Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » comert
MODALITATI DE PLATA IN COMERTUL INTERNATIONAL

MODALITATI DE PLATA IN COMERTUL INTERNATIONAL



MODALITATI DE PLATA IN COMERTUL INTERNATIONAL

Sectiunea 1. Aspecte preliminare

            Modalitatile de plata in comertul international sunt mecanisme prin care se transmite de la importator la exportator contravaloarea marfurilor livrate, a lucrarilor efectuate sau a serviciilor prestate.

            Prin contractul comercial international pe care-l incheie sau prin contractul-cadru care sta la baza relatiilor lor comerciale, partile stabilesc si modalitatea de plata ce urmeaza sa fie utilizata, avand in vedere particularitatile relatiilor de afaceri dintre ele (corectitudinea si promptitudinea cu care cele doua parti isi indeplinesc, de regula, obligatiile contractuale), situatia economica si politica, precum si  reglementarile nationale in materie ale tarilor pe teritoriul carora se va desfasura operatia de import-export.Uneori modalitatile de plata sunt stabilite prin acorduri guvernamentale sau prin aranjamente interbancare.

            Modalitatile de plata in comertul international s-au diversificat continuu, datorita dezvoltarii schimburilor comerciale si perfectionarii tehnicilor si tehnologiilor de transmitere a mesajelor.             In prezent, se disting urmatoarele modalitati de plata:


            1) Plata prin marfa contra marfa (denumita si troc sau plata prin compensatie). Desi este cunoscuta din cele mai vechi timpuri,aceasta modalitate de plata nu apartine doar istoriei, ci si etapei contemporane a comertului international, necesitatea ei fiind determinata fie de fenomene de criza financiara, nationala sau internationala (de exemplu, criza din 1929 - 1933, criza datoriior externe din 1980 - 1985 etc.), fie de limitele financiare ale unor participanti la comertul international (de exemplu, aceasta modalitate de plata este utilizata pentru a mentine relatii comerciale cu tari, firme etc., ale caror disponibilitati financiare sunt modeste sau inexistente).

            2) Plata in numerar. Aceasta tehinca de plata este rareori folosita in prezent in schimburile comerciale internationale, datorita riscurilor (legate de posibilitatea pierderii, furtului etc.) si dificultatilor pe care le presupune (ca urmare a distantei la care se afla partenerii contractuali).

            Plata in numerar este utilizata in comertul contemporan in urmatoarele situatii:

a) in tarile care au restrictii valutare privind detinerea si miscarea devizelor fiind folosita pentru a evita restrictiile valutare;

b)in spatiile geografice izolate, care nu sunt conectate la un sistem bancar;

c)in activitatea de turism si transport international, pentru plati curente de bunuri si servicii, mai ales in tarile care nu sunt conectate la sisteme de plata electronizate (carti de debit, de credit etc.);

 d) in cazul in care una dintre partile contractante sau ambele parti intentioneaza sa eludeze legile fiscale privind plata impozitului pe venit sau sa achizitioneze marfuri de contrabanda.

            3) Plata prin cec prezinta multe similitudini cu plata in numerar. Aceasta modalitate de plata ofera partenerilor comerciali un grad de siguranta mai ridicat. Cu toate acestea, plata prin cec se utilizeaza mai ales pentru platile necomerciale.

            4) Plata prin titluri de credit, precum cambia si biletul la ordin, se utilizeaza fie ca tehnica individuala, fie asociata cu alte tehnici de plata (acreditivul documentar, incasoul etc.).

            5) Ordinul de plata. Aceasta tehnica de plata numita si “plata din cont”, se aseamana cu platile in numerar, dar se realizeaza prin intermediul bancilor (ordinul de plata consta in dispozitia pe care un client o da bancii sale de a plati din contul sau o suma de bani unei alte persoane, transferand suma de bani respectiva in contul acesteia, care poate fi deschis la aceeasi banca sau la alta banca).

            6) Plata documentara este o tehnica de plata caracterizata prin faptul ca plata pretului marfurilor, lucrarilor sau serviciilor se face de o banca numai contra prezentarii unor documente de catre beneficiarul platii, ceea ce confera operatiunii de plata un grad de securitate ridicat. Ca modalitati ale acestei tehnici sunt acreditivul documentar si incasoul documentar.

            7) Scrisoarea de garantie bancara. Desi in esenta este un instrument de garantare, poate fi utilizata si ca instrument de plata. Aceasta tehnica poate fi utilizata in mod singular sau in asociere cu o tehnica de plata cu scopul de a o garanta (de exemplu, plata prin incaso documentar sau prin compensatie).

            Cele mai utilizate tehnici de plata in comertul international contemporan sunt acreditivul documentar si incasoul documentar.

Sectiunea 2. Acreditivul documentar (creditul documentar)

1. Reglementare

            Pentru ca in comertul international de la inceputul secolului XX, lipsa unor reglementari uniforme in materie de plati internationale constituia un obstacol important in dezvoltarea schimburilor comerciale, una dintre prioritatile Camerei de Comert International (C.C.I.) cu sediul la Paris, a fost elaborarea unor norme uniforme in materia acreditivelor documentare.

            Astfel, in anul 1933, a fost adoptat la Conferinta de la Viena documentul intitulat “Reguli si uzante uniforme referitoare la acreditivul documentar”, avand la baza un proiect elaborat de C.C.I. Aceste reguli au fost revizuite in anii 1962, 1974, 1984 si 1993. Ultimele reguli in materie, adoptate in 1993 si aplicabile de la 1 ianuarie 1994, se numesc “Reguli uniforme si practica acreditivelor documentare - C.C.I., Publicatia 500”, pentru care se foloseste denumirea prescurtata “Publicatia 500”. La aceste reguli au aderat banci, din peste 170 de tari, inclusiv Romania. Editia in limba engleza a Publicatiei 500 constituie textul oficial.

            Ca urmare a reglementarilor uniforme in materie, in prezent peste 70% din tranzactiile internationale se fac pe baza acreditivului documentar.

2.Notiune

            Acreditivul documentar este aranjamentul prin care o banca se obliga, la cererea unui client al sau, sa efectueze o plata catre un tert beneficiar, caruia ii remite o scrisoare in acest sens (numita acreditiv).Pentru ca plata bancara se face cu conditia  predarii de catre tertul beneficiar a unor documente nominalizate in acordul dintre banca si clientul sau (de exemplu, factura comerciala, polita de asigurare, documente de transport, documente vamale etc.),  acreditivul se numeste documentar.

            Acreditivul documentar este utilizat, de regula, pentru a asigura transmiterea pe canale bancare a documentelor financiare si comerciale de la exportator la importator si a banilor in sens invers.

