Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » comert
STATUTUL COMERCIANTILOR

STATUTUL COMERCIANTILOR



STATUTUL COMERCIANTILOR

Accesul la profesiunea de comerciant.

1. Libertatea comertului. Prin Constitutie se stabileste ca economia Romaniei urmeaza regulile pietei; se fundamenteaza pe proprietatea privata si respecta legile naturale ale cererii si ofertei.

Separat de asta, se statueaza ca alegerea profesiei este libera (art.48) si se pot impune restrictii numai pentru “apararea sigurantei nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si libertatilor cetatenilor” (art.44).

Deci, orice persoana are libertatea sa exercite profesiunea comerciala.

Acest principiu nu exclude, totusi, unele limite care au in vedere restrictii recunoscute in Constitutie: exista activitati economice care vor fi interzise particularilor - monopolul de stat; sunt impuse conditionari legate de o anumita pregatire profesionala, pe diferite domenii; se stabilesc conditii speciale privind capacitatea persoanei fizice de a desfasura activitati comerciale; sunt stabilite incompatibilitati, decaderi, interdictii din dreptul de a face comert, autorizatii administrative pentru exercitiul activitatii comerciale.

2. Persoane pentru care accesul la profesiunea comerciala este interzisa sau restransa.


a) Incompatibilitati. Legea interzice unor persoane ca sa desfasoare activitate comerciala pentru protectia interesului general: magistratului ii este interzisa ocuparea oricarei alte functii publice sau private (art.123, 131, 142 din Constitutie); functionarul public, diplomatii, ofiterii, avocatii, notarii publici, medicii, nu pot fi comercianti. (1) Sanctionarea incalcarii acestor interdictii este de natura profesionala, disciplinara. Actele de comert savarsite astfel sunt valabile, persoana dobandind calitatea de comerciant.

b) Decaderi: comerciantii trebuie sa respecte unele norme de ordine publica si bune moravuri. Daca aceste norme sunt incalcate, instanta poate dispune interzicerea exercitarii profesiunii de comerciant ca pedeapsa complimentara, in conditiile legii penale. Chiar daca art.21 din legea 26/1990 prevede ca la registrul comertului se inregistreaza orice condamnare a comerciantului, ce-l face nedemn pentru a exercita aceasta profesie, faptul inregistrarii condamnarii nu este egala cu o decadere, cu o nedemnitate. Inregistrarea face, doar, publica aceasta condamnare.

c) Interdictii. Prin H.C.201/1990 data in aplicarea D.L.54/1990, au fost stabilite activitatile ce sunt sustrase liberei initiative. De asemenea, prin legea 31/1996, (2) s-au precizat conditiile administrarii si exploatarii monopolurilor de stat. In prezent sunt scoase din circuitul activitatilor private: prospectarea si extractia carbunelui, a minereurilor feroase si nemetalifere, a sarii, a minereurilor din metale rare, extractia si prelucrarea titeiului si a gazelor naturale, prelucrarea tutunului, fabricarea spirtului, fabricarea si comercializarea de echipament militar, arme si munitii, fabricarea si comercializarea de narcotice si droguri, etc.

Incalcarea dispozitiilor legale privind interdictiile duc la nulitatea contractului de societate.

d) Autorizatii. Desfasurarea activitatii de catre persoane fizice este conditionata de eliberarea unei autorizatii administrative. (3) Autorizarea are semnificatia unei verificari de catre organele administrative a conditiilor cerute de lege pentru exercitarea activitatii comerciale si este data de primar. (4)

Nerespectarea prevederilor autorizatiei justifica masuri administrative de suspendare a activitatii ori retragerea autorizarii. Exercitiul comertului fara autorizare este contraventie. Insa persoana ce exercita activitati neautorizate poate fi socotit comerciant si este supus legii comerciale.

Activitatea societatilor comerciale nu trebuie autorizata. Insa unele tipuri de activitate pot fi efectuate numai cu avizul organelor administrative de specialitate. (5) Nerespectarea acestei reguli duce la nulitatea contractului de societate.

e) Legea instituie si alte restrictii speciale pentru exercitarea activitatii comerciale de catre persoanele ce savarsesc acte de comert pentru altul sau au calitatea de asociat intr-o societate comerciala. (6)

Spre exemplu, prepusul nu poate, fara invoirea patronului sau sa faca comert pe cont propriu in aceeasi ramura de comert in care isi indeplineste insarcinarea (art.397 Cod com.); de asemenea, avem in vedere restrictiile impuse de art.82 din legea 31/1990, in societatile in comandita simpla si societatile in nume colectiv.

3. Capacitatea de a fi comerciant.

Se face distinctie intre capacitatea de a face acte de comert si capacitatea de a fi comerciant.

In primul caz, se cer indeplinite conditiile generale de drept comun pentru incheierea actelor juridice.

