celorlalti asociati.

Consimtamantul nu trebuie sa fie viciat. Vicierea are ca efect, in dreptul comun, nulitatea relativa (in principiu). Sunt necesare unele precizari pentru contractul de societate comerciala:

- eroarea nu produce nulitatea cand cade asupra persoanei cu care s-a contractat (face exceptie situatia cand persoana este cauza determinanta a facerii contractului). Eroarea asupra obiectului contractului produce nulitate numai daca poarta asupra substantei obiectului contractului. Eroarea asupra valorii aportului, sau asupra sanselor de beneficii nu duce la nulitate[10].

- dolul duce la anularea contractului cand manoperele emana de la cealalta parte contractanta. In contractul de societate dolul viciaza consimtamantul unui asociat numai daca emana de la toti ceilalti si prezinta o anumita gravitate. Cand dolul provine numai de la un asociat, contractul isi mentine valabilitatea. Cel ce are consimtamantul viciat are actiune in daune contra autorului dolului, dar ramane in raporturi juridice cu ceilalti asociati. Dolul unui asociat nu poate fi opus creditorilor si nici celorlalti asociati.

Capacitatea partilor.

O persoana fizica poate fi parte in contractul de societate daca are capacitatea de a incheia actul juridic respectiv. Deci, persoana fizica trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu, pentru ca aportarea este un act de dispozitie. Minorul poate subscrie un contract de societate prin reprezentantul sau, sau personal cu aprobarea reprezentantului si autorizarea autoritatii tutelare.

Comerciantul aflat in procedura de faliment, nefind incapabil poate incheia un contract de societate. Insa, el poate pierde dreptul de a administra si de a dispune de bunurile sale. In aceasta ipoteza, nu mai poate face acte de dispozitie. In cazul aplicarii procedurii insolventei, comerciantul pierde dreptul de a administra si dispune de bunurile sale,  ca urmare, nu mai are posibilitatea de a efectua un aport in societate – Legea nr. 85/2006, art. 47.

Obiectul contractului.

In sensul LSC prin obiect al contractului intelegem activitatea societatii, faptele de comert ce le va face societatea. Obiectul societatii trebuie sa fie comercial; sa fie convenit de asociati si sa fie precizat in contractul de societate.  

Asociati trebuie sa prevada obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si al activitatii principale – art. 7, art. 8 din Legea 31/1990. Obiectul de activitate trebuie stabilit cu respectarea Nomenclatorului de clasificare a activitatilor ndin economia nationala – CAEN.

Obiectul societatii trebuie sa fie determinat, licit  si moral.

Activitatile care nu pot face obiectul unei societati comerciale sunt  stabilite in conform art. 287 din Legea 30/1990, prin  H.G. 1323/1990.

Cauza contractului.

In materia de societati comerciale cauza se constituie in participarea asociatiilor la rezultatele activitatii comerciale, adica la impartirea beneficiului. Daca se prevede ca toate beneficiile apartin unui singur (mai multi), asociat se considera ca acel contract este lipsit de cauza. Clauza leonina duce la nulitatea absoluta a contractului, nulitate intemeiata pe ideea de cauza.

Efectele nerespectarii conditiilor de fond.

Contractul de societate este plurilateral. Intr-un astfel de act juridic se intalnesc vointele si interesele mai multor subiecti, deci fiecare dintre asociati doreste sa obtina castigul pentru care participa in societate. El nu are interes ca societatea sa se desfiinteze pentru viciile vointei celorlalti.

Deci, legea reglementeaza regimul nulitatilor in materie de societati in mod diferit de dreptul comun: se incearca sa se limiteze efectele nulitatii la raportul juridic viciat si nu sa ;e raporteze la intregul contract. Deci, se poate constata nulitatea contractului in raportul juridic afectat cu mentinerea contractului pentru ceilalti.

De aceea, se accepta ideea inlocuirii actiunii in anulare cu actiune in daune pentru dol[11].

Se admite nulitatea societatii numai daca toti fondatorii au fost incapabili.

Pentru nevalabilitatea obiectului si cauzei, se poate cere nulitatea intregului contract.

Conditii de forma.

Legea 30/1990,  prevede ca actul constitutiv al societatii comerciale  se incheie in forma autentica.

Prin modificarile aduse legii de OUG nr.76/2001 si Legea nr. 161/2003 s-a simplificat procedura de constituire a societatilor comerciale; art.5 alin (6)  din LSC prevede, in acest sens, ca:

„Actul constitutiv se incheie sub forma privata, se semneaza de toti asociatii sau, in caz de subscriptie publica, de fondatori. Forma autentica a actului constitutiv este obligatorie atunci cand:

a)                    printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren;

b)                    se constituie o societate in nume colectiv sau in comandita simpla;

c)                    societatea pe actiuni se constituie prin subscriptia publica.”

Asadar, indiferent de forma in care se incheie, actul constitutiv trebuie semnat de toti asociatii/fondatorii. Actul constitutiv sub semnatura privata, poate capata data certa si prin depunere la Oficiul Registrului Comertului.

Nerespectarea formei cerute de lege atrage sanctiuni diferite. Daca actul constitutiv poate fi incheiat sub forma inscrisului sub semnatura privata, nerespectarea acestei conditii cerute ad probationem atrage inopozabilitatea fata de terti.

In cazurile in care legea impune forma autentica a actului constitutiv, forma ceruta ad validitatem, nerespectarea acesteia atrage nulitatea societatii, in conditiile art.56 (a) din LSC.

Continutul contractului de societate.

Ca act constitutiv, contractul de societate trebuie sa contina un minim de clauze care concretizeaza vointa asociatilor si asigura functionalitatea viitoarei persoane juridice. Aceste clauze minimale sunt prevazute in mod diferentiat, de art.7 pentru societatile in nume colective, societatile in comandita simpla si cu raspundere limitata si de art.8 pentru societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni.

Majoritatea clauzelor (cele referitoare la identificarea partilor;  identificarea noii societati; caracteristicile societatii; conducerea si gestiunea; drepturile si obligatiile asociatilor; sediile secundare; dizolvarea si lichidarea) sunt comune tuturor formelor juridice de societate comerciala.

Clauzele expres prevazute de lege trebuie cuprinse in mod obligatoriu in contractul de societate. In cazul incalcarii acestei obligatii, societatea nu va putea fi inmatriculata. Partile nu pot deroga de la dispozitiile legale ce reglementeaza cuprinsul contractului de societate, decat in cazurile expres prevazute de lege.

Astfel, contractul trebuie sa cuprinda, cel putin urmatoarele:

- clauze de identificare a partilor: nume, prenume, cod numeric personal, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia pentru asociatii persoane fizice si denumirea, sediul, nationalitatea, nr. de inregistrare in registrul comertului sau codul unic de inregistrare pentru asociatii persoane juridice, iar pentru societatile in comandita simpla si in comandita pe actiuni, se vor indica asociatii comanditari si comanditati precum si reprezentantul fiscal, daca este cazul;

- clauze privind identificarea noii societati: denumirea sau firma, forma juridica, sediul social, emblema;

- clauze privind caracteristicile societatii: obiectul de activitate, durata societatii, capitalul social – subscris, varsat, aportul fiecarui asociat, subdiviziunile sale, valoarea nominala a acestora;

- clauze privind conducerea si gestiunea societatii: administratorii, reprezentantii societatii, puterile acestora, modul de lucru, cenzorii – in cazul S.A. si S.C.A. (societati in comandita pe actiuni).

- clauze privind drepturile si obligatiile asociatilor (art. 7 (f) din Legea nr. 31/1990, cere, ca in cazul societatilor in nume colectiv, in comandita simpla si a societatii cu raspundere limitata, sa se stabileasca „partea fiecarui asociat la profit si pierderi; potrivit art. 8 (k) din Legea nr. 31/1990, in cazul societatii pe actiuni sau in comandita pe actiuni, in contract trebuie prevazut „modul de distribuire a profitului si de suportare  a pierderilor”.

- clauze privind sediile secundare ale societatii (denumite, in conceptia legii, sucursale, agentii, reprezentante. Acestea sunt unitati fara personalitate juridica);

- clauze privind lichidarea si dizolvarea  societatii.

Statutul societatii.

Legea nr. 30/1990 art. 5 alin. 1,  prevede obligativitatea statutului in cazul societatii pe actiuni, in comandita pe actiuni sau a societatii cu raspundere limitata,  pe langa contractul de societate. Daca statutul este redactat impreuna cu contractul de societate intr-un singur act constitutiv, cel dintai este perceput ca un document care dezvolta si detaliaza continutul contractului.

Clauzele statutului trebuie sa fie coordonate cu ale contractului, in caz contrar exista posibilitatea refuzului inmatricularii.

Statutul se incheie in aceleasi conditii de forma cu contractul de societate, art.5, alin.6 din Legea nr. 31/1990,  facand referire la actul constitutiv.

Statutul are o natura contractuala (exceptie face statutul SRL cu un singur asociat), reprezentand intelegerea partilor cu privire la organizarea si functionarea viitoarei societati.

Procedura de constituire a societatii comerciale.

Aceasta procedura presupune doua etape:

- intocmirea actelor constitutive

- inmatricularea societatii.

Intocmirea actelor constitutive si autentificarea inscrisurilor actelor constitutive

Partile care vor forma viitoarea societate se inteleg asupra clauzelor  actelor constitutive. Aceste acte, fiind acte sub semnatura privata, pot fi redactate de catre asociati, insa de cele mai multe ori se apeleaza la un specialist (notar, avocat, consilier juridic).

In cazurile particulare prevazute de L.S.C. cand actele constitutive trebuie sa imbrace forma autentica, inscrisurile vor fi prezentate notarului, pentru autentificare, conform art.58-67 din L. 36/1995( a notarilor publici si a activitatii notariale).

Pentru autentificarea inscrisului, Legea nr. 31/1990 art. 5 alin. 6, impune prezenta, personal sau prin mandatar cu procura speciala in forma autentica, a tuturor asociatilor. In caz de subscriptie publica, actele constitutive sunt semnate numai de catre membri fondatori, deci numai acestia se vor prezenta la notarul public.  Articolul 28 din Legea nr. 31/1990 prevede ca adunarea constitutiva desemneaza membri care se vor prezenta pentru autentificarea actelor si indeplinirea celorlalte formalitati, in cazul constituirii societatii pe actiuni sau in comandita pe actiuni prin subscriptie publica .

La autentificarea actelor constitutive  se va prezenta dovada privind disponibilitatea firmei, eliberata  de oficiul registrului comertului (verificarea disponibilitatii firmei se face inainte de intocmirea actelor constitutive – art. 39 alin. 2 din Legea 26/1990 -  pentru a se evita riscul respingerii cererii de inregistrare).

Autentificarea are ca efect dobandirea de catre viitoarea societate a unei capacitati de folosinta restransa si a unei capacitati de exercitiu corespunzatoare.

In cazul actelor constitutive sub semnatura privata, capacitatea de folosinta restransa este dobandita din momentul redactarii actului. Actele constitutive dobandesc data certa si prin depunerea la oficiul registrului comertului.

Persoana juridica in formare are capacitate in ce priveste drepturile constitutive in favoarea ei, precum si indeplinirea oricaror masuri necesare pentru ca ea sa ia fiinta in mod valabil (art.33 al.3 din D.31/1954). Exercitiul drepturilor necesare constituirii valabile va fi infaptuit de catre persoanele desemnate prin actul constitutiv, sau in lipsa de precizari, de oricare dintre asociati.

Actele juridice incheiate in aceasta perioada sunt socotite acte in contul societatii.

Inregistrarea (inmatricularea)  si autorizarea functionarii societatii comerciale

Inmatricularea societatii comerciale in registrul comertului si autorizarii  se face in conditiile Legii nr. 359/2004

Prin inregistrarea in registrul comertului se aduce la cunostinta celorlalti faptul infiintarii societatii.

Inregistrarea se face la oficiul registrului comertului in a carui raza teritoriala isi are sediul societatea , in termen de 15 zile de la autentificarea actului constitutiv, atunci cand legea prevede sau de la data intocmirii actului constitutiv.

Inregistrarea se cere de catre persoanele desemnate prin actul constitutiv, de catre fondatori, administratori ori de imputerniciti ai acestora, prin intocmirea cererii de inregistrare al carei model si continut este stabilit prin ordinul ministrului justitiei nr. 455/C/2006. Cererea se solutioneaza de catre judecatorul delegat al oficiului registrului comertului.

Cererea de declansarea a procedurii de inregistrare  trebuie sa fie insotita de:

- actul constitutiv al societatii;

-   dovada efectuarii varsamintelor;

-   dovada sediului si a disponibilitatii firmei;

-   actele privind proprietatea asupra aportului in natura, iar in cazul imobilelor si a certificatului constatator al sarcinilor de care sunt gravate;

-   actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul societatii si aprobate de asociati;

-   declaratia pe propria raspundere a fondatorilor, a primilor administratori, dupa caz, a primilor membri ai directoratului si ai consiliului de supraveghere, si daca este cazul, a primilor cenzori ca indeplinesc conditiile prevazute de L.S.C.

-   alte acte sau avize prevazute de legi speciale in vederea constituirii.

Termenul de depunere, la oficiul registrului comertului, a cererii de inmatriculare a societatii este de 15 zile de la data incheierii actului constitutiv in forma ceruta de lege.

Judecatorul delegat solutioneaza cererea in prezenta solicitantului, ori in lipsa acestuia, conform art. 242 Cod procedura civila, in baza actelor depuse. Controlul de legalitate are ca obiect, respectarea normelor imperative privind constituirea societatilor comerciale: ( conditiile de fond si de forma prevazute de lege, la intocmirea actului/ actelor constitutive;  cerintele legale privind cuprinsul actului constitutiv; existenta sediului social; existenta si valabilitatea actelor anexate la cerere). Potrivit art. 37 alin. 3 din Legea nr. 31/1990, „Judecatorul delegat va putea dispune, prin incheiere motivata, efectuarea unei expertize, in contul partilor, precum si administrarea altor dovezi”.

Avizele si autorozatiile date de autoritati, in cazul in care legea le cere, sunt solicitate de catre oficiul registrului comertului, in termen de 5 zile de la depunerea cererii. Autoritatile sunt obligate sa le emita in 15 zile de la data solicitarii.

In termen de 5 zile, judecatorul se pronunta asupra cererii prin incheiere executorie de drept, supusa numai recursului in termen de 15 zile. Incheierea de inmatriculare va contine mentiunile prevazute de art.7 si 8 din L.S.C.

Inmatricularea se face in termen de 24 ore de la data ramanerii irevocabile a incheierii judecatorului delegat, si are efect constitutiv. In acest moment, reprezentantii societatii sunt obligati sa-si depuna semnaturile la oficiul registrului comertului.

Procedura de inmatriculare a societatilor are un caracter necontencios.

         Certificatul de inregistrare, autorizarea si publicitatea

Cerificatul de inregistrare este documentul care atesta ca persoana juridica a fost luata in evidenta registrului comertului de pe langa tribunal si in evidenta organului fiscal.

Certificatul de inregistrare (model si continut aprobat prin ordinul ministrului justitiei la propunerea Oficiului National al Registrului Comertului),  se elibereaza de catre oficiul registrului comertului,  in temeiul incheierii judecatorului delegat prin care se autorizeaza constituirea societatii si se dispune inregistrarea ei.

Certificatul de inregistrare cuprinde:

- mentiuni privind firma;

- sediul social;

- activitatea principala;

- numarul de ordine in registrul comertului;

- codul unic de inregistrare ( trebuie folosit, obligatoriu in toate sistemele informatice privind comerciatii, precum si in relatiile cu tertii, cu autoritatile si institutiile publice)  este atribuit de Ministerul Finantelor Publice, pe baza datelor transmise potrivit art. 11 alin. 1 din Legea 359/2004, in termen de 24 de ore.

   Autorizarea functionarii societatii . Procedura  autorizarii  functionarii societatii comerciale se realizeaza prin  intermediul biroului unic din cadrul oficiilor registrului comertului de pe langa tribunale din raza caruia solicitantul are stabilit sediul social principal sau secundar, in conditiile Legii nr. 359/2004 cu modificarile ulterioare.

Autorizarea functionarii societatii presupune asumarea de catre solicitant  a respectarii legislatiei specifice  in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor, sanitar, sanitar-veterinar, protectia mediului, protectia muncii[12].  Autorizatiile care sunt obligatoriu de solicitat sunt mentionate in art. 15 alin 1 din lege.

 

Publicitatea constituirii societatii

Potrivit prevederilor legale in vigoare, extrasul (care trebuie sa cuprinda numarul si data incheierii, denumirea, sediul social si forma juridica, numele si adresa fondatorilor, administratorilor si, cand este cazul a cenzorilor, domeniul si activitatea principla, capitalul social si durata de functionare, codul unic de inregistrare si numarul de ordine in registrul comertului) incheierii judecatorului delegat, se comunica din oficiu Regiei Autonome a Monitorului Oficial spre publicare. La cererea si pe cheltuiala solicitantului, incheierea judecatorului delegat se publica integral in Monitorul Oficial al Romaniei, partea a IV-a.

Sanctiunea aplicabila in cazul neindeplinirii cerintelor legale referitoare la publicitatea constituirii societatii comerciale este inopozabilitatea fata de terti a inregistrarii societatii.

Cereri de natura contencioasa.

Unii asociati sau creditori ai acestora pot avea interesul sa ceara anularea contractului de societate. Actiunile lor urmeaza regimul de drept comun.

Pana la solutionarea definitiva pe cale judecatoreasca a actiunilor pentru anularea contractului de societate cererea pentru inmatricularea societatii comerciale va fi suspendata.

Actiunea in anulare se intemeiaza pe vicii de consimtamant sau pe incapacitate si poate fi invocata de asociati. Actiunea in nulitate apartine creditorilor si se intemeiaza pe incalcarea unor norme de ordine publica.

Nu este exclusa nici formularea unei actiuni revocatorii (pauliana). Participarea la infiintarea unei societati comerciale presupune ca asociatul subscrie si varsa aportul social. Actul sau diminueaza dreptul de gaj general al creditorilor proprii.

Acestia, daca sunt lezati in interesele lor de catre asociat, care i-a fraudat, pot formula o actiune revocatorie in conditiile art.975 C.civ.

Actiunea creditorilor intereseaza nemijlocit societatea comerciala dobanditoare a aportului pretins fraudulos.

In aceasta actiune calitatea de reclamant o au creditorii personali ai asociatului. Parati vor fi asociatul debitor si societatea dobanditoare.

Hotararea de admitere a actiunii pauliene vizeaza numai raporturile dintre creditorul reclamant si debitorul parat. Bunul instrainat fraudulos, sub forma de aport in societate, revine in patrimoniul debitorului, refacand gajul general al creditorului vatamat. Societatea poate ulterior sa pretinda asociatului sa-si indeplineasca obligatia asumata si sa verse capitalul subscris initial, pe care l-a pierdut prin actiunea pauliana[13].

Actele juridice incheiate in cursul constituirii societatii comerciale.

Actele facute cat timp societatea nu a fost inmatriculata sunt socotite acte juridice in contul societatii comerciale. Titular al drepturilor si obligatiilor ce rezulta din actele juridice efectuate in aceasta etapa este fondatorul care le-a incheiat.

Legea prevede (art.53 LSC) ca, cei care au lucrat in numele unei societati in curs de constituire raspund solidar si nelimitat fata de terti pentru actele juridice incheiate in contul societatii, in afara de cazul in care societatea, dupa ce a dobandit personalitate juridica le-a preluat asupra sa. Actele preluate sunt considerate a fi fost ale societatii de la incheierea lor[14].

Actele ce nu au fost preluate raman in raspunderea fondatorilor.

Aceasta reglementare nu este altceva decat o aplicare particulara a dispozitiilor art.33 din D.31/1954, care recunoaste societatii in curs de constituire o capacitate de folosinta restransa la nevoile dobandirii personalitatii juridice. In aceasta siutatie, fondatorii sau reprezentantii societatii incheie actele juridice in nume propriu, dar in contul societatii.

Societatile comerciale constituite fara respectarea cerintelor legale.

Actuala reglementare distinge intre neregularitatile societatii pana la inmatriculare si, neregularitatile constatate dupa inmatriculare.

a) Neregularitati pana la inmatriculare:

Discutia are in vedere actele juridice facute si natura juridica a societatii intre momentul autentificarii actului constitutiv si inmatriculare.

In asemenea situatie societatea poate fi regularizata cerandu-se inmatricularea ei si corectarea deficientelor actului constitutiv.

Oricare asociat are dreptul sa puna in intarziere pe fondator sau pe reprezentantii desemnati ai societatii sa indeplineasca formalitatile de inmatriculare. Daca ei nu se conformeaza in opt zile de la somare, orice asociat poate cere efectuarea inmatricularii. Odata cu inmatricularea societatea intra in normalitate.

Daca au trecut trei luni de la autentificare si nu s-a cerut inmatricularea, asociatii sunt eliberati de obligatiile ce rezulta din subscrierea contractului de societate.

Cererea de inmatriculare facuta de oricare din asociati in acest timp face ca eliberarea de obligatiile ce rezulta din contractul de societate sa nu opereze.

Daca neregularitatile sunt constatate de judecatorul delegat, acesta, din oficiu sau la cererea oricarei persoane care formuleaza o cerere de interventie, va respinge, prin incheiere, motivat, cererea de inmatriculare in afara de cazul in care asociatii inlatura aceste neregularitati, fapt care va fi consemnat in incheierea judecatorului delegat.

Daca s-au formulat cereri de interventie, judecatorul delegat se va pronunta asupra lor, dupa citarea intervenientilor (art. 46 LSC).

Pentru pagubele cauzate prin neregularitati la constituire, raspund membrii organelor de conducere, administrare si control ai societatii. Raspunderea lor este nelimitata si solidara.

b) Neregularitati constatate dupa inmatriculare.

In aceasta ipoteza legea acorda celor interesati o actiune speciala: actiunea in regularizare.

Administratorii si cenzorii societatii sunt obligati in termen de opt zile de la constatarea neregularitatilor sa ceara in instanta corectarea lor.

Daca organele societatii nu duc la indeplinire aceasta obligatie in termen, orice persoana interesata poate cere instantei sa le oblige sa ieie masurile necesare intrarii in legalitate. Fiind vorba de o obligatie de a face, partea interesata poate cere instantei sa dispuna si mijloace de executare silita, in natura a acestei sarcini (spre exemplu, daune cominatorii).

Actiunea poate fi folosita pentru corectarea oricarei neregularitati si este de competenta tribunalului in a carui raza teritoriala se afla sediul societatii.

Actiunea in regularizare este prescriptibila in termen de 1 an de la data inmatricularii societatii.

Pentru pagubele cauzate prin neregularitatile constatate raspund nelimitat si solidar fondatorii, reprezentantii societatii si primii membri ai organelor de conducere, administrare si control ale societatii[15].

Anumite neregularitati nu pot fi corectate, ducand la nulitatea contractului de societate.

Cazurile de nulitate sunt expres prevazute de lege (art.56 LSC):

a.  lipseste actul constitutiv sau nu a fost incheiat in forma autentica, in situatiile prevazute de art.5 alin (6) LSC;

b. toti fondatorii au fost incapabili la data constituirii societatii;

c. obiectul de activitate este ilicit sau contrar ordinii publice;

d. lipseste incheierea judecatorului delegat de inmatriculare;

e. lipseste autorizarea legala administrativa de constituire a societatii;

f. actul constitutiv nu prevede denumirea, sediul societatii, obiectul sau de activitate, aporturile asociatilor si capitalul social subscris si varsat;

g. s-au incalcat regulile privind capitalul social minim, subscris si varsat;

h. nu s-a respectat numarul minim de asociati prevazuti de lege.

Nulitatea poate fi inlaturata daca deficienta a fost inlaturata inainte de a se pune concluzii in fond. Deci, o forma speciala de confirmare intr-o nulitate absoluta.

Actiunea este imprescriptibila.

Nulitatea produce efecte numai pentru viitor. Actele incheiate in numele societatii isi pastreaza valabilitatea. Tertilor de buna-credinta nu li se pot opune cazurile de nulitate.

Nulitatea produce efecte, in practica, precum dizolvarea societatii. Lichidarea dupa declararea nulitatii se realizeaza in conditiile obisnuite de lichidare a societatii, numai ca lichidatorii sunt numiti de instanta. Hotararea judecatoreasca a tribunalului prin care se declara nulitatea societatii se va comunica oficiului registrului comertului, care, dupa ce va opera mentiunea o va trimite spre publicare Monitorului Oficial al Romaniei, partea a IV-a.

Pentru obligatiile societatii care a incetat, efect al nulitatii, raspund asociatii in conditiile art.3 LSC.

Asociatii raspund pentru prejudiciile cauzate de neregularitatile ce au dus la declararea nulitatii societatii. Aceasta raspundere este guvernata de prevederile art.49 LSC.

In caz de concurs intre actiunea de regularizare si cea de anulare a societatii se da prioritate regularizarii pentru ca este in interesul circuitului economic ca societatea sa existe, nu sa dispara.

Daca nu se face publicitatea de constituire a societatii, ea nu va fi opozabila tertilor (totusi, constituirea le este opozabila daca se dovedeste ca ei cunosteau inmatricularea in registrul comertului).

Tertii pot, insa invoca in favoarea lor actele sau faptele cu privire la care nu s-a facut publicitatea.

Infiintarea filialelor si sucursalelor societatii comerciale.

Legea admite posibilitatea ca societatea sa-si infiinteze filiale si sucursale care sa desfasoare aceeasi activitate. Prin aceste entitati se ofera societatii posibilitatea de a-si dezvolta activitatea in alte localitati sau chiar in localitatea unde isi are sediul.

Infiintarea filialelor si sucursalelor poate fi hotarata la constituirea societatii. In acest caz, transpunerea in practica a hotararii initiale este simpla.

Daca infiintarea lor se hotaraste ulterior inmatricularii, acest fapt presupune o modificare a actelor constitutive ce se poate realiza numai in conditiile art.204 din LSC.

 

Filiala.

Este o societate distincta, cu personalitate juridica. Constituirea ei are semnificatie economica pentru ca societatea mama detine majoritatea capitalului sau, avand control deplin asupra ei.

Filiala participa la raporturile juridice in nume propriu. Societatea mama raspunde pentru actele savarsite de filiala in raport de forma juridica in care s-a constituit filiala. Practic, societatea mama are pozitia juridica a unui asociat in societatea-filiala.

Filiala se constituie in oricare din formele societare admise de lege.

Sucursala.

Este subunitate a societatii comerciale si nu are personalitate juridica. Ei i se recunoaste o anumita autonomie economica, definita de societatea mama.

Ea nu participa in nume propriu in raporturile juridice. Actele juridice se fac de catre prepusii desemnati de societatea mama, in numele si pe seama acesteia din urma. Pe cale de consecinta, societatea mama este raspunzatoare de obligatiile asumate prin sucursala.

Regimul juridic al sucursalei se aplica oricarui alt sediu secundar pe care societatea mama il infiinteaza, indiferent de denumire (agentie, reprezentanta)[16].

Conditii de infiintare.

Legea nu prevede reguli pentru infiintarea filialei, pentru ca filiala este socotita a fi o noua societate comerciala.

In ce priveste sucursalele, legea pretinde ca actul constitutiv sa prevada sediile secundare cand se infiinteaza odata cu societatea sau conditiile pentru infiintare, daca se are in vedere o infiintare ulterioara[17].

Sucursala este supusa inmatricularii. Daca se infiinteaza in acelasi judet, ea se inmatriculeaza in pozitie independenta in registru. Reprezentantul sucursalei isi depune semnatura la registrul comertului.

Celelalte sedii secundare, considerate altfel decat sucursalele (agentii, reprezentante, alte sedii secundare), se inregistreaza la aceeasi pozitie cu societatea mama.

Bibliografie

            1. Capatana, O.,  Societatile comerciale, Bucuresti, 1996

            2. Carpenaru, St. D,  Drept comecial roman, editia a VII-a , revazuta si adaugita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2007

            3. Costin. M., Natura juridica a contractului de societate prin care se constituie o societate comerciala, in Revista de drept comercial, nr. 3/1999

            4. Costin. M.N., Probleme teoretice si practice privind constituirea si functionarea societatilor comerciale, in Revista de drept comercial, nr. 2/1999

            5. D.C. 1253/1995, Tribunalul Judetean Alba, nepublicata

   6. Filipescu, I.P., Regimul juridic al bunurilor si datoriilor sotilor in lumina legii societatilor comerciale, in Dreptul, nr. 11/1992

7. Georgescu, I.L.,  Drept comercial roman, vol II, Bucuresti, 1946

8. Legea modificata, republicata in Monitorul Oficial nr. 1066/17.XI.2004, a fost modificata de Legea nr. 302/2005, Legea nr. 85/2006, Legea nr. 164/2006, Legea nr. 441/2006, Legea nr. 516/2006, OUG nr. 82/2007 si OUG nr. 52/2008.

   9.  C. Statescu, C, Barsan, , Drept civil. Teoria generala a obligatiilor, Bucuresti, 1994




[1] Legea modificata, republicata in Monitorul Oficial nr. 1066/17.XI.2004, a fost modificata de Legea nr. 302/2005, Legea nr. 85/2006, Legea nr. 164/2006, Legea nr. 441/2006, Legea nr. 516/2006, OUG nr. 82/2007 si OUG nr. 52/2008.

[2] St. D. Carpenaru, Drept comecial roman, editia a VII-a , revazuta si adaugita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2007, p. 177

[3] M.Costin, Natura juridica a contractului de societate prin care se constituie o societate comerciala, in Revista de drept comercial, nr. 3/1999, p. 69, I.L. Georgescu, Drept comercial roman, vol. II, Bucuresti, 1946, p. 68, St. D. Carpenaru, Drept comecial roman, editia a VII-a , revazuta si adaugita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2007, p. 178

[4]  LSC desemneaza Legea Societatilor comerciale, adica Legea nr. 31/1990, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 1066/2004

[5] M.N. Costin, Probleme teoretice si practice privind constituirea si functionarea societatilor comerciale, in Revista de drept comercial, nr. 2/1999, p. 50-53

[6] St. D. Carpenaru, Drept comercial roman, editia a VII-a , revazuta si adaugita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2007, p. 179

[7] O. Capatana, Societatile comerciale, Bucuresti, 1996, p. 141

[8] D.C. 1253/1995, Tribunalul Judetean Alba, nepublicata

[9]  I.P. Filipescu, Regimul juridic al bunurilor si datoriilor sotilor in lumina legii societatilor comerciale, in Dreptul, nr. 11/1992, p. 39-41; St. D. Carpenaru, Drept comecial roman, editia a VII-a , revazuta si adaugita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2007, p. 180

[10] St. D. Carpenaru, Drept comecial roman, editia a VII-a , revazuta si adaugita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2007, p. 180

[11] I.L. Georgescu, Drept comercial roman, vol II, Bucuresti, 1946, p. 72, O. Capatana, Societatile comerciale, Bucuresti, 1996, p. 1781-80

[12] St. D. Carpenaru, Drept comecial roman, editia a VII-a , revazuta si adaugita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2007, p. 197

[13] O. Capatana, Societatile comerciale, Bucuresti, 1996, p. 238-239

[14] St. D. Carpenaru, Drept comecial roman, editia a VII-a , revazuta si adaugita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2007, p. 198-199

[15] St. D. Carpenaru, Drept comecial roman, editia a VII-a , revazuta si adaugita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2007, p. 203, C. Statescu, C, Barsan, , Drept civil. Teoria generala a obligatiilor, Bucuresti, 1994, p. 294-295

[16] St. D. Carpenaru, Drept comecial roman, editia a VII-a , revazuta si adaugita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2007, p. 206-207

[17]  St. D. Carpenaru, Drept comecial roman, editia a VII-a , revazuta si adaugita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2007, p. 207

 





Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: Pregatitoare Cand/ cum și de ce se intampla? Roata anotimpurilor
 Brose - proiect
 Managementul Proiectelor - Controlul proiectelor, mega si micro proiecte

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Diplomatie si conflict: relatiile internationale in timpul Primului Razboi Mondial
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 PROIECT DE DIPLOMA CHIMIE INDUSTRIALA SI INGINERIA MEDIULUI - TEHNOLOGIA ACIDULUI GLUTAMIC

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - sistemul de selectie in jocul de handbal pentru copii de 10-11 ani in concordanta cu cerintele handbalul
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA management - Impactul implementarii unui sistem de management al relatiilor cu clientii in cadrul unei societati comerciale
 LUCRARE DE LICENTA Ingineria si Protectia Mediului in Industrie - Proiectarea unui depozit de deseuri urbane pentru un oras cu 200.000 de locuitori

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat profesional informatica - evidenta spital
 ATESTAT LA INFORMATICA - Gestionarea unui magazine de confectii
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare


SOCIETATEA IN COMANDITA PE ACTIUNI
PARTICIPANTII LA COMERTUL INTERNATIONAL
EVALUAREA EFICIENTEI ECONOMICE SI SOCIALE A INVESTITIILOR SOCIAL-CULTURALE
PROCESUL DECIZIONAL DE CUMPARARE A UNUI EPILATOR
SOCIETATEA PE ACTIUNI
PROIECT ASP
Nomenclator clienti
REALIZAREA UNOR CRITERII DE EVALUARE PE BAZA CERINTELOR IMPUSE DE LEGISLATIA IN VIGOARE

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu

 


.com Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.