3. Parti implicate

            In efectuarea unei plati prin acreditiv documentar, sunt implicare trei, eventual patru persoane, care au denumiri consacrate:

a) ordonatorul de credit (sau emitentul ordinului de credit documentar) este importatorul care a cumparat marfuri, a beneficiat de executarea unor lucrari sau prestarea unor servicii si, ca urmare, este debitor al exportatorului; client al bancii care emite acreditivul, el este cel ce intiaza plata prin acreditiv, printr-un ordin pe care-l da in acest sens bancii sale;

b) beneficiarul acreditivului (tertul beneficiar) este exportatorul-vanzator al marfii, creditor al ordonatorului de credit, este persoana in favoarea careia se deschide acreditivul si care, dupa indeplinirea conditiilor prevazute in acreditiv, incaseaza banii contra remiterii unor documente;

c) banca emitenta (banca ordonatoare a acreditivului) este banca importatorului, care la solicitarea clientului sau - ordonatorul de credit, isi asuma angajamentul de plata fata de exportatorul - beneficiar al acreditivului.

            Angajamentul de plata poate fi realizat 1) direct, in sensul ca banca emitenta efectueaza si plata sau 2) indirect, cand banca emitenta incredinteaza efectuarea platii unei banci corespondente situata, de regula, in tara exportatorului;

d) banca corespondenta a bancii emitente (banca intermediara) este societatea bancara prin care banca emitenta a acreditivului documentar transmite textul acestuia beneficiarului acreditivului.

            In functie de atributiile pe care le are, banca intermediara poarta urmatoarele denumiri: banca notificatoare (avizatoare), banca platitoare, banca trasa (acceptanta), banca negociatoare, banca confirmatoare.

            d1) Banca notificatoare sau avizatoare. Daca plata se face de catre banca emitenta sau de o terta banca, banca notificatoare are rolul unui intermediar care manipuleaza documentele: anunta pe exportator de deschiderea acreditivului, apoi primeste de la acesta documentele prevazute in acreditiv si le transmite bancii platitoare.

            d2) Banca platitoare. Daca plata este facuta de o alta banca decat banca emitenta, banca platitoare (situata in tara exportatorului sau intr-o tara terta), are obligatia sa plateasca exportatorului o anumita suma de bani contra remiterii documentelor prevazute in acreditiv, apoi sa trimita documentele bancii emitente pentru ca aceasta sa-i ramburseze suma platita.

            d3) Banca trasa (acceptanta). Daca plata urmeaza sa se faca prin cambii trase asupra unei banci, aceasta se numeste banca trasa. Ea primeste documentele ce atesta livrarea marfii, insotite de cambii de la exportator, accepta cambiile si i le restituie, iar documentele le remite bancii emitente sau importatorului (dupa cum este cazul). La scadenta are obligatia sa achite cambiile beneficiarului.

            d4) Banca negociatoare. In dreptul anglo-saxon, acreditivul presupune prezentarea de catre beneficiar a documentelor insotite de una sau mai multe cambii trase asupra bancii emitente, locul platii fiind in strainatate, la domiciliul trasului, adica al bancii emitente. Acest fapt este un inconvenient pentru exportator si pentru a-l elimina, banca emitenta, la instructiunile ordonatorului de acreditiv, poate autoriza o alta banca sa negocieze documentele. Aceasta plateste beneficiarului cambia contra documentelor si apoi le transmite bancii emitente, incasand de la beneficiar un comision de negociere.

            d5) Banca confirmatoare este banca ce adauga propriul angajament la angajamentul de plata asumat de banca emitenta. Daca banca emitenta nu-si onoreaza angajamentul de plata, plata va fi facuta de banca confirmatoare.

4. Cuprinsul acreditivului

            Acreditivul documentar trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:

1) denumirea si sediul bancilor implicate in deschiderea, confirmarea, plata si negocierea documentelor;

2) numarul de ordine al acreditivului si data deschiderii acreditivului;

3) denumirea si sediul importatorului - ordonator al acreditivului;

4) denumirea si sediul exportatorului - beneficiar al acreditivului;

5) forma acreditivului (revocabil sau irevocabil), pentru ca in lipsa unei asemenea precizari, acreditivul va fi considerat irevocabil (art. 6 lit. c);

6) modalitatea de comunicare a notificarii de deschidere a acreditivului. Transmiterea acreditivelor si oricaror mesaje referitoare la acreditiv se face de catre banci prin posta (scrisoare sau telegrama), prin telex sau prin fax, in functie de urgenta operatiunii bancare. Dar pentru ca bancile nu-si asuma responsabilitatea consecintelor ce decurg din intarzierea sau erorile intervenite in transmiterea mesajelor (art. 16), in formularele de acreditive documentare sunt incluse mentiuni referitoare la modalitatea de comunicare a acestor documente;

7) valoarea acreditivului. Valoarea acreditivului documentar poate fi indicata printr-o suma fixa, printr-o suma aproximativa sau printr-o limita maxima.

            Cuvinte precum:  “in jur de”, “aproximativ”, “circa” sau expresii cu inteles similar utilizate in legatura cu valoarea acreditivului sau cantitatea ori pretul unitar stabilite in acreditiv sunt interpretate ca permitand o diferenta care sa nu depaseasca 10%, plus sau minus fata de suma sau cantitatea sau pretul unitar la care se refera (art. 39 lit. a).

            Daca un acreditiv nu precizeaza expres interdictia de depasire sau reducere a cantitatii marfurilor, se admite o toleranta de 5% in plus sau minus, dar intotdeauna cu conditia ca suma tragerilor sa nu depaseasca valoarea acreditivului (aceasta toleranta nu se aplica in cazul in care un acreditiv, cantitatea este stabilita intr-un numar specificat de pachete sau articole individualizate) (art. 39 lit. b).

            Daca un acreditiv care interzice expedierile partiale nu stipuleaza altfel, o toleranta de 5% in minus, la suma tragerii, va fi permisa cu conditia ca acreditivul, daca prevede cantitatea marfurilor, aceasta cantitate sa fie expediata in intregime si daca acreditivul stipuleaza un pret unitar, acest pret nu este redus. Aceasta regula nu se aplica daca in acreditiv sunt utilizate  cuvinte care aproximeaza valoarea acreditivului sau cantitatea ori pretul unitar stabilite in acreditiv (art. 39 lit. c).