In al doilea caz, din dispozitiile codului comercial si ale D.31/1054, rezulta ca o persoana fizica are capacitatea de a fi comerciant daca are capacitate deplina de exercitiu.

Din aceasta ultima regula deducem incapacitatile:

a) minorul nu poate incepe o activitate de comerciant, deoarece nu are putinta sa-si exercite drepturile si sa-si asume obligatiile personal si singur. Aceasta incapacitate priveste numai inceperea comertului, nu si continuarea acestuia (art.13 Cod com.). Continuarea comertului in numele minorului se face cu autorizarea instantei, autorizare care se publica in monitorul oficial si se inregistreaza. Calitatea de comerciant, in acest caz, o va dobandi minorul si nu reprezentantul.

Eventualele consecinte penale pentru infractiuni savarsite cu ocazia exercitiului comertului de catre minor, le va suporta persoana care a savarsit infractiunea. (7)

Deci, minorul de 16 ani care poate incheia un contract de munca nu poate fi comerciant, dupa cum nu primeste aceasta calitate nici femeia casatorita inainte de implinirea varstei de 18 ani.

b) Persoana pusa sub interdictie nu poate fi comerciant si nici nu poate continua comertul, deoarece nu are discernamant (art.14 Cod com.).

Pe cale de consecinta, daca interzisul dobandeste prin mostenire un fond de comert, activitatea nu poate fi continuata prin reprezentant, fiind necesara lichidarea. (8)

c) Persoana pusa sub curatela poate desfasura activitati comerciale prin curator, caruia i se aplica regulile mandatului. Concluzia o deducem din interpretarea art. 153 din Codul fam. Aceasta, chiar daca exercitiul practic al comertului in asemenea conditii devine aproape imposibila.

Obligatiile comerciantilor

Publicitatea prin Registrul Comertului

1. Caracterizare generala. Publicitatea activitatii comerciale prin Registrul Comertului este reglementata prin Legea nr.26/1990 privind registrul comertului (1). Din dorinta de a simplifica procedura inceperii unei activitati comerciale, a fost adoptata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.76/2001 care reglementeaza noua procedura de inregistrare si autorizare a functionarii comerciantilor (2).

Potrivit prevederilor legale, comerciantii au obligatie sa se inregistreze in registrul comertului si sa inregistreze mentiuni, referitoare la unele acte si fapte prevazute de lege.

Prin inregistrarile efectuate in registrul comertului se asigura o evidenta strict profesionala privind existenta si activitatea comerciantilor, menita sa ocroteasca atat interesele comerciantilor cat si ale tertilor care intra in contract cu acestia (3).

Inregistrarea si inscrierea mentiunilor prevazute de lege in registrul comertului, asigura opozabilitatea acestora fata de terti, registrul comertului fiind considerat instrumentul publicitatii legale a activitatii comerciale (4). De asemenea, prin inregistrarile efectuate in registrul comertului, se asigura protectia firmei comerciale, a emblemei si a altor drepturi ale comerciantilor (5).

2. Organizarea publicitatii prin registrul comertului

Organizarea publicitatii prin registrul comertului, organele competente sa realizeze publicitatea si documentele care asigura publicitatea comerciantilor, sunt reglementate prin Legea 26/1990.

In fiecare judet si in municipiul Bucuresti, pe langa camerele de comert si industrie functioneaza Oficiul Registrului Comertului, organismul care tine registrul comertului.

La nivel national, registrul central al comertului se tine de catre Oficiul National al Registrului Comertului care functioneaza pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei.

Inregistrarile in registrul comertului se opereaza de catre oficiile teritoriale ale registrului, controlul legalitatii acestor operatiuni fiind asigurat prin intermediul unui judecator delegat de tribunal la oficiul registrului comertului.

Toate inregistrarile efectuate in registrul comertului se comunica in termen de 15 zile Oficiului National al Registrului Comertului.

Prin adoptarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.76/2001 (6) a fost infiintat, in cadrul camerelor de comert si industrie, biroul unic pentru obtinerea inregistrarilor si autorizarii functionarii comerciantilor, menit sa simplifice procedura de inregistrare si autorizare, prin prezenta, in cadrul acestui birou, a reprezentantilor institutiilor care elibereaza avizele, autorizatiile si acordurile necesare.

Registrul comertului se tine in sistem computerizat, separat, pentru persoane fizice si persoane juridice. Totodata, se tin si dosare pentru fiecare comerciant, cu actele depuse cu ocazia inregistrarilor efectuate.

Potrivit legii, registrul comertului este public, orice persoana interesata avand acces la inregistrarile efectuate, prin solicitarea copiei certificate de pe inregistrari si/sau de pe actele doveditoare prezentate la efectuarea inregistrarilor.

Oficiul Registrului Comertului este obligat sa elibereze certificate care sa ateste ca un anumit act sau fapt este sau nu, inregistrat. Caracterul public al Registrului Comertului asigura o protectie sporita pentru toti cei care au anumite interese legate de activitatea comerciala.

3. Efectuarea inregistrarilor in registrul comertului

Art.1 din Legea 26/1990 stabileste in sarcina comerciantilor obligatia ca, inainte de a incepe comertul, sa ceara inmatricularea in registrul comertului, iar in cursul exercitarii si/sau la incetarea comertului sa ceara inregistrarea mentiunilor privind actele si faptele a caror inregistrare este prevazuta de lege. Aceeasi obligatie o au si alte persoane fizice sau juridice prevazute in mod expres de lege.



Potrivit Legii 26/1990, comerciantii, sunt persoane fizice si asociatii familiare care efectueaza in mod obisnuit acte de comert, societatile comerciale, companiile nationale si societatile nationale, regiile autonome si organizatiile cooperatiste.

Asadar, inregistrarea comerciantilor in registrul comertului se prezinta sub forma unei duble obligatii: pe de o parte obligatia de a se inregistra in registrul comertului inainte de inceperea activitatii si pe de alta parte obligatia de a inscrie, in cursul activitatii sale, mentiuni cu privire la actele si faptele prevazute de lege.

Prin adoptarea O.U.G. nr.76/2001, care reglementeaza atat inregistrarea cat si autorizarea functionarii comerciantilor s-a inregistrat un progres semnificativ fata de Legea nr.26/1990 care avea in vedere numai inregistrarea comerciantului.

Astfel, inregistrarea si autorizarea si autorizarea functionarii comerciantilor se realizeaza in baza unei cereri tip – formular unic – adresat Biroului unic din cadrul camerei de comert si industrie, in temeiul caruia se obtin si avizele, autorizatiile si/sau acordurile de la institutiile competente.

In cazul societatilor comerciale, la cerere se anexeaza:

- dovada efectuarii varsamintelor in conditiile actului Constitutiei;

- acte care fac dovada dreptului de proprietate asupra aporturilor in natura la capitolul social precum si certificatul constatator al sarcinilor existente asupra bunurilor imobile – obiect al aporturilor;

- acte constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul societatii si aprobate de asociati in conditiile legii.

Potrivit art. 17 din Legea nr.26/1990, cererea de inregistrare si autorizare, trebuie facuta in termen de 15 zile de la :

a) data autorizarii, pentru persoane fizice si asociatii familiale;

b) data incheierii actului constitutiv, pentru societatile comerciale;

c) data actului de infiintare, pentru regiile autonome si organizatiilor cooperatiste.

In termen de 20 zile de la data inregistrarii cererii si pe baza incheierii judecatorului delegat si a avizelor, autorizatiilor/acordurilor acordate de institutiile competente, camera de comert si industrie teritoriala va elibera certificatul de inregistrare a comerciantului care cuprinde si codul unic de inregistrare. Certificatul de inregistrare este insotit de o anexa care cuprinde avizele, autorizatiile si/sau acordurile necesare functionarii.

Numai dupa eliberarea comertului pot intervenii unele acte sau fapte care modifica elementele inregistrate in registrul comertului referitoare la comerciant si de aceea legea instituie obligatia comerciantului de a cere inscrierea in registrul comertului a unor mentiuni referitoare la aceste acte sau fapte (art.21 din Legea nr.26/1990).

La incetarea activitatii sale, comerciantul are obligatia de a cere radierea inregistrarii din registrul comertului. In cazul societatilor comerciale, radierea poate interveni numai dupa incheierea operatiunilor de lichidare a societatii ( art. 254 din Legea nr.31/1990).

Inregistrarea in registrul comertului a mentiunilor referitoare la actele si faptele prevazute de lege, trebuie facuta in termen de 15 zile de la data producerii acestora iar in cazul actelor si faptelor prevazute la art.21 lit. e), f) si g), inregistrarea mentiunilor se face oficial, in termen de 15 zile de la data primirii copiei legalizate a hotararii irevocabile.

Inregistrarea mentiunilor se poate face si la cererea persoanelor interesate, in cel mult 30 zile de la data la care aceste persoane au cunoscut actul sau faptul supus inregistrarii insa prin aceasta comerciantul nu este scutit de obligatia de a cere efectuarea mentiunilor.

Procedura care trebuie urmata pentru efectuarea inregistrarilor in registrul comertului este prevazuta de Legea 26/1990. Art. 6 din lege instituie ca regula generala, faptul ca inregistrarile se fac pe baza unei inscrieri a judecatorului delegat sau pe baza unei hotarari judecatoresti irevocabile, in afara de cazurile in care legea prevede altfel.

Inregistrarile, la cerea comerciantului, se fac in baza incheierii judecatorului delegat care, dupa verificarea actelor depuse in acest sens, se pronunta prin incheiere executorie de drept, supusa numai recursului, putand sa admita sau sa respinga cererea de inregistrare sau inscriere de mentiuni.

De asemenea, instantele judecatoresti au obligatia sa trimita oficiului registrului comertului, in termen de 15 zile de la data la care au ramas irevocabile, copii legalizate de pe hotararile ce se refera la acte, fapte si mentiuni a caror inregistrare in registrul comertului, o dispun, conform legii.

Inregistrarea in registrul comertului se opereaza in termen de 24 ore de la data incheierii judecatorului delegat, iar in cazul inmatricularii comerciantului, in termen de 24 ore de la data pronuntarii incheierii judecatorului delegat, de autorizare a inmatricularii (art.26 alin. (2) din Legea 26/1990).

Camera de Comert si Industrie va elibera comerciantului ca dovada a inregistrarii efectuate, certificatul de inregistrare sau certificatul de inscriere a mentiunii.

4. Efectele inregistrarilor in registrul comertului

Inregistrarea si inscrierea mentiunilor in registrul comertului au un rol de publicitate avand ca efect opozabilitatea fata de terti.

Inregistrarea persoanelor fizice nu produce efecte constitutive pentrucomerciant, insa in ce priveste societatile comerciale, inregistrarea are ca efect dobandirea personalitatii juridice (art.40 Legea 31/1990).

Avand rol de publicitate, inregistrarile facute in registrul comertului, cu respectarea legii, se prezuma a fi cunoscute de terti, fiindu-le opozabile.

Actele si faptele neinregistrate nu pot fi opuse tertilor, decat in mod exceptional, daca se face dovada ca acestea le erau cunoscute.

Inregistrarea si mentiunile sunt opozabile tertilor de la data efectuarii lor in registrul comertului (art.5 din Legea 26/1990).

Dupa inregistrarea in registrul comertului, comerciantii sunt obligati sa mentioneze pe toate documentele folosite in activitatea comerciala (facturi, oferte, comenzi, prospecte,) numele/denumirea, sediul social, codul unic de inregistrare si daca este cazul codul numeric personal (art.29 din Legea 26/1990).

Inregistrarile in registrul comertului pot fi atacate de orice persoana interesata, care a suferit un prejudiciul prin inregistrarea respectiva sau prin mentiunea inscrisa (art.25). Pe aceasta cale poate fi ceruta radierea inregistrarii pagubitoare in totalitate sau numai cu privire la anumite elemente ale acestuia.

Cererea de radiere se depune si se mentioneaza in registrul comertului in care s-a facut inregistrarea atacata iar in termen de 3 zile, Oficiul Comertului va inainta cererea Tribunalului in a carui raza teritoriala se afla sediul comerciantului. Hotararea judecatoreasca de solutionarea cererii poate fi atacata numai cu recurs, in termen de 15 zile de la pronuntare, pentru partile prezente, sau de la comunicare, pentru partile lipsa.

Hotararea judecatoreasca irevocabila va fi mentionata in registrul comertului si va fi totodata publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea a-IV-a.

Nerespectarea obligatiilor de inregistrare in registrul comertului poate atrage sanctiuni civile sau penale, in functie de obligatia incalcata. (6).

Comerciantul care nu respecta dispozitiile legii si termenul prevazut pentru inregistrare sau inscrierea unor mentiuni se sanctioneaza cu amenda civila cuprinsa intre 500.000 lei si 5.000.000 lei pentru persoane fizice si intre 5.000.000 lei si 20.000.000 lei pentru persoane juridice.



Nerespectarea prevederilor art.29 din lege atrage o sanctiune cu amenda cuprinsa intre 5.000.000 si 10.000.000 lei.

Amenzile civile se supun regimului de drept comun prevazut de Codul de procedura civila si se executa de instanta judecatoreasca in a carei raza teritoriala s-a savarsit fapta.

Este infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda, fapta persoanei care cu rea credinta a facut declaratii inexacte, in baza carora s-a operat o inregistrare sau s-a inscris o mentiune in registrul comertului.

Instanta ce pronunta condamnarea va dispune si rectificarea sau radierea inregistrarii sau mentiunii inexacte.

Note bibliografice

(1) Legea nr.26/1990 a fost modificata si completata prin Legea 12/1998 (M.OF. P.I, nr.15/19.01.1998), prin Legea 348/2001 si prin Legea 161/2003 (M.Of. P.I., nr.279/ 21.04.2003).

(2) O.U.G. nr.76/2001 privind simplificarea unor formalitati administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor (M.OF. P.I, nr.283/31.05.2001).

(3) D. Calasescu – Pyk, Registrul Comertului, Studiu critic legislativ, Bucuresti, 1931

(4) I. L. Georgescu, op.cit, vol.I, p.479

(5) Referitor la functiile registrului comertului, vezi T. Prescure, Registrul comertului, Editura All Beck, Bucuresti, 2001, p.129 si urmatoarele.

(6) T. Prescure, Registrul comertului, op.cit., p.445 si urmatoarele.

Obligatiile comerciantilor.

Legea instituie anumite obligatii in sarcina comerciantilor. Ele sunt strans legate de exercitarea profesiunii si sunt numite obligatii profesionale ale comerciantilor.

Regulile ce impun obligatiile profesionale urmaresc apararea intereselor publice, in special, creditul comercial, precum si protejarea intereselor tertilor.

a) Obligatia publicitatii activitatii comerciale.

Publicitatea este realizata prin registrul comertului (reglementata prin legea 26/1990).

Comerciantii sunt obligati sa se inmatriculeze in registrul comertului si sa ceara inscrierea in registru a unor mentiuni privind actele si faptele prevazute de lege.

Inregistrarile asigura o evidenta a existentei si activitatii comerciantilor, situatie de fapt facuta publica, (adusa la cunostinta publicului).

Inregistrarile fac opozabile tertilor situatiile de fapt si de drept consemnate in registru. Tertii, nu pot considera inexistente cele inregistrate.

Din acest motiv, comerciantii ce doresc sa faca opozabile anumite situatii juridice, pot cere inregistrarea si a unor acte pentru care legea nu impune obligativitatea inregistrarii.

In acest mod, registrul comertului reprezinta instrumentul publicitatii legale a activitatii comerciale. (9)

Inregistrarea se face la cererea celui interesat pe baza unei incheieri a judecatorului delegat. Ea se face si din oficiu in baza unei hotarari judecatoresti definitive.

Judecatorul poate dispune prin incheiere inmatricularea sau poate respinge cererea .

Incheierile sunt supuse recursului.

Nerespectarea obligatiilor de inregistrare in registrul comertului poate atrage sanctiuni civile sau penale, in functie de obligatia incalcata.

Comerciantul care nu respecta dispozitiile legii si termenul prevazut pentru inmatriculare sau pentru inregistrarea unei mentiuni in registrul comertului se amendeaza cu amenda civila cuprinsa intre 50.000 si 500.000 lei.

Amenzile civile se supun regimului prevazut de codul de procedura civila si se executa de instanta judecatoreasca pe a carei raza teritoriala s-a savarsit fapta.

Este infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei, fapta persoanei care, cu rea-credinta a facut declaratii inexacte in baza carora s-a operat o inmatriculare s-au s-a facut o mentiune in registrul comertului. Instanta ce pronunta condamnarea, va dispune si rectificarea ori radierea inmatricularii sau a mentiunii inexacte.

b) Obligatia de a organiza si de a tine evidenta activitatii comerciale.

Aceasta evidenta se realizeaza prin organizarea si tinerea contabilitatii activitatii comerciale. Fiecare comerciant trebuie sa tina registre de contabilitate, in care sa consemneze operatiunile patrimoniale efectuate in cursul exercitarii comertului si sa faca recapitularea lor periodica prin inventar si bilant.

Registrele contabile sunt reglementate prin legea 82/1991. (10)

Tin contabilitate proprie regiile autonome, societatile comerciale, unitatile cooperatiste, institutiile publice, asociatiile si celelalte persoane juridice, precum si persoanele fizice ce au calitatea de comerciant.

Art.34 din codul comercial prevede ca nu au obligatia de a tine registre comerciale colportorii, comerciantii ce fac trafic ambulant, carausii si cei al caror comert nu iese din sfera unei profesiuni manuale.

Legea 82/1991 stabileste obligatia de a tine contabilitate proprie pentru toate persoanele fizice ce au calitatea de comerciant, fara exceptie. Insa, legea autoriza Ministerul Finantelor sa scuteasca pe unii comercianti, persoane fizice de folosirea unor din registrele de contabilitate.

Regulile de organizare si tinere a contabilitatii patrimoniului de catre comercianti sunt stabilite prin lege si prin norme ale Ministerului Finantelor.

c) Obligatia de a exercita comertul in limitele concurentei licite.

In principiu, concurenta este libera si comerciantii pot sa-si atraga clientela prin mijloace publicitare potrivite si prin practici adecvate.

Totusi, ei trebuie sa respecte anumite reguli stabilite pentru a mentine un climat economic sanatos.

Constitutia 1991, prevede ca statul trebuie sa asigure libertatea comertului, protectia concurentei loiale si crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie (art.134).

Mai precis, concurenta trebuie sa fie licita, adica conforma cu normele impuse de stat. Practicile comerciale trebuie sa fie loiale, adica sa nu fie utilizate mijloace interzise de lege.

Concurenta neconforma normelor imperative, va fi ilicita, iar practicile abuzive vor fi neloiale.

Concurenta este protejata prin lege sub dublu aspect.

legea reprima intelegerile si practicile anticoncurentiale, monopoliste ce pericliteaza existenta concurentei. Aceasta protectie se face prin legea 21/1996 asupra concurentei. (12)

legea are in vedere sanctionarea folosirii unor mijloace nelicite de atragere a clientelei (practici abuzive, concurenta neloiala). Aceasta protectie este reglementata prin legea 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale. (13)

1. Procedee comerciale prohibite.

Este interzis prin lege sa se faca de catre comercianti intelegeri anticoncurentiale. De asemenea, este interzis ca un comerciant sa faca abuz de pozitie dominanta. (14)

Legea are in vedere intelegerile referitoare la:

- fixarea concertata, in mod direct sau indirect, a pretului de vanzare sau de cumparare, a tarifelor, rabaturilor, adaosurilor, precum si a oricaror alte conditii comerciale inechitabile.

- limitarea sau controlul productiei, distributiei, dezvoltarii tehnologice sau investitiilor.

- impartirea pietelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare, pe criteriul teritorial, al volumului de vanzari si achizitiei sau pe alte criterii.

- aplicarea, in privinta partenerilor comerciali, a unor conditii inegale la prestatii echivalente, provocand, in acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj in pozitia concurentiala.

- conditionarea incheierii unor contracte de acceptarea, de catre parteneri, a unor clauze stipuland prestatii suplimentare care, nici prin natura lor si nici conform uzantelor comerciale, nu au legatura cu obiectul acestor contracte.

- participarea, in mod concertat, cu oferte trucate, la licitatii, sau la orice alte forme de concurs de oferte.

- eliminarea de pe piata a altor concurenti, limitarea sau impiedicarea accesului pe piata si a libertatii exercitarii concurentei de catre alti agenti economici.

- intelegerile de a nu cumpara de la sau de a nu vinde catre anumiti agenti economici fara o justificare prealabila.

Sunt socotite practici abuzive:

- impunerea, in mod direct sau indirect, a preturilor de vanzare sau cumparare, a tarifelor sau a altor clauze contractuale si refuzul de a trata cu anumiti furnizori sau beneficiari.

- limitarea productiei, distributiei sau dezvoltarii tehnologice in dezavantajul utilizatorilor sau consumatorilor.

- aplicarea, in privinta partenerilor comerciali a unor conditii inegale la prestatii echivalente provocand in acest fel, unora dintre ei un dezavantaj in pozitia concurentiala.

- realizarea de importuri fara competitie de oferta si tratative tehnico-comerciale uzuale, in cazul produselor si serviciilor ce determina nivelul general al preturilor si tarifelor in economie.

- practicarea unor preturi excesive sau practicarea unor preturi de ruinare sub costuri, in scopul inlaturarea concurentilor sau vanzarea la export sub costul de productie, cu acoperirea diferentelor prin impunerea unor preturi majorate consumatorilor interni.

- exploatarea starii de dependenta economica in care se gaseste un client sau un furnizor fata de un asemenea agent sau agenti economici si care nu dispune de o alta solutie alternativa in conditii echivalente.



- ruperea relatiilor contractuale pentru simplul motiv ca partenerul refuza sa se supuna unor conditii comerciale nejustificate. (15)

2. Limitarea concentrarii economice.

Legea 21/1996 permite, in principiu, concentrarea economica, adica gruparea comerciantilor in vederea cooperarii si specializarii in activitatea economica, in vederea cresterii eficientei.

Concentrarea economica se realizeaza prin orice act juridic, care, fie opereaza transferul proprietatii sau la folosintei asupra totalitatii sau a unei parti a bunurilor, drepturilor si obligatiilor unui comerciant, fie are ca obiect sau ca efect sa permita unui comerciant sau unei grupari de comercianti de a exercita, direct sau indirect, o influenta determinanta asupra unui alt comerciant sau mai multor comercianti.

De asemenea, legea 15/1990 permite asocierea regiilor autonome si a societatilor comerciale cu capital de stat, intre ele, sau cu terte persoane, romane sau straine in scopul crearii de noi societati comerciale. Este permisa si asocierea pe baza de contract fara sa se nasca o noua persoana juridica.

Aceasta operatiune de concentrare nu trebuie sa blocheze concurenta si nu trebuie sa creeze sau sa consolideze pozitia dominanta a unui comerciant sau a unei grupari de comercianti ce poate conduce la restrangerea, inlaturarea sau denaturarea concurentei pe piata nationala sau pe o parte a acesteia.

3. Publicitatea comerciala.

Este un mijloc licit de realizare a concurentei prin care comerciantii aduc la cunostinta publicului comertul lor (produsele, serviciile), ca sa-si asigure vanzarea.

Publicitatea se realizeaza prin diferite mijloace. In ultimul timp, publicitatea s-a dezvoltat considerabil. Ea este libera, in principiu.

Exista produse si servicii pentru care publicitatea este interzisa (de exemplu: publicitatea la vanzarea de tigari).

Exista forme de publicitate nepermise (cele care promoveaza concurenta neloiala sau lezeaza drepturile intelectuale ale unui comerciant).

4. Protectia impotriva practicilor comerciale nepermise si impotriva concurentei neloiale.

- actele juridice cu caracter monopolist sunt sanctionate cu nulitatea absoluta;

- daca s-a produs o paguba, persoana vinovata raspunde pentru repararea acesteia;

- unele abateri de la dispozitiile legii sunt socotite contraventii si se sanctioneaza cu amenda (faptele inscrise in art. 55 si 56 din legea 21/1996);

- este infractiune participarea frauduloasa in mod determinant a unei persoane fizice la conceperea, organizarea sau realizarea practicilor monopoliste ce au ca scop incheierea de intelegeri anticoncurentiale sau abuzul de pozitie dominanta (art.63 din legea 21/1996).

- savarsirea de catre un comerciant in scopul de atragere de clientela a unor acte si fapte ce contravin legii si bunelor moravuri in activitatea comerciala si loialitatii profesionale este socotita concurenta ilicita, neloiala; (orice act sau fapt contrar uzantelor cinstite in activitatea comerciala sau industriala-art.2 din legea 11/1991). In cazul savarsirii unui act de concurenta neloiala cel vinovat poate fi obligat sa inceteze sau sa inlature actul respectiv si sa acopere pagubele suferite. Faptele socotite contraventie, (art.4 lit.a-j din legea 11/1991) se sanctioneaza cu amenda administrativa. Faptele consemnate in art.5 lit. a-b din legea 11/1991, sunt socotite infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 1 luna la 2 ani sau cu amenda.

Reguli speciale pentru sotii comercianti.

Se constata existenta unor probleme controversate in literatura cu privire la regimul juridic la bunurilor aduse de catre soti ca aport social in societatile comerciale, precum si cu privire la pozitia juridica a sotiei comerciante.

Prin codul familiei relatiile de familie au fost scoase de sub incidenta regulilor de drept comun. Bunurile dobandite de soti in timpul casatoriei au devenit bunuri comune. Normele ce reglementeaza regimul comunitatii bunurilor sunt imperative, sotii, neputand deroga prin acord de la ele.

Pornind de la aceasta premiza s-a pus problema daca sotii pot sa participe impreuna la aceeasi societate comerciala.

In vechea legislatie, prohibitia participarii sotilor ca asociati in aceeasi societate, se intemeia pe incapacitatea femeii casatorite si pe pozitia de cap al familiei a barbatului, calitati incompatibile cu egalitatea dintre membrii oricarei societati comerciale.

Legea 31/1990 si codul familiei nu interzic ca sotii sa poata face parte din aceeasi societate comerciala, cu conditia ca regimul comunitatii de bunuri sa nu fie afectat.

Se pune problema daca intrarea unui sot intr-o societate comerciala afecteaza, direct sau indirect, comunitatea de bunuri.

Literatura de specialitate sustine, pe de o parte, ideea ca bunurile comune nu pot forma obiect de aport la capitalul social nici chiar daca ambii soti ar participa la aceeasi societate comerciala, deoarece in conceptia legii 31/1990, contributia fiecarui asociat trebuie sa fie pe deplin individualizata valoric, inca de la data subscrierii (16).

Acordul unui sot dat celuilalt de a subscrie cu titlu de contributie la capitalul social bunuri comune, se analizeaza ca o conventie ilicita lovita de nulitate in temeiul art. 30 al.2 din C.fam. Pentru ca o astfel de subscriere sa fie valabila trebuie mai intai ca sotii sa procedeze la impartirea in totalitate sau in parte a bunurilor comune, operatie permisa conform art.36 al.2 din C.fam.

Jurisprudenta a imbratisat alt punct de vedere. (17) Nu este necesara separarea de patrimoniu in cazul in care unul din soti a dobandit calitatea de asociat intr-o societate comerciala, indiferent care ar fi forma ei. Chiar daca bunurile dobandite in timpul casatoriei sunt bunuri comune si sunt interzise sub sanctiunea nulitatii, conventiile ce incalca regimul comunitatii, normele codului familiei au un caracter de protectie a fiecaruia dintre soti impotriva celuilalt. Sanctiunea nulitatii aportarii ar interveni numai atunci cand s-ar produce micsorarea comunitatii de bunuri prin fapta unuia dintre soti in dezavantajul proprietatii personale a celuilalt sot. In acest caz, frauda trebuie dovedita.

Punctul de vedere al jurisprudentei este retinuta si argumentata si de o parte a doctrinei. (18) Sotii raspund cu bunurile comune pentru obligatiile contractate de fiecare din ei in vederea indeplinirii nevoilor obisnuite ale casniciei. Participarea unui sot la o societate comerciala, nu incalca obligatoriu acest principiu. De regula, participarea unui sot la o societate comerciala are drept scop obtinerea de beneficii necesare nevoilor casatoriei.

Tinand seama de principiile ce guverneaza raporturile juridice dintre soti conchidem urmatoarele:

1. Calitatea de sot nu impiedica nici o persoana sa exercite activitati comerciale. Deci, oricare din soti va fi un succesor in drepturi a sotului decedat si poate, in principiu sa continue comertul defunctului. In societatile ce se intemeiaza pe contracte intuitu persoane, continuarea comertului de catre sotul supravietuitor este supusa regulilor cu privire la aceste societati.

2. Femeia este egala in drepturi cu barbatul si poate sa exercite comertul fara restrictii si fara autorizarea sotului. Deci:

- poate sa aiba nume comercial propriu si domiciliu comercial propriu;

- poate sa fie asociat la infiintarea unei societati comerciale si sa aduca aport orice bun comun respectand regulile inscrise in C. fam. Actul sau de aportare este socotit un act de dispozitie si este valabil in masura in care nu incalca normele imperative ce guverneaza regimul matrimonial.

3. Este utila, totusi, inregistrarea casatoriei in registrul comertului pentru a fi protejate interesele sotului neasociat fata de terti. Data fiind natura juridica a acestor inregistrari, socotim ca o casatorie neinregistrata nu poate fi opusa tertilor.

4. Pentru un plus de claritate in raporturile comerciale, este recomandabil sa se faca o separare a bunurilor sotilor, delimitandu-se ceea ce va fi adus ca aport social de catre unul din soti. Neefectuarea separatiei nu afecteaza valabilitatea subscrierii in societate, conflictele de interese urmand a fi reglate dupa urmatoarele reguli:

- patrimoniul societatii (partea de interes, partea sociala, actiunea), este bun comun daca aportul este bun comun.

- fructele civile ale aportului comun sunt bunuri comune.

- daca nu exista mentiuni despre casatorie in registrul comertului, tertilor nu li se poate opune casatoria comerciantului. Adica, daca un creditor urmareste beneficiile sau activul net la lichidarea societatii, celuilalt sot nu i se poate admite contestatia la executare, pe motiv ca este coproprietar pe valoarea urmarita.

5. In asociatiile familiale pot fi considerati comercianti ambii soti. Va fi responsabil cel care a subscris actul juridic sau cel care avea atributiunea sa faca actul si nu l-a indeplinit. Individualizarea raspunderii este o chestiune de fapt, stare ce va fi dovedita prin orice mijloc de proba.

Bibliografie

1. M.O. 205/1991

2. M.O. 96/13.05.1996

3. Art.28 din D.L.54/1990

4. Art.44 din L.69/1991, republicata in M.O. 79/18.04.1996. Este controversata obligatia obtinerii unei autorizari de catre asociatiile cu scop patrimonial fara personalitate juridica reglementate de D.L.54/1990. Pentru amanunte a se vedea St.D.Carpenaru, Drept comercial roman, Buc.1998, p.84

5. Spre exemplu, activitatea de farmacie.

6. St.D.Carpenaru, op.cit. p.85

7. I.L.Georgescu, Drept comercial roman, vol.I, Buc.1946, p.467

8. St.D.Carpenaru, op.cit. p.79

9. I.L.Georgescu, op.cit. p.479

10. M.O. 265/27.12.1991.

11. O.Capatana, Notiunea concurentei comerciale, Rev. de drept com. nr.1/1992, p.31

12. M.O. 80/30.04.1996

13. M.O. 24/1991

14. Pentru amanunte St.D.Carpenaru, op.cit. p.100

15. St.D.Carpenaru, op.cit. pp.100-101

16. O.Capatana, Societati comerciale, Buc.1996, p.140

17. Dec. 178/192 C.S.J., in Probleme de drept din deciziile C.S.J., Buc.1993, p.484

18. I.Mustata, M.K.Gruiu, Daca bunurile comune ale sotilor pot constitui aport la capitalul social, Dreptul nr.6/1992, p.28










Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




PARTICIPANTII LA COMERTUL INTERNATIONAL
Comertul exterior al Romaniei
Aplicatie Model liniar multifactorial
CONTINUTUL SI SFERA INVESTITIILOR SOCIAL-CULTURALE
CONTRACTUL INTERNATIONAL DE CONCESIUNE EXCLUSIVA
Brief de creatie - Aplicatie asupra marcii Ursus la sticla de 1 litru
FAPTELE DE COMERT
Comunicare unei societati comerciale (Organizatii comeciale interna/externa )


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu