Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » confectii
LUCRARE DE SPECIALITATE CONFECTIONER PRODUSE TEXTILE - Organizarea unui atelier de confecti textile din tesaturi care produce zilnic 350 bucatii de bluze pentru femei

LUCRARE DE SPECIALITATE CONFECTIONER PRODUSE TEXTILE - Organizarea unui atelier de confecti textile din tesaturi care produce zilnic 350 bucatii de bluze pentru femei



LUCRARE DE SPECIALITATE

           CONFECTIONER PRODUSE TEXTILE

                             PLANUL LUCRARI

Tema proiectului

Memoriu justificativ

CapI.Elaborarea documentatiei tehnice in sistem industrial

   1 Alegerea sortimentului de articole si modelului.

1.1    Prezentarea schitei de articole si modelului.


1.2    Prezentarea elementelor structural si a caracteristicile lor

1.3    Propuneri de material pentru executie                                                                                   

   2 Constructi grafice.

  2.1 Constructia tiparului clasic scara 1  :5

        2.2 Transformarea tiparului clasic in model

        2.3Reproducerea sabloanelor la scara 1:10

   3 Calculul normei de consum

           3.1 Elaborarea incadrarilor scara 1:5

           3.2Calcul indicilor de consum

   4 Pregatirea si croirea materialelor

   5 Confectionarea produsului

           5.1Elaborarea procesului tehnologic de confectionare

           5.2 Prezentarea utilajului de baza

CAPII Pregatirea fabricatiei.Organizarea procesului de productie.

     1 Defalcarea planului de productie pe perioade calendaristice

     2 Organizarea controlului ethnic de calitate

     3 Instructiuni privind tehnica securitatii muncii

     4 Masuri de prevenire si stingere a incendilor

      Concluzii

      Bibliografie

 

                                    

                                 Tema proiectului

         Organizarea unui atelier de confecti textile din tesaturi

          Care produce zilnic 350 bucatii de bluze pentru femei       

                    

                              MEMORIU JUSTIFICATIV

 

          Produsele de imbracaminte , prin elementele lor componente sunt intr-o  permanenta tranformare, dictate de tendintele ce se manifesta in moda,                                                                

Cum ar fi:materii  prime,  culori,  desene,  linii de  croiala,  caracterul si

destinatia lor.

            Pentru a satisface cerintele si exigentele populatie,trebuie sa se tina

seama permanent de evolutia modei. Varietatea sortimentelor de confectii cu marea lor diversitate de caracteristici estetice si tehnice,impune pregatirea

tehnica a productiei fiecarui ,model,inainte de intrarea lui in fabricatie.

           Constructia imbracamintei este partea cea mai importanta a proiectarii

Constructive si consta in doua etape successive:o etapa de creatie finalizata cu elaborarea tiparelor produselor si o etapa tehnica.

             Elementele care formeaza documentatia tehnica sunt:

-        modelul nou creat

-        sabloanele

-        normele interne si standardele

-        consumul specific

-        procesul tehnologic de confectionare                                

             Lucrarea de fata a fost conceputa astfel incat la final sa concluziona-m eficienta obtinerii produselor.Lucrarea a fost structurata in doua capitol:

primul capitol cuprinde etapele pentru crearea modelului,constructia

tiparelor si obtinerea sabloanelor,iar cel de-al doilea capitol cuprinde

tehnologia de fabricatie a produselor,organizarea C.T.C si norme de protectie a muncii.

            Modelul propus este astfel ales incat in timpul conceperii si

confectionarii lui sa utilizam utilaje performante,iar final sa obtinem un

nivel de calitate ridicat.

                            

                                 CAPITOLUL I

 

          ELABORAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE IN 

                                  SISTEM INDUSTRIAL         

           

   

     

           1:2        Prezentarea elementelor structural si  a

           caracteristicile lor

              Bluza pentru femei este un produs practice,care se realizeaza intro

varietate foarte mare de modele.Bluza se poarta ca o completare la fusta sau

palton. Poate fi purtata peste pantaloon sau prinsa sub cordonul fustei.

           In moda actual, bluza are lungimi si croieli diferite.Gulerele sunt

Inguste atunci cand exista,cu steiuri si uneori fente.Vara, bluza cu bretele

(gen furou) poate fi facuta din acelasi materiala cu fusta(de preferinta matase)si purtate seara.Broderia sau dantela pusa la bordaj sau incrustata

este o garniture specifica bluzei de influenta romantica sau bluzei cu bretele

pentru seara.Umerii sunt largititi prin creturi sau efecte de pliu.

            Modelul ales este o bluza cu maneca scurta, guler simplu indoit.Ea

este cambrata in talie cu ajutorul clinilor la fata si la spate si cusaturilor

laterale.Bluza se incheie la fata cu ajutorul a 4 nasturi asortati.

           Deci ,aceasta bluza este formata din urmatoarele detalii:

                     -2 piepti

                     -2 clini fata

                     -2 spati

                     -2 clini sapte

                     -1 detaliu guler

                     -2 maneci

           Vom utilaza urmatoarele masini:

-        masinade cusut simpla

-        masina de cusut surfilalata triplock

-        masinade cusut butoniere drepte

-        fier de calcat cu abur.

               1.3.  Propuneri de material pentru executie

          Industria de confectii ofera o gama larga de materii prime,tesaturi,

tricoturi,  netesute , piele ,blana naturala, si materiale inlocuitoare ale acestora.

Sortimentele acestora material se inoiesc si se diversifica permanent

 oferind  material cu caractesitici noi.Alegerea corecta a materialelor pentru

un produs de imbracaminte determina in mod hotarator calitatea si

economitatea produselor si posibilitatilor de executare ale acestora. La

alegerea materialelor pentu un anumit produs este necesar sa se faca o evaluare complexa a caracteristicilor materialelor necesare constructiei si realizarea formei modelului in timpul  confectionari si mai ales in timpul

purtarii produsului.

           Alegerea materialelor necesare  confectionari  unui  produs dat  se

dasfasoara   in  patru  etape:

-        priam etapa are ca  obiective  stabilirea  caracteristicilor

tehnice ale produsului , descrierea functiilor principale ale

produsului in functie de destinatie  si de  conditiile  de

exploatare.In aceasta etapa se face o caracterizare ampla a

produsului,  cu  prezentarea       particularitati     de   ordin

constructive,a posibilitatilor de rezolvare cromatica, desenul si forma materialului.

-        In a doua etapa  se  stabileste   cerintele   generale   impuse            

materialelor, se intocmeste o lista a caracteristicilor

principale ale materialelor.Aceste  cerinte se pot grupa in cinci categori:cerinte  privind corespondenta  valorilor

principale  propietati ale materialelor cu datele documentelor normative,cerinte constructive ,cerinte igienice impuse  materialelor,cerinte privind rezistenta la uzura a materialelor,cerinte estetice.

-        a treia etapa reprezentata de alegerea corecta a

materialelor pentru produs .Aalegerea se face in urma

consultari cataloagelor de ,monster ,a listelor de preturi si copmparari ale corespondentei materialelor cu cerinte si valori normative.

-        In a patra etapa se fac recomandari privind modul de

rezolvare constructive a produsului, parametric tehnologici

ai operatilor de executat, precum si conditile de intretinere si exploatare a produsului .  Alegerea corezpunzatoare a

materialelor pentru executiea produselor de imbracaminte

garanteaza obtinerea unor produse de inalta calitate

    Rolul principal in component unui obiect vestimentar il indeplineste

materialul de baza .Ca urmare, materialul de baza se numeste materialul 

care  indeplineste functia principal  la  produs si este intrebuintat la

la confectionarea fetei produsului .Exeptia apare la anumite produse cum  ar

pardesiuri pentru  ploaie sai bluze de vant , etc. unde materialul de baza poate  fi utilizat  si pentru dublarea acestuia  avand in acest caz si rol de captuseala(sau de material auxiliar).Pentru confectionarea imbracamintei se pot folosi diferite material de baza,acestea fiind in functie de produs(jachete,pardesie,rochii,etc)si de destinatia pe care o are produsul confectionat in procesul purtarii (imbracaminte de seara, de lucru, etc.)

Materialele care pot fi utilizate cu rol de material de baza sunt

tesaturile , tricoturile,blanurile ,pieile natural sau sintetice si textile netasute.

Confectionarea modelului se poate face din tesaturi si tricoturi in diferite

context.