            Platile (tragerile) partiale si/sau expedierile partiale sunt permise daca acreditivul nu prevede altfel (art. 40 lit. a);

8) modalitatea de plata a pretului (la vedere, la termen sau in alte conditii), moneda de plata si locul platii acreditivului;

9) data deschiderii acreditivului. Pentru ca de la aceasta data se platesc marfurile livrate, intarzierea in deschiderea acreditivului poate da dreptul exportatorului la daune pentru intarziere;

10) durata valabilitatii acreditivului si data expirarii acreditivului. Acreditivul trebuie sa precizeze fara echivoc ultima zi in care beneficiarul il mai poate utiliza;



11) marfa care urmeaza sa fie livrata de exportator. Descrierea marfii trebuie sa fie completa si precisa, fara detalii excesive (pentru a evita confuzia si gresita intelegere) (art. 5 lit. a);

12) termenul de livrare a marfii ce formeaza obiectul acreditivului (data limita pentru expediere) si conditiile de livrare.

            Data limita pentru expedierea marfii trebuie sa fie corelata cu data expirarii acreditivului documentar pentru ca documentele de expediere prezentate dupa expirarea valabilitatii acreditivului nu vor mai fi luate in considerare de banca (art. 42, 43).

            Conditiile de livrare trebuie sa fie precizate in acreditiv, asa cum au fost stipulate in contractul de baza; ele pot fi indicate facandu-se referire la INCOTERMS 1990 sau la RAFDT 1941. De asemenea, trebuie facuta precizarea daca livrarile partiale si transbordarile sunt permise;

13) valoarea de asigurare minima a marfii. Aceasta valoare depaseste cu 10% suma ce reprezinta totalul valorii marfii, a primei de asigurare si a cheltuielilor de transport;

14) documentele de transport al marfurilor (conosamente, documente de transport emise de agentiile de expediere, documente de transport aerian, rutier, feroviar, fluvial) (art. 23 - 33);

15) documentele pe care trebuie sa le prezinte beneficiarul acreditivului pentru efectuarea platii.

            Banca emitenta a acreditivului documentar trebuie sa mentioneze in acreditiv documentele care trebuie sa fie prezentate de beneficiar pentru a i se face plata, aratandu-se pentru fiecare document denumirea sa (de exemplu, factura comerciala, document de transport, polita de asigurare, certificat de origine, certificat de calitate, certificat de greutate, lista de pachete (colete) etc.

            In acreditiv trebuie sa se precizeze de cine trebuie sa fie emise aceste documente pentru a fi luate in considerare de banca si modul lor de redactare sau ce date trebuie sa contina (art. 21).

            Documentele trebuie depuse la banca in original dar, daca acreditivul nu prevede altfel, bancile vor accepta ca fiind documente originale si documentele intocmite prin sisteme de reproducere grafica, automata sau computerizata, prin copiere la indigo, cu conditia sa fie marcate ca originale si unde este necesar sa fie semnate (art. 20).

            Bancile vor accepta un document care are ca data de emitere o data anterioara datei deschiderii acreditivului, daca acest document este prezentat la banca in limitele de timp stabilite in acreditiv (art. 22).

            Bancile nu isi asuma nici o raspundere pentru autenticitatea documentelor; ele nu raspund daca un document este fals, daca valoarea, cantitatea, calitatea, ambalajul marfii nu sunt conforme cu documentele, daca expeditorul, transportatorul, destinatarul, asiguratorul marfurilor nu sunt de buna-credinta (art. 15).

            Bancile trebuie sa examineze documentele precizate in acreditiv cu o grija rezonabila pentru a se asigura ca apar a fi in conformitate cu termenii si conditiile acreditivului (art. 13 lit. a). Pentru a examina documentele si a stabili daca le accepta sau le refuza si pentru a informa despre aceasta partea de la care a primit documentele, bancile vor avea fiecare (banca emitenta, banca confirmatoare etc.) un timp rezonabil care sa nu depaseasca sapte zile bancare din ziua primirii documentelor (art. 13 lit. b).

            Bancile nu isi asuma nici o responsabilitate pentru consecintele care decurg din intarzierea transmiterii documentelor, pierderea sau deteriorarea documentelor pe parcursul transportului, traducerea incorecta a unor termeni tehnici sau interpretarea lor gresita, rezervandu-si dreptul de a transmite termenii si conditiile acreditivului fara sa-i traduca (art. 16).

            Dupa natura lor juridica, documentele se clasifica in efecte de comert (titluri de credit sau titluri reprezentative - cambia, conosamentul, recipisa-warant) si inscrisuri probatorii si de insotire (factura comerciala, scrisoarea de trasura, polita de asigurare, certificatul de origine etc.). Efectele de comert pot fi nominative (transmisibile prin cesiune de drept comun), la ordin (transmisibile prin gir) sau la purtator (transmisibile prin simpla remitere).

            Incidentele referitoare la viciile documentelor (vicii privind  integralitatea, exactitatea si conformitatea documentelor) pot duce la blocarea utilizarii acreditivului, situatie care poate fi evitata prin prezentarea documentelor la banca inainte de expirarea valabilitatii acreditivului, astfel incat sa ramana timp suficient pentru refacerea documentelor si pentru depunerea lor in termen la banca;

16) mentionarea numarului de cont al ordonatorului acreditivului pentru ca acesta urmeaza sa fie debitat cu suma ce reprezinta valoarea acreditivului, comisioanelor bancare si altor cheltuieli aferente;

17) semnatura ordonatorului acreditivului documentar.

5. Operatii juridice sau bancare necesare platii prin acreditiv

            Daca plata prin acreditiv se face de banca exportatorului, aceasta implica urmatoarele operatii succesive:

            a) incheierea unui contract comercial international privind livrarea unei marfi, in cadrul caruia partile convin plata marfii prin acreditiv. Ca urmare a acestui acord, importatorul are obligatia sa dea ordin bancii sale sa deschida un acreditiv in beneficiul exportatorului, iar exportatorul are obligatia sa expedieze marfa in conditiile precizate in acreditivul documentar;

            b) incheierea unei conventii intre importator si banca sa privind deschiderea acreditivului, conventie prin care se stabilesc obligatiile partilor, continutul acreditivului (termenele pe care trebuie sa le respecte exportatorul si documentele pe care trebuie sa le predea bancii pentru a i se face plata) etc. Instructiunile pentru emiterea acreditivului trebuie sa fie complete si precise (art. 5). pentru a se evita confuzia si gresita intelegere, bancile nu vor accepta:

1) includerea de detalii excesive in acreditiv sau in orice modificare la acesta;

2) instructiunile de emitere, avizare sau confirmare a unui acreditiv prin referire la un acreditiv emis anterior.

            In baza acestei conventii, importatorul remite bancii sale ordinul de deschidere a acreditivului. Banca importatorului  isi va asuma angajamentul de a-l plati pe exportator daca importatorul are disponibilitati banesti in cont sau daca i s-a aprobat deschiderea unui credit.

            Toate instructiunile de emitere sau modificare a acreditivului trebuie sa precizeze clar documentele contra carora se va face plata, acceptarea sau negocierea (art. 5 lit. b);

            c) emiterea acreditivului de catre banca importatorului. Prin acest document bancar, banca emitenta se angajeaza ferm fata de exportator sa-i plateasca o anumita suma in conditiile de termene si documente cuprinse in acreditiv (art. 2 alin. 1 in fine); documentul este transmis bancii exportatorului.

            Acreditivul documentar este (un contract) independent de contractul comercial care sta la baza lui (art. 3 lit. a). Ca urmare a acestui fapt,

1) daca banca a primit toate documentele prevazute in acreditiv, nu poate refuza plata, invocand exceptii trase din contractul de vanzare, pentru ca exceptiile sunt inopozabile, exceptand cazul unei fraude savarsite de beneficiar (fraus omnia corrumpit); deci drepturile beneficiarului acreditivului documentar sunt independente de relatiile contractuale dintre el si ordonatorul acreditivului; bancile verifica numai documentele, nu si modul in care au fost respectate prevederile contractului comercial referitoare la calitatea sau starea marfurilor.

2) daca acreditivul si contractul comercial care a stat la baza lui au prevederi contrare, pentru  utilizarea acreditivului (incasarea banilor) au prioritate prevederile acreditivului; pentru ca textul acreditivului s-a realizat potrivit instructiunilor ordonatorului, banca nu poarta nici o raspundere pentru eventualele neconcordante dintre acreditiv si contractul de baza, diferendul urmand sa se rezolve intre partenerii contractuali;

3) includerea in acreditiv a unor referiri la contractul principal, nu are nici un efect, deci nu creeaza obligatii pentru banci;

4) datorita faptului ca drepturile exportatorului beneficiar decurg direct din acreditiv, ele sunt independente de relatiile dintre banca si importatorul ordonator si intreruperea acestor relatii (prin moarte, faliment etc.) nu permite bancii sa refuze indeplinirea obligatiilor izvorate din acreditiv;

            d) notificarea exportatorului de catre banca sa cu privire la deschiderea acreditivului si remiterea documentului bancar respectiv exportatorului;

            e) livrarea marfii de catre exportator, cu respectarea tuturor termenelor din acreditiv si cu intocmirea documentelor mentionate in acreditiv.

            Daca nu poate indeplini conditiile din acreditiv, exportatorul nu expediaza marfa, ci solicita ordonatorului de acreditiv modificarea acestuia (de exemplu, modificarea datelor de expediere a marfii, prelungirea termenului de prezentare a documentelor sau renuntarea la anumite documente pe care nu le poate procura etc.);

            f) utilizarea acreditivului, adica predarea acreditivului si a documentelor ce atesta livrarea marfii de catre exportator bancii platitoare si incasarea sumei de bani cuvenite. Inainte de a face plata, banca verifica daca documentele sunt conforme cu termenele si conditiile acreditivului (art. 2 alin. 1 in fine).

            Plata sumei de bani prevazute in acreditivul documentar se poate face de banca platitoare prin creditarea contului beneficiarului acreditivului, prin acordarea unui credit cu plata amanata sau prin acceptarea cambiei, care urmeaza sa fie incasata la scadenta sau scontata la o banca;

            g) banca platitoare remite documentele bancii emitente si aceasta, dupa verificarea conformitatii documentelor cu conditiile acreditivului, ramburseaza banii bancii platitoare sau refuza plata, daca documentele nu sunt conforme cu acreditivul;

            h) banca importatorului remite acestuia documentele si primeste suma platita daca importatorul, verificand documentele, constata ca sunt conforme cu instructiunile date prin cererea de deschidere a acreditivului;

            i) importatorul preda documentele de transport (originalul sau duplicatul, dupa caz) carausului pentru ca acesta sa-i elibereze marfa livrata de exportator.

6. Clasificarea acreditivelor documentare

            6.1. In functie de fermitatea lor, acreditivele sunt revocabile si irevocabile. Acreditivele trebuie sa indice clar daca sunt revocabile sau irevocabile. In lipsa unei asemenea precizari, acreditivul va fi considerat irevocabil (art. 6).

            a) Un acreditiv revocabil poate fi modificat sau anulat de banca emitenta in orice moment, fara o avizare prealabila a beneficiarului (art. 8 lit. a); deci banca nu are alta obligatie fata de vanzator, decat de a-l informa ca a fost deschis acreditivul. Banca ramane obligata doar fata de ordonatorul de acreditiv in baza conventiei dintre ei.

            Dreptul de revocare al bancii emitente se stinge in momentul in care plata a fost facuta de banca platitoare. Prin urmare, daca banca corespondenta a platit acreditivul, inaintea primirii modificarii sau anularii lui, banca emitenta trebuie sa ramburseze bancii platitoate suma platita (art. 8 lit. b).Acreditivul revocabil este rar utilizat in practica, datorita riscurilor pe care le prezinta.

            b) Un acreditiv irevocabil presupune angajamentul ferm al bancii emitente de a plati beneficiarului suma prevazuta in acreditiv, cu conditia ca documentele stipulate sa fie prezentate bancii desemnate sau bancii emitente si sa fie in conformitate cu termenii si conditiile acreditivului (art. 9 lit. i). Daca in acreditiv sunt mentionate unele conditii fara a se arata documentele care trebuie prezentate pentru atestarea indeplinirii conditiilor respective, bancile vor considera acele conditii ca nefiind scrise si le vor ignora (art. 13 lit. c). Un acreditiv irevocabil nu poate fi modificat sau anulat fara acordul tuturor celor interesati (banca emitenta, banca confirmatoare, daca exista si beneficiarul) (art. 9 lit. d).

            Acreditivele irevocabile pot fi neconfirmate sau confirmate.

            b1) In cazul acreditivelor neconfirmate, banca emitenta este singura angajata ferm la plata, iar banca corespondenta nu-si asuma un astfel de angajament , actionand doar ca mandatar al bancii emitente.

            b2) In cazul acreditivelor confirmate, la angajamentul bancii emitente se adauga un angajament independent si ferm al bancii confirmatoare, care poate fi banca exportatorului sau o banca situata intr-o alta tara. Daca banca emitenta nu plateste acreditivul conform angajamentului luat, banca confirmatoare are obligatia sa plateasca in temeiul propriului angajament.

            Avantajul acreditivelor confirmate este ca ofera o garantie in plus exportatorului pentru plata marfurilor livrate; dezavantajul este legat de cresterea costului comisioanelor bancare, costul comisionului de confirmare fiind suportat de beneficiarul acreditivului.



            Acreditivele confirmate se folosesc cand banca emitenta isi are sediul intr-o tara cu o situatie financiara dificila sau standingul bancii emitente este indoielnic.

            6.2. In functie de locul prezentarii documentelor sau locul de domiciliere a acreditivului, pot fi: acreditive domiciliate in tara importatorului, acreditive domiciliate in tara exportatorului si acreditive domiciliate intr-o tara terta.

            6.3. In functie de modul de plata, acreditivele pot fi cu plata la vedere, cu plata amanata, cu plata prin acceptare, cu plata prin negociere (art. 10 lit. a).

            a) Acreditivele cu plata la vedere sunt platite imediat, in momentul prezentarii documentelor de exportator la banca platitoare. In cuprinsul acreditivului se gaseste mentiunea “plata la vedere”.

            b) Acreditivele cu plata la termen (sau cu plata amanata) se platesc la o data ulterioara prezentarii lor la banca (dupa 30-60 de zile) , data precizata expres in textul acreditivului (“plata amanata la x zile”).

            Avantajul importatorului  consta in faptul ca intrand in posesia documentelor, poate sa ridice marfa inainte sa o plateasca. In cazul acestor acreditive, exportatorul face, in realitate, o vanzare pe credit. Inconvenientul pentru exportator, consta in faptul ca nu poate mobiliza prin scont creanta sa (precum in cazul acreditivului cu plata prin acceptare). Dar, uneori bancile acorda credite exportatorilor, acceptand ca garantie acreditivele cu plata amanata.

            c) Acreditivele cu plata prin acceptare se folosesc in cazul vanzarilor pe credit pe termen scurt si foarte scurt (intre 60 - 180 de zile). In acreditivul deschis la ordinul importatorului, se  insereaza mentiunea “plata prin acceptare la x zile”.

            Acest acreditiv se caracterizeaza prin faptul ca dupa livrarea marfii, exportatorul prezinta bancii, odata cu documentele prevazute in acreditiv si o cambie sau un set de cambii, trase asupra bancii indicate in textul acreditivului (care poate fi banca emitenta, banca acceptanta, banca trasa expres desemnata), cu scadenta corespunzatoare numarului de zile precizat in acreditiv.

            Daca documentele sunt conforme cu acreditivul, banca platitoare accepta cambia si o restituie exportatorului, iar celelalte documente sunt trimise bancii emitente care le remite importatorului. Exportatorul poate sa astepte pana la scadenta pentru a obtine plata sumei prevazute in cambie sau poate sa vanda cambia unei banci comerciale (sa o sconteze), platind o taxa de scont; prin scontarea cambiei de catre exportator, o vanzare pe credit se transforma intr-o vanzare cu plata la vedere, .

            d) Acreditivul cu plata prin negociere (denumit scrisoare comerciala de credit) este utilizat mai ales in tarile anglo-saxone.

            Banca emitenta intocmeste scrisoarea comerciala de credit, pentru o suma exprimata, de regula, in moneda sa nationala, scrisoare adresata direct exportatorului pe care-l autorizeaza sa traga o cambie (sau mai multe) asupra bancii emitente, asupra importatorului sau asupra altei banci mentionata expres in scrisoarea de credit. Banca emitenta garanteaza plata cambiei.

            Pentru ca potrivit dreptului cambial, locul platii este la domiciliul trasului, exportatorul poate prezenta cambia, impreuna cu scrisoarea comerciala de credit in original si cu documentele mentionate in scrisoare, la domiciliul trasului (de regula, banca emitenta).

            Pentru a inlatura acest neajuns, banca emitenta poate sa autorizeze alte banci sa “negocieze” documentele, ceea ce inseamna ca exportatorul poate prezenta cambia, insotita de documente, la banca negociatoare, care le cumpara de la exportator, contra platii unui comision de negociere (acesta reprezinta dobanda la suma platita pe documente, pentru perioada de timp care curge din momentul platii documentelor pana in momentul rambursarii sumei de catre banca emitenta) .

            Banca emitenta poate sa nu autorizeze negocierea documentelor (acreditivele emise sunt numite scrisori comerciale de credit deschise sau nenegociabile) sau sa autorizeze negocierea la o banca desemnata sau la orice banca (in acest din urma caz acreditivele se numesc scrisori de credit liber negociabile; ele sunt utilizate frecvent in practica ).

            Daca scrisoarea de credit este nenegociabila, este indicat ca exportatorul cand  depune documentele si cambia la banca sa, sa tina cont de faptul ca acestea trebuie sa aiba timp suficient pentru a ajunge la banca emitenta in perioada de valabilitate a scrisorii de credit, iar banii vor fi incasati dupa ce banca emitenta, verificand documentele,va trimite suma mentionata in cambie la banca exportatorului; in practica timpul necesar pentru aceste operatii este de 20 - 40 de zile, in functie de distanta geografica.

            6.4. In functie de clauzele pe care le contin, acreditivele documentare sunt clasificate astfel: acreditive revolving, acreditive cu clauza rosie, acreditive transferabile, acreditive de compensatie.

a) Acreditivul revolving (cu reinnoire automata) se utilizeaza in contractele cu executare succesiva si se caracterizeaza prin faptul ca valoarea acreditivului se reintregeste automat, pe masura efectuarii platilor pana la un anumit plafon, dupa fiecare livrare de marfuri; la deschidere, acreditivul are valoarea unei singure livrari, iar dupa plata primei livrari, el se reinnoieste automat, in conditiile contractului, pana la executarea integrala a contractului (asadar, valoarea acreditivului este data de valoarea unei livrari si nu de suma tuturor livrarilor la un loc; ca urmare a acestui fapt, comisioanele bancare sunt mai reduse).

            Toate livrarile sunt acoperite de un singur acreditiv care permite livrari si plati partiale. Exportatorul livreaza loturile de marfa conform termenelor din acreditiv, apoi pentru fiecare livrare prezinta bancii platitoare tot setul de documente cerut prin acreditiv si incaseaza contravaloarea marfii. Daca la o singura livrare exportatorul nu indeplineste conditiile din acreditivul revolving, acreditivul nu mai poate fi folosit pentru nici una dintre livrarile care ar fi trebuit sa urmeze.

            b) Acreditivul cu clauza rosie. Caracteristica acestui tip de acreditiv este data de faptul ca permite ca plata sa se faca inaintea prezentarii documentelor ce atesta expedierea marfii; de altfel, in textul acreditivului este cuprinsa mentiunea “clauza rosie” sau “plata in avans”. Plata facuta inainte de livrarea marfii, poate fi egala cu valoarea acreditivului sau poate sa reprezinte un avans exprimat in suma  procentuala din valoarea acreditivului, sau in suma fixa .

            Scopul platii in avans este de a permite exportatorului sa obtina mijloacele financiare de care are nevoie ca sa finanteze productia sau sa cumpere, integral sau partial, marfa pe care s-a obligat sa o livreze importatorului. Dupa livrarea marfii, beneficiarul acreditivului prezinta documentele de livrare la banca si incaseaza restul sumei.

            La acordarea avansului, exportatorul remite bancii o scrisoare de angajament prin care isi asuma obligatia de a utiliza banii numai in scopul in care i-au fost acordati si de a prezenta bancii documentele de expediere si de conformitate (cu acreditivul) a marfii pana la termenul precizat expres in acreditiv, iar in cazul neexecutarii obligatiilor va restitui suma primita si dobanda aferenta. Dar riscul platii avansului este asumat de importator pentru ca avansul se acorda ca urmare a ordinului dat de importator bancii emitente; deci, in cazul in care exportatorul nu restituie avansul primit de la banca platitoare, aceasta cere rambursarea sumelor platite (si a dobanzilor aferente) de la banca emitenta.

            Acreditivul cu clauza rosie reprezinta o modalitate prin care importatorul il finanteaza pe exportator fara sa perceapa dobanda si se utilizeaza in cadrul operatiilor de intermediere (cand exportatorul trebuie sa cumpere marfa de la mai multi furnizori locali cu plata imediata a pretului) si in activitatea de productie (cand producatorul nu are resurse financiare sa produca marfa, iar importatorul este interesat de marfa respectiva si il finanteaza pentru a putea sa o produca).

            c) Acreditivul transferabil este  acreditivul in temeiul  caruia beneficiarul (primul beneficiar) poate cere bancii platitoare sa transfere furnizorului sau (beneficiar secund), in totalitate sau partial, drepturile dobandite printr-un acreditiv irevocabil (art. 48 lit. a).

            Un acreditiv poate fi transferat numai daca banca emitenta face mentiunea expresa ca este “transferabil”, in caz contrar este netransferabil. Daca sunt folositi alti termeni (de exemplu, “divizibil”, “fractionabil”, “cesionabil”, “transmisibil”), ei nu vor fi luati in considerare (art. 48 lit. b).

            Mentionand ca un acreditiv este “transferabil”, importatorul poate preciza daca acesta este transferabil numai in tara beneficiarului, numai intr-o anumita tara sau numai in favoarea unei anumite firme. Daca nu s-a facut nici o precizare in acest sens, transferul poate fi facut catre orice beneficiar ales de beneficiarul acreditivului. In oricare dintre aceste cazuri, pentru a putea fi transferat, acreditivul trebuie sa fie irevocabil.

            Acreditivul transferabil este folosit mai ales in operatiile de intermediere.De exemplu, un intermediar de vanzari se obliga fata de un importator sa-i livreze marfurile convenite, pana la o anumita data, urmand ca plata acestora sa fie facuta prin acreditiv transferabil. Intermediarul cumpara, la un pret mai mic, marfa pe care s-a obligat sa o livreze si ordona bancii platitoare sa transfere in favoarea exportatorului real (beneficiar secund) valoarea convenita a marfurilor cumparate. Exportatorul real (furnizorul) livreaza marfa importatorului si prezinta documentele de livrare bancii sale ( care a confirmat creditul documentar), de la care primeste plata cuvenita. Aceasta transmite apoi documentele la banca ce a efectuat transferul (banca corespondenta a bancii emitente), care va debita contul intermediarului cu suma platita furnizorului si ii va remite factura intocmita de furnizor. Intermediarul preda bancii care a efectuat transferul propria factura (care are o valoare mai mare decat cea a furnizorului) si aceasta este transmisa, impreuna cu celelalte documente, bancii emitente care le preda importatorului pentru ca acesta sa poata intra in posesia marfii.

            Intermediarul trebuie sa inlocuiasca factura furnizorului cu propria factura in termenul stabilit de banca transferatoare pentru ca aceasta trebuie sa respecte conditiile acreditivului de baza (de aceea, unele banci pretind intermediarului sa-si depuna factura, chiar in alb, odata cu ordinul de transfer). In cazul in care beneficiarul principal intarzie depunerea facturii sale, banca transferatoare are dreptul sa trimita bancii emitente, documentele depuse de beneficiarul secund, fara nici o responsabilitate fata de primul beneficiar (art. 48 lit. i).

            Intrucat documentele acreditivului transferat trebuie sa permita plata acreditivului original, acreditivul transferat va cuprinde in mod obligatoriu termenii si conditiile specificate in acreditivul original (de baza), cu exceptiile urmatoare:

1) valoarea acreditivului transferat si pretul unitar al marfii pot fi inferioare valorii creditului original;

2) data la care expira valabilitatea acreditivului transferabil, poate fi mai redusa decat durata acreditivului original;

3) ultima data de prezentare a documentelor de livrare a marfii, poate fi mai mica decat data mentionata in acreditivul original;

4) perioada de livrare a marfurilor poate fi, de asemenea, diminuata;

5) procentul pentru asigurarea care trebuie sa fie efectuata pentru marfurile livrate, poate sa fie marit, astfel incat sa asigure suma de acoperit precizata in acreditivul original (suma care reprezinta valoarea marfurilor in raporturile dintre intermediar si importator) (art. 48 lit. h).

            Pentru a utiliza un credit “transferabil”, intermediarul trebuie sa obtina acordul bancii prin care intentioneaza sa efectueze transferul (banca transferatoare), pentru ca o banca va avea obligatia sa efectueze un asemenea transfer numai in limita si in modul expres in care a acceptat (art. 48 lit. c).

            Daca nu se prevede altfel in acreditiv, un acreditiv transferabil poate fi transferat doar o singura data in favoarea unuia sau mai multor beneficiari secunzi.

            Acestia, la randul lor, nu pot cere transferarea acreditivului catre un alt beneficiar tert decat daca acreditivul de baza cuprinde mentiunea expresa “transferabil de doua ori”. Dar un transfer catre primul beneficiar nu constituie un transfer interzis (art. 48 lit. g).

            Daca in acreditivul original exista mentiunea “livrari partiale permise”, este posibil ca singurul transfer sa fie fractionat catre mai multi furnizori, fiind permis transferul separat al fractiunilor unui acreditiv transferabil (care sa nu depaseasca in total suma acreditivului), catre mai multi beneficiari secunzi, intalnit in practica in cazul in care intermediarul procura marfa de la mai multi furnizori (art. 48 lit. g).

            Avantajele acreditivului transferabil constau in faptul ca permit unei firme sa incheie afaceri  fara sa-si angajeze propriile fonduri si in faptul ca permit efectuarea unor operatii de export, care nu au legatura cu specificul de activitate al firmei. Dezavantajul acestui acreditiv este dat de riscul izvorat din relatia cu beneficiarii secunzi (in sensul ca acestia pot sa nu livreze marfa de calitate, sa nu respecte conditiile si termenele impuse prin acreditivul emis in favoarea lor etc., iar nerespectarea conditiilor din al doilea acreditiv face imposibila indeplinirea termenelor si conditiilor din acreditivul originar) si de costurile bancare mai mari decat la un acreditiv obisnuit, acestea fiind suportate in intregime de beneficiarul acreditivului.

            d) Acreditivele de compensatie se folosesc in cazul operatiunilor de export-import prin compensatie (marfa contra marfa). Aceasta tehnica comercial-bancara are ca finalitate protejarea partenerilor contractuali de eventuale riscuri care pot consta in nelivrarea marfii de compensatie, livrarea ei cu intarziere, livrarea unei marfi necorespunzatoare calitativ, cantitativ, sortimental etc. Pentru prevenirea acestor riscuri, se folosesc acreditivele reciproce si acreditivele stand-by.



            In cazul acreditivelor reciproce, cei doi parteneri contractuali, fiecare avand dubla calitate de exportator si importator, isi deschid reciproc cate un acreditiv si, ca urmare, fiecare dintre ei este ordonator pentru acreditivul deschis de el pentru cealalta parte contractanta si beneficiar pentru acreditivul deschis de partenerul de compensatie in favoarea lui. Cele doua acreditive sunt irevocabile si pot fi de aceeasi valoare sau de valori diferite, caz in care diferenta se acopera prin plata in valuta. De asemenea, cele doua acreditive se deschid simultan sau la termene diferite (daca unul dintre parteneri intentioneaza sa-l crediteze pe celalalt).

            Acreditivul stand-by (numit si scrisoare de credit stand-by), se caracterizeaza prin faptul ca este emis de o banca la solicitarea unui client care trebuie sa ofere partenerului de afaceri o garantie in sensul ca daca el nu-si va indeplini obligatia contractuala de a livra marfa in compensatie, celalalt exportator, in baza dovezii de export a marfii, poate cere bancii care a emis acreditivul stand-by sa-i plateasca contravaloarea marfurilor pe care trebuia sa i le livreze partenerul contractual. In cazul in care al doilea exportator livreaza marfa in termenul stabilit, acreditivul stand-by devine fara obiect.

Sectiunea 3. Incasoul documentar

1. Notiune

            Incasoul documentar este o modalitate de plata prin care exportatorul remite bancii sale documentele comerciale care atesta indeplinirea obligatiilor ce i-au revenit in baza unui contract comercial international, cu solicitarea ca aceasta sa remita documentele spre incasare unei banci din strainatate, care, la randul ei, le preda importatorului dupa ce acesta achita contravaloarea lor.

2.Reglementare

            In anul 1967, Camera de Comert International cu sediul la Paris, a elaborat “Regulile uniforme pentru incasarea hartiilor comerciale”, care au insemnat un pas important pentru unificarea uzantelor bancare in domeniul platilor documentare. Acestea au fost revizuite in anul 1979 sub denumirea “Reguli uniforme privind incasourile” (Publicatia 322) si in 1995 sub denumirea “Reguli uniforme pentru incaso” (Publicatia 522).

3. Caracteristici ale incasoului documentar

            a) incasoul documentar este atat o operatie bancara, cat si o modalitate de plata in relatiile comerciale internationale, pentru ca exportatorul ii acorda indirect importatorului un credit pe perioada de timp cuprinsa intre momentul expedierii marfurilor si pana la incasarea pretului.

            Spre deosebire de creditul documentar, in cazul caruia bancile au rolul de a efectua o plata, incasoul documentar presupune ca bancile sa efectueze o incasare pentru client;

            b) atat incasoul documentar, cat si acreditivul documentar au ca mecanism de realizare vehicularea documentelor de catre banci pentru ca, in final, sa se obtina plata marfii contra documente. Dar caracterul documentar al platii este mai pronuntat in cazul incasoului documentar pentru ca importatorul efectueaza plata nu contra marfa, ci contra documente care atesta livrarea marfii in conformitate cu conditiile stabilite in contractul comercial international;

            c) incasoul documentar nu prezinta garantie pentru exportator in ce priveste plata pretului marfii de catre importator; de aceea, el este mai putin folosit in relatiile de plati internationale ;           Pentru a atenua riscul neplatii creantei sale, exportatorul care uzeaza de incaso, foloseste de multe ori un instrument de garantare: obtinerea unei scrisori de garantie bancara, tragerea unei cambii asupra importatorului, folosirea vinculatiei etc;

            d) daca trasul refuza plata taxelor si comisioanelor bancare, acestea sunt suportate de exportator;

            e) daca importatorul refuza primirea marfii, exportatorul poate dispune de marfa sa, deci o poate vinde altui cumparator, dar aceasta inseamna intarzierea incasarii pretului si sporirea cheltuielilor de desfacere a marfii;

            f) incasoul este o modalitate de plata simpla si putin costisitoare (pentru ca nu angajeaza raspunderea bancilor si serviciile lor sunt ieftine).

            g) incasoul documentar prezinta dezavantajul ca este domiciliat intotdeauna in tara importatorului, ceea ce duce la intarzierea incasarii contravalorii marfii;

            h) datorita dezavantajelor sale, incasoul este folosit mai rar in relatiile comerciale internationale (10-15%), fiind utilizat in mai mare masura in relatiile de plati necomerciale (incasoul este folosit cand importatorul are o bonitate recunoscuta pe planul afacerilor internationale; cand marfa care face obiectul contractului fundamental este mai greu vandabila; cand legislatia din tara importatorului impune utilizarea incasoului etc);

4. Parti implicate

            In operatiunea de incaso documentar sunt implicate urmatoarele parti (art. 3):

            a) ordonatorul (emitentul sau tragatorul principal) este un exportator care incredinteaza operatiunea de incaso bancii sale;

            b) banca ordonatoare (numita si banca remitenta) este banca exportatorului, careia i s-a incredintat operatiunea de incaso;

            c1) banca prezentatoare este banca importatorului, insarcinata cu prezentarea documentelor trasului si cu incasarea sumei de bani datorata de importator exportatorului;

            c2) banca insarcinata cu incasarea, poate fi orice banca, alta decat banca ordonatoare, implicata in operatiunile asociate incasoului.

            Banca insarcinata cu incasarea si banca prezentatoare pot fi una si aceeasi banca daca documentele sunt trimise direct bancii al carei client este trasul. Dar banca ordonatoare poate utiliza serviciile altei banci din tara importatorului, care sa fie insarcinata cu incasarea si care, la randul ei, se adreseaza bancii care il deserveste pe tras, numita banca prezentatoare;

               d) trasul (importatorul) este debitorul exportatorului, ca urmare a incheierii unui contract de vanzare internationala de marfuri si este partea careia trebuie sa i se prezinte documentele conform instructiunilor de incaso.

5. Etapele realizarii unei operatiuni de incaso documentar

            5.1) Acordul asupra platii prin incaso documentar. Conditiile de plata sunt stabilite in contractul de vanzare internationala negociat de parti sau in oferta exportatorului acceptata de importator. Clauza contractuala referitoare la conditiile de plata prin incaso documentar se poate prezenta in trei variante: a) predarea documentelor contra plata; b) predarea documentelor contra acceptarii unei cambii; c) acceptarea cambiei cu predarea documentelor contra plata (art. 6 si 7).

            a) Cand exista clauza predarii documentelor contra plata, importatorul va face plata odata cu predarea documentelor sau cel mai tarziu la sosirea marfii.

            b) Cand contractul cuprinde clauza predarii documentelor contra cambiei trase de exportator asupra importatorului, banca verifica numai daca mentiunea acceptarii este scrisa in mod corespunzator pe cambie. Ea nu raspunde pentru autenticitatea semnaturilor, nici de indrituirea importatorului de a accepta cambia, nici de solvabilitatea acestuia.

            Cambia este trasa, de regula, la 30 - 180 de zile sau la o data fixa. Importatorul poate intra in posesia marfii imediat dupa primirea documentelor de la banca sa, deci inainte de a fi platit efectiv marfa si o poate vinde imediat si din fondurile procurate astfel, poate plati cambia.

            Pentru a-si consolida garantia platii, exportatorul poate pretinde avalizarea cambiei de catre o  banca, prin avalizare banca devenind debitor solidar cu importatorul.

            c) Acceptarea cambiei cu predarea documentelor contra plata este un procedeu care consta in faptul ca mai intai banca prezinta importatorului documentele de livrare a marfii, iar acesta accepta cambia trasa la x zile de la vedere. Documentele ii sunt predate importatorului in momentul platii cambiei, marfurile fiind depozitate pana in acest moment.

            5.2. Livrarea marfii.   Livrarea marfii trebuie sa se faca in conformitate cu termenele si conditiile de livrare prevazute in contractul de baza.

            Dupa ce livreaza marfa, exportatorul trebuie sa depuna la banca remitenta documentele de livrare intr-un interval de timp optim, astfel ca documentele sa ajunga la cumparator inaintea sosirii marfii la destinatie pentru ca in caz contrar, se prelungeste creditul pe care in mod indirect exportatorul il acorda cumparatorului, cresc cheltuielile de magazinaj (eventual contrastalii, in cazul transportului maritim) etc.

            5.3) Emiterea de catre exportator a ordinului de incasare si prezentarea la banca a documentelor de livrare a marfii.

            Dupa ce livreaza marfa (pe adresa importatorului sau pe adresa bancii acestuia), exportatorul preda bancii ordonatoare ordinul de incaso documentar si documentele de expeditie (factura comerciala, document de transport, polita de asigurare a marfii, certificat de calitate, certificat  de origine, eventual, una sau mai multe cambii etc).

            In ordinul de plata la incaso se arata denumirea documentelor anexate acestuia, se solicita in mod expres plata la incaso si sunt mentionate conditiile in care vor fi remise documentele de livrare importatorului (contra plata, contra acceptare si/sau alte conditii).

            5.4) Banca exportatorului remite ordinul de incaso, impreuna cu documentele de livrare a marfii, bancii importatorului. In acest scop, banca exportatorului emite propriul ei ordin de incaso, in cadrul caruia preia instructiunile primite de la exportator.

            Banca nu este obligata sa verifice conformitatea documentelor.

            Exportatorul poate da bancilor  orice instructiuni considera ca sunt necesare; astfel:

            a) poate indica bancii sale sa protesteze cambia in cazul neacceptarii ei de catre tras sau in cazul neplatii la termen a cambiei acceptate;

            b) poate indica bancii incasatoare ca importatorul poate verifica marfa, inainte de acceptarea platii etc.

            5.5) Banca importatorului il avizeaza pe importator despre sosirea documentelor si despre conditiile de plata.

            5.6) Banca prezentatoare elibereaza importatorului documentele si conform instructiunilor cuprinse in ordinul de incasare documentara, incaseaza plata sau primeste acceptarea cambiei trasa de exportator asupra importatorului. Fiind in posesia documentelor, importatorul poate sa ridice marfa.

            Bancile pot sa accepte plati partiale in cazul incasoului documentar, numai daca prin ordinul de incasare nu sunt interzise platile partiale, iar in caz contrar, documentele nu vor fi remise trasului decat dupa efectuarea integrala a platii (art. 9 pct. b).

            In cazul incasoului simplu, platile partiale pot fi acceptate in masura si in conditiile in care astfel de plati sunt autorizate de legile in vigoare la locul platii (art. 9 pct. a).

            Plata partiala a marfii este acceptata de exportator, de regula, cand importatorul refuza plata integrala a documentelor, motivand ca exista erori de facturare ale exportatorului, lipsuri cantitative (daca marfurile au sosit inaintea documentelor) etc. In astfel de situatii, ca urmare a negocierilor directe intre partile din contractul fundamental, exportatorul da ordin bancii de incasare partiala a valorii marfii.

            5.7) Banca importatorului remite banii sau cambia bancii exportatorului, care notifica acest lucru exportatorului si ii crediteaza contul cu suma incasata sau ii remite cambia acceptata.










Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




INDICATORII SPECIFICI INVESTITIILOR IN DOMENIUL LOCUINTELOR
DIZOLVAREA SOCIETATILOR COMERCIALE
Warantul
RELATIILE COMERTULUI CU CONSUMATORII
Comunicare unei societati comerciale (Organizatii comeciale interna/externa )
Productivitatea muncii in comert
INDICATORII ECONOMICI SI DE EFICIENTA ECONOMICA SPECIFICI IN ACTIVITATEA DE COMERT EXTERIOR
Comertul exterior al Romaniei


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu