LUCRARE DE SPECIALITATE CONFECTIONER PRODUSE TEXTILE - Organizarea unui atelier de confecti textile din tesaturi care produce zilnic 350 bucatii de bluze pentru femei

LUCRARE DE SPECIALITATE

CONFECTIONER PRODUSE TEXTILE

PLANUL LUCRARI

Tema proiectului

Memoriu justificativ

CapI.Elaborarea documentatiei tehnice in sistem industrial

1 Alegerea sortimentului de articole si modelului.

Prezentarea schitei de articole si modelului.

Prezentarea elementelor structural si a caracteristicile lor

Propuneri de material pentru executie

2 Constructi grafice.

2.1 Constructia tiparului clasic scara 1 :5

2.2 Transformarea tiparului clasic in model

2.3Reproducerea sabloanelor la scara 1:10

3 Calculul normei de consum

3.1 Elaborarea incadrarilor scara 1:5

3.2Calcul indicilor de consum

4 Pregatirea si croirea materialelor

5 Confectionarea produsului

5.1Elaborarea procesului tehnologic de confectionare

5.2 Prezentarea utilajului de baza

CAPII Pregatirea fabricatiei.Organizarea procesului de productie.

1 Defalcarea planului de productie pe perioade calendaristice

2 Organizarea controlului ethnic de calitate

3 Instructiuni privind tehnica securitatii muncii

4 Masuri de prevenire si stingere a incendilor

Concluzii

Bibliografie

Tema proiectului

Organizarea unui atelier de confecti textile din tesaturi

Care produce zilnic 350 bucatii de bluze pentru femei

MEMORIU JUSTIFICATIV

Produsele de imbracaminte , prin elementele lor componente sunt intr-o permanenta tranformare, dictate de tendintele ce se manifesta in moda,

Cum ar fi:materii prime, culori, desene, linii de croiala, caracterul si

destinatia lor.

Pentru a satisface cerintele si exigentele populatie,trebuie sa se tina

seama permanent de evolutia modei. Varietatea sortimentelor de confectii cu marea lor diversitate de caracteristici estetice si tehnice,impune pregatirea

tehnica a productiei fiecarui ,model,inainte de intrarea lui in fabricatie.

Constructia imbracamintei este partea cea mai importanta a proiectarii

Constructive si consta in doua etape successive:o etapa de creatie finalizata cu elaborarea tiparelor produselor si o etapa tehnica.

Elementele care formeaza documentatia tehnica sunt:

modelul nou creat

sabloanele

normele interne si standardele

consumul specific

procesul tehnologic de confectionare

Lucrarea de fata a fost conceputa astfel incat la final sa concluziona-m eficienta obtinerii produselor.Lucrarea a fost structurata in doua capitol:

primul capitol cuprinde etapele pentru crearea modelului,constructia

tiparelor si obtinerea sabloanelor,iar cel de-al doilea capitol cuprinde

tehnologia de fabricatie a produselor,organizarea C.T.C si norme de protectie a muncii.

Modelul propus este astfel ales incat in timpul conceperii si

confectionarii lui sa utilizam utilaje performante,iar final sa obtinem un

nivel de calitate ridicat.

CAPITOLUL I

ELABORAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE IN

SISTEM INDUSTRIAL

1:2 Prezentarea elementelor structural si a

caracteristicile lor

Bluza pentru femei este un produs practice,care se realizeaza intro

varietate foarte mare de modele.Bluza se poarta ca o completare la fusta sau

palton. Poate fi purtata peste pantaloon sau prinsa sub cordonul fustei.

In moda actual, bluza are lungimi si croieli diferite.Gulerele sunt

Inguste atunci cand exista,cu steiuri si uneori fente.Vara, bluza cu bretele

(gen furou) poate fi facuta din acelasi materiala cu fusta(de preferinta matase)si purtate seara.Broderia sau dantela pusa la bordaj sau incrustata

este o garniture specifica bluzei de influenta romantica sau bluzei cu bretele

pentru seara.Umerii sunt largititi prin creturi sau efecte de pliu.

Modelul ales este o bluza cu maneca scurta, guler simplu indoit.Ea

este cambrata in talie cu ajutorul clinilor la fata si la spate si cusaturilor

laterale.Bluza se incheie la fata cu ajutorul a 4 nasturi asortati.

Deci ,aceasta bluza este formata din urmatoarele detalii:

-2 piepti

-2 clini fata

-2 spati

-2 clini sapte

-1 detaliu guler

-2 maneci

Vom utilaza urmatoarele masini:

masinade cusut simpla

masina de cusut surfilalata triplock

masinade cusut butoniere drepte

fier de calcat cu abur.

1.3. Propuneri de material pentru executie

Industria de confectii ofera o gama larga de materii prime,tesaturi,

tricoturi, netesute , piele ,blana naturala, si materiale inlocuitoare ale acestora.

Sortimentele acestora material se inoiesc si se diversifica permanent

oferind material cu caractesitici noi.Alegerea corecta a materialelor pentru

un produs de imbracaminte determina in mod hotarator calitatea si

economitatea produselor si posibilitatilor de executare ale acestora. La

alegerea materialelor pentu un anumit produs este necesar sa se faca o evaluare complexa a caracteristicilor materialelor necesare constructiei si realizarea formei modelului in timpul confectionari si mai ales in timpul

purtarii produsului.

Alegerea materialelor necesare confectionari unui produs dat se

dasfasoara in patru etape:

priam etapa are ca obiective stabilirea caracteristicilor

tehnice ale produsului , descrierea functiilor principale ale

produsului in functie de destinatie si de conditiile de

exploatare.In aceasta etapa se face o caracterizare ampla a

produsului, cu prezentarea particularitati de ordin

constructive,a posibilitatilor de rezolvare cromatica, desenul si forma materialului.

In a doua etapa se stabileste cerintele generale impuse

materialelor, se intocmeste o lista a caracteristicilor

principale ale materialelor.Aceste cerinte se pot grupa in cinci categori:cerinte privind corespondenta valorilor

principale propietati ale materialelor cu datele documentelor normative,cerinte constructive ,cerinte igienice impuse materialelor,cerinte privind rezistenta la uzura a materialelor,cerinte estetice.

a treia etapa reprezentata de alegerea corecta a

materialelor pentru produs .Aalegerea se face in urma

consultari cataloagelor de ,monster ,a listelor de preturi si copmparari ale corespondentei materialelor cu cerinte si valori normative.

In a patra etapa se fac recomandari privind modul de

rezolvare constructive a produsului, parametric tehnologici

ai operatilor de executat, precum si conditile de intretinere si exploatare a produsului . Alegerea corezpunzatoare a

materialelor pentru executiea produselor de imbracaminte

garanteaza obtinerea unor produse de inalta calitate

Rolul principal in component unui obiect vestimentar il indeplineste

materialul de baza .Ca urmare, materialul de baza se numeste materialul

care indeplineste functia principal la produs si este intrebuintat la

la confectionarea fetei produsului .Exeptia apare la anumite produse cum ar

pardesiuri pentru ploaie sai bluze de vant , etc. unde materialul de baza poate fi utilizat si pentru dublarea acestuia avand in acest caz si rol de captuseala(sau de material auxiliar).Pentru confectionarea imbracamintei se pot folosi diferite material de baza,acestea fiind in functie de produs(jachete,pardesie,rochii,etc)si de destinatia pe care o are produsul confectionat in procesul purtarii (imbracaminte de seara, de lucru, etc.)

Materialele care pot fi utilizate cu rol de material de baza sunt

tesaturile , tricoturile,blanurile ,pieile natural sau sintetice si textile netasute.

Confectionarea modelului se poate face din tesaturi si tricoturi in diferite

context.

Pentru exemplul luat se allege ca material de baza o tesatura elstica din fire de poliester in amestec cu fire de lycra.

Latimea cu marginea 150 cm.

Ca material auxiliare se considera material utilizate la confectionarea

imbracamintei ,care , in functie de produs si model, pot lipsi din component

produsului.

Principalele materiale auxiliare sunt:captuselile ,intariturile ,ata de

Cusut,furniturile si diverse garnituri

Pentru obtinerea acestui model este nevoie de ata de cusut PES 100% , de 4 nasturi la culoare,insertii pentru guler.

Materiale de baza

Materiale auxiliare

2.Constructii grafice

2.1 Constructia tiparului clasic (scara 1:5)

Constructia tiparului de bluza se realizeaza in baza masurilor clasice:

-inaltimea corpului IC=168 cm

- lungimea taliei Lt=41cm

- lungimea produsului Lpr=65cm

- inaltimea bustului Ib=26cm

- lungimea taliei in fata Ltf=45,5cm

- latimea spatelui Is=17cm

- latimea bustului Ib=19cm

-circumferinta bustului CB=84cm

-circumferinta taliei CT=70cm

-circumferinta soldului CS=96cm

-lungimea maneci Lm=63 cm

Adaousul de lenjeritate fata de masurile anatomice este de 4 cm, ce se imparte pe cele trei dimensiuni principale.

Pentru corpurile cu o comformitie dezvoltata normal sunt suficiente numai urmatoarele masurii:

-IC=168 cm

-CB=84cm

-CT=70cm

-CS=96cm

-Lm=63cm

Construirea tiparului de bluza.Pentru construirea tiparului de bluza se traseaza un unghi drept cu varful in punctual 1.

1.Adancimea rascroielii manecii se stabileste ,in functie de modelulu manecii proiectate:

1-2=Ars+0,5=19,7+0,5=20,2cm

Coeficientul de 0,5 poate fi mai mare sau mai mic,in functie de modelulu manecii.

2.Lungimea taliei se stabileste in baza masurii luate sau calculate .In conditile construirii tiparului pentru productia de serie , aceasta masura se calculeaza:

1-3=IC/4-1=168/4-1=41cm

In cazul construirii tiparului pentru o comanda dupa masura individuala se foloseste valuarea masurii luate pe corp ,care poate fi majorata sau diminoata in functie de model

3. Pozitia liniei soldului se stabileste insumand Ara si Lt:

1-4=Ars+Lt=19,7+41=61 cm.

4. Lungimea produsului se stabileste masurand din punctual 1 lungimea totala a produsului:

1-5=Lpr=65cm.

Din punctele 2,3,4,si 5 se traseaza cu ajutotrul echerului drepte perpendinculare care vor reprezenta: linia bustului , a taliei , a soldului si a tivului.

5.Devierea liniei de mijloc a spatelui rezolva in acelasi timp si cambrarea in talie:

3-6=4-7=2cm

Punctele 1,6 si 7 se unsesc cu drepte ajutatoare,constituind linia de mijloc a spatelui care se intersecteaza cu linia tivului in punctul 8 si cu linia bustului

(orinzontala din puntul 2)in punctual 9:

6.Latimea spatelui se determina de la punctual 9:

Is=CB/8+5,5=92/8+5,5=11,5+5,5=17cm;

9-10=Is+ad=17+1-18cm

7.Latimea rascroielii se determina de la latimea spatelui puntul 10.

Ir=CB/8-1,5=92/8-1,5=11,5-1,5=10cm;

10-11=Ir+ad/2=10+1/2=11/2=5,5cm;

11-12=10-11=5,5cm.

8.Latimea bustului se stabileste de la punctual 12,determinandu-se

astfel a treia sectiune pe latimea tiparului,afland totodata latimea totala a tiparului pana la linia de mijloc a fetei:

Ib=CB/4-4=92/4-4=23-4=19cm;

Dupa aplicarea dimensinilor de latime din punctele 10 ,12 si 13 se duc perpendicular pe linia principal a tiparului ,linia bustului.

9.Pozitia pensei de bust se stabileste de la punctual 13:

13-14=CB/10+0,5=92/10=0,5=9,7cm.

10.Latimea rascroieli gatului la spate:

1+15=cb/10+2=46/10=2=6,6cm

Pe orizontala din punctual 1 se masoara 6,6cm si se noteaza puntul 15.

Din punctual 15 se ridica o perpendicular scurta pe care se masoara inaltimea rascroieli gatului la spate.

11.Inaltimea rascroieli gatului la spate:

15-16=2cm

Punctele 1 si 16 se unsesc printr-o linie arcuita-linia rascroielii gatului la

Spate.

12.Pozitia liniei umarului la spate se determina din punctul 17,care rezulta din intersectia vertical din punctul 10 cu orinzontala din punctul 1.

17-18=1,5cm

Cota de 1,5 este valabila pentru o conformatie care are o inclinatie normal a umarului.In cazul cand conformatia corpului prezinta umerii mai drepti

,cota va scade,iar in cazul cand umarul este mai coborat cota de 1,5 va creste.Punctele 16 si 18 se unsesc printr-o dreapta prelungita peste linia de latime a spatelui.Din punctul 17 se masoara pe linia prelungita 1-1,5cm.

18-19=1 sau 1,5cm.

Aceasta cota de 1-1,5cm cu care se prelungeste umarul,in cazuri noramale,

Asigura montarea corecta a cusaturii umarului.astfel se asigura ca tesatura sa se mulezedupa forma umarului.

13.Puncte ajutatoare pentru desenarea rascroielii manecii la spate:

10-20=V.10-18/4=18,7/4=4,7cm

Din punctul 20 se duce o orinzontala scurta pe care se noteaza punctul 21:

20-21=1cm;

12-22=V.10-20

14.Inaltimea umarului in fata se determina prin punctul ajutor 23 in baza pozitiei umarului de la tiparul spatelui

12-23=V.10-18-1,5=18,7-1,5=17,2cm

Cu varful compasului in punctele 12 se traseaza,cu distanta12-23un arc

de cerc spre dreapta.

15.Lungimea taliei in fata se stabileste in baza masurii luate pe corp

sau calculate .

In general lungimea taliei in fata va fi mai mare decat lungimea taliei in spate:

24-25=Ltf=Lt=4,5=41+4,5=45,5cm.

Aceasta valuare se aplica pe verticalace trece prin punctul 14 care stabileste pozitia pensei de bust a carei intersecti cu linia taliei se noteaza cu punctul 24.Din punctul 25 se duce o perpendicular spre stanga care se intersecteaza cu linia de mijloca fetei.

16.Lungimea pensei de bust se determina prin masura luata pe corp de la pozitia de varf a rascroielii gatului,sau calculate:

25-26=Ib=CB/4+3=92/4+3=26cm.

Cu varful compasului in punctul 26 si cu deschiderea egala ci Ibse traseaza din punctul 25 un arc de cerc spre dreapta.

17.Pentru determinarea deschideri pensei de bust se stabileste mai intai lungimea umarului la fata ,aplicand pe arcul de cerc trasat din punctul 23 o cota ce rezulta din:

23-27=cb/10=46/10=4,6cm.

Din punctul 27 pana la intersectia cu arcul de cerc trast din punctul 25 se masoara o distant egala cu lungimea numarului de la spate ,minus 1cm.

27-28=V.16-19-1cm.

18.Latimea rascroielii gatului la fata se stabileste in baza latimii rascroielii gatului de la spate:

29-30=V.1-15+0,5=6,6+0,5+7,1cm.

19.Adancimea rascroielii gatului in fata se stabileste pe linia de centru

a fetei:

29-31=V.1-15+1+6,6+1=7,6cm.

Intre punctele 30 si 31 se traseaza o linie arcuita-rascroiala gatului la fata.

Linia umarului la tiparul fetei este alcatuita din doua segmente:un segment de la linia rascroielii gatului pana la pensa de bust(30-33) si un segment de la pensa de bust pana la varful umarului la partea din fata (32-37).Pentru dererminarea punctelor 32 si 33 se masoarasegementul cuprins intre punctele 30 si 25 a carui valuare se aplica pe directia 28-27 astfel:

28-32=V.30-25.

Punctul 26(varful pensei)se unseste cu punctul 32 si apoi se face egalarea taieturilor pensei de bust:

26-33=V.26-32.

Pentru a contura rascroiala manecii se separa tiparul de spate de tiparul fetei coborand o perpendicular din punctul 11.Unghiul din punctul 12 se imparte in doua cu o linie pe care se stabileste punctul 34:

12-34=2cm.

Prin unirea punctelor 19 , 21, 34 ,22 ,si 27 cu o linie arcuita se formeaza rascroiala manecii.Se recomanda ca linia rascroielii manecii sa se traseze cu ajutorul floralului,asigurandu-se o forma corespunzatoare si o linie continua.

20.Cambrarea tiparului pe linia taliei se realizeaza in functie de diferenta dintre circuferinta bustului(cb) si a taliei(ct),luind in consideratie si valuarea adaosului de lejeritate.

Dimensiunea tiparului masurata pe linia profunzimi(orinzontala9-13) este de 50 cm:

Cd+ad=46+4=50cm.

Jumatatea circumferintei taliei impreuna cu adaosului de ljeritate va avea 39 cm:

Ct+ad=35+4=39cm.

Valuarea de cambrat va fi:

50-39=11cm.

Valuarea de cambrat trebuie repartizata proportional la toate cusaturile,respective la pense,pentru a evita o asezare incorecta a tesaturii cand produsul se imbraca pe corp,In acest scop cambrarea se repartizeaza astefl:

la pensa din fata

36-37=CT/4-o,5=70/4-0,5=17cm.

la cusatura lateral si pensa din spate:

37-38=CT/2+2=70/2+2=37cm.

Rezulta ca distant 35-37 se cambreaza la pensa din fata ,iar distant 6-38 se cambreaza la cusatura lateral si al pensa din spate.

21.Largimea pe linia soldului se realizeaza in baza circumferintei soldului:

39-40=V.35-37/2=4/2=2cm.

Distanta de 2 cm (39-40) se scoate la pensa din fata pentru a contrabalansa valuarea cambrarii din talie ,evitandprin aceasta un surplus de tesatura la partea din fata a produsului din talie in jos:

40-41=CS/2+1=100/2+1=51cm.

Distanta 7-41 care depaseste cadrul tiparului(spate+fata) se va introduce in tipar la cusastura lateral,asigurand prin aceasta largime necesara pentru sold.

22.Pozitia cusaturi laterale se stabileste pe baza verticalei coborate din punctul 11.Aceasta solutie nu constitue o regula ,deoarece poizitia cusaturi se poate amplasa in functie de necessitate indicate de model .La intersectia verticalei din punctul 11 cu linia taliei se noteaza punctul 42, iar cu linia soldului prin punctul 43.

Linia taliei in directia cusaturi laterale se corecteaza-in cazuri normale-cu 1cm mai sus de punctul 42 ,notandu-se prin punctul 44.

Punctul 44 se unseste cu linia taliei initiala cu ajutorul florarului conform schitei:

Valuarea pensei la cusatura lateral va fi:

44-45=44-46=2cm.

Pe linia soldului:

43-47=43-48=2cm.

Cota de 2cm reprezinta jumatatea distantei

7-41:7-41=4cm

Se unsec punctele 11 , 45 ,si 48 prin drepte ajutatoare stabilind taietura fetei la cusatura fetei la cusatura lateral.

23.Pensa din spate se stabileste prin punctul 49:

9-49=V.90-10/2=18/2=9cm.

Din punctul 49 se coboara o vertical, care se intersecteaza cu linia taliei in punctul 50,iar cu orizontala soldului in punctul 51:

50-52=50-53=1,5cm.

Se unsesc punctele 49,52,51 si 49 ,53,51 prin linii drepte constituind taieturile pensei din spate.

24.Pensa din fata se formeaza pe vertical din punctul 26:

24-54=24-55=2cm pe linia taliei V.35-37/2;

56-57=56-58=1cm pe linia soldului V.39-40/2.

Se unsesc punctele 26,54,57 si 26,55,58 prin linii drepte constituind taieturile pensei din fata.

Pozitia pensei de bust si in general,a pensei de fata constitue o regula numai pentru proiectarea tiparului.

In functia de model ales , pozitia pensei poate fi amplasata in orice directive,asigurand insa largimea tesaturi necesare pentru proeminenta bustului.

Una din solutile clasice pentru transpunerea pensei de bust este amplasarea ei pe cusatura lateral sub rascroiala mainecii.In acest scop,directia pensei se stabileste prin punctul 59:

11-59=5cm(nu este o cota fixa).

Punctele 59 si 26 se unesc prontr-o dreapta , constituind directia unde se va transpune pensa de bust.

Construirea tiparului de maneca.Tiparul de maneca se construieste in baza dimensiunilor determinate pe tiparul produsului,la care urmeaza sa se monteza maneca.Determinarea corecta a acestor dimensiuni are o importanta deosebita pentru stabilirea undei concordante perfecte intre capul manecii si rascroiala produsului,asigurand prin aceasta o montare usoara si de buna calitate a maneci in produs.

Masurile necesare pentru tipar sunt:

-circumferinta rascroielii manecii cr=42cm;

-adancimea rascroielii maneci ar=35cm;

-latimea rascroielii Ir=11cm;

-lungimea manecii Lm=56cm;

-latimea manceci la tiv l tiv=12cm;

Pentru contruirea tiparului de maneca se traseaza o vertical pe care se ia un punct notat cu 1.

1-2=Ir/10+1=11/10+1=2,1cm.

1.Imaltimea capului de maneca se calculeaza din masura adancimii rascroielii manecii(ar) luata de tiparul contruit:

1-3ar/2=35/2=17,5cm.

2.Lungimea maneci e stabileste dupa masura luata pe corp in conditile realizari dupa comanda si masura individuala:

1-4=Ln=56cm.

Corectarea lungimii manecii in partea din fata:

4-5=3cm.

3.Pozitia cotului se calculeaza din valuarea lungimi manecii masurata pe cusatura interioara si se aplica pe desen de la punctul 3:

3-6=V.3-5/2-1cm.

Din punctele 2, 3, 4 si 6 se duc perpendicular pe vertical principala dusa din punctul 1.

4.Pozitia contra semnului de montare a manecii se calculeaza din latimea rascroielii manecii:

3-R=Ir/4=11/4=2,8cm.

5.Latimea manecii se determina in baza circumferintei rascroielii la bluza:

R-7=cr/2-0,5=42-0,5=20,5cm.

Masura latimi manecii se aplica de la punctul R (contrasemn)in directia oblica, pe orinzontala principal din punctul 2, iar intersectia cu orizontala se noteaza dijn punctul 7.Ddin punctul 7 se coboara o vertical, care se intersecteaza cu orinzontala 3 in punctul 8,iar cu linia cotului(orizontala din punctul 6-in punctul 9).

Pentru a se asigura o latime corespunzatoare a capului de maneca se va face urmatorul control:

2-7=Ir+5=11+5=16cm.

Daca masuratoarea coincide ,se coboara vertical din punctul 7.

6.Punctele ajutatoare pentru trasarea capului de de maneca:

2-10=V.2-7/2+1cm;

2-11=V.2-10/2;

8-12=V.2-10;

7-13=Ir/4+1=2,8+1=3,8cm.

PuncteleR si 11 se unesc printr-o dreapta care se va nota punctul ajutor 14:

R-14=R-11/2.

Se unsesc punctele 14 cu 10,10 cu 13 si 13 cu 12 cu drepte ajutatoare ,apoi cu ajutorul floralului se traseaza linia de contur a rascroielii manecii.

7.Linia tivului manecii:

5-15=12cm.

Masura latimii manecii la tiv este in functie de model.

8.Latimea manecii pe linia cotului:

6-16=1cm;

a-17=1cm.

Se unesc punctele R ,16, 5 si 13 ,17, 15, definind conturul fetei de maneca.

La tiparul de maneca redat desfasurat au intervenit urmatoarele schimbari:

-pozitia cusaturii interioare s-a stability la nivelul rascroielii la 5,5

cm,potrivindu-se cu cusatura lateral a bluzei;

-capul de maneca se alungeste cu 3 cm si se deschide pentru a-i

majora latimea necesara formatari creturilor;

-maneca se lasa tot atata de lata la nivelul tivului ca si in partea

superioara;

-se scurteaza maneca cu 2 cm, cu toate ca manseta va avea o latime

de 5cm.Prin aceasta,maneca fiind montata incretit pe manseta

, va avea un aspect bufant cum indica modelul.

Manseta de la tivul manceii are o latime de 5 cm si o lungime de 18cm.In afara lungimii,manseta se mai completeaza cu 4cm necesari petrecerii pentru butoane.

2.2 Transformarea tiparului clasic in model (scara 1:5)

Transformarea tiparului clasic incepe prin separate a fetei bluzei si a spatelui.

Transformarea fetei

Se consider a pe vertical prin punctul 12,punctul 59 astfel incat

12-59=8cm.

Prin punctul 59 se traseaza o linie orinzontala spre dreapta care intersecteaza rascroiala manecii in punctul 60.

Punctul 60 se uneste printr-o linie dreapta cu punctul 26.

Se sectioneaza linia vertical a ce trece prin punctul 26 si se inchide pensa de bust de pe linia umarului si se deschide pe linia 60-26.

Se sectioneaza tiparul apoi pe linia determinate de punctele 60,26,54,57.

Se recordeaza linia 26-60 printr-o linie rotunjita spre exterior,obtinand clinul lateral al fetei.

Pentru realizarea reversului se prelungeste spre stangalinia orinzontala ce trece prin punctul 31.

31-31`=3cm.Acesta se uneste cu punctul 13.

Se scurteaza fata pana la jumatatea distantiei dintre talie si sold. Pe linia de terminatie se considera punctul 31" astfel 39`-31"=2cm .31:se uneste cu punctul 35 printr-o linie dreapta.

Se sectioneaza tiparului fetei pe linia 60,26,55 si 58 obtinand astfel pieptul.Apoi se recordeaza punctele 60 cu 26 spre interior cu o linie curba cu aceiasi curba ca la clin.

Pentru realizarea inchideri la fata la fata din punctul 31¹ se traseaza spre stanga o linie orinzontala de 1,5cm astefl incat:

31^1-66=1,5cm

67-63=1,5cm.

Bezetul este montat, pentru aceasta parte din fata ce formeaza bezetul face corp comun cu pieptul propiu zis.

Latimea bezetului este cu 2-4cm mai mare decat latimea rezervei de suprapunere,deci:

63-64=1,5+4cm=5,5cm

66-65=5,5cm.

Transformarea manecii consta in scurtarea astfel:

Din punctul 10 se masoara pe vertical in17cm astfel incat:

10-18=17cm.

Prin acest punct 18 se traseaza o orizontala care intersecteaza cusaturile interioare ale maneci I in punctele 19si 20....

Se copiaza partea de deasupra acesteia orizontale a manecii si astfel obtinem maneca scurta.

Transformarea spatelui

Pe vertical care trece prin punctul 10 se considera punctul 61 astfel incat 10-61=8cm.

Prin punctul 61 se traseaza o orizontala spre stanga care intersecteaza

linia rascroielii manecii in punctul 62.

Se sectioneaza apoi tiparul spatelui prin punctele 62 ,49 ,53 si 51

obtinand clinul lateral al spatelui dup ace linia 62-49 a fost curbata spre

exterior.

Rascroiala gatului la spate se latest cu 3 cm pe linia umarului astfel incat 16-16¹=3cm

Linia 62-79 se rotunjeste spre interior exact ca la clin.

Constructia bezetului

Bezetul este montat,

Latimea bezetului este cu 2-4cm mai mare decat latimea rezervei de suprapunere,deci:

13-63=1,5+4cm=5,5cm

30-65=9cm

30-66=3 cm

Constructia gulerului:se construieste un dreptunghi:

1-2-3-4

cu 1-2=Pg+o,5=29cm.

1-4=7cm

1-5= =14,5cm

6-5=1,5cm.

Se traseaza o linie curba 1- 6 -2 care reprezinta partea inferioaraa gulerului.

Prin 4 si 3 se traseaza o curba paralela cu 1- 6 -2 .

Se prelungeste aceasta astefel incat 4-7=2cm

3-8=2cm

1-9=2,5cm.

Linia 9-2 este linia de resfrangere a gulerului.

Constructia tiparului de guler.Tiparul de guler se construieste pe baza unui unghi drept cu varful in punctul 1 si deschiderea orientate in sus.Pentru realizarea constructiei gulerului se pregetesc doua dimensiuni:

Rascroiala gatului din spate (1-15) masurata pe tiparul spatelui si rascoiala gatului din fata(29-30)masurata pe nivelul fetei:

1-15=6,6cm;

29-30=7,1cm

Constructia gulerului:se construieste un dreptunghi:

2- 3 -4

cu 1-2=Pg+0,5=29cm.

1-4=7cm

1-5= =14,5cm

6-5=1,5cm.

Se traseaza o linie curba 1- 6 -2 care reprezinta partea inferioara a gulerului.

Prin 4si 3 se traseaza o curba paralela cu 4-7=2cm

3-8=2cm

1-9=2,5cm.

Linia 9 - 2 este linia de resfrangere a gulerului.

2.3. Reproducerea sabloanelor la scara 1:5

Sabloanele sunt copii ale tiparelor care s-au adaugat rezervele de cusaturi.Pentru reazlizarea sabloanelor se aplica tiparul pe materialele din care se confectioneaza sablonul si apoi se traseaza cu ajutorul ruletei conturul tiparul plus rezervele de cusaturi.

Sablonul se marcheaza prin duferite semen sau cifre care indica numarul modelului pentru care s-a executat,denumirea detaliului,marimea careia i corespunde sablonul respective.Se traseaza liniile ce se vor reprezenta firul drept,cat si firul dublu.

Sabloanele servesc procesului de croit si controlul detaliilor croite.

Se adopta pentru rezervele de cusaturi:

-1 cm pentru tivurii

-1 cm cusaturi laterale si interioare la maneci,cusatura liniei

de simetrie a spatelui

-1 cm rascroiala manecii si gatului,imbinarea dublurii,

imbinarea clinilor cu pieptii si spatii

- 0,8 cm pentru prelucrat guler

-1 cm pentru aplicat guler.

4.Pregatirea si croirea materialelor

In cadrul acestei etape de lucru se urmareste transformarea materei prime in semifabricate.Procesul de transformare cuprinde poeratii de pregetire si de croire propio-zisa.

Procesul de pregetire si croirea propiu-zisa cuprinde urmatoarele operatii:

1.Calcarea si decatarea

2.Controlul si sortarea

3.Sablonul si spanuirea

4.Sectionarea spanului.

Calcarea si decatarea sunt operati care se aplica la inceputul pregatirii pentru croit,avand ca scop asigurarea unui aspect placut materialelor in ce priveste netezimea,luciul, uniformitatea si reducerea contractiei.In ordine tehnologica se asigura intai stabilitatea dimensional a materilor,prin decatarea ,iar apoi se definitiveaza aspect; prin calcare.

Decatarea este operatia de eliminare a luciului si reducere a contractiei din tesaturi.Aceasta operatiei se face prin umezirea materialului si uscarea lui in scopul fixarii la dimensiuni normale.Calcarea materialelor este procesul umidotermic care se aplica materialelor textile in scopul netezirii si imprimarii unui aspect mai placut prin aplatizarea si eliminarea denivelarilor formate pe material.

Controlul si sortarea. Materialele destinate pentru croit se controleaza din punct de vedere calitativ si cantitativ.Din punct de vedere fizico-chimic,controlul se face in cadrul receptiei unde se evindentiaza defectele extinse si neadmisibile pe produs.Aceste efecte se marcheaza pentru a fi observate la operatiunile urmatoare.Din punct de vedere cantitativ se verifica in special uniformitatea latimii materialului dintr-un balot.

Existenta neuniformitatilor va fi semnalata fie prin semen pe material,fie prin sectionarea in bucati a balotului.De asemenea ,controlul cantitativ urmareste cunoasterea dimenisiunilor fiecarui balot destinat croirii.Controlul tricoturilor sub aspect calitativ vizeaza tricoturile semiconturate,deoarece la cele tubular se elimina piesele cu defecte.Sortarea este o eperatie specifica tesaturilor si are in vedere gruparea balotilor pe latimi,fiind eticchetate si asezate pe rafturi cu mai multe compartimente.tesaturi cu latimi diferite in acelasi ballot vor fi incluse in compartimentul cu latimea minima continuta in acest balot

Sablonarea este operatia de conturare a sabloanelor pe suprafata materialului de croit.Aceasta operatie cuprinde lucrari de asezare a sabloanelor si trasarea conturului acestora pe material.

La efectuarea operatiei de sablonare se au in vedere urmatoarele conditii tehnice:

Asezarea sabloanelor pe material se face prin respectarea

firului de urzeala al materialului cu firul indicat pe sablon

asezarea sabloanelor pe material, se face conform

indicatilor marcate pe sabloane

evitarea marginilor tesaturilor

nesuprapunerea sabloanelor

respectarea flausului si a desenului din material la toate

piesele component

-suprafata materialului sa fie folosita cat mai rational pentru

Obtinerea unui consum specific minim.

Spanuirea materialelor este operatia prin care materialul se aseaza in straturi suprapuse cu lungimi si latimi egale.Dupa modul de asezare a straturilor,spanuirea poate fi pe material dublat sau desfacut,cu ata intr-un singur sens sau fata in fata.Spanuirea materialelor dublate se aplica la diferite produse din tesaturi sau tricoturi tubular in care detaliile sunt

Desenate numai pe jumatate,iar piesele rezultate sunt pereche.Spanuirea trebuie efectuata cu mare preciziein ceea ce priveste lungimea si latimea pentru a corespunde cu dimensiunile sabloanelor.Ca valoare ,inaltimea unui span nu poate depasi 15cm, deoarece la decuparea detaliilor pot aparea dereglari ale straturilor din material care poate duce la ingustarea detaliilor.

Sectionarea spanului.Pentru a putea fi transportat cu usurinta la croit, spanul rezultat in procesul de spanuire se taie pe sectiuni din care apoi se vor decupa detaliile produsului de confectionat.Spanul se sectioneaza traversal,numarul sectiunilor fiind determinat de lungimea si volumul sau.

Operatia de sectionare trebuie sa se efectueze cu respectarea unor conditii tehnice:

-respectarea liniei de trasaj si evitarea abaterilor de la

conturul stabilit prin sablonare

pastrarea pozitiei foilor pe span so evitarea inclinarii acestuia cand are inaltimea maxima

sectiunile rezultate din span sa aiba marimea accesibila trasnportului optim la masina de decupat

Pentru pastrarea formei spanului de sectionat,acesta se fixeaza prin puncte de coasere sau cu cleme de fixare.

Decuparea detaliilor este operatia in care detaliile conturate pe span se obtin prin taierea acestora din spanul format.Decuparea detaliilor se face de catre personal cu calificare corespunzatoare acestei operatii.

La efectuarea operatiei de decupare trebuie respectate urmatoarele conditii tehnice:

- taierea spanului se face pe linia de trasaj pentru a nu se

modifica dimensiunile si formale detaliilor

- spanurile formate din material lucioase se vor fixa cu cleme

special sau prin puncte de coasere

-la taiere,se decupeaza intai detaliile mari si apoi cele de mici

dimensiuni

-detaliile decupate din span formeaza in pachete pe marimi de

produse corespunzatoare sabloanelor utilizate.

5. Confectionarea produsului

5.1.Elaborarea procesului tehnologic de confectionare

Imbracamintea confectionatadin produse textile se compune din detalii principale si detalii secundare.Detaliile principale sunt parti component ale imbracamintei care nu pot lipsi din structura fizica a unei vestimentatiei clasice.Aceste detalii principale sunt reprezentate la imbracaminte fixate pe umeri prin spati,piepti,guler si maneci.Rochiile si bluzele ,in functie de moda pot fi prevazute fara maneci si guler.

Detalii secundare sunt acele component ale imbracamintei care pot lipsi din structura fizica a produsului.

Tehnologia de confectionare a unui produs cuprinde ,in structura sa ,etape de lucru si de operatii de executie prin care se realizeaza tranformarea semifabricatelor in produs confectionate.Aceste etape de lucru si operatiile de executie formeaza procesul tehnologic de confectionare al produsului si se desfasoara in flux continuu.

Procesul tehnologic de confectionare cuprinde totalitatea operatilor de transformare a semifabricatelor in produse finite.

In cadrul procesului de confectionare,fiecare etapa de lucru cuprinde mai multe operatii determinate de complexitatea produsului ce se confectioneaza.Acestea se desfasoara pee tape dupa cum urmeaza:

-prelucrarea detaliilor este etapa de lucru in care fiecare detaliu

principal se prelucreaza separate si se asambleaza cu detaliile

secundare ce-I apartin.In cadrul acestei etape ,fiecare din aceaste

detalii se coase,se calca si se imbina prin cusaturi

-asamblarea detaliilor este etapa din procesul de confectionare in

care principalele detalii se unsesc prin coasere sau prin lipire,

constituind produsul confectionat.In cadrul acestei etape sunt

utilizate duferite operatii de pregatire,coasere si de calcare

-finisarea produsului este etapa de lucru in care produsul

constituit prin asamblare este adus la forma ,dimensiunile si

aspectul final.In cadrul acestei etape sunt utilizate operatii de

pregatire,modelare,curatire sau corectare.

Etapele procesului confectionarii sunt constituite din operatii ce pot fi clasificate astfel:

a.      Operatii de pregatire

b.     Operatii de coasere

c.      Operatii de calcare

2.In functie de etapa la care se utilizeaza

a.Operatii de prelucrare

b.Operatii de asamblare

PROCES TEHNOLOGIC DE CONFECTIONARE BLUZA FEMEI

Timp total de executie 727.4s=33 min 40 s

5.2 Prezentarea utilajului de baza

Masina simpla de cusut

Masina simpla de cusut este folosita pentru obtinerea cusaturii tighel.Functioneaza cu doua de ata montate unul la partea superioara la ac,iar al doilea la partea inferioara la suveica. Masina este actionata

Mechanic,cu ajutorul unui motor electric.Viteza de coasere la masina simpla este variabila.Industria confectilor din tara noastra este dotata cu masini simple de diferite constructii;masini Super si Metelotehnica de constructive romaneasca,masini PFAFF,Durkopp si Singer de constructive germana,NEECHI italiana,Minerva cehoslovaca,Lucznic poloneze etc.

Masina simpla de cusut[ fig 5.1] functioneaza cu productivitate ridicata,realizand 3000-4000 impusaturi/min.Este prevazuta cu apucator rotativ si ungere central,fiind alcatuita din doua parti principale;masa de lucru si corpul masinii.Masa de lucru este partea care formeaza suportul corpuli masini.Masa masini este formata;din masa propriuzisa 1,

Prevazuta cu motorul electric 2,de la care se face actionarea arborelui

Principal.Cuplarea motorului cu arboreal prinx=cipal al masinii se face prin pedala 3 care ,impreuna cu tija 4 si parghia dubal 5,cupleaza discul de fictiune 6 cu discul 7 dr pe axul motor.Prin acest contact,miscarea de rotatie a motorului 2 se transmite ,prin roata de curea 8 cureaua 9,la roata 10,montata pe arboreal masinii.Decuparea celor doua discuri se face de catre arcul 11,care actioneaza parghia 5 in sensul invers cuplarii.

Corpul masinii reprezinta partea superioara in care sunt montate mecanismele functionale si organelle lucratoare ale masinii.In partea dreapta se afla roata volan si roata curea prin care se actioneaza arboreal masinii.

Rolul masinii simple in procesul de productie este de a realiza cusatura tighel necesara coaserii al operatile de asamblare si fixare a detalilor.La cusatura tighel,pasii cusaturi se depun in serie,in parallel sau oblic.in funtie de pozitia pasilor cusatura tighel poate fi;tighel simplu,in parallel sau zig-zag.

Cusatura tighel simplu se formeaza din doua fire de ata care se depun pe ambele fete materialul cusut.Cele doua fire se implatesc prin puncte de legatura care se formeaza pe mijlocul grosimi straturilor ce se prelucreaza.Intre punctele de legatura ale celor doua fire se formeaza pasul p,care are o lungime variabila de la 0 la 5 mm.Tighelul.

Organele de lucru al masina de cusut

Organele de lucru la masina de cusut sunt cele care participa direct la formarea cusaturi.

Acul (fig 5.3.1)Indeplineste rolul de a transporta firul de la ac prin straturile de material si de a forma ochil pentru impletire cu firul de la ac prin straturile de material si de a forma ochil pentru impletire cu firul de la sueveica,este format din butucul 1 , care se monteaza in tija suport tija 2,varful 3 prevazut cu orificiul 4 ce conduce firul,santurile 5,6 cu rolul de a finetea firul de ata,de finetea materialului cusut si de operatia ce se executa.In general acele utilizate la masinile de cusut au urmatoarele dimensiuni;lunigimea totala este de 35 la 50mm,diametrul tijei de o,55 la 2,1mm iar lungimea orificiului prin care trece ata de cusut este de 1-2,5mm.

Finetea acului este data prin gradul de subtirime care se exprima in sutimi de milimetru.In industria confectiilor din tara noastra sunt utilizate acele de masina avand finetea de la 70 la 150 crescand si descrescand din 10 in 10

Conductorul de fir(fig5.3.2)-Are rolul de a conduce firul de la ac si de a-l tensiona dup ace a fost impletit cu firul de suveica.Conducatorul de fir 1 este montat in bratul debitor 2 al mecanismului in functie de numarul firelor de ata la partea superioara,conducatorul de fir poate fi prevazut cu unul sau doua orifice.

Apucatorul (fig5.3.3.)Indeplineste functia de a prinde bucla formata de ac si de a o impleti cu firul de suveica.La masina Super apucatorul efectueaza doua rotatii pentru fiecare rotatie a arborelui principal,in care la prima rotie prinde bucla si o infasoara pe suveica,iar la a doua rotatie,iese din bucla si merge in gol.Ca parti component,apucatorul este alcatuit din;corpul 1 ,carlig de prindere 2 si lacasul 3 pentru sustinerea pe ax.

Suveica(fig5.3.4)Are rolul de a purta firul inferior si de a-l tensiona pentru formarea cusaturii.Ca parti component,suveica masinii este alcatuita din corpul 1,locasul 2 de stabilizare in carcasa 5 de asigurare in carcasa.

Trasnportorul (fig5.3.3.)Indeplineste functia de a trasnporta materialul in timpul coaserii,fiind compus dintr-o cremaliera dintata,prevazuta cu doua sau trei randuri de dinti.Pentru transportarea materialului,transportorul efectueaza o miscare compleza compusa din;ridicare,inaintarea, coborarea,retragere de unde ciclul este reluat.

Piciorusul(fig5.3.6).Preseaza straturile de material pe transportor in vederea realizari transportolui.Ca parti component piciorusul este alcatuit din;talpa 1 montata la suportul 2,orificiul 3 si locasul de montare .

Piciorusele pot fi de diferite tipuri,in functia de cusaturile ce se realizeaza in procesul coaseri.Astfel se deosebesc;piciorus simplu I,piciorus cu

articulatiei II,piciorus cu rola II.

picirusul simplu are talpa si suportul dintro singura piesa,fiind lipsit de mobilitatea necesara presarii materialul

piciorusul cu articulatie are talpa calculate la support ceea ce permite o buna presiune a materialului atat pe strturile simple cat si pe straturile cusute cu denivelari.

Piciorusul cu rola are in locul talpi o rola de presiune care asigura o tensionare a stratului superior in timpul coaseri.

Toate organelle lucratoare ale masinii de cusut sunt actionate prin mecanisme care le stabilesc functia si felul miscari.

-cuplarea motorului electric cu sursa de enrgie prin rotirea comutatorului;

-bobinare firului la suvei si introducerea suveicii in masina;

-verificarea cusaturii prin coasere pe deseuri de material.

Pentru coasere,materialul este asezat sub piciorusul de fixare dupa care se actioneaza pedala pentru functionarea masinii.Verificarea cusaturi se face sub aspect calitativ,urmrindu-se uniformitatea si desimea pasilor,aspectul estetic pe ambele fete etc.

Ungerea masinii. Operatia de ungere a masinii de cusut se face pe baza recomandarilor din cartea tehnica a fiecarei masinii.Masina de cusut se unge cu ulei special Tb 5005.Punctele de ungere sunt marcate oe carcasa masinii astfel incat sa fie usor vizibil.La masina de cusut industrial se face ungere central cu circuit continiu.Pentru acesta, instalatie de ungere este prevazuta cu un bazin central in care se gaseste lubrifiantul si mecanismele de ungere la partea superioara si la apucator.

Alimentarea rezervorului cu ulei se face de catre personalul de intretinere a sectiei sau a intrepinderii.

CAPITOLUL II

PREGATIREA FABRICATIEI

ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCTIE

1.Defalcarea planului de productie pe perioade

calendaristice

Avand o norma zilonica de 350 de bucati pe 8 ore lucrate,putem determina productia saptamanala,lunara si anuala.

Saptamana de lucru este de 5 zile a cate 8 ore pe zi,de unde deduce ca . sptamanal, se obtin 750 de bluze pentru femei.

Total :83650 bucati/an

2. Organizarea CTP-ului

In cadrul intrepinderilor, controlul ethnic este un department care se ocupa cu problema calitatii produselor.Scopul sau este asigurarea prin control a unei productii de calitate superioara. Imbunatatirea calitatii produselor trebuie sa constitue o sarcina pentru fiecare muncitor.

Controlul ethnic in intreprinderi trebie sa cuprinda toate sectile productive.Pentru buna desfasurare a muncii serviciului control ethnic,trebuie avut in vedere specificul sectiilor de baza ale intreprinderii si utilajele acestor sectii.In general in cadrul unei intreprinderi de confectii exista urmatoarea forma organizatorica a serviciului control ethnic.Cu urmatoarele atributii:

-Seful serviciului raspunde de calitatea produselor pe intreaga intrepindere si ia toate masurile pentru asigurarea calitatii

superioare a produselor.In activitatea sa este ajutat de sefii sectiilor

cu problema calitatii, care raspund direct de calitatea productiei in cadrul serviciului.

-Seful receptiei in materiei prime raspunde in fata sefului

de serviciu pentru calitatea tesaturilor,furniturilor si a garniturilor intrate in intreprindere.In activitatea sa,seful receptiei este ajutat de controlorii de la rampele de control de la mesele simple,unde se desfasoara operatia de control in cadrul sectiei.

-Controlul calitatii e la croit raspunde de calitatea operatilor effectuate in cadrul sectiei de preparative si croit.Avizul sare asupara calitatii produselor semifabricate.Activitatea sa este concentrate asupra operatiei de control a pachetelor la care stabileste calitatea.

-Controlul calitati al sectia de confectionat ,raspunde de calitatea produselor din sectia, de asamblare si transportului acestora la magazine in activitatea sa,controlul calitatii din sectie esrre ajutat de maistrii, instructor,de verifcatorii produselor finite si de totii muncitorii care activeaza in procesul tehnologic de confectionare.

-Muncitorii contribuie la inbunatatirea calitatii produselor prin efectuarea operatilor de calitate superioara si prin controlul asupra operatiilor anterioare efectuate.

In urma controlului tethnic efectuat este obligatoriu ca toate defectele constant sa fie remediate.Dupa remedierea, produsului este controlat din nou si numai dupa aceea se admite plierea si impachetarea pentru livrare.

3.Instructiuni privind tehnica securitati muncii

Tehnica securitatii muncii est o disciplina care se ocupa cu studiul influentelor posibile ale unor factori daunatori din procesul de munca asupra sanatati muncitorilor si cu masuri de prevenire si de combatere a lor.

Pentru ducerea al indeplinirea a acestor masuri au fost elaborate diferite reglementeri prin care sunt stabilite drepturile si indatoririle fiecarui om al muncii legate de problema tehnicii securitatii muncii.

In acest scop sunt formate comisii si responsabili de probleme pe intrepinderi, sectii,ateliere,care se ocupa de rezolvarea problemelor de protectia muncii si tehnica securitatii muncii:

Obiectivile care stau in fata acestei comisii sunt:

-determinarea locurilor de munca periculoase din

intrepinderi, la care se pot produce accidente de

munca sau imbolnaviri profesionale

-studierea cauzelor care produc accidente de munca

sau imbolnaviri profesionale

-elaborarea de masuri corespunzatoare,care sa previna

accidentele de munca si imbolnavirile profesionale

-studierea in practica a masurilor de tehnica securitatii

muncii,menite sa imbunatateasca conditile de munca

ale muncitorilor.

B Masuri de protectia muncii la masinile de cusut

La masinile de cusut se produc accidente de munca daca nu sunt luate masuri de prevenire.Accidentele pot fi mecanice si electrice.Accidentele mecanice por surveni de al acul de cusut prin intepaturi la degete, de la piciorus prin strivirea si de la cureaua de transmisie, prin smulgeri si intepaturi.Accidentele electrice au drept cauza defectarea carcasei intrerupatorului si producerea de scurt circuite datorate nelegarii instalatiei la pamant.Pentru prevenirea accidentelor de munca sunt necesare:instruirea tehnica a personalului operativ,aplicarea dispozitivelor de protective si folosirea echipamentului individual de protective.Instruirea tehnica a personalului de deservire se face atat la angajare,cat si periodic.

Inainte de inceperea lucrului se va verifica:

-daca masa masinii este fixate pe cadrul metallic de sustinere

-daca corpul masinii este montat in bolturi de articulatie cu

masa de lucru

-daca motorul electric este montat pe cadrul de fixare

pentru a nu cadea in timpul lucrului si daca instalatia

electrica este izolata

-daca motorul electric este legat la pamant pentru evitarea

Electrocutatrii

-daca carcasa de la intrerupator nu este sparta sau cazuta

de la locul sau

-daca masina este dotata cu dispositive de protective la ac

si la transmisie

-daca cadrul de sustinere a mesei de lucrul este montat pe

suporturi de cauciuc sau de pluta.

In timpul lucrului se vor respecta urmatoarele conditii:

-curatarea si lubrifierea se vor face numai dupa ce

masina a fost oprita si s-a interrupt curentul electric

-punerea masinii in functiune se face numai dupa

ce dispozitivile de protectie au fost montate

-pornirea si oprirea masinii se vor face numai prin

pedale, fara a se pune mana pe volant

-in timpul lucrului, privirea va fi indreptata numai

asupra lucrului si utilajului

-se interzice muncitoarelor sa lucreze la masina de cusut

fara basma de protective

-schimbarea sau punerea curelei in timpul functionarii

masinii este interzisa

-toate repatile si intrventile la masina de cusut se vor

face numai de personal calificat in acest sens

-in timpul functionarii,daca se aud zgomote suspecte operatorul este obligat sa opreasca masina sis a anunte

mecanicul de intretinere

Echipamentul de protective a personalului muncitor este format din halite sau bluze la barbate,basma si pantofi cu tocul jos la femei.

Curatarea masinilor de scama si de praf se face la terminarea si inceperea schimbului.

4.Masuri de prevenire si stingerea inciendilor

A Cauzele producerii incendiilor in intreprinderi de confectii

In cadrul intrprinderilor de confectii exista o serie de factorii care pot constitui surse de inciedii daca nu sunt luate masuri de prevenire.

1. Focurile deschise: acestea produc inciendii ca urmare a contactului materialelor combustibile cu focul.In industria de confectii focurile

focurile deschise sub forma de flacari sunt provenite de ,la chibrituri aprinse,de la lampi de lipit si de la focuri obisnuite.

2.Corpuri si suprafete incalzite:acestea constitue o cauza principal a inciendiilor.Instalatiile de incalzire,desi functioneaza la temperature sub 100 grade Celsius,pot favoriza aprinderea unor material textile sis came pe care le usuca si le adduce in stadiul usor inflamabil.Ca masuri de prevenire a incendiilor la instalatiile de incalzire se recomanda curatarea acestora si izolarea lor de material prelucrate in incapere.Masiniile de calcat manual care functioneaza la temperature de peste 100 grade Celsius,prin supraincalzire,pot produce incendii.

b Mijloace folosite pentru combaterea incendiilor

1.Nisipul se foloseste prin aruncarecu lopata pe substanta combustibila in ardere.Poate fi utilizat la combaterea incendiilor in care ard material lemnoase,chimice,electrice,textile etc.

Nisipul este depozitat in lazi la locuri usor accesibile in caz de incediu.

2. Apa este un mijloc principal de combatere a focului.Poate fi utilizat impotriva focului sub diferrite forme:

-sub forma de jet cand ard material solide-lemnoase

-sub forma de ploaie cand ard material fibroase

-sub forma pulverizata cand ard material combustibile lichide

si solide

-sub forma de abur cand ard material uscate si groase,iar

arderea are loc in mediu inchis.

Prin aruncarea apei pe matrial,acesta scade temperature materialului combustibil si inabusa focul,inpiedicand alimentarea cu oxygen din aer.Apa este contraindicata pentru

Combaterea focului in care ard substante explosive,instalati electrice si substante chimice inflamabile.

3.Substantele chimice reprezinta un mijloc important pentru combaterea focului in care ard material chimice ,electrice,substante grase si farmaceutice.Substantele chimice utilizate pentru combaterea incendiilor pot fi sub forma de spuma chimica, spuma mecanica,bioxid de carbon sau de prafuri uscate.

Spuma chimica este o substanta rezultata din combinarea chimica a acidului sulfuric sau a bicarbonatului de sodium,reactia celor doua substante se produce in interiorul stingatorului cu spuma

cand aceste vin in contact.Spuma mecanica este o substanta chimica care se produce prin amestec cu emulsie.Amestecul se realizeaza cu o instalatie speciala actionata mechanic.Bioxid de carbon este un gaz incolor care sub presiune trece prin stare lichida.Fiind rau conducator de electricitate,este utilizat la combaterea incendiilor electrice.Prafurile chimice sunt alcatuite din bicarbonate de sodium amestecat cu praf de talc sau nisip.Sunt utilizate la combaterea focului in care ard masini si instalatii electrice sau motaore cu ardere interna.

c Norme e preveniresi stingere a incendiilor

Pentru prevenirea si stingerea incediilor sunt elaborate norme special:

-Organizarea prevenirii si stingerea incendilor se face prin:

stabiliria masurilor necesare pentru fiecare loc de munca.A inventarului necesar la dotarea cu acest inventor,organizarea nominal a echipelor de stingere a incendiilor pe schimb de lucru si instruirea acestora cu sarcinile ce le revin,popularizarea si obligatiilor pe care le are personalul muncitor in caz de incediu.

-Oblugatile personalului din intrpinderi consta in cunoasterea prevederilor normale de prevenire si stingere a inciendilor la locul de munca,indeplinirea in termen a sarcinilor ce le sunt stabilite privind prevenirea stingeri incendilor,,interzicerea blocarii culoarelor si a scarilor de trecere cu material c ear imiedica interventia in caz de incediu,evitarea focurilor deschise la locul de productie sau in alte locuri de unde este pericol de incendiu

cunoasterea locului unde sunt mijloace de stingere si modul de actionare in caz de incendiu,participarea al stingere incediilor si la

evacuarea personalului din atelier,intretinerea in stare de curatenie a utilajului folosit in procesul de productie si a mijloacelor de prevenire si combatere a incendiilor.

-Masurile tehnice de prevenire a incendilor sunt urmatoarele:

ascutirea cutitelor la masian de taiat spanul se va face dupa curatarea de scama a masinii si inchiderea instalatiei de absortie,instalatia de forta montata pe sau sub pardoseala vor fi protejate impotriva loviturilor mecanice,masinile de calcat vot fi verificate saptamanal in privinta starii lor tehnice,este interzisa folosirea legaturilor electrice provizirii si introducerea conductelor electrice in prize fara stecar,la terminarea lucrului maistrul sectiei este obligat sa verifice daca masinile de calcat elctrice si motoarele electrice au fsot deconectate de la curentul si scoase din prize,utilajele si agregatele noi vor fi date in folosinta numai daca sunt in stare de functionare perfecta si dup ace personalul de deservire a fost instruit cu privire la modul de intretinere si cunoasterea sarcinilor de prevenire si stingere a incendiilor.

Concluzii

Pentru intocmirea acestui proiect am respectat normele tehnice dintr-un atelier de confectii, am gandit sectia proiectata pentru lucrul in linia tehnologica,avand in vedere avantanjele acestei benzi de lucru:

-procesul de productie se desfasoara in flux continuu,

operatile se executa seccesiv

-productia este ritmica,ceea ce determina executarea

Operatilor in acelasi timp

-operatiile sunt mici ca timp de executie

-trasportul semifabricatelor mechanic

folosiri mai eficiente a masinilor

-imbunatatirea calitatii muncii.

Modelul ales de mine va fi confectionat dintr-un material cu un prêt redus, ceea ce duce la un prêt de vanzare acceptabil,prin acest lucru fiind justificat numarul de produse obtinute annual.Am ales utilaje perfomante,cu o productivetate ridicat,astfel contribuind in primul rand la obtinerea unei calitati sporite si,nu in ultimo rand,la o productivitate ridicata.

Consider ca am abordarea toate problem in conformitate cu cerintele actuale impuse unui atelier de confectii,obtinind in final un produs de o calitate ridicata.

Bibliografie

1.Brumarie Aurelia-Proiectare imbracamintei,Curs litografiat,Iasi 1989

2.Ciuca Florica,Galben Eugenia-Croitoire pentru toti,Editura Tehnica,Bucuresti 1988

3.Ciontea Gheorghe,Stoica Florica-Tehnologia confectiilor din tesaturi,Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti,1963

4.Ciutea Maria,Dragu Petrache-Manualul croitorului,Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti 2001

5.Manuale de tehnologie,anii II ,clasele IX-XII

6.Reviste si articole de specialitate

7.E Iosif,G Penciu D.Miroslavici,E Bucuresti, G Ciontea,V Cociu

"tehnologii textile si de confectii"-Manual pentru licee industrial cu profil de industrie usoara,clasele a IX-a si aX-a,Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti,1984

8.Caiete de notite modulele:

Prelucrarea reperelor

Pregatirea tesaturilor si tricoturilor pentru confectionare

Construirea tiparelor reperelor produselor textile