           Pentru exemplul luat se allege ca material de baza o tesatura elstica din fire de poliester in amestec cu fire de lycra.

           Latimea cu marginea 150 cm.

            Ca material auxiliare se considera material utilizate la confectionarea

imbracamintei ,care , in functie de produs si model, pot lipsi din component

produsului.

           Principalele materiale  auxiliare sunt:captuselile ,intariturile ,ata de

Cusut,furniturile  si diverse garnituri

            Pentru obtinerea acestui model este nevoie de ata de cusut   PES 100% , de 4  nasturi la culoare,insertii pentru guler.

           

 

                      

      Materiale de baza

      Materiale auxiliare

   2.Constructii grafice

          2.1 Constructia tiparului clasic (scara 1:5)

Constructia tiparului de bluza se realizeaza in baza masurilor clasice:

           -inaltimea corpului                   IC=168 cm

           - lungimea taliei                       Lt=41cm

           - lungimea produsului              Lpr=65cm

           - inaltimea bustului                  Ib=26cm

           - lungimea   taliei in fata          Ltf=45,5cm

           - latimea spatelui                      Is=17cm

           - latimea bustului                      Ib=19cm

           -circumferinta bustului             CB=84cm

           -circumferinta taliei                  CT=70cm

           -circumferinta soldului            CS=96cm

           -lungimea maneci                     Lm=63 cm

Adaousul de lenjeritate fata de masurile anatomice este de 4 cm, ce se   imparte pe cele trei dimensiuni principale.

       Pentru corpurile cu o comformitie dezvoltata normal sunt suficiente numai  urmatoarele masurii:

                          -IC=168 cm

                          -CB=84cm

                          -CT=70cm

                          -CS=96cm

                          -Lm=63cm

Construirea tiparului de bluza.Pentru construirea tiparului de bluza se traseaza un unghi drept cu varful in punctual 1.

        1.Adancimea  rascroielii manecii se stabileste ,in functie de modelulu manecii proiectate:

               1-2=Ars+0,5=19,7+0,5=20,2cm

 Coeficientul de 0,5 poate fi mai mare sau mai mic,in functie de modelulu manecii.

       2.Lungimea taliei se stabileste in baza masurii luate sau calculate .In conditile construirii tiparului pentru productia de serie , aceasta masura se calculeaza:

              1-3=IC/4-1=168/4-1=41cm

In cazul construirii tiparului pentru o comanda dupa masura individuala se foloseste valuarea masurii luate pe corp ,care poate fi majorata sau diminoata in functie de model

3.  Pozitia liniei soldului se stabileste insumand  Ara si Lt:

                        1-4=Ars+Lt=19,7+41=61 cm.

 

4.  Lungimea  produsului se stabileste masurand din punctual 1 lungimea totala a produsului:

                        1-5=Lpr=65cm.

   Din punctele 2,3,4,si 5 se traseaza cu ajutotrul echerului drepte perpendinculare care vor reprezenta: linia bustului , a taliei , a soldului si a  tivului.

  5.Devierea liniei de mijloc a spatelui rezolva in acelasi timp si cambrarea in talie:

                 3-6=4-7=2cm

Punctele 1,6 si 7 se unsesc cu drepte ajutatoare,constituind linia de mijloc a spatelui care se intersecteaza cu linia tivului in punctul 8 si cu linia bustului

(orinzontala din puntul 2)in punctual 9:

         6.Latimea spatelui se determina de la punctual 9:

                      Is=CB/8+5,5=92/8+5,5=11,5+5,5=17cm;

                                         9-10=Is+ad=17+1-18cm

         7.Latimea rascroielii se determina de la latimea spatelui puntul 10.

                Ir=CB/8-1,5=92/8-1,5=11,5-1,5=10cm;  

                10-11=Ir+ad/2=10+1/2=11/2=5,5cm;

                                       11-12=10-11=5,5cm.

        8.Latimea bustului se stabileste de la punctual 12,determinandu-se

astfel a treia sectiune pe latimea tiparului,afland totodata latimea totala a tiparului pana la linia de mijloc a fetei:

                    Ib=CB/4-4=92/4-4=23-4=19cm;

       Dupa  aplicarea dimensinilor de latime din punctele 10 ,12 si 13 se duc perpendicular pe linia principal  a tiparului ,linia bustului.

      9.Pozitia pensei de bust se stabileste de la punctual 13:

                13-14=CB/10+0,5=92/10=0,5=9,7cm.

      10.Latimea rascroieli gatului la spate:

                           1+15=cb/10+2=46/10=2=6,6cm

      Pe orizontala din punctual 1 se masoara 6,6cm si se noteaza puntul 15.

Din punctual 15 se ridica o perpendicular scurta pe care se masoara inaltimea rascroieli gatului la spate.

       11.Inaltimea rascroieli gatului la spate:

                              15-16=2cm

Punctele 1 si 16 se unsesc printr-o linie arcuita-linia rascroielii gatului  la

Spate.

        12.Pozitia liniei umarului la spate se determina din punctul 17,care rezulta din intersectia vertical din punctul 10 cu orinzontala  din punctul 1.

                            17-18=1,5cm

Cota de 1,5 este valabila pentru o conformatie care are o inclinatie normal a umarului.In cazul cand conformatia corpului prezinta umerii mai drepti

,cota va scade,iar in cazul cand umarul este mai coborat cota de 1,5 va creste.Punctele 16 si 18 se unsesc printr-o dreapta prelungita peste linia de latime a spatelui.Din punctul 17 se  masoara pe linia prelungita 1-1,5cm.

                                   18-19=1 sau 1,5cm.

Aceasta cota de 1-1,5cm cu care se prelungeste umarul,in cazuri noramale,

Asigura montarea corecta a cusaturii umarului.astfel se asigura ca tesatura sa se mulezedupa forma umarului.

         13.Puncte ajutatoare pentru desenarea rascroielii manecii la spate:

                              10-20=V.10-18/4=18,7/4=4,7cm

Din punctul 20 se duce o orinzontala scurta pe care se noteaza punctul 21:

                      20-21=1cm;

                        12-22=V.10-20

         14.Inaltimea umarului in fata se determina prin punctul ajutor 23 in baza pozitiei umarului de la tiparul spatelui

                    12-23=V.10-18-1,5=18,7-1,5=17,2cm

         Cu varful compasului in punctele 12 se traseaza,cu distanta12-23un arc

de cerc  spre dreapta.

         15.Lungimea  taliei in fata se stabileste in baza masurii luate  pe corp

sau calculate   .

          In general lungimea taliei in fata va fi mai mare decat lungimea taliei in spate:

                 24-25=Ltf=Lt=4,5=41+4,5=45,5cm.

           Aceasta valuare se aplica pe verticalace trece prin punctul 14 care stabileste pozitia pensei de bust a carei  intersecti cu linia taliei se noteaza cu punctul 24.Din punctul 25 se duce o perpendicular spre stanga care se intersecteaza cu linia de mijloca fetei.

          16.Lungimea pensei de bust se determina prin masura luata pe corp de la pozitia de varf a rascroielii gatului,sau calculate:

                 25-26=Ib=CB/4+3=92/4+3=26cm.

Cu varful compasului in punctul 26 si cu  deschiderea egala ci Ibse  traseaza din punctul 25 un arc de cerc spre  dreapta.

          17.Pentru determinarea deschideri pensei de bust se stabileste mai intai lungimea umarului la fata ,aplicand pe arcul de cerc trasat din punctul 23 o cota ce rezulta din:

        23-27=cb/10=46/10=4,6cm.

Din punctul 27 pana la intersectia cu arcul de cerc trast din punctul 25 se masoara o distant egala cu lungimea numarului de la spate ,minus 1cm.

                      27-28=V.16-19-1cm.

          18.Latimea rascroielii gatului la fata se stabileste in baza latimii rascroielii    gatului de la spate:

                        29-30=V.1-15+0,5=6,6+0,5+7,1cm.

          19.Adancimea rascroielii gatului in fata se stabileste pe linia de centru

a fetei:

                      29-31=V.1-15+1+6,6+1=7,6cm.

Intre punctele 30 si 31 se traseaza o linie arcuita-rascroiala gatului la fata.

             Linia umarului la tiparul fetei este alcatuita din doua segmente:un segment de la linia rascroielii gatului pana la pensa de bust(30-33) si un segment de la pensa de bust pana la varful umarului la partea din fata (32-37).Pentru dererminarea punctelor 32 si 33 se masoarasegementul cuprins intre punctele 30 si 25 a carui valuare se aplica pe directia 28-27 astfel:

                                     28-32=V.30-25.

              Punctul 26(varful pensei)se unseste cu punctul 32 si apoi se face egalarea taieturilor  pensei de bust:

                                 26-33=V.26-32.

             Pentru a contura rascroiala manecii se separa tiparul de spate de tiparul fetei coborand o perpendicular din punctul 11.Unghiul din punctul 12 se imparte in doua cu o linie pe care se stabileste punctul 34:

                              12-34=2cm.

              Prin unirea punctelor 19 , 21, 34 ,22 ,si 27 cu o linie arcuita se formeaza rascroiala manecii.Se recomanda ca linia rascroielii manecii sa se traseze cu ajutorul floralului,asigurandu-se o forma corespunzatoare si o linie continua.



             20.Cambrarea tiparului pe linia taliei se realizeaza in functie de diferenta dintre circuferinta bustului(cb) si a taliei(ct),luind in consideratie si valuarea adaosului de lejeritate.

             Dimensiunea tiparului masurata pe linia profunzimi(orinzontala9-13) este de 50 cm:

                                  Cd+ad=46+4=50cm.

                Jumatatea circumferintei taliei impreuna cu adaosului de ljeritate va avea 39 cm:

                                   Ct+ad=35+4=39cm.

               Valuarea de cambrat va fi:

                                   50-39=11cm.

         Valuarea  de cambrat  trebuie repartizata proportional la toate cusaturile,respective la pense,pentru a evita o asezare incorecta a tesaturii cand produsul  se imbraca pe corp,In acest scop cambrarea se repartizeaza astefl:

-        la pensa  din fata

      36-37=CT/4-o,5=70/4-0,5=17cm.

-        la cusatura lateral si pensa din spate:

      37-38=CT/2+2=70/2+2=37cm.

         Rezulta ca distant 35-37 se cambreaza la pensa din fata ,iar distant 6-38 se cambreaza la cusatura lateral si al pensa din spate.

                21.Largimea pe linia soldului se realizeaza in baza circumferintei soldului:

                                    39-40=V.35-37/2=4/2=2cm.

                Distanta  de 2 cm (39-40) se scoate la pensa din fata pentru a contrabalansa valuarea  cambrarii din talie ,evitandprin aceasta un surplus de tesatura la partea din fata  a produsului din talie in jos:

                                    40-41=CS/2+1=100/2+1=51cm.

                 Distanta 7-41 care depaseste cadrul tiparului(spate+fata) se va  introduce in tipar la cusastura lateral,asigurand prin aceasta largime necesara pentru sold.

                22.Pozitia cusaturi  laterale se stabileste pe baza verticalei coborate din punctul 11.Aceasta solutie nu constitue  o regula ,deoarece poizitia  cusaturi se poate amplasa in functie de necessitate indicate de model .La  intersectia verticalei din punctul 11 cu linia taliei se noteaza punctul 42, iar cu linia soldului prin punctul 43.

                  Linia taliei in directia cusaturi laterale se corecteaza-in cazuri normale-cu 1cm mai sus de punctul 42 ,notandu-se prin punctul 44.

Punctul 44 se unseste cu linia taliei initiala cu ajutorul florarului conform schitei:

                Valuarea pensei la cusatura lateral va fi:

                             44-45=44-46=2cm.

                 Pe linia soldului:

                             43-47=43-48=2cm.

                 Cota de 2cm reprezinta jumatatea distantei

                                 7-41:7-41=4cm

Se unsec punctele 11 , 45 ,si 48 prin drepte ajutatoare stabilind taietura fetei la cusatura fetei la cusatura lateral.

                23.Pensa din spate se stabileste prin punctul 49:

                                      9-49=V.90-10/2=18/2=9cm.

Din  punctul 49 se coboara o vertical, care se intersecteaza cu linia taliei in punctul 50,iar cu orizontala soldului in punctul 51:

                        50-52=50-53=1,5cm.

Se unsesc punctele 49,52,51 si 49 ,53,51 prin linii drepte constituind taieturile pensei din spate.

               24.Pensa din fata se formeaza pe vertical din punctul 26:

                                 24-54=24-55=2cm pe linia taliei V.35-37/2;

                                 56-57=56-58=1cm pe linia soldului V.39-40/2.

               Se unsesc punctele 26,54,57 si 26,55,58 prin linii drepte constituind taieturile pensei din fata.

                Pozitia pensei de bust si in general,a pensei de fata  constitue o regula numai pentru proiectarea tiparului.

In functia de model ales , pozitia pensei poate fi amplasata in orice directive,asigurand insa largimea tesaturi necesare pentru proeminenta bustului.

                Una din solutile clasice pentru transpunerea pensei de bust este amplasarea  ei pe cusatura lateral sub rascroiala mainecii.In acest scop,directia pensei se stabileste prin punctul 59:

                     11-59=5cm(nu este o cota fixa).

Punctele 59 si 26 se unesc prontr-o dreapta , constituind directia unde se va transpune pensa de bust.

                Construirea tiparului de maneca.Tiparul de maneca se construieste in baza dimensiunilor determinate pe tiparul produsului,la care urmeaza sa se monteza maneca.Determinarea corecta a acestor dimensiuni are o importanta deosebita pentru stabilirea undei concordante perfecte intre capul manecii si rascroiala produsului,asigurand prin aceasta o montare usoara si de buna calitate a maneci in produs.

               Masurile necesare pentru tipar sunt:

                       -circumferinta rascroielii manecii      cr=42cm;

                       -adancimea rascroielii maneci            ar=35cm;                               

                       -latimea rascroielii                              Ir=11cm;

                       -lungimea manecii                              Lm=56cm;

                       -latimea manceci la tiv                       l tiv=12cm;

Pentru contruirea  tiparului de maneca se traseaza o vertical pe care se ia un punct notat cu 1.

                        1-2=Ir/10+1=11/10+1=2,1cm.

              1.Imaltimea capului de maneca se calculeaza din masura adancimii rascroielii manecii(ar) luata de tiparul contruit:

                        1-3ar/2=35/2=17,5cm.

      2.Lungimea maneci  e stabileste dupa masura  luata pe corp in conditile realizari dupa comanda si masura individuala:

                    1-4=Ln=56cm.

                 Corectarea lungimii manecii in partea din fata:

                           4-5=3cm.

      3.Pozitia cotului se calculeaza din valuarea lungimi manecii masurata pe cusatura interioara si se aplica pe desen de la punctul 3:

                 3-6=V.3-5/2-1cm.

          Din punctele 2, 3, 4 si 6 se duc perpendicular pe vertical principala  dusa din punctul  1.

        4.Pozitia contra semnului de montare a manecii se calculeaza din latimea rascroielii manecii:

                 3-R=Ir/4=11/4=2,8cm.

        5.Latimea manecii se determina in baza circumferintei rascroielii la bluza:

                         R-7=cr/2-0,5=42-0,5=20,5cm.

     Masura latimi manecii se aplica de la punctul R (contrasemn)in directia oblica, pe orinzontala principal din punctul 2, iar intersectia cu orizontala se noteaza dijn punctul 7.Ddin punctul 7 se coboara o vertical, care se intersecteaza cu orinzontala 3 in punctul 8,iar cu linia cotului(orizontala din punctul 6-in punctul 9).

            Pentru a se asigura o latime corespunzatoare a capului de maneca se va face urmatorul control:

                2-7=Ir+5=11+5=16cm.

             Daca masuratoarea coincide ,se coboara vertical din punctul 7.

        6.Punctele ajutatoare pentru trasarea capului de de maneca:

                2-10=V.2-7/2+1cm;

                2-11=V.2-10/2;

                8-12=V.2-10;

                7-13=Ir/4+1=2,8+1=3,8cm.

    PuncteleR si 11 se unesc printr-o dreapta care se va nota punctul ajutor 14:

                      R-14=R-11/2.

            Se unsesc punctele 14 cu 10,10 cu 13 si 13 cu 12 cu drepte ajutatoare ,apoi cu ajutorul floralului se traseaza linia de contur a rascroielii manecii.

        7.Linia tivului manecii:

                    5-15=12cm.

         Masura latimii manecii la tiv este in functie de model.

         8.Latimea manecii pe linia cotului:

                   6-16=1cm;

               a-17=1cm.

Se  unesc punctele R ,16, 5 si 13 ,17, 15, definind conturul fetei de maneca.

 La tiparul de maneca redat desfasurat au intervenit urmatoarele schimbari:

              -pozitia cusaturii interioare s-a stability la nivelul rascroielii la 5,5

                cm,potrivindu-se cu cusatura lateral a bluzei;

               -capul de maneca se alungeste cu 3 cm  si se deschide pentru a-i

                majora latimea necesara formatari creturilor;

               -maneca se lasa tot atata de lata la nivelul tivului ca si in partea

                superioara;

              -se scurteaza maneca cu 2 cm, cu toate ca manseta va avea o latime

               de 5cm.Prin aceasta,maneca fiind montata incretit pe  manseta

               , va avea un aspect bufant cum indica modelul.

Manseta de la tivul manceii are o latime de 5 cm si o lungime  de 18cm.In afara lungimii,manseta se mai completeaza cu 4cm necesari petrecerii pentru butoane.

               

      

    

2.2 Transformarea tiparului clasic in model (scara 1:5)

       Transformarea  tiparului clasic incepe prin separate a fetei bluzei si a spatelui.

         Transformarea fetei

         Se consider a  pe vertical prin punctul 12,punctul 59 astfel  incat

                                12-59=8cm.

         Prin punctul 59 se traseaza o linie orinzontala spre dreapta care intersecteaza rascroiala manecii in punctul 60.

         Punctul 60 se uneste printr-o linie dreapta cu punctul 26.

         Se sectioneaza linia vertical a ce trece prin punctul 26 si se inchide pensa de bust de pe linia umarului si se deschide  pe linia 60-26.

         Se sectioneaza tiparul apoi pe linia determinate de punctele 60,26,54,57.

         Se recordeaza linia 26-60 printr-o linie rotunjita spre exterior,obtinand clinul lateral  al fetei.

         Pentru realizarea reversului se prelungeste spre stangalinia  orinzontala ce trece prin punctul 31.

        31-31`=3cm.Acesta se uneste cu punctul 13.

         Se scurteaza fata pana la jumatatea distantiei dintre talie si sold. Pe linia  de terminatie se considera punctul 31” astfel 39`-31”=2cm .31:se uneste cu  punctul 35  printr-o  linie dreapta.

          Se sectioneaza tiparului fetei pe linia 60,26,55 si 58 obtinand astfel pieptul.Apoi se recordeaza punctele 60 cu 26 spre interior cu o linie curba cu aceiasi curba ca la clin.

          Pentru realizarea inchideri la fata la fata din punctul 311 se traseaza spre stanga o linie orinzontala de 1,5cm astefl  incat:

                                 311-66=1,5cm

                                 67-63=1,5cm.

           Bezetul este montat, pentru aceasta parte din fata  ce formeaza bezetul face corp comun cu pieptul propiu zis.

           Latimea bezetului este cu 2-4cm mai mare decat latimea rezervei de suprapunere,deci:

                                63-64=1,5+4cm=5,5cm

                                66-65=5,5cm.

            Transformarea manecii consta in scurtarea astfel:

            Din punctul 10 se  masoara  pe  vertical  in17cm astfel  incat:

                                  10-18=17cm.

       Prin acest punct 18 se traseaza o orizontala care intersecteaza  cusaturile interioare  ale  maneci I in punctele 19si 20…………

       Se copiaza partea  de deasupra acesteia orizontale a manecii si astfel obtinem maneca scurta.

Transformarea spatelui   

         Pe vertical care trece prin punctul 10 se considera punctul  61  astfel  incat                        10-61=8cm.

        Prin punctul 61 se traseaza o orizontala spre stanga care intersecteaza

linia rascroielii manecii in punctul 62.

        Se sectioneaza apoi tiparul spatelui prin punctele  62 ,49 ,53 si 51

obtinand clinul  lateral al spatelui dup ace linia 62-49 a fost curbata spre

exterior.

         Rascroiala gatului la spate se latest cu 3 cm pe linia umarului astfel incat                           16-161=3cm

         Linia 62-79 se rotunjeste spre interior exact ca la clin.

         Constructia  bezetului

         Bezetul este montat,

         Latimea bezetului este cu 2-4cm mai mare decat latimea rezervei de suprapunere,deci:

                                 13-63=1,5+4cm=5,5cm

                                 30-65=9cm

                                 30-66=3 cm

          Constructia gulerului:se construieste un dreptunghi:

                                  1-2-3-4

                             cu 1-2=Pg+o,5=29cm.

                                  1-4=7cm

                                  1-5=      =14,5cm

                                  6-5=1,5cm.

          Se  traseaza o linie curba 1- 6 -2  care reprezinta partea inferioaraa gulerului.

          Prin 4 si 3 se traseaza o curba paralela cu 1- 6 -2 .

          Se prelungeste aceasta astefel incat  4-7=2cm

                                                                     3-8=2cm

                                                                     1-9=2,5cm.

         Linia 9-2 este linia de resfrangere a gulerului.

               Constructia tiparului de guler.Tiparul de guler se construieste pe baza unui unghi drept cu varful in punctul 1 si deschiderea orientate in sus.Pentru realizarea constructiei gulerului se pregetesc doua dimensiuni:          

            

                                         

Rascroiala gatului din spate (1-15) masurata pe tiparul spatelui si rascoiala gatului din fata(29-30)masurata pe nivelul fetei:

                           1-15=6,6cm;

                           29-30=7,1cm

          Constructia gulerului:se construieste un dreptunghi:

1-     2- 3 -4

                         cu 1-2=Pg+0,5=29cm.

                              1-4=7cm

                              1-5=         =14,5cm

                              6-5=1,5cm.

 Se traseaza o linie curba 1- 6 -2 care reprezinta partea inferioara a gulerului.

 Prin 4si 3 se traseaza o curba paralela cu 4-7=2cm

                                                                   3-8=2cm    

                                                                   1-9=2,5cm.

Linia  9 – 2 este linia de resfrangere a gulerului.

 

       

          

           2.3.  Reproducerea sabloanelor la scara 1:5

 

       Sabloanele sunt copii ale tiparelor care s-au adaugat rezervele de cusaturi.Pentru reazlizarea sabloanelor se aplica  tiparul pe materialele din care se confectioneaza sablonul si apoi se traseaza cu ajutorul ruletei conturul tiparul plus rezervele de cusaturi.

         Sablonul se marcheaza prin duferite semen sau cifre care indica numarul modelului pentru care s-a executat,denumirea detaliului,marimea careia i   corespunde sablonul respective.Se traseaza liniile ce se vor reprezenta firul drept,cat si firul dublu.

          Sabloanele servesc procesului de croit si controlul detaliilor croite.

          Se adopta pentru rezervele de cusaturi:

                        -1 cm pentru tivurii

                        -1 cm cusaturi laterale si interioare la maneci,cusatura liniei

                          de simetrie a spatelui

                        -1 cm rascroiala manecii si gatului,imbinarea dublurii,

                          imbinarea clinilor cu pieptii si spatii

                        - 0,8 cm pentru prelucrat guler

                        -1 cm pentru aplicat guler.

                   4.Pregatirea si croirea materialelor

  

          In cadrul acestei etape de lucru se urmareste transformarea materei prime in semifabricate.Procesul de transformare cuprinde poeratii de pregetire si de croire propio-zisa.

           Procesul de pregetire si croirea propiu-zisa cuprinde urmatoarele operatii: 

                      1.Calcarea si decatarea

                      2.Controlul si sortarea

                      3.Sablonul si spanuirea

                      4.Sectionarea spanului.

           Calcarea si decatarea  sunt operati care se aplica la inceputul pregatirii pentru croit,avand ca scop asigurarea unui aspect placut materialelor in ce priveste netezimea,luciul, uniformitatea si reducerea contractiei.In ordine tehnologica se asigura intai stabilitatea dimensional a  materilor,prin decatarea ,iar apoi se definitiveaza aspect; prin calcare.

           Decatarea este operatia de eliminare a luciului si reducere a contractiei din tesaturi.Aceasta operatiei se face prin umezirea materialului si uscarea lui  in scopul fixarii la dimensiuni normale.Calcarea materialelor este procesul umidotermic care se aplica materialelor textile in scopul netezirii si imprimarii unui aspect mai placut prin aplatizarea si eliminarea denivelarilor formate pe material.

          Controlul si  sortarea. Materialele destinate pentru croit se controleaza din punct de vedere calitativ si cantitativ.Din punct de vedere fizico-chimic,controlul se face in cadrul receptiei unde  se evindentiaza defectele extinse si neadmisibile pe produs.Aceste efecte se marcheaza pentru a fi observate la operatiunile urmatoare.Din punct de vedere cantitativ se verifica in special uniformitatea latimii materialului dintr-un balot.

Existenta neuniformitatilor va fi semnalata fie prin semen pe material,fie prin sectionarea in bucati a balotului.De asemenea ,controlul cantitativ urmareste cunoasterea dimenisiunilor fiecarui balot destinat croirii.Controlul tricoturilor sub aspect calitativ vizeaza tricoturile  semiconturate,deoarece la cele tubular se elimina piesele cu defecte.Sortarea este o eperatie specifica tesaturilor si are in vedere  gruparea balotilor pe latimi,fiind eticchetate si asezate pe rafturi cu mai multe compartimente.tesaturi cu latimi diferite in acelasi ballot vor fi incluse in compartimentul  cu latimea minima continuta in acest balot

       Sablonarea  este operatia de conturare a sabloanelor pe suprafata materialului de croit.Aceasta operatie cuprinde lucrari de asezare a sabloanelor si trasarea conturului acestora pe material.

        La efectuarea operatiei de sablonare se au in vedere  urmatoarele conditii tehnice:

-        Asezarea sabloanelor pe material se face prin respectarea

firului de urzeala al materialului cu firul indicat pe sablon

-        asezarea sabloanelor pe material, se face   conform

indicatilor marcate pe sabloane

-        evitarea marginilor tesaturilor

-        nesuprapunerea sabloanelor

-        respectarea flausului si a desenului din material la toate

piesele component

                        -suprafata materialului sa fie folosita cat mai rational pentru

                          Obtinerea unui consum specific minim.

        Spanuirea materialelor este operatia prin care materialul se aseaza in straturi suprapuse cu lungimi si latimi egale.Dupa modul de asezare a straturilor,spanuirea poate fi pe material dublat sau desfacut,cu ata intr-un singur sens sau fata in fata.Spanuirea materialelor dublate se aplica la diferite produse din tesaturi sau tricoturi tubular in care detaliile sunt

Desenate numai pe jumatate,iar piesele rezultate sunt pereche.Spanuirea trebuie efectuata cu mare preciziein ceea ce priveste lungimea  si latimea pentru a corespunde  cu dimensiunile sabloanelor.Ca valoare ,inaltimea unui span  nu poate depasi 15cm, deoarece la decuparea detaliilor pot aparea dereglari ale straturilor din material care poate duce la ingustarea detaliilor.

       Sectionarea  spanului.Pentru a putea fi transportat cu usurinta la croit, spanul rezultat  in procesul de spanuire se taie pe sectiuni din care apoi se vor decupa detaliile produsului de confectionat.Spanul se sectioneaza traversal,numarul sectiunilor fiind determinat de lungimea si volumul sau.

       Operatia de sectionare trebuie sa se efectueze cu respectarea  unor conditii tehnice:

                           -respectarea liniei de trasaj si evitarea abaterilor de la

                            conturul stabilit prin sablonare

-        pastrarea pozitiei foilor pe span so evitarea  inclinarii acestuia cand are inaltimea  maxima

-        sectiunile rezultate din span sa aiba marimea accesibila trasnportului optim la masina de decupat    

       Pentru pastrarea formei spanului de sectionat,acesta se fixeaza prin puncte de coasere sau cu cleme de fixare.

         Decuparea detaliilor  este operatia in care detaliile conturate pe span se obtin prin taierea acestora din spanul format.Decuparea detaliilor se face de catre personal cu calificare corespunzatoare acestei operatii.

         La efectuarea  operatiei de decupare trebuie respectate urmatoarele conditii tehnice:

                        - taierea spanului se face pe linia de trasaj pentru a nu se

                           modifica  dimensiunile si formale detaliilor

                        - spanurile formate din material lucioase se vor fixa cu cleme

                           special sau prin puncte de coasere

                        -la taiere,se decupeaza intai detaliile mari si apoi cele de mici                                           

                         dimensiuni

                        -detaliile decupate din span formeaza in pachete pe marimi de     

                          produse corespunzatoare sabloanelor utilizate.   

5. Confectionarea produsului

         5.1.Elaborarea procesului tehnologic de confectionare

         Imbracamintea confectionatadin produse textile se compune din detalii principale si detalii secundare.Detaliile principale sunt parti component ale imbracamintei care nu pot lipsi din structura  fizica a unei vestimentatiei clasice.Aceste detalii principale sunt reprezentate la imbracaminte fixate pe umeri prin spati,piepti,guler si maneci.Rochiile si bluzele ,in functie de moda pot fi prevazute fara maneci si guler.



          Detalii secundare  sunt acele component ale imbracamintei care pot lipsi din structura  fizica a produsului.

          Tehnologia de confectionare a unui produs  cuprinde ,in structura sa ,etape de lucru si de operatii de executie prin care se realizeaza tranformarea  semifabricatelor in produs confectionate.Aceste etape de lucru si operatiile de executie formeaza procesul tehnologic de confectionare al produsului si se desfasoara in flux continuu.

         Procesul tehnologic de confectionare cuprinde totalitatea operatilor de transformare a semifabricatelor in produse finite.

          In cadrul procesului de confectionare,fiecare etapa de lucru cuprinde mai multe operatii determinate de complexitatea produsului ce se confectioneaza.Acestea se desfasoara pee tape dupa cum urmeaza:

                -prelucrarea detaliilor   este etapa de lucru in care fiecare detaliu            

                  principal se prelucreaza separate si se asambleaza cu detaliile

                  secundare ce-I apartin.In cadrul acestei etape ,fiecare din aceaste

                  detalii se coase,se calca si se imbina prin cusaturi

                -asamblarea detaliilor  este etapa din procesul de confectionare in

                  care principalele detalii se unsesc prin coasere sau prin lipire,

                  constituind produsul confectionat.In cadrul acestei etape sunt

                  utilizate duferite operatii de pregatire,coasere si de calcare

                -finisarea produsului  este etapa de lucru in care produsul   

                  constituit prin asamblare este adus la forma ,dimensiunile si

                  aspectul final.In cadrul acestei etape sunt utilizate operatii de

                  pregatire,modelare,curatire sau corectare.

            Etapele procesului confectionarii  sunt  constituite din operatii ce pot  fi clasificate astfel:            

a.      Operatii de pregatire

b.     Operatii de coasere

c.      Operatii de calcare

         2.In functie de etapa la care se utilizeaza

                      a.Operatii de prelucrare

                      b.Operatii de asamblare

 

  PROCES TEHNOLOGIC DE CONFECTIONARE BLUZA FEMEI

Nr.

Crt.

Denumirea

operatiei

Descrierea operatiei

Utilaj

Felul

Operatiei

Timp

De executie(min)

1

Lansarea  productie

Produsului

Verifica detaliile component ale

produsului si lanseaza in executiei

produsul

Manula

1.37

2

-Prelucrarea

detaliilor

Prelucrarea gulerului

-se lipeste IBN oe dosul gulerului

-Se incheie gulerul pe cele doua laturi ale gulerului

-Se rihtuieste

-Se intoarce pe fata

-Se calca

 FCA

Masina simpla de cusut

Manual

Manual

 FCA

   0.3

   0.685

  0.3

  0.3

  0.3

Prelucrarea  bezetului

-se  lipesteIBN pe dosul bezetului

-se surfileaza marginea libera a bezetului

 FCA

Masina Triplock

  0.685

  1.3

Prelucrarea fetei

-se incheie clinii laterali cu pieptul

-se descalca rezervele de cusatura

-se surfileaza rezervele de cusatura

-se aplica bezetul pe linia cantului

-se rihtuieste

-se calca pentru formarea paspolului

Masina simpla de FCA

Masina Triplock

Masina simpla de cusut

Manual

 FCA

   1.37

   1.2

   1.2

   1.37

   0.3

   0.685

  

Prelucrarea spatelui

-se incheie clinii laterali cu spatele

-se descalca rezervele de cusatura

-se surfileaza rezervele de cusatura

-se incheie spatele pe linia de simetrie

-se descalca rezervele de cusatura

-se surfileaza rezervele de cusatura

Masina  simpla de cusut

 FCA

Masina Triplock

Masina simpla de cusut

FCA

Masina

Simpla triplock

     1.37

 

      1.2

      1.2

  

      1.37

      1.2

      1.2

Prelucrarea manecilor

-se incheie manecile

-se descalca rezevele  de cusatura

-se surfileaza rezervele de cusatura

Masina simpla de cusut FCA

Masina

Triplock

     1.37

     1.20

     1.37

3

Asamblarea

detaliilor

-se incheie umeri

-se descalca  rezervele de cusatura

-se surfileaza rezervele de cusatura

-se aplica dosul de guler

 -se incheie dosul guleruli cu bezetul

linia superioara a acestuia

-se fixeaza dosul gulerului in  rascroieli  gatului

-se executa tighel ornamental si de fixare pe varf la guler si inchiderea din fata

-se incheie cusaturile laterale

Masina simpla de cusut

FCA

Masina

Triplock

Masina simpla de cusut

Masina simpla de cusut

Masina simpla de cusut

Masina  simpla de cusut

      0.685

      0.3

      1.37

      1.37

      1.37

      0.685

      2.055

      2.055 

-se descalca rezervele de cusatura

-se sufileaza rezervele de cusatura

-se aplica manecile in rascroiala

-se descaleca rezervele de cusatura

-se surfileaza rezervele de cusatura

-se surfileaza terminatia mainecilor si a bluzei

-se executa tiv la terminatia manecilor si a bluzei

-se executa cele 4 butoniere

-Se aplica nasturi

 FCA

Masina

Triplock

Masina simpla de cusut

FCA

Masina  Triplock

Masina Triplock

Masina simpla de cusut

Masina de cusut butoniere

drepte

Manual

     

       1.37    

       1.37  

       1.37

       1.2

       1.2

       1.37

       2.055

       1.2

       1.2

4

Finisare:

-se curate de ate

-se executa CTC-ul

-se calca final

-etichetare

-amblare

Manual

Manual

 FCA

Manual

Manual

       0.685

       1.37

       1.37

       0.685

       0.685

                       Timp total de executie 727.4s=33  min 40 s

                                       5.2  Prezentarea utilajului de baza 

                            

                                             Masina simpla de cusut

        Masina simpla de cusut este folosita pentru obtinerea cusaturii tighel.Functioneaza cu doua  de ata montate unul la partea superioara la ac,iar al doilea la partea inferioara la suveica. Masina  este actionata

Mechanic,cu ajutorul unui motor electric.Viteza de coasere la masina simpla este variabila.Industria confectilor din tara noastra este dotata cu masini simple de diferite constructii;masini Super si Metelotehnica de constructive romaneasca,masini PFAFF,Durkopp si Singer de constructive germana,NEECHI italiana,Minerva cehoslovaca,Lucznic poloneze etc.

      Masina simpla de cusut[ fig 5.1] functioneaza cu productivitate ridicata,realizand 3000-4000 impusaturi/min.Este prevazuta cu apucator rotativ si ungere central,fiind alcatuita din doua parti principale;masa de lucru si corpul masinii.Masa de lucru este partea care formeaza suportul corpuli masini.Masa masini este formata;din masa propriuzisa 1,

Prevazuta cu motorul electric 2,de la care se face actionarea arborelui

Principal.Cuplarea motorului cu arboreal prinx=cipal al masinii se face prin pedala 3 care ,impreuna cu tija 4 si parghia dubal 5,cupleaza discul de fictiune 6 cu discul 7 dr pe axul motor.Prin acest contact,miscarea de rotatie a motorului 2 se transmite ,prin roata de curea 8 cureaua 9,la roata 10,montata pe arboreal masinii.Decuparea celor doua discuri se face de catre arcul 11,care actioneaza parghia  5 in sensul invers cuplarii.

           Corpul masinii reprezinta partea superioara in care sunt montate mecanismele functionale si organelle lucratoare ale masinii.In partea dreapta se afla roata volan si roata curea prin care se actioneaza arboreal masinii.

           Rolul masinii simple in procesul de productie este de a realiza cusatura tighel necesara coaserii al operatile  de asamblare si fixare a detalilor.La cusatura tighel,pasii cusaturi se depun in serie,in parallel sau oblic.in funtie de pozitia pasilor cusatura tighel poate fi;tighel simplu,in parallel sau zig-zag.

           Cusatura tighel simplu se formeaza din doua fire de ata care se depun pe ambele fete materialul cusut.Cele doua fire se implatesc prin puncte de legatura care se formeaza pe mijlocul grosimi  straturilor ce se  prelucreaza.Intre punctele de legatura ale  celor doua fire se formeaza pasul p,care are o lungime variabila de la 0 la 5 mm.Tighelul.

           Organele de lucru al  masina  de cusut

          Organele de lucru la masina de cusut sunt cele care participa direct la formarea cusaturi.

           Acul (fig 5.3.1)Indeplineste rolul de a transporta firul de la ac prin straturile de material si de a forma ochil pentru impletire cu firul de la ac prin straturile de material si de a forma ochil pentru impletire cu firul de la sueveica,este format din butucul 1 , care se monteaza in tija suport  tija 2,varful 3 prevazut cu orificiul 4 ce conduce firul,santurile 5,6 cu rolul de a  finetea firul de ata,de finetea materialului cusut si de operatia ce se executa.In general acele utilizate la masinile  de cusut au urmatoarele dimensiuni;lunigimea totala este de 35 la 50mm,diametrul tijei de o,55 la 2,1mm iar lungimea orificiului prin care trece ata de cusut este de 1-2,5mm.

Finetea acului este data prin gradul de subtirime care se exprima in sutimi de milimetru.In industria confectiilor din tara noastra sunt utilizate acele de masina avand  finetea de la 70 la 150 crescand si descrescand din 10 in 10

         Conductorul de fir(fig5.3.2)-Are rolul de a conduce firul de la ac  si de a-l tensiona  dup ace a fost impletit cu firul de suveica.Conducatorul de fir 1 este montat in bratul debitor 2 al mecanismului in functie de numarul firelor de ata la partea superioara,conducatorul de fir poate fi prevazut cu unul sau doua orifice.

           Apucatorul (fig5.3.3.)Indeplineste functia de a prinde bucla formata de ac si de a o impleti cu firul de suveica.La masina Super apucatorul efectueaza doua rotatii pentru fiecare rotatie a arborelui principal,in care  la prima  rotie prinde bucla si o infasoara pe suveica,iar la a doua rotatie,iese din bucla si merge in gol.Ca parti component,apucatorul este alcatuit din;corpul 1 ,carlig de prindere 2 si lacasul 3 pentru sustinerea pe ax.

          Suveica(fig5.3.4)Are rolul de a purta firul inferior si de a-l tensiona  pentru formarea cusaturii.Ca parti component,suveica masinii este  alcatuita din corpul 1,locasul 2 de stabilizare in carcasa 5 de asigurare in carcasa.

           Trasnportorul (fig5.3.3.)Indeplineste functia de a trasnporta materialul in timpul coaserii,fiind compus dintr-o cremaliera dintata,prevazuta cu doua sau trei randuri de dinti.Pentru  transportarea materialului,transportorul efectueaza o miscare compleza compusa din;ridicare,inaintarea, coborarea,retragere de unde ciclul este reluat.

           Piciorusul(fig5.3.6).Preseaza  straturile de material pe transportor in vederea realizari transportolui.Ca parti component piciorusul este alcatuit din;talpa 1 montata la suportul 2,orificiul 3 si locasul de montare .

Piciorusele  pot fi de diferite tipuri,in functia de cusaturile ce se realizeaza in procesul coaseri.Astfel se deosebesc;piciorus simplu I,piciorus cu

 articulatiei II,piciorus  cu rola II.

-        picirusul simplu are talpa si suportul dintro singura piesa,fiind lipsit de mobilitatea necesara presarii materialul

-        piciorusul cu articulatie are talpa calculate la support ceea ce permite o buna presiune a materialului atat pe strturile simple cat si  pe straturile cusute cu denivelari.

-        Piciorusul cu rola are in locul talpi o rola de presiune care  asigura o tensionare a stratului superior in timpul coaseri.

Toate organelle lucratoare ale masinii de cusut sunt actionate prin mecanisme care le stabilesc functia si felul miscari.

          -cuplarea motorului electric cu sursa de enrgie prin rotirea comutatorului;

          -bobinare firului la suvei si introducerea suveicii in masina;

          -verificarea cusaturii prin coasere pe deseuri de material.

    Pentru  coasere,materialul este asezat sub piciorusul de fixare dupa care se actioneaza pedala pentru functionarea masinii.Verificarea cusaturi se face sub aspect calitativ,urmrindu-se uniformitatea si desimea pasilor,aspectul estetic pe ambele fete etc.

     Ungerea masinii.  Operatia de ungere a masinii de cusut se face pe baza recomandarilor din cartea tehnica a fiecarei masinii.Masina de cusut se unge cu ulei special Tb 5005.Punctele de ungere sunt marcate oe carcasa masinii astfel incat sa fie usor vizibil.La masina de cusut industrial se face ungere central cu circuit continiu.Pentru acesta, instalatie de ungere este prevazuta cu un bazin central in care se gaseste lubrifiantul si mecanismele de ungere la partea superioara si la apucator.

      Alimentarea rezervorului cu ulei se face de catre personalul de intretinere a sectiei sau a intrepinderii.

                          

 

                    

                    

                       CAPITOLUL II



                        PREGATIREA FABRICATIEI

       ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCTIE

       1.Defalcarea planului de productie pe perioade

                                 calendaristice

      Avand o norma zilonica de 350 de bucati pe 8 ore lucrate,putem determina productia saptamanala,lunara si anuala.

       Saptamana de lucru este de 5 zile a cate 8 ore pe zi,de unde deduce ca . sptamanal, se obtin 750 de bluze pentru femei.

       Luna

Numarul de zile lucratoare

   Productia lunara

        Ianuarie

             19

          6650

        Februarie

             21

          7350

        Martie

             21

          7350

        Aprilie

             17

          5950

        Mai

             20

          7000

        Iunie

             21

          7350

        Iulie

             23

          8050

        August

             11

          3850

        Septembrie

             22

          7700

        Octombrie

             23

          8050

        Noiembrie

             20

          7000

        Decembrie

             21

          7350

                                                         Total  :83650  bucati/an

                  

                     2. Organizarea CTP-ului

        In cadrul intrepinderilor, controlul ethnic este un department care se ocupa cu problema calitatii produselor.Scopul sau este  asigurarea prin control  a unei productii de calitate superioara. Imbunatatirea calitatii produselor trebuie sa constitue o sarcina pentru fiecare muncitor.

         Controlul ethnic in intreprinderi trebie sa cuprinda toate sectile productive.Pentru buna desfasurare a muncii serviciului control ethnic,trebuie avut in vedere specificul sectiilor de baza ale intreprinderii si utilajele acestor sectii.In general in cadrul unei intreprinderi de confectii exista urmatoarea forma organizatorica a serviciului control ethnic.Cu urmatoarele atributii:

              -Seful serviciului raspunde de calitatea produselor pe   intreaga intrepindere  si ia  toate masurile pentru asigurarea calitatii

superioare a produselor.In activitatea sa este ajutat de sefii sectiilor    

cu problema calitatii, care  raspund direct de calitatea productiei in cadrul serviciului.

             -Seful receptiei in materiei prime raspunde in fata sefului

               de serviciu pentru  calitatea  tesaturilor,furniturilor si a garniturilor intrate in intreprindere.In  activitatea sa,seful receptiei este ajutat de controlorii de la rampele de control de la mesele simple,unde se desfasoara operatia de control in cadrul sectiei.

            -Controlul calitatii e la croit raspunde de calitatea operatilor effectuate in cadrul sectiei de preparative si croit.Avizul  sare asupara calitatii produselor semifabricate.Activitatea sa este concentrate asupra operatiei de control a pachetelor la care stabileste calitatea.

              -Controlul calitati al sectia de confectionat ,raspunde de calitatea produselor din sectia, de asamblare  si transportului acestora la magazine in activitatea sa,controlul calitatii din sectie esrre ajutat de maistrii, instructor,de verifcatorii produselor finite si de totii muncitorii care activeaza in procesul tehnologic de confectionare.

                -Muncitorii contribuie la inbunatatirea calitatii produselor prin efectuarea operatilor de calitate superioara si prin controlul asupra operatiilor anterioare efectuate.

     In urma controlului tethnic efectuat este obligatoriu ca toate defectele constant sa fie remediate.Dupa remedierea, produsului este controlat din nou si numai dupa aceea se admite plierea si impachetarea pentru livrare.

       3.Instructiuni privind tehnica securitati muncii

          Tehnica securitatii muncii est o disciplina care se ocupa cu studiul influentelor posibile ale unor factori daunatori din procesul de munca asupra sanatati muncitorilor si cu masuri de prevenire si de combatere a lor.

          Pentru ducerea al indeplinirea a acestor masuri au fost elaborate diferite reglementeri prin care sunt stabilite drepturile si indatoririle fiecarui om al muncii legate de problema tehnicii securitatii muncii.

               In acest scop sunt formate comisii si responsabili de probleme pe intrepinderi, sectii,ateliere,care se ocupa de rezolvarea problemelor de protectia muncii si tehnica securitatii muncii:

                 Obiectivile care stau in fata acestei comisii sunt:

                   -determinarea locurilor de munca periculoase din 

                     intrepinderi, la care se pot produce accidente de

                     munca  sau imbolnaviri profesionale

                   -studierea cauzelor care  produc accidente de munca

                     sau imbolnaviri profesionale

                   -elaborarea de masuri corespunzatoare,care sa previna

                     accidentele de munca si imbolnavirile profesionale    

                   -studierea in practica a masurilor de tehnica securitatii 

                     muncii,menite sa imbunatateasca conditile de munca

                     ale muncitorilor.

B  Masuri de protectia muncii la masinile de cusut

La masinile de cusut se produc accidente de  munca daca nu sunt luate masuri de prevenire.Accidentele pot fi mecanice si electrice.Accidentele mecanice por surveni de al acul de cusut prin intepaturi la degete, de la piciorus prin strivirea si de la cureaua de transmisie, prin smulgeri si intepaturi.Accidentele electrice au drept cauza defectarea carcasei intrerupatorului si producerea de scurt circuite datorate nelegarii instalatiei la pamant.Pentru prevenirea accidentelor de munca sunt necesare:instruirea tehnica a personalului operativ,aplicarea dispozitivelor de protective si folosirea echipamentului individual de protective.Instruirea tehnica a personalului de deservire se face atat la angajare,cat si periodic.

         Inainte de inceperea lucrului se va verifica:

            -daca masa masinii este fixate pe cadrul metallic de sustinere

             -daca corpul masinii este montat in bolturi de articulatie cu

               masa de lucru

             -daca motorul electric este montat pe cadrul de fixare

               pentru a nu cadea in timpul lucrului si daca instalatia

                electrica este izolata

              -daca motorul electric este legat la pamant pentru evitarea  

                Electrocutatrii

               -daca carcasa de la intrerupator nu este sparta sau cazuta

                   de la locul sau

               -daca masina este dotata cu dispositive de protective la ac

                 si la  transmisie  

                -daca cadrul de sustinere a mesei de lucrul este montat pe

                  suporturi de cauciuc sau de pluta.

In timpul lucrului se vor respecta urmatoarele  conditii:

                 -curatarea si  lubrifierea se vor face numai dupa ce

                   masina a fost oprita si s-a interrupt curentul electric

                  -punerea masinii in functiune se face numai dupa

                    ce dispozitivile de protectie au fost montate

                   -pornirea si oprirea masinii se vor face numai prin

                    pedale,  fara a se pune mana  pe volant      

                  -in timpul lucrului, privirea va fi indreptata numai

                  asupra  lucrului si utilajului

                 -se interzice muncitoarelor sa lucreze la masina de cusut

                  fara basma de protective

                -schimbarea sau punerea curelei in timpul functionarii

                   masinii este interzisa

                  -toate repatile si intrventile la masina de cusut se vor   

                   face numai de personal calificat in acest sens

                 -in timpul functionarii,daca se aud zgomote suspecte operatorul este obligat sa opreasca masina sis a anunte

                   mecanicul de intretinere

Echipamentul de protective a personalului muncitor este format din halite sau bluze la barbate,basma si pantofi cu tocul jos la femei.

Curatarea masinilor de scama si de praf se face la terminarea si inceperea schimbului.

          4.Masuri de prevenire si stingerea inciendilor

   A Cauzele producerii incendiilor in  intreprinderi de confectii

   In cadrul intrprinderilor de confectii exista o serie de factorii care pot constitui surse de inciedii daca nu sunt luate masuri de prevenire.

  

  1.   Focurile deschise: acestea produc inciendii ca urmare a contactului materialelor combustibile cu focul.In industria de confectii  focurile

 focurile deschise   sub forma de flacari sunt provenite de ,la chibrituri aprinse,de la lampi de lipit si de la focuri obisnuite.

  2.Corpuri si suprafete incalzite:acestea constitue o cauza principal a inciendiilor.Instalatiile de incalzire,desi functioneaza la temperature sub 100 grade Celsius,pot favoriza aprinderea unor material textile sis came pe care le usuca si le adduce in stadiul usor inflamabil.Ca masuri de prevenire a incendiilor la instalatiile de incalzire se recomanda curatarea acestora si izolarea lor de material prelucrate in incapere.Masiniile de calcat manual care functioneaza la temperature de peste 100 grade Celsius,prin supraincalzire,pot produce incendii.

    b Mijloace folosite pentru combaterea incendiilor

    1.Nisipul se foloseste prin aruncarecu  lopata pe substanta    combustibila in ardere.Poate fi utilizat la combaterea incendiilor in care ard material lemnoase,chimice,electrice,textile etc.

Nisipul este depozitat in lazi la locuri usor accesibile in caz de incediu.

    2. Apa este un mijloc principal de combatere a focului.Poate fi utilizat impotriva  focului sub diferrite forme:

       -sub forma de jet cand ard material solide-lemnoase

       -sub forma de ploaie cand ard material fibroase

       -sub forma pulverizata cand  ard material combustibile lichide

         si solide

       -sub forma de abur cand ard material uscate si groase,iar

         arderea are loc in mediu inchis.  

Prin aruncarea apei pe matrial,acesta scade temperature materialului combustibil si inabusa focul,inpiedicand alimentarea cu oxygen din aer.Apa este contraindicata  pentru

Combaterea focului in care ard substante explosive,instalati electrice si substante chimice inflamabile.

3.Substantele  chimice reprezinta un mijloc important pentru combaterea focului in care ard material chimice ,electrice,substante grase si farmaceutice.Substantele chimice utilizate pentru combaterea   incendiilor pot fi sub forma de spuma chimica, spuma mecanica,bioxid de carbon sau de prafuri uscate.

Spuma chimica este  o substanta rezultata din combinarea chimica a acidului sulfuric sau a bicarbonatului de sodium,reactia celor doua substante se produce in  interiorul stingatorului cu spuma

cand aceste  vin in contact.Spuma mecanica este o substanta chimica care se produce prin  amestec cu emulsie.Amestecul se realizeaza cu o instalatie speciala actionata mechanic.Bioxid de carbon este un gaz incolor care sub presiune trece prin stare lichida.Fiind rau conducator de electricitate,este utilizat la combaterea incendiilor electrice.Prafurile chimice sunt alcatuite din bicarbonate de sodium amestecat cu praf de talc sau nisip.Sunt utilizate la combaterea focului in care ard masini si instalatii electrice sau motaore cu ardere interna.

c Norme e preveniresi stingere a incendiilor

Pentru prevenirea si stingerea incediilor sunt elaborate norme special:

          -Organizarea prevenirii si stingerea incendilor se face prin:

            stabiliria masurilor necesare pentru fiecare loc de munca.A inventarului necesar la dotarea cu acest inventor,organizarea nominal a echipelor de stingere a incendiilor pe schimb de lucru si instruirea  acestora cu sarcinile ce le revin,popularizarea si obligatiilor pe care le are personalul muncitor in caz de incediu.

           -Oblugatile personalului din intrpinderi consta in cunoasterea prevederilor normale de prevenire si stingere a  inciendilor la locul de munca,indeplinirea in termen a sarcinilor ce le sunt stabilite privind prevenirea stingeri incendilor,,interzicerea blocarii culoarelor si a scarilor de trecere cu material c ear imiedica interventia in caz de incediu,evitarea  focurilor deschise  la locul de productie sau in alte locuri de unde este pericol de incendiu

cunoasterea locului unde sunt mijloace de stingere si modul de actionare in caz de incendiu,participarea al stingere incediilor si la

 evacuarea personalului din atelier,intretinerea in stare de curatenie a utilajului folosit in procesul  de productie si a mijloacelor de prevenire si combatere a incendiilor.

-Masurile tehnice de prevenire a incendilor sunt urmatoarele:

ascutirea cutitelor la masian de taiat spanul se va face dupa curatarea de scama a masinii si inchiderea instalatiei de absortie,instalatia de forta montata pe sau sub pardoseala vor fi protejate impotriva loviturilor mecanice,masinile de calcat vot fi verificate saptamanal in privinta starii lor tehnice,este interzisa folosirea legaturilor electrice provizirii si introducerea conductelor electrice in prize fara stecar,la terminarea lucrului maistrul sectiei este obligat sa verifice daca masinile de calcat elctrice si motoarele electrice au fsot deconectate de la curentul si scoase din prize,utilajele si agregatele noi vor fi date in folosinta numai daca sunt in stare de functionare perfecta si dup ace personalul de deservire a fost instruit cu privire la modul de intretinere si cunoasterea sarcinilor de prevenire si stingere a incendiilor.

         

                                          Concluzii

Pentru intocmirea acestui proiect am respectat normele tehnice dintr-un atelier de confectii, am gandit sectia proiectata pentru lucrul in linia tehnologica,avand in vedere avantanjele acestei benzi de lucru:

                   -procesul  de productie se desfasoara in flux continuu,

                     operatile se executa seccesiv

                   -productia este ritmica,ceea ce determina executarea

                     Operatilor in acelasi timp

                    -operatiile sunt mici ca timp de executie

                    -trasportul semifabricatelor mechanic

                     folosiri mai eficiente a masinilor

                    -imbunatatirea calitatii muncii.

Modelul ales de mine va fi confectionat dintr-un material cu un prêt redus, ceea ce  duce la un prêt de vanzare acceptabil,prin acest lucru fiind  justificat numarul de produse obtinute annual.Am ales utilaje perfomante,cu o productivetate ridicat,astfel contribuind in primul rand la obtinerea unei calitati sporite si,nu in ultimo rand,la o productivitate ridicata.

   

Consider ca am abordarea toate  problem in conformitate cu cerintele actuale impuse unui atelier de confectii,obtinind in final un produs de o calitate ridicata.

                                 Bibliografie

1.Brumarie  Aurelia-Proiectare imbracamintei,Curs litografiat,Iasi 1989

2.Ciuca Florica,Galben Eugenia-Croitoire pentru toti,Editura Tehnica,Bucuresti 1988

3.Ciontea Gheorghe,Stoica Florica-Tehnologia confectiilor din tesaturi,Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti,1963

4.Ciutea Maria,Dragu Petrache-Manualul croitorului,Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti 2001

5.Manuale de tehnologie,anii II ,clasele IX-XII

6.Reviste si articole de specialitate

7.E Iosif,G Penciu D.Miroslavici,E Bucuresti, G Ciontea,V Cociu

“tehnologii textile si de confectii”-Manual pentru licee industrial cu profil de industrie usoara,clasele a IX-a si aX-a,Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti,1984

8.Caiete de notite modulele:

§       Prelucrarea reperelor

§       Pregatirea tesaturilor si tricoturilor pentru confectionare

§       Construirea tiparelor reperelor produselor textile

 

§      








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Elaborarea unor modele de baza pentru diversificarea sacoului pentru barbati
CAPTUSIRI CU PIELE PIGMENTATA
LUCRARE DE SPECIALITATE TEHNICIAN DESIGNER VESTIMENTAR
LUCRARE DE SPECIALITATE CONFECTIONER PRODUSE TEXTILE - Organizarea unui atelier de confecti textile din tesaturi care produce zilnic 350 bucatii de bl
LUCRARE DE SPECIALITATE TEHNICIAN DESIGNER VESTIMENTAR - TEHNOLOGIA CONFECTIONARII IMBRACAMINTEI DE ZI PENTRU ADOLESCENTI
PROIECT Pentru certificarea competentelor profesionale - Tehnician designer vestimentar “Stilul Romantic prezenta constanta printre preferintele vesti
LUCRARE TEHNICIAN DESIGNER VESTIMENTAR - TEHNOLOGIA CONFECTIONARII IMBRACAMINTEI DE ZI PENTRU ADOLESCENTI


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu