Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » confectii
Proiectarea constructiva a unui model de incaltaminte pantof femei, sistem de confectie -il - proiect diploma

Proiectarea constructiva a unui model de incaltaminte pantof femei, sistem de confectie -il - proiect diploma





           CUPRINS :

TEMA  I

PROIECTAREA CONSTRUCTIVA A UNUI MODEL DE INCALTAMINTE PANTOF FEMEI, SISTEM DE CONFECTIE –IL

CAPITOLUL  I.    

DATE INITIALE NECESARE PROIECTARII CONSTRUCTIVE A        PRODUSULUI

1.1.    


 Generalitati

1.1.1.                     

Prezentarea produsului

 

1.1.2.                                                           

Functiile incaltamintei                    

 

1.2.       

Definirea produsului (caracteristicile produsului)

1.3.

Alegerea materialelor de baza in corelatie cu produsul si   precizarea caracteristici ale acestora                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                            

  

CAPITOLUL  II.   

PROIECTAREA CONSTRUCTIVA A PRODUSULUI

 2.1.    

Obtinerea desfasuratei medii conventionale a calapodului            

2.1.1.                  

Generalitati                                                                          

                                               

2.1.2.   

Insemnarea calapodului                                                         

 

2.1.3.   

Copierea cu hartie auto-adeziva                                              

2.1.4.   

Obtinerea desfasuratei medii                                                 

 2.2.     

Proiectarea ansamblului superior                                                         

2.2.1.

Trasarea retelei de constructie                                                

2.2.2.   

Adoptarea rezervelor tehnologice                                         

2.2.3.   

Proiectarea subansamblului exterior                                                 

2.2.4.   

Proiectarea subansamblului  intermediar                                  

2.2.5.   

Proiectarea subansamblului interior                                           

2.3.    

Proiectarea reperelor ansamblului inferior                                          

2.3.1.

Obtinerea desfasuratei suprafetei plantare                           

2.3.2.   

Proiectarea brantului                                         

2.3.3.   

Proiectarea intarituri de brant                                               

2.3.4.

Proiectare glencului                                                                

2.3.5.

Proiectarea acoperisului de brant                                            

                                

2.3.6.

Proiectarea umpluturii                                                              

2.4.     

Indicatii  generale  privind  marcarea, ambalarea, depozitarea si transportul produselor de incaltaminte                                  

CAPITOLUL  III.    

ELABORAREA MODELULUI DE ASEZARE TEORETICA

3.1.

Normarea consumului la piei pentru fete incaltaminte                       

3.2        

Normarea consumului la inlocuitori de piele                                      

CAPITOLUL  IV.    

PROIECTAREA TEHNOLOGICA A PRODUSULUI              

4.1.     

Stabilirea metodelor de prelucrare a reperelor in scopul realizarii de subansambluri, separat pentru ansamblul superior  si inferior                          

4.2    

Adoptarea metodelor de imbinare, a modalitatilor de  realizare si a materialelor auxiliare, cu precizarea principalelor  caracteristici ale acestora                                                                        

4.3.

Calculul consumului specific pentru materialele auxiliare

4.3.1.

Normarea consumului de ata

4.3.2.

Normarea consumului de adezivi

4.4.   

Elaborarea procesului tehnologic pentru toate atelierele de fabricatie pe baza schemei structurale ierarhizate si a schemei procesului particularizat pentru produsul proiectat.                                                                                                

4.4.1.

Consideratii generale

4.4.2.

Criterii de intocmire a proceselor de fabricatie                          

4.4.3.

Stabilirea normelor de timp si de productie

4.4.4.

Schema particularizata  a procesului   tehnologic                       

4.4.5..

Elaborarea procesului tehnologic pe ateliere

4.4.6.

Procesul tehnologic                                                                     

CONCLUZII

TEMA   II

CARACTERISTICI IGIENICO-FUNCTIONALE ALE PRODUSELOR TEXTILE UTILIZATE IN INDUSTRIA INCALTAMINTEI

CAPITOLUL  I.   

CARACTERISTICI IGIENICO – FUNCTIONALE ALE PRODUSELOR TEXTILE                                                                                                                                                  

1.1.

Introducere

1.2.

Proprietatile igienice ale incaltamintei

CAPITOLUL  II.   

CARACTERISTICI MECANICE ALE PRODUSELOR TEXTILE UTILIYATE IN INDUSTRIA INCALTAMINTEI                                                                           

CAPITOLUL  III.   

PROPRIETATI TEHNOLOGICE ALE MATERIALELOR TEXTILE FOLOSITE IN INDUSTRIA  INCALTAMINTEI   

3.1.

Pozitionarea reperelor

3.2.

Metode de taiere

3.3.

Utilizarea economica a materialelor textile la croirea reperelor pentru incaltaminte

CONCLUZII                                                                               

95

BIBLIOGRAFIE

           

           

PROIECTAREA CONSTRUCTIVA A UNUI MODEL DE INCALTAMINTE PANTOF FEMEI, SISTEM DE CONFECTIE -IL


CAPITOLUL  I

DATE  INITIALE NECESARE PROIECTARII CONSTRUCTIVE A PRODUSULUI. RESTRICTII.

 

1.1.  Generalitatii

                                                                                                                                                   

1.1.1. Prezentarea produsului

            Incaltamintea reprezinta un obiect de uz personal folosit in scopul protejarii piciorului contra agentilor din mediul exterior, avand rol functional in timpul purtarii.

            Pentru a atinge scopul pentru care este destinata, incaltamintea trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

·       sa fie usor flexibila,

·       sa-si pastreze forma in procesul de confectionare,

·       sa asigure realizarea unui microclimat in interiorul ei, astfel incat purtatorul ei sa nu fie afectat de posibile anomalii functionale ale piciorului,

·       sa previna sau sa corecteze anomaliile structurale ale piciorului atunci cand este cazul.

            Conditiile enumerate mai sus sunt satisfacute daca se face o alegere corecta a materialelor din care se confectioneaza produsul, daca acestea se asociaza  eficient, precum si daca procesul tehnologic si sistemul de confectie sunt bine determinate.

            Avand in vedere aceste lucruri, ansamblul superior v-a fii confectionat din materiale usoare, moi, cu proprietati elastice in acelasi timp, cu o plasticitate buna, care sa permita schimbarea formei si dimensiunilor fara deformatii. Interiorul incaltamintei va fi neted, fara cute sau imbinari ingropate in sectiune.

            Ansamblul inferior va fi realizat urmarindu-se o repartizare cat mai eficienta a eforturilor pe suprafata talpii piciorului, talpa va trebui sa protejeze piciorul de denivelarile planului de sprijin si sa fi flexibila si antiderapanta.

 

1.1.2. Functiile incaltamintei

Incaltamintea reprezinta un obiect de uz personal, folosit in scopul protejarii piciorului contra agentiilor externi avand un important rol  ortopedic in indeplinirea de catre derma piciorului a functiilor sale.

Principalele functii ale incaltamintei se grupeaza in :

·       Functia de aparare

·       Functia ortopedica

·       Functia anatomo-fiziologico-igienica

·       Functia informational estetica

                                                                                                                      

Functia de aparare:

                                                                                                                                              

  • Functia de aparare a piciorului fata de actiunile traumatice, zgarieturi, intepaturi, taieturi, lovituri. De asemenea datorita prezentei incaltamintei, piciorul sesizeaza in masura mult mai mica asperitatile solului, mersul fiind in acest fel mult usurat prin evitarea existentei punctelor de apasare maxima de suprafata plantara.
  • Functia de aparare a piciorului contra agentilor atmosferici obisnuiti (praf, umezeala, frig sau caldura excesiva)  acestea putand  interveni separat sau simultan.
  • Functia de aparare a piciorului contra unor agenti speciali se refera la cazul in care omul lucreaza in conditii speciale, el fiind obligat sa foloseasca incaltaminte de protectie cu proprietati speciale, in functie de natura agentilor daunatori prezenti la locul de munca.

Functia ortopedica

Se refera la pastrarea structurii anatomice normale a piciorului in conditiile unor solicitari complexe atat statice cat si dinamice.

  • Asigurarea unei repartitii cat mai echilibrate a presiunilor transmise prin picior pe suprafata de reazem. Incaltamintea indeplineste aceasta functie prin existenta in componenta sa a unui brant cu proprietati elasto-plastice, preformat spatial, care permite marirea suprafetei de contact dintre picior si planul de reazem, respectiv o repartitie a eforturilor pe o suprafata cat mai mare, atenuandu-se astfel presiunile locale mari inregistrate in cazul piciorului descult.
  • Mentinerea bolti piciorului, atat in dinamica, dar mai ales in pozitia de sprijin ortostatic bilateral, eforturile repartizate pe picior solicita puternic elementele de schelet care formeaza  bolta longitudinala interna a acestuia, datorita acestor solicitari exista pericolul cu consecintele negative asupra starii de sanatate a piciorului. Prezenta glencului in interior incaltamintei are rol de sustinere a boltii longitudinale a piciorului.
  • Asigurarea echilibrului corpului in pozitie de sprijin ortostatic bilateral. Incaltamintea indeplineste aceasta functie prin prezenta in structura sa a tocului cu inaltimea de 30÷40mm la adulti si de 10÷15mm la copii, situatie in care prin pozitia relativa a oaselor piciorului in raport de oasele gambei, ajuta la pastrarea echilibrului corpului, solicitarea sistemului muscular este mult atenuata si se reduce la o stare de disconfort.
  • Mentinerea in pozitie normala a articulatiei dintre gamba si picior datorita prezentei in structura incaltamintei a staifului rigid si   fixarea carambilor pe picior.

Functia anatomo - fiziologico - igienica

            Se refera la comoditatea incaltamintei, corespondenta sa cu particularitatile anatomo-morfologice si psihofiziologice si este alcatuita din urmatoarele functii individuale:

  • Asigurarea comoditatii incaltamintei in statica si dinamica. Forma si dimensiunile interioare ale incaltamintei trebuie sa asigure libertate maxima de miscare muschilor activi, sa evite aparitia unor presiuni locale mari care ar putea perturba circulatia periferica sau ar putea afecta terminatiile nervoase, generand in timp imbolnavirea piciorului.
  • Asigurarea confortului igienic. Partea superioara a incaltamintei trebuie sa fie confectionata din materiale elastice moi, partea interioara trebuie sa fie  neteda, fara cute sau imbinari grosolane, care jeneaza piciorul si poate duce la imbolnavirea lui. Prin studii se afla parametrii optimi ai microclimatului interior al incaltamintei: temperatura 21- 34 0C, umiditatea 60.

Pentru a servi scopului caruia ii este destinata, incaltamintea trebuie sa indeplineasca o serie de conditii  obligatorii: sa fie comoda, usoara, destul de flexibila, sa nu permita infiltrarea umiditatii din mediul exterior, sa aiba rezistenta, sa fie impermeabila la apa, dar si permeabila la vapori de apa si aer, sa aiba un aspect placut si sa-si pastreze un timp indelungat forma obtinuta la confectionare, respectiv sa nu se deformeze prematur.

Functia informational - estetica   

                                                                                                                                                   

  • Functia informationala ofera :

     -  informatii asupra purtatorului (profesie, gust, grad de cultura ),      

     -  informatii asupra produsului (destinatie, marime, largime, marca, mod de intretinere),

     -  informatii asupra producatorului.

  • Functia estetica  raspunde necesitatii de satisfacere a cerintelor estetice a purtatorului. Incaltamintea alaturi de imbracaminte, reprezinta un mijloc de satisfacere a idealurilor esteice ale unei anumite perioade. Ca functii individuale se disting:

      - echilibrul,

      - unitatea si armonia compozitionala, privind gradul de performanta al produsului, incadrarea in linia modei (acuratetea executiei imbinarilor),

      - nivelul de executie al produsului (plasarea ornamentelor si a culorilor).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1.2.  Definirea produsului  ( caracteristicile produsului )

            Documentatia tehnica se refera la un articol de incaltaminte, al carui aspect de ansamblu s-a facut proiectarea constructiva:

·       felul incaltamintei :  pantof  decupat

·       destinatia:  femei

·       numarul de marime:   24

·       largimea:  7

·       sistem de confectie:   IL

·       materiale de baza: - pentru fete : box fata naturala

                        - pentru captuseli : mesina, spalt

·     lungimea copiei medii: 243 mm

·       gama de marimi: 22,5 - 26

·       talpa: MONOLIT

·        inaltimea tocului: 100 mm

            Produsul de incaltaminte se confectioneaza pe calapoade cu caracteristici dimensionale si toleranta conform STAS-29122-86, in gama de marimi si pontajul prezentat in tabel.

 

Seria de marimi

Seria e marimi

22,5

23

23,5

24

24,5

25

25,5

26

Total (%)

Frecventa

6

10

12

14

16

14

12

10

100

Inaltimea carambului la spate

57

58

59

60

61

62

63

64

±1

Grosimea talpii

5

±1

Inaltimea tocului

100

±1

 

                             

 Articolul de incaltaminte  se va executa in sistemul de confectie I.L. in varianta prezentata in sectiune.

1.     fete

2.     captuseala intermediara

3.     captuseala exterioara

4.     talpa

1.3. Alegerea materialelor de  baza  in corelatie cu produsul, precizarea principalelor caracteristici ale acestora

            La alegerea materialului pentru un anumit tip de produs este necesar sa se faca o evaluare complexa a caracteristicilor materialelor in procesul de confectionare si de exploatare a produsului. Pornind de la aceste cerinte, alegerea materialelor necesare confectionarii unui produs (model) urmeaza a se desfasura in patru etape:

·       Prima etapa are ca obiectiv stabilirea caracteristicilor generale ale produsului, evidentierea particularitatilor constructive, prezentarea functiilor principale ale produsului in raport cu destinatia sa si conditiile de exploatare.

·       In a doua etapa urmeaza sa se stabileasca cerintele impuse materialului de catre produsul dat, sa se precizeze lista proprietatilor principale si criteriile economice de utilizare rationala a materialului.

·       In etapa a treia urmeaza stabilirea testelor suplimentare la care urmeaza a fi supuse materialele in functie  de destinatie corecta si conditiile de exploatare ale produsului, alegerea propriu-zisa a materialelor care satisfac aceste cerinte.

·       In cadrul etapei a patra se elaboreaza recomandari privind modul de incadrare a reperelor tinand cont de proprietatile eficiente ale materialelor alese, propuneri privind utilizarea rationala a materialelor si se precizeaza tehnologii pe faze de fabricatie.

            Captuselile au in produsul de incaltaminte atat rol functional cat si rol estetic. Captuseala contribuie la marirea izolatiei termice a produsului si are un rol foarte important in asigurarea evaporarii transpiratiei.

            Straturile de intarire au rol de a rigidiza unele zone ale produsului in vederea conferirii si mentinerii formei acestuia, precum si de a asigura stabilitate dimensionala a unor linii de contur. Materialele de intarire trebuie sa prezinte masa redusa, elasticitate, stabilitate dimensionala ridicata si este necesar sa nu-si piarda proprietatile la primul contact cu apa. Rezolvarea problemelor legate de imbunatatirea calitatii produselor, reducerea consumurilor de materii prime si cresterea eficientei economice a productiei intreprinderilor de incaltaminte depinde in mare masura de cunoasterea si valorificarea deplina a materiilor prime folosite in constructia si executia produselor.

            Pentru alegerea semifabricatelor care intra in componenta articolului de incaltaminte propus se vor lua in considerare normele inscrise in documentatia tehnica in vigoare, referitoare la semifabricatele permise a fi utilizate.        

            Experienta industriala a demonstrat ca alegerea corecta si stiintific fundamentata a materialelor pentru un produs de incaltaminte ( materiale de baza, captuseli, intarituri, auxiliare etc.) determina in mod hotarator calitatea produsului.

            Materialele de baza pentru modelul propus se aleg in conformitate cu norma interna departamentala, in functie de restrictiile impuse mai sus dar luand in seama si pretul materiilor prime  precum si costurile de prelucrare. Materialele folosite pentru ansamblul superior sunt prezentate in urmatorul tabel:

 


  A

N

S

A

M

B

U

L

S

U

B

A

N

S

A

M

B

L

U

L

Denumire reper

Semifabricat ales

Documentatie tehnica Restrictii

Categoria de grosime

(mm)

Grosimea nominala reperului (mm)

Caracteristici definitorii ale semifabricatului ales

Forma si dimensiunile semifabricatului (mm)

1

2

3

4

5

6

7

8

9

S

U

P

E

R

I

O

R

E

X

T

E

R

I

O

R

Caputa - Caramb

Bareta

Decor

Fete Box cu fata naturala

SR

1619/94

0,9 - 1.2

0,9

- alungirea  la 10N/mm2(%)12-28

- rezistenta la tractiune :min 20Nmm2

- rezistenta la sfasiere pielii 30-40 N/mm2

- umiditate : max 16%

Piei intregi sau canate

I

N

T

E

R

M

E

D

I

A

R

Staif rigid

Talpa artificiala

STAS 7048/86

2 -2,5

2

- rezistenta la rupere: 9N/mm2

- Absorbtia de apa dupa 24 h = 30,7 % rezistenta la tura :500 da N

Placi 700 x 1000

( mm)

I

N

T

E

R

I

O

R

Captuseala exterioara

 carambi  - caputa

captuseala bareta

Mesina porc

SR

4674 /94

0,7 -0,9

0,7

- rezistenta la desprindere

- umiditate maxima

- densitate aparenta

- rezistenta la tractiune

Piei intregi canate

Antiglisor

Spalt  natural

STAS

4674/71

0,6 – 1,2

1,0

-

1,0

A

N

S

A

M

B

L

U

L

S

U

B

A

N

S

A

M

B

L

U

L

Denumire reper

Semifabricat ales

Document tehnic restrictiv

Categoria de grosime(mm)

Grosimea nominala a reperului(mm)

Caracteristici definitorii ale semifabricatului ales

Forma si dimensiunile semifabricatului (mm)

1

2

3

6

5

7

8

9

10

E

X

T

E

R

I

O

R

Interior

Brant

Fibrotex

STAS

30427/86

1,5-1,8

0.5

1,8

- rezistenta la desprindere – 0,5daN/cm

- umiditate maxima – 15 %

- densitate aparenta – 1,5 g / cm2

- rezistenta la tractiune -70 daN/cm

Placi cu dimensiuni de 750x1350(mm)

Intaritura de brant

Carton dur

STAS

10659/80

1,5-20.8

2

- densitate aparenta – 1- 112  g / cm2

-rezistenta la indoire 1800 sa nu se provoace plesniri, absorsie prin inmuiere in apa distilata la 200C

Placi cu dimensiuni de 700x1000(mm)

Acoperis de brant

Piei bovine fata naturala neteda

SR

1619/94

0,9 - 1.2

0,9

- alungirea  la 10N/mm2(%)12-28

- rezistenta la tractiune :min 20Nmm2

- rezistenta la sfasiere pielii 30-40 N/mm2

- umiditate : max 16%

Piei intregi sau canate

Intermediar

Glenc

Otel

STAS 880/79

-

-

-Banda de otel laminat la rece OLC 45g-1mm

Prefabricat

Umplutura de brant

Deseuri

-

-

-

-

-

Exterior

Talpa

monolit

-

-

-

-

-


Categoria de materiale auxiliare

Denumirea materialului

              auxiliar

Documente restrictive

Caracteristici tehnice ale materialelor auxiliare

textile

Ata de cusut  SINTROM 63/3 Nm

Stas

1369/86

Sarcina de rupere N=22

Alungirea la rupere(%)=18-28

Sensul rasucirii: Z

Neregularitati (%)65

Siret de intarire

NID 20336/67

g =0,1mm;l=4mm

Sfoara pentru legat comisioane

STAS

9015/87

Tip 2c

Sarcina la repere: 10N

Neregularitate(%):0,5

Moltopren – spuma poliuretanica

-

spuma poliuretanica cu aspect spongios

se livreaza in suluri cu latimea 90÷200cm

grosime 8 mm

METALICE

Texuri

STAS

9015/86

OL 38

Diametru cap: 3.1 mm

Diametru tija: 1.2 mm

Lungime tija: 1.2 mm

Masa 0,12kg/1000buc

Ace de cusut

STAS 2111/81

Dimensiunea corelata cu finetea materialului

Cuie

STAS 2111/81

M 1x10

Masa 0,065 kg la 100buc.

CHIMICE

Solutie de cauciuc natural

STAS 2909/1976

Cauciuc cu substanta uscata 8,5 – 11%

Rezistenta la desprindere: 40N/cm

Densitate = 0,99 g/c3

Cauciuc vulcanizat in benzina25%

Aracet

STAS

9391/81

Continut in substanta uscata: 60%

Densitatea: 1,04-1,07 g/cm3

Acetona

STAS

 9790/68

Densitatea relativa :0,930,009(200)C

Aciditate: 0,05%

Aldeihide: 0,1%

Adeziv policloroprenic

STAS

9351/76

Contine substanta uscata: 20 -23 – 26

Rezistenta la desprindere: 4 daN/cm

Viscozitate cupa FORD 8mm:130±40 sec

Dizolvant: benzina + acetona+ toluen

( 2:1:3)

Latex

STAS

2909/76

Pe baza de cauciuc

Continut de substanta uscata 33±2%

Densitate 1,1 g / cm3

Solvent in apa

Rezistenta la desprindere in conditii uzuale = 8daN/5mm

Stabilitate

Toluen

STAS 70/80

Densitatea: 0,374 g/cm3

Termociment

NID 20/35

Punct de inmuiere 1350C

DIVERSE

10

Sanuri

MTI 97545 /82

Carton densitate: 0,89 g /cm3

Cutii de plex

MTI 97574/82

Dimensiuni: (270*160*90) mm

Ambalaj individual

Carton tip A

Densitatea 1,5g/ cm3

Hartie ambalaj

MTI 97574/82

Coli de ambalaj cu dimensiunea de 700*100

Folie pentru stampilare

MTI 97574/82

Se prezinta sub forma de sul de latime :70 mm

Etichete

STAS 2491/98

Dimensiuni:(186*113) mm

Creion pentru repararea defectelor

STAS

5845-9/72

Ceara topita +umplutura de masa ceroasa solida

Temperatura de depozitare 320C

CAPITOLUL II

PROIECTAREA  CONSTRUCTIVA  A PRODUSULUI

 

2.1.   Obtinerea desfasuratei medii conventionale a calapodului  

 

2.1.1.  Generalitati

            La  baza elaborarii constructiei  incaltamintei sta copia suprafetei dorsale si respectiv a suprafetei plantare a calapodului.

            Problema aflarii desfasuratei calapodului este foarte complexa. Deoarece calapodul  nu este un corp geometric cu forma  determinata, care sa permita utilizarea metodelor obisnuite de desfasurare, folosite in geometria descriptiva, aceasta ridica probleme dificile in desfasurarea suprafetei dorsale a calapodului.

            Metoda obtinerii desfasuratei suprafetei  dorsale a calapodului trebuie sa aiba o precizie ridicata pentru a conferi in final semifabricatului proiectat calitati superioare privind formarea spatiala.

            Desfasurarea suprafetei dorsale a calapodului imbraca doua aspecte care afecteaza precizia:

                   mularea cat mai fidela a unui material ajutator pe suprafata dorsala a calapodului,                   

                   aplatizarea acestui material cu erori de deformare tangentiale cat mai mici.

            In legatura cu particularitatile  constructive ale semifabricatului, materialul ajutator utilizat, metoda de copiere, metoda de aplatizare,  suprafata dorsala a calapodului poate fi desfasurata in intregime, obtinandu-se o  copie unica de pe suprafata dorsala (metoda  peliculei rigide), separarea in doua, realizand desfasurarea laterala, interioara si exterioara sau in mai multe zone in cazul constructiilor de tip spatial si desfasurarea separata a acestor zone cu pastrarea la lungime constanta a contururilor comune.

            Actualmente s-au elaborat si introdus in productie cateva metode de obtinere a copiei  suprafetei dorsale cu ajutorul carora se poate asigura construirea precisa a modelelor de fete de incaltaminte, caracterizate printr-o  inalta calitate privind formarea semifabricatului pe calapod.

Cele mai cunoscute metode sunt :

                     metoda de desfasurare a suprafetei dorsale a calapodului prin copiere cu hartie, carton subtire,

                     metoda de desfasurare  prin imbracarea calapodului cu material textil de tip-netesuta,

                     metode de copiere cu ajutorul peliculei din material termoplastic,

                     metoda desfasurarii cu tesatura impregnata cu o pelicula rigida,

                     metoda de copiere cu fasii de hartie auto-adeziva,

2.1.2.  Insemnarea calapodului

            Dupa  verificarea  formei si a dimensiunilor calapodului pe suprafata dorsala a acestuia se traseaza o serie de linii de separare si a unor puncte de control. Suprafata dorsala este delimitata de suprafata platformei si de cea a talpii prin muchiile de separare vizibile pe calapod.

            Suprafata dorsala a calapodului se delimiteaza in suprafata laterala interioara si respectiv exterioara prin trasarea in zona de calcai a liniei de separatie MN obtinuta prin unirea punctului extrem posterior al platformei M, cu punctul extrem posterior al talpii calapodului N, si o linie de separatie AB in zona anterioara, trasata prin unirea punctului extrem anterior al platformei A, cu punctul extrem anterior al talpii calapodului B.  

         Cele doua linii de separatie sunt rezultatul  intersectiei calapodului cu un plan vertical axial longitudinal ce trece prin punctele de bombare maxima in zona de rist si de varf, in partea anterioara si punctul de bombare maxima la calcai in zona posterioara. Se marcheaza  de asemenea, pe suprafetele laterale interioara si exterioara, in zona degetelor, punctele de bombare maxima D, respectiv E.

         Cu ajutorul unei benzi flexibile (o fasie de hartie de 5 mm latime) se unesc cele doua puncte, trasandu-se pe suprafata dorsala a calapodului asa numita  linie a degetelor “.

            La intersectia liniei ED cu linia de separare AB se marcheaza pe calapod punctul C, acesta  fiind punctul de control ce serveste  la stabilirea orientativa a deschiderii caputei.

2.1.3.  Copierea cu hartie auto-adeziva

            Copierea   cu hartie se realizeaza prin mularea si lipirea unor sabloane de hartie, pregatite anterior, pe suprafetele laterale ale calapodului.

             Pentru obtinerea acestor sabloane se aseaza calapodul cu planul talpii intr-o pozitie aproximativ perpendiculara pe planul hartiei si cu creionul in pozitie verticala se contureaza profilul calapodului. Se  indeparteaza  calapodul iar la profilul obtinut se adauga o rezerva de 15-30 mm obtinandu-se astfel conturul sablonului pe hartie.

             Pentru a se putea mula pe suprafata ce urmeaza a fi desfasurata se va proceda la taierea conturului sablonului pe directia normala la fel ca si intruna din variantele prezentate in figurile de mai sus.

            In prima varianta din suprafata sablonului se indeparteaza fasii in forma de clini avand baza de 5 mm iar adancimea de 40-50 mm ramanand pe contur fasii cu latimea de 10 mm.

            In a doua varianta pe suprafata sablonului O se traseaza o fasie centrala avand latimea de 10-12 mm unind zona de varf a sablonului cu mijlocul curburii posterioare. Directia acestei fasii coincide cu directia de maxima tensionare a fetelor in procesul formarii spatiale pe calapod. Apoi se procedeaza la despicarea suprafetei sablonului in fasii orientate dupa directia normala a conturului si avand latimea de cca.10 mm.

            Sablonul pregatit in prima varianta se muleaza pe calapod prin lipire cu solutie de cauciuc natural, solutie care permite dezlipirea ulterioara fara deteriorarea lui, mularea facandu-se fara incretituri sau goluri, pentru a copia cat mai corect suprafata laterala a calapodului.

            Sablonul pregatit in a doua  varianta se va fixa pe suprafata laterala a calapodului, in lungul fasiei centrale cu elemente de prindere apoi fiecare fasie se aplica din aproape in aproape pe suprafata calapodului cu respectarea plasticitatii acestuia fara aparitia unor tensiuni suplimentare in fasii in zona de varf care ar putea conduce la pozitii anormale a varfului copiei.

            Dupa mulare, pe sablon se traseaza cele patru linii de separare a suprafetei ce se desfasoara, linii marcate anterior pe calapod, respectiv linia de separare AM in zona anterioara, linia de separare MN in zona posterioara si liniile AM si BN corespunzatoare muchiilor calapodului. Se marcheaza de asemenea punctul C pe linia AM.

            Copia realizata se dezlipeste de pe calapod, fara deformarea fasiilor, lipindu-se pe o foaie de hartie, dupa care se decupeaza conturul obtinut al desfasuratei suprafetei laterale a calapodului, mentionandu-se carei suprafete a calapodului apartine (exterioara sau interioara).

 

2.1.4.     Obtinerea desfasuratei medii

            Cele doua copii laterale nu sunt egale, dupa cum nici calapodul nu este simetric, el reprezentand copia fidela a piciorului. De aceea cele doua copii se vor suprapune obtinandu-se copia medie. Suprapunerea se realizeaza in punctul extrem posterior al copiilor si punctul de maxima curbura in regiunea superioara a varfului.

             Intre cele doua copii se traseaza conturul mediu cu exceptia zonei inferioare a varfului si a caputei, unde se pastreaza ambele contururi, pentru a respecta asimetria piciorului pe aceasta portiune pronuntata, obligandu-se la confectionarea asimetrica a acestor piese, pentru a putea fi mulate pe calapod iar liniile mediane ale fetelor sa nu se deplaseze fata de linia mediana a calapodului.

            Se realizeaza apoi din carton, sablonul copiei medii, astfel obtinandu-se pe el o serie de date specifice calapodului. Pentru aflarea lungimii copiei medii se va uni varful cu o treime inferioara a conturului posterior si se va masura aceasta distanta.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2.2.   Proiectarea  ansamblului superior                                                                  

2.2.1.     Trasarea retelei de constructie

            In trasarea retelei de constructie pe desfasurata medie a calapodului, se tine seama de particularitatile anatomice ale piciorului subiectului pentru care a fost construita incaltamintea. Reperele componente ale produsului proiectat trebuie sa aiba urmatoarele proprietati :

·       reperele de fete obtinute prin detalierea desenului de baza construit, trebuie  sa se muleze bine pe calapod  dupa imbinare,

·       liniile de imbinare a reperelor de fete trebuie sa fie astfel plasate incat prin prezenta lor sa nu jeneze functionarea normala a piciorului,

·       reperele de fete trebuie sa corespunda dimensiunilor calapodului pe care se vor forma spatial, fara rezerve tehnologice mari,

·       proiectarea reperelor trebuie facuta luand in considerare deformarea sistemului de materiale, pentru a preveni denaturarea curburilor,

·       trebuie tinuta  seama de grosimea reperelor intermediare (staif, bombeu) pentru prevenirea deplasarii  liniilor fetei.

            Pentru respectarea acestor principii este necesar ca pe o copie medie sa se traseze o serie de linii de baza, linii care reprezinta urmele verticale ale unor plane de profil ce sectioneaza piciorul  considerat in pozitia orto-statica (prin punctele anatomice importante).  Liniile de baza vor fi trasate pe desfasurata medie conventionala a calapodului in functie  de anumiti coeficienti, calculati pe baza corelatiilor dintre parametri antropometrici ai piciorului si sectiunile ce definesc liniile de baza. Coeficientii pentru calculul pozitiilor liniilor de baza sunt:

LINIA  DE  BAZA                      

PUNCTUL   ANATOMIC

COEFICIENTUL DE   CALCULUL  

I

centrul maleolei interne                                       

0,23  x   243  =   56

II

punctul de indoire a piciorului

0,41  x   243  =  100

III

punctul de mijloc al piciorului                               

0,48  x   243  =  117

IV

centrul articulatiei metatarso falangiene 

0,68  x   243  =  165

V

extremitatea degetelor

0,78  x   243  =  190

            Pe axa Oy se marcheaza  segmentul 01 = Ht = 100 mm . Din punctul 1 se duce segmentul 1P = 0,62 Lcm = 0,62 x 243 = 150.66 mm, punctul  P fiind situat pe axa Ox. Se plaseaza desfasurata medie conventionala cu punctul posteroinferior in punctul 1 si se roteste in partea anterioara astfel incat punctul  P sa se afle situat la jumatatea intervalului  intre cele doua contururi ale copiei in zona degetelor sau cu conturul inferior tangent la Ox in punctul  P daca desfasurarea are un singur contur in zona degetelor. Asezand desfasurata medie conventionala   in aceasta pozitie se traseaza conturul ei.

            Se traseaza apoi sistemul de referinta x’O’y’  astfel  incat axa O’x’ trece prin punctele 1 si P iar axa O’y’ este perpendiculara pe axa  O’y’ si tangenta la punctul de bombare maxima a conturului posterior al desfasuratei. Din originea sistemului x’O’y’ in lungul axei O’x’ se masoara distanta x1 pana in dreptul liniilor de baza si se traseaza aceasta perpendiculara pe O’x’.

            Linia CP, reprezinta linia degetelor ce se traseaza unind punctul C situat la intersectia liniei de baza IV cu conturul la partea superioara a copiei medii, aceasta linie servind la trasarea conturului anterior al carambului precum si la trasarea conturului caputei la pantofii decoltati pentru femei. Pe linia CP se marcheaza punctul 2 situat la distanta 2 – P = CP/2 + 5 mm punctul 2 fiind orientativ in trasarea cheitei.

            Linia ajutatoare 2 - 4 care va servi la construirea conturului superior al carambului se obtine unind punctul 2 cu punctul de maxima inaltime al carambilor 4 ( la pantofi).

            Pozitia punctului 4 se determina masurand din punctul 1 inaltimea carambilor la spate:

1- 4 = 0,15 x Nm + 24 mm la, femei si adolescenti.

             Linia C - 5, serveste orientativ la trasarea conturului carambului in zona  ristului, se obtine unind punctul C cu punctul 5 situat la jumatatea segmentului marcat de liniile de baza II si III pe copia medie.

 

2.2.2.  Adoptarea rezervelor tehnologice

            Stabilirea marimii rezervei de tragere, depinde de constructia semifabricatului, grosimea si deformabilitatea materialelor folosite, metoda de formare a semifabricatului, sistemul de confectie, grosimea reperelor intermediare.  Rezerva de tragere se stabileste in cele mai caracteristice zone ale conturului inferior al copiei medii: in zona de varf; in lungime si latime; in zona degetelor; a glencului si in zona de calcai in functie de sistemul de confectie si de deformabilitatea semifabricatului.

            Punctele obtinute se unesc printr-o curba continua avand aceeasi alura ca si conturul inferior al copiei.

            In regiunea inferioara unde copia medie reprezinta de regula ambele contururi (interior si exterior) rezerva de tragere se traseaza la ambele contururi, mentinand astfel pe caputa aceeasi simetrie ca si pentru calapod, din considerente aratate anterior (de pastrare a liniei mediane a fetelor in pozitia medie normala in procesul de formare spatiala a fetelor prin tragere pe calapod).

            Valorile se vor adopta diferentiat in functie de deformabilitatea materialelor (valori maxime pentru semifabricate din: bizon, box fata corectata, piei porcine cu fata acoperita; valori medii pentru: box cu fata naturala; valori minime pentru: spalt, velur).

            Astfel  pentru sistemul I.L. pentru fete din piele box  cu fata naturala adoptam urmatoarele rezerve :

·       zona  punctului tocului             14 mm ; 

·       zona   mijlocul tocului              15 mm ;

·       regiunea  glencului                   16 mm ;

·       regiunea degetelor                    14  mm ;

·       inceputul  varfului                    12  mm ;

·       mijlocul varfului                       10  mm ;                                              

·       punctul degetului                       8  mm

Rezervele de pregatire a marginilor

 

            Au valori diferite in functie de modul de prelucrare a marginilor vizibile.

            Piese cu margine indoita - este un mod de prelucrare frecvent utilizat, aplicandu-se atat la repere din piei naturale cat si din inlocuitori. In acest caz se lasa o rezerva de 4mm,  anterior indoirii, marginea fiind subtiata pe o latime dubla fata de rezerva pentru a evita ingrosarea marginii in urma indoirii.

Rezervele de imbinare a marginilor

 

            Aceste rezerve au valori diferite in functie de tipurile de imbinari utilizate (modul de asociere al reperelor de imbinare, grosimea reperelor, numarul de cusaturi, prezenta perforatiilor, etc).

            Imbinarea prin suprapunere – in acest caz reperul superior, cu marginea pregatira, se suprapune peste reperul inferior, a carui margine a fost subtiata anterior pentru a evita ingrosarea sectiunii semifabricatului in zona de suprapunere. Rezerva reperului inferior, in vederea imbinarii se calculeaza in functie de numarul de cusaturi, distanta intre margine si cusatura, distanta intre cusaturi, existenta perforatiilor si marimea lor. etc.

Se recomanda urmatoarele normative de calcul:

  • distanta de la marginea prelucrata a reperului superior pana la prima cusatura 0,8 - 1mm,
  • distanta dintre cusaturi apropiate in absenta perforatiilor 0,8 – 1,5 mm.
  • distanta de la ultima cusatura la marginea reperului inferior la piei si inlocuitori de  piele:

4 -5 mm.

            Ultima distanta este necesara pentru a asigura prinderea reperului inferior in ultima cusatura, marginea acestuia nefiind vizibila in timpul coaserii avand volum redus ca si grosime prin subtiere.

 

2.2.3.  Proiectarea subansamblului exterior

            Diversitatea modelelor de pantofi poate fi conventional grupate in cateva tipuri constructive, diferentiate in functie de: modul de fixare pe picior, gradul de acoperire a piciorului, modul de imbinare a detaliilor de fete, modul de imbinare a detaliilor de captuseala, metoda de formare spatiala si sistemul de confectie.

             Asa cum s-a mentionat anterior, la baza  elaborari desenului de baza al fetelor sta desfasurata  medie conventionala (copia medie) a calapodului. Realizarea  unei constructii rationale este determinata de respectarea unor principii generale privind elaborarea linilor de constructie  in dependenta cu:

  • particularitatile anatomice ale piciorului mediu reprezentativ pentru aceasta grupa de purtatori;
  • deformabilitatea sistemului de materiale in sensul prevenirii denaturari liniilor de contur in procesul formari spatiale;
  • particularitatile  plastice ale calapodului (suplete sau plinatate in zona degetelor) in vederea adaptarii  liniilor de constructie la plastica calapodului.

     

 Proiectarea caramb-caputa

 

            La inaltimea cu toc inalt marginea superioara se proiecteaza asimetric in regiunea boltii piciorului. Se recomanda ca latura interioara sa fie mai ridicata cu 10 ÷ 17 mm pentru a acoperi corespunzator adancitura naturala de pe suprafata interioara a piciorului, asimetria crescand odata cu inaltimea tocului.

             La trasarea conturului posterior al pantofului, linia superioara a fetelor se micsoreaza cu 2÷5 mm (segmentul 44´) fata de copia medie pentru a asigura tensionarea marginii superioare a semifabricatului in procesul formarii spatiale, consumarea capacitatii de deformare  plastica a sistemului de materiale din care se structureaza si ca urmare, asigurarea unei bune aderente sa picior a incaltamintei in zona postero-laterala in timpul utilizarii ei.

            Punctul 4 caracterizeaza pozitia inaltimii carambului la spate pentru acest sortiment. Conturul posterior va fi reprezentat sub forma unei curbe line ce trece prin punctul 4´ si continua conturul posterior al copiei medii prelungindu-se pana la intersectia cu linia rezervei de tragere.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 fete

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2.2.4.  Proiectarea subansamblului intermediar

Proiectarea staifului                                                                                                 

 

            Staiful este reperul rigid, apartinand subansamblului  intermediar, ce are rolul de a rigidiza si mentine forma spatiala a zonei de calcai a incaltamintei si totodata  de a asigura un contact cat mai fidel intre incaltaminte si picior in perioada utilizarii  acestuia.

            Forma staifului depinde de destinatia incaltamintei, inaltimea tocului, particularitatile constructive ale ansamblului superior (fete, captuseli). Pentru a se asigura strangerea zonei de calcai a piciorului de catre  incaltamintea de tip pantof este necesar ca marginea superioara a staifului rigid  precum si a fetelor sa fie puternic tensionata.  In  acest  sens  la pantoful decupat este necesara ca marginea superioara a staifului, dupa formare, sa nu aiba posibilitatea de intindere libera la prelucrarea staifului (subtiere, preformare, formare-spatiala)  realizandu-se  deformari ale conturului superior al reperului  si ca urmare proiectarea reperului plan se realizeaza in conditiile in care aripile staifului sunt inclinate in sus fata de orizontala.

             Conturul inferior al staifului trebuie sa corespunda  conturului inferior al sectiunii vertical- longitudinale a calapodului. Segmentul OB pana la sectiunea  0,41 Lp este aproape o linie dreapta de aceea conturul inferior al staifului  in aceasta zona se traseaza sub forma de linie dreapta .

            Din punctul B, conturul inferior al sectiunii vertical-longitudinale a calapodului isi modifica directia.

            Lungimea aripilor staifului trebuie corelata  de asemenea cu inaltimea tocului (cu atat mai mare cu cat inaltimea tocului ht este mai mare) tocmai pentru a asigura stabilitate ridicata piciorului in incaltaminte.

             Inaltimea staifului rigid se determina cu relatia OA = 0,15Nm + (8 ÷ 10 mm). Conturul superior al staifului  se traseaza rotunjit tocmai pentru a asigura un contact cat  mai fidel al staifului la picior. Rezerva de tragere la partea inferioara se adopta in functie de sistemul de confectie al produsului. Pentru sistemul de confectie I.L. - latimea rezervei adoptata este de 15 (mm).

            Pe conturul inferior, staiful prezinta  taieturi cu adancimea de 8 - 10 mm in vederea unei bune formari a rezervei de tragere a acestuia.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2.2.5.  Proiectarea subansamblului interior

            Captuselile, ca parte componenta a ansamblului superior indeplinesc functii importante atat in faza de confectionare, cat si in cea de utilizare a produsului:

  • captuselile  exterioare diminueaza posibilitatea de rupere a fetelor  in procesul formari spatiale prin preluarea partilor din efortul de intindere la care este supus semifabricatul,
  • protejeaza suprafata dorsala  a piciorului impotriva actiunii exercitate de catre cusaturile de imbinare a reperelor de  fete,
  • evita contactul direct al piciorului cu reperele rigide ale ansamblului superior (staif, bombeu),
  • protejeaza fetele de actiunea  directa a transpiratiei, prelungind astfel durata de utilizare a produsului,
  • au rolul de a preveni deformarea fetelor in timpul exploatari produsului, asigurand pastrarea in timp a aspectului estetic al produsului.

Alegerea materialelor din care se confectioneaza  reperele captuselii  exterioare trebuie  sa aiba in vedere solicitarile specifice diverselor zone ale semifabricatului atat in timpul confectionari, cat si la purtare.

            In timpul purtarii produsului, ca urmare a usoarelor alunecari ale piciorului in incaltaminte, atat in sens longitudinal cat si in sens transversal, se produce o intensa uzura prin frecare a captuselilor  exterioare in regiunea calcaiului, la limita superioara  a carambului si in zona ristului, motiv pentru care  reperele captuseli exterioare in aceste zone se confectioneaza numai  din materiale textile care au o buna rezistenta dar care ofera piciorului un confort sporit. La baza elaborarii constructiei captuselilor exterioare sta conturul desenului de baza a fetelor fara rezervele de prelucrare a marginilor si de asamblare a reperelor. Conturul captuselilor exterioare se traseaza corespunzator particularitatilor constructive ale modelului de fete.

            Captuseala exterioara se construieste dupa conturul modelului proiectat, fiind alcatuite din dintr-un singur reper din mesina iar staiful din spalt, tot dintr-un singur reper. Captuselile exterioare se vor fixa la partea superioara a carambilor de piele prin intermediul unei  cusaturi. La proiectarea captuselilor, imbinarea dintre repere este de 5 mm, rezerva de finisare dupa coasere este de 2mm, iar rezerva de tragere este cu 2-3 mm mai mica decat fetele.

captuseli

2.3.    Proiectare reperelor ansamblului inferior

 

            In proiectarea ansamblului inferior s-a pornit de la desfasurata suprafetei plantare a calapodului cu ajutorul careia se traseaza conturul brantului.

Ansamblul inferior este format din subansambluri:

  • subansamblul interior: brant, intaritura de brat, acoperis de brant si glenc
  • subansamblul intermediar: umplutura
  • subansamblul exterior: talpa.

2.3.1.     Obtinerea desfasuratei suprafetei plantare

            Obtinerea desfasuratei suprafetei plantare, care reprezinta de fapt brantul se realizeaza prin copierea: cu material textil de tip netesut, materiale termoplastice, tesatura impregnata cu o pelicula rigida sau alte materiale flexibile precum benzi de hartie auto-adeziva.

            Se imbraca suprafata plantara a calapodului cu fasii de hartie auto-adeziva mulate longitudinal utilizand aceeasi metoda  ca si in cazul obtinerii copiei medii a calapodului.

            Se marcheaza linia de separatie intre suprafata plantara si cea dorsala a calapodului si se decupeaza obtinandu-se  conturul desfasuratei suprafetei plantare a calapodului sau brantului.

2.3.2.     Proiectarea brantului

            Conturul exterior al brantului este identic cu al desfasuratei suprafetei talpii calapodului la marea majoritate a sistemelor de confectie. Se poate construi in baza dimensiunii si conformatiei hartii antropometrice a piciorului mediu respectiv pentru grupa de consumatori.

2.3.3.     Proiectarea intarituri de brant

            Se proiecteaza dupa conturul brantului in zona de calcai si zona glencului. Se construieste axa plantara si se marcheaza centrele articulatiilor metatarso-falangiene I si V  la 10 ÷ 20 mm pentru a se evita rigidizarea brantului in aceasta zona si diminuarea prin aceasta a amplitudinii miscarilor de incovoiere.

            Linia anterioara a intariturii poate fi dreapta sau usor curbat. In partea posterioara, intaritura de brant are acelasi contur cu cel al brantului.

2.3.4.     Proiectarea glencului

Glencul este o lamela profilata din otel plasata intre  brant si intaritura de brant  dupa axa glenc calcai. Linia anterioara a glencului se plaseaza la 10÷12 mm in spatele liniei anterioare a intarituri de brant, iar linia posterioara se recomanda sa treaca de linia frontului tocului cu 18 ÷ 20 mm in cazul tocului jos.

            Linia anterioara a glencului se plaseaza cu 10 - 12 mm in spatele liniei anterioare a intariturii de brant. Acelasi glenc se poate folosi pentru trei marimi succesive de incaltaminte.

2.3.5.     Proiectarea acoperisului de brant

            Acoperisul de brant se plaseaza in interiorul incaltamintei pe suprafata interioara a brantului si indeplineste multiple functiunii:

  • protejeaza piciorul de leziuni din partea capetelor elementelor de prindere metalice si ale neregularitatii prezente pe suprafata brantului,
  • imbunatateste proprietatile igienice ale incaltamintei,
  • imbunatateste aspectul estetic interior al incaltamintei.

                                                                                                       21

            Se recomanda pentru majoritatea produselor sa se proiecteze un acoperis intreg de brant, uneori se poate realiza si acoperisul de brant in zona de calcai - glenc sau numai in zona calcai.

             Pe considerente igienice si de prelungire a duratei de utilizare a incaltamintei este de preferat  acoperisul intreg de brant.

            Acoperisul de brant se proiecteaza plecand de la conturul brantului pe care trebuie sa-l acopere. El se proiecteaza cu 2 mm mai mic decat brantul, pe tot conturul brantului.

 

2.3.6.     Proiectarea umpluturii

    Se proiecteaza in functie e conturul brantului. Se contureaza rezerva de tragere pe calapod avand o latime de 15 mm. In interior, la cca 2 mm de rezerva se traseaza conturul umpluturii. Marginea umpluturii se traseaza dincolo de linia I –V cu 20 mm.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2.4. Indicatii privind marcare, ambalarea, depozitarea si transportul produselor de incaltaminte

    Marcarea produselor de incaltaminte

 

            Aceasta marcare se face in conformitate cu prescriptiile din S.T.A.S. 6741-1987.

Ansamblul superior se marcheaza cu urmatoarele specificatii:

    a) marca de fabrica a intreprinderii producatoare,

    b) marimea (lungimea, largimea),

 c) numarul  modelului,

    d) data fabricatiei,

    e) numarul de program si comision,

    f) numarul  standard de produs,

    g) semnul organului de control tehnic al calitati (pe dreptul).

            Specificatiile a,b,c,d,e,f, se inscriu in interiorul incaltamintei, pe partea superioara a captuselii exterioare  a carambului pe fiecare bucata din pereche.

            La incaltamintea la care nu este posibila marcare pe caramb, acesta se face  pe o alta piesa din interior sau pe o panglica atasata astfel incat inscriptia  sa fie vizibila si estetica. Specificatia g se inscrie pe o singura bucata din pereche.

            La incaltamintea cu talpa din cauciuc sau din alte sortimente corespunzatoare care nu se pot poansona, marcare se face in interiorul incaltamintei pe acoperisul de brant sau talonet, trecandu-se doar specificatiile b, c, d. Inaltimea cifrelor pentru marcare incaltamintei trebuie sa fie 4 - 6 mm de aceeasi marime pentru fiecare specificatie.

            Marcarea trebuie sa fie facuta vizibila, rezistenta si estetica conform mostrei  omologate sau a intelegeri dintre parti.

Marcare ambalajelor individuale

             Ambalaje individuale pot fi marcate diferentiat. Marcare ambalajelor individuale cuprinde specificatiile :

    a) marca de fabrica a intreprinderii producatoare,                                           

    b) denumirea produsului,

    c) marimea,

    d) numarul modelului,

    e) felul materialelor de fete si culoare,

     f) felul materialului de talpa,

     g) pretul de vanzare cu amanuntul,      

     h) clasa de calitate,

     i) numarul standard de produs.

Pentru incaltamintea de copii, etichetele vor fi diferentiate prin culori in functie de marime astfel:

  •  pana la 140 mm-rosu,
  • de la 145-165 mm-oranj,
  • de la 170-190 mm-verde,
  • de la 195-205 mm-albastru,      
  • de la 210-235 mm-violet.

Marcare ambalajelor colective si de transport

            Ambalaje colective si de transport se marcheaza prin etichetare cu urmatoarele specificatii:

      a)  marca de fabrica a intreprinderii producatoare,      

      b)  denumirea produsului,

      c)  felul materialelor de fete si culoare,                                      

      d)  felul materialului de talpa,

      e)  numarul de perechi din fiecare marime,

      f )  numarul modelului,

      g)  clasa de calitate.

Ambalarea

 

            Fiecare pereche de incaltaminte se ambaleaza intr-o singura cutie de  carton  sau mucava. Cele doua bucati se invelesc in hartie fiind separate intre ele. Se foloseste hartie matase conform S.T.A.S. 3790-1980 pentru incaltamintea de lux, si hartie de uz general, conform S.T.A.S. 82-1980 la celelalte sortimente de incaltaminte. Fiecare pereche invelita se introduce intr-o cutie de carton, conform S.T.A.S 10475-1983.

            Se pot ambala cate 10 perechi de incaltaminte de culori, sortimente, modele si marimii identice in ambalaje colective cu separator fagure. Sortimentele de incaltaminte care pot fi ambalate in acest fel, precum si numarul perechilor din cutie, se stabileste  prin conventie intre parti. Cutiile, atat cele individuale cat si cele colective se stivuiesc pe paleti si sunt introduse in containere sau lazi, care trebuie sa fie curatate, uscate si in buna stare.

            Cu acordul partilor, cutiile individuale legate in pachete cate cinci, in cruce, sau cele colective pot fi introduse direct in mijlocul de transport daca sunt asigurate masurile necesare pentru transportul corespunzator. La stabilirea tipului, dimensiunilor si folosirea ambalajelor trebuie respectate dispozitiile in vigoare  privind producerea si circulatia ambalajelor.

 

Depozitare si transport

            Depozitarea se face in incaperi uscate, aerisite, ferite de intemperii, cu temperatura cuprinsa intre (10-250C) si umiditatea relativa a aerului φ = 65%, la distanta de cel putin un metru de orice sursa de caldura. Cutiile se depoziteaza pe rafturi, stelaje sau pe un gratar situat la 15 - 20 cm de podea, in stiva de 10 - 20 de cutii suprapuse. Distanta dintre stelaje, rafturi si pereti trebuie sa fie de 0,7 m.

            Transportul  incaltamintei se realizeaza cu diferite mijloace de transport pentru protejarea incaltamintei contra actiunii directe a intemperiilor. Pe pardoseala mijlocului de transport  si deasupra ambalajelor se aseaza hartii  pentru protectia ambalajelor.

            Magaziile trebuie prevazute cu  o ventilatie corespunzatoare, usor accesibile iar depozitarea se va face ordonat respectand normele  P.S.I . in ceea ce priveste distanta culoarelor.

CAPITOLUL III

ELABORAREA MODELULUI DE ASEZARE TEORETICA

3.1.   Normarea consumului de piei naturale pentru fete de incaltaminte

             In afara de utilizarea corespunzatoare a zonelor topografice ale pielii, in procesul croirii trebuie acordata o mare atentie utilizarii economice a materialelor (65-70% din costul unei perechi de incaltaminte fiind determinat de costul materiilor prime).

            Acest lucru trebuie sa atraga atentia asupra necesitatii reducerii consumului de materiale actionand in doua directii:

·       proiectare rationala a contururilor reperelor componente (contururi ce sa permita o asezare cat mai compacta pe suprafata materialului),       

·       utilizarea rationala a materialului la croire, care depind de o serie de factori:

1.     forma si dimensiunile materialelor;

2.     raportul de marime intre repere si material;

3.     varianta de asezare adoptata;

4.     tehnologia de taiere;

5.     calificarea muncitorului;

            Marea majoritate a reperelor componente ale incaltamintei au contururi curbe care la asezarea reperelor pe  suprafata materialului permit puncte de tangenta sau zone relativ mici de tangenta liniara.

Daca avem contururi cu forma regulata, asezarea unui astfel de  contur de tipar se poate face prin tangenta  pe intreg conturul fara a da nastere la pierderi de material.

             Diversele categorii de deseuri sunt generate in principal de configuratia reperului, dimensiunea materialului, tehnologia de taiere si calitatea materialului.

Categorii de deseuri:

1. deseuri marginale - apar in zonele marginale ale produsului datorita necoincidentei conturului reperelor cu cel al pielii;

2. deseuri normale  - apar la asezare reperelor identice ca forma si marime;

3. deseuri de tipar - apar la tipare de forme si marimi diferite;

4. deseuri prin punti - doua tipare vecine nu se pot aseza tangential  ci distantate deoarece la croire apare o strivire a materialului de catre cutit.

  

Factorul de asezare se calculeaza dupa urmatoarea formula :

Fa =   X 100        %

Unde:

     Aset – suma ariilor reperelor setului

               Aparalelogram  - suma ariilor paralelogramelor ce includ reperele setului

Calculul factorului de asezare pentru reperele fete din piele

Calculul factorului de asezare pentru reperul caputa

Model de asezare teoretica:

Aria reperului: 2,93[dm2]

Perimetru reper: 12,06 [dm]

Aria paralelogramului: 8,59 [dm2]

Numar de repere: 2 (la pereche)

Factorul de asezare: 68,21 [%]

 

 

Calculul factorului de asezare pentru reperul decor

Model de asezare teoretica:

Aria reperului: 0,92[dm2]

Perimetru reper: 9,19 [dm]

Aria paralelogramului: 2,74 [dm2]

Numar de repere: 2 (la pereche)

Factorul de asezare: 67,15[%]

Calculul factorului de asezare pentru reperul inel bareta

Model de asezare teoretica:

Aria reperului: 0,11 [dm2]

Perimetru reper: 1,67 [dm]

Aria paralelogramului: 0,24[dm2]

Numar de repere: 2 (la pereche)

Factorul de asezare: 91,66 [%]

Calculul factorului de asezare pentru reperul bareta

 

Model de asezare teoretica:

Aria reperului: 0,43[dm2]

Perimetru reper: 6,39 [dm]

Aria paralelogramului: 0,97[dm2]

Numar de repere: 2 (la pereche)

Factorul de asezare: 88,66 [%]

 

 

 

 

Denumire reper

Nr. repere similare in pereche

Aria (dm²)

Aria

paralelogramuli (dm 2)

Perimetru

(dm)

Factorul de asezare

%

A unui reper

A reperelor

din set

A unui reper

A reperelor din set

A unui reper

A reperelor din set

Caputa  caramb

2

2,93

5,86

8,59

12,06

24,12

68,21%

Bareta

2

0,43

0,86

0,97

6,39

12,78

88,66%

Decor

2

0,92

1,84

2,74

9,19

18,38

67,15%

Inel bareta

2

0,11

0,22

0,24

1,67

3,34

91,66%

Imbracaminte de toc

2

Total:

10

  Calculul indicelui de utilizare a materialului :

U = Fa -  X  100  =  60,6 %

Unde:

Fa = factor de asezare

W =   = 35,77

Unde:

A – aria materialului   care are valoare constanta 35 sau 39.           

           m – este obtinut din relatia  m = Aset / n =1,09

           Aset – aria setului (perechi ) dm2

n – numarul reperelor din set

           Pset – perimetrul setului

           Aset – aria setului celor 2 repere din pereche

Calculul normei de consum se face dupa urmatoarea formula :

Nc =   = 14,49dm2/pereche

Norma de consum se calculeaza pentru materialul de calitate medie la numarul mediu de marime din serie

Nr.

crt.

Ic

nc

U%

1

0,97

14,05

58,78

2

1

14,49

60,6

3

1,03

14,92

64,24

4

1,1

15,93

66,66


Calculul factorului de asezare pentru reperele captuseli din piele

Calculul factorului de asezare pentru reperul caputa

Model de asezare teoretica:

Aria reperului: 2,55[dm2]

Perimetru reper: 9,80 [dm]

Aria paralelogramului: 7,04 [dm2]

Numar de repere: 2 (la pereche)

Factorul de asezare: 72,44 [%]

Calculul factorului de asezare pentru reperul antiglisor

Model de asezare teoretica:

Aria reperului: 0,82[dm2]

Perimetru reper: 4,2 [dm]

Aria paralelogramului: 1,80 [dm2]

Numar de repere: 2 (la pereche)

Factorul de asezare: 91,11[%]

Calculul factorului de asezare pentru reperul bareta

Model de asezare teoretica:

Aria reperului: 0,50[dm2]

Perimetru reper: 6,10[dm]

Aria paralelogramului: 1,10 [dm2]

Numar de repere: 2 (la pereche)

Factorul de asezare: 90,9[%]

 

Calculul factorului de asezare pentru reperul acoperis de brant

Model de asezare teoretica:

Aria reperului: 1,67[dm2]

Perimetru reper: 6,1 [dm]

Aria paralelogramului: 3,75[dm2]

Numar de repere: 2 (la pereche)

Factorul de asezare: 89,07 [%]

            Norme consumului de piei pentru captuseli

Denumire reper

Nr. repere similare in pereche

Aria (dm²)

Aria

paralelogramului (dm 2)

Perimetru

(dm)

Factorul de asezare

%

A unui reper

A reperelor

din set

A unui reper

A reperelor din set

A unui reper

A reperelor din set

Mesina porcine

Captuseala caramb - carambi

2

2,55

5,1

3, 52

7,04

9,80

19,6

72,44

Captuseala bareta

2

0,50

1,0

0,55

1,10

6,10

12,2

90,9

Acoperis de brant

2

1,67

3,34

1,87

3,75

6,10

12,2

89,07

Total

6

9,44

11,89

44

84,14

Spalt

Antiglisor

2

0,82

1,64

0,9

1,80

4,2

8,4

91,11

-        mesina porcine

W =   = 24,84

U = Fa -  X  100  =  64,33 %

Nc =   = 14,67

-        spalt

W =   = 46,42

U = Fa -  X  100  =  52,16%

Nc =   = 3,14

Nr.

Nr. Crt.

Ic

nc

U%

Spalt

1

0,97

14,22

62,40

2

1

14,67

64,33

3

1,03

15,11

66,25

4

1,1

16,13

70,76

Mesina

1

0,97

3,23

50,59

2

1

3,14

52,16

3

1,03

3,23

53,72

4

1,1

3,55

57,37

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3.2.   Normarea consumului la inlocuitori din piele  

            Inlocuitorii din piele se livreaza sub forma de suluri  daca sunt  flexibile tip tesatura, piei sintetice sau sub forma de placi de tip rigid  fibrotex, carton, talpa din fibre de piele, placi de cauciuc.

            Aceste materiale se caracterizeaza prin uniformitatea proprietatilor  cum ar fi: dimensiune, grosime, aspectul si lipsa defectelor.

            Pentru determinarea consumului de materiale inlocuitoare se efectueaza asezari practice ale reperelor in vederea stabilirii numarului de repere ce pot fi croite pe latime, respectiv lungimea materialului.

            Si pentru aceste materiale, in realizarea variantelor de asezare practica, se va respecta regula de baza a croirii care spune ca: directia de maxima solicitare a reperelor sa corespunda cu directia de minima deformare a materialului (urzeala tesaturii sau lungimea materialului sub forma de placi).

            Dupa determinarea numarului de repere sau a numarului grupurilor de repere  (dupa caz)  ce se pot obtine pe fiecare dintre cele doua directii ale materialului (lungime si latime), se trece la calcularea normelor de consum luand in considerare dimensiunile materialului pe care s-a facut asezare si numarul reperelor (stabilit prin calculul) pe fiecare directie in parte.  

Calculul se face reper cu reper, pe categorii de materiale, iar relatiile de calcul sunt urmatoarele:

n L-1 = L – ( 1+ΔL1 ) / ( 1 ± Δl )    rest Δ L 2,          (1)

n B-1 = B – ( 1+ΔB1 ) / ( b ± Δb )    rest Δ B2 ,        (2)

In relatiile (1) si (2) termeni au urmatoarele semnificatii, unde:   

nL  - numarul de repere asezate in lungime;

nB - numarul de repere asezate in latime;

L, B, - lungimea respectiv latimea, materialului in mm;

 ΔL 1 , ΔB 1  - deseuri marginale la inceputul croirii, egale pe cele doua directii (5 mm)

 Δl , Δb   - intrepatrunderea sau distantarea reperelor pe lungime si pe latime (mm)

 ΔL 2 , ΔB 2  - deseuri marginale pe directia lungimii, respectiv latimii, la terminarea croirii, (mm) .

Daca ΔL 2 este prea mare se poate modifica dimensiunea L, din 50 in 50 mm, obtinandu-se dimensiunea :

                   Loptim = 50x Lx n  ( mm )

Norma de consum N c se poate calcula pentru fiecare reper cu relatia:

 ( dm2/  reper )

B max  = B + toleranta admisa

            Norma de consum pe pereche (Nc ‘) se determina inmultind norma de consum pentru un reper cu numarul reperelor similare in pereche ( nB ) cu relatia:

Nc ‘ =    Nc ns                 ( dm 2 / reper )

            Cunoscand  norma de consum pe reper  se stabileste norma de consum pe pereche, inmultind cu nS   ( numarul similar in set ).

Inlocuitorii sub forma de placi se livreaza in mai multe variante de dimensiuni. Pentru brant norma de consum s-a calculat in trei variante.

Model de asezare practica pentru  staif rigid

Varianta fara decalaj

Varianta cu decalaj

Calculul Nc la inlocuitori de piele pentru reperul staif rigid

Calculul Nc la inlocuitori de piele cu decalaj

 

L

B

lgrup

bgrup

interp L

interp B

mm

mm

mm

mm

mm

mm

1000

700

236,68

59,54

-8,85

2

numitor(L)

227,83

rezultat (L)

4,36

nlgrup

4

DL2

83

numitor(B)

61,54

rezultat (B)

11,29

nbgrup

11

Nc

1,59

dm2/reper

Calculul Nc la inlocuitori de piele fǎrǎ decalaj

L

B

lgrup

bgrup

interp L

interp B

dm

dm

dm

dm

dm

dm

1000

700

248,00

95,00

2,00

2,00

numitor(L)

2,4600

rezultat (L)

8,1016

nlgrup

8

DL2

0,2500

numitor(B)

0,9700

rezultat (B)

17,1856

nbgrup

17

Nc

2,46

Dm2/reper

CAPITOLUL IV

PROIECTAREA TEHNOLOGICA A PRODUSULUI

4.1.   Stabilirea metodelor de prelucrare a reperelor in scopul realizarii de subansambluri,   separat pentru ansamblul superior si cel inferior

    

            Reperele componente ale produsului suporta diverse prelucrari. Acestea sunt prezentate in tabelul 4.1 atat pentru reperele flexibile cat si pentru cele rigide .

                                                            

Tabel 4.1

Nr. crt.

Reperul si zona prelucrarii

Felul prelucrarii

Grosimea marginii prelucrate

(mm)

Latimea marginii prelucrate

(mm)

Profilul marginii prelucrate

1

2

3

4

5

6

Repere flexibile

1

Caputa-caramb in zona de imbinare cu staiful

Subtiere oblica pierduta

0



7

2

Decor  cu caputa-caramb

Subtiere oblica finita

0,3

7

3

Inel bareta

Subtiere oblica pierduta

0

7

4

Bareta

Subtiere oblica pierduta

0

7

5

Captuseala caputa-caramb in zona de imbinare cu antiglisorul

Subtiere oblica pierduta

0

7

6

Antiglisor in zona de imbinare cu carambul

Subtiere oblica finita

0,3

7

7

Caputa-carambi pentru indoire

Subtiere dreapta

0,5

4

8

Carambi la spate

Subtiere dreapta

0,5

4

Repere rigide

Nr. crt.

Reperul si zona prelucrarii

Felul prelucrarii

Grosimea marginii prelucrate

(mm)

Latimea marginii prelucrate

(mm)

Profilul marginii prelucrate

1

2

3

4

5

6

1

Intaritura de brant

Subtiere oblica la dimensiune finita

0,2

10

2

Staif rigid

- zona superioara

Subtiere oblica la dimensiune finita

0,2

10

3

       Staif rigid

 - zona inferioara

Subtiere oblica la dimensiune finita

0,2

15

 

 

 

 

 

4.2.   Adoptarea metodelor de imbinare, a modalitatilor de realizare si a materialelor auxiliare, cu precizarea principalelor caracteristici ale acestora  

 

            In vederea realizarii produsului de incaltaminte pentru care se intocmeste aceasta documentatie tehnica si se elaboreaza proiectul, sunt folosite mai multe modalitati de imbinare a reperelor care intra in componenta produsului si anume:

  • imbinarea prin coasere practicand cusaturi de mai multe tipuri dupa caz prezentate in tabelul 4.2.1.
  • imbinarea prin lipire, in diferite modalitati si conditii prezentate in tabelul 4.2.2.
  • imbinarea prin  prindere prezentate in tabelul 4.2.3.

                                    

Metode de imbinare prin coasere . Tabel 4.2.1

Repere ce se imbina prin coasere

Caracteristicile

imbinarii

Denumirea cusaturii

Mod de imbinare

Sectiunea prin cusatura

Desime pasi  (cm)

superioara

Caputa - caramb

Cu decor

4

65/3

cusatura simpla cu doua ate

suprapunere

Cusut bareta

4

65/3

cusatura simpla cu doua ate

suprapunere

Captuseala caputa-caramb

+cu   Antiglisor

4

65/3

cusatura simpla cu doua ate

suprapunere

Caputa - caramb  la spate

4

65/3

cusatura simpla cu doua ate

intoarsa 180

Inel pentru bareta

4

65/3

cusatura simpla cu doua ate

suprapunere

Fete cu captuseli in zona superioara

4

65/3

cusatura simpla cu doua ate

suprapunere

Fete cu captuseli in zona caputei

4

65/3

cusatura simpla cu doua ate

suprapunere

        Imbinarile prin lipire a reperelor Tabel 4.2.2.

Repere imbinate

Materiale auxiliare

Tipul imbinari

Sectiune prin imbinare

Solutie adeziva

Solvent

Caputa-caramb  cu decor

Solutie de cauciuc natural

Toluen

provizorie

Bareta cu captuseala bareta

Solutie de cauciuc natural

Toluen

provizorie

Antiglisor cu captuseala caputa - caramb

Solutie de cauciuc natural

Toluen

provizorie

Inel bareta cu antiglisor la spate

Solutie de cauciuc natural

Toluen

provizorie

Fete cu captuseli

Solutie de cauciuc natural

Toluen

provizorie

Rezerva cu brant

Aderom 551

Toluen

definitiva continua

Brant cu intaritura de brant

ICPC2

Benzen+Toluen

definitiva continua

Acoperis de brant cu brant

Latex de cauciuc natural

Toluen

prin puncte, definitiva

Lipirea talpii cu semifabricat

ICPC2+

Agent de intarire desmodur

Benzen+toluen

pe toata suprafata

  

Repere care se imbina prin prindere

Elemente de imbinare

Tipul imbinarii

Sectiunea  prin imbinare

Fixarea brantului pe calapod

texuri

provizorie

      Fixarea glencului pe brant

capse

imbinare definitiva

( mecanic)

Prinderea fetelor laterale

Cuie

provizorie

Centrarea fetelor la spate

cuie

provizorie

Tragerea fetelor la spate

texuri

imbinare definitiva

( mecanic)

                                                  Imbinarea prin  prindere. Tabel 4.2.3.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4.3.   Calculul consumului specific pentru materialele auxiliare

4.3.1. Normarea consumului de ata

Pentru calculul consumului de ata se porneste de la precizarea tipului cusaturii de imbinare a reperelor si a lungimii acestora, cunoscand ca exista relatia de calcul care permite determinarea lungimii de ata consumante pentru efectuarea unui cm de cusatura. Astfel pentru cusaturile utilizate frecvent la imbinarea reperelor de fete si captuseli se folosesc relatiile:

cusatura simpla  cu 2 ate:

unde :

l = lungimea atei pentru 1 cm cusatura (cm)

n = desimea cusaturii (pasi/cm)

δi = grosimile materialelor ce se imbina (cm)

η = coeficient dependent de elasticitatea atei si a materialelor care se imbina prin coasere (0,85-0,95)

Pe reperele superioare ca pozitii in imbinari, copiate pe plansele de proiectare la scara 1:1, se reprezinta cusaturile de imbinare, se masoara lungimea lor, iar apoi se determina necesarul de ata pentru efectuarea tuturor imbinarilor prin coasere cu ata de aceleasi caracteristici:

NCi  =  lּLּnS(cm ata /cusatura)

l = lungimea atei necesara pe 1 cm de cusatura (cm)

Li = lungimea cusaturii “i”[cm]

nS = Numarul de cusaturi “i”similare in pereche

La valoarea totala obtinuta se adauga un surplus de 10% pentru pierderile tehnologice.

In urma efectuarii probelor practice asupra produsului s-a stabilit urmatorul consum de ata:

- ata pentru imbinarea reperelor  de fete 39.68 dm/pereche Nm 30

- ata pentru imbinarea reperelor  de cǎptuseli  24 dm/pereche Nm 40

Repere imbinate prin coasere

Desimea cusaturii

(pasi/cm)

Grosimea totala a reperelor(cm

Lungimea cusaturii(cm

Lungimea atei pe un cm de cusatura

Cusaturi similare in pereche

Nconsum

cm ata cusatura

Cusatura  caputa-caramb exterior cu decor

Simpla cu 2 ate

4

0,12

5,6

2,664

3

44,75

Cusatura  carambi la spate

Simpla cu 2 ate

4

0,12

8,4

2,664

1

22,37

Cusatura  captuseli carambi cu captuseala antiglisor

Simpla cu 2 ate

4

0,12

6,2

2,664

4

66,06

Cusatura caramb –caputa  cu catusala caramb – caputa  de jur imprejur

Simpla cu 2 ate

4

0,18

50,2

3,096

1

155,41

Cusatura inel

Simpla cu 2 ate

4

0,32

32

4,104

1

131,32

Cusatura bareta cu captuseala bareta

Simpla cu 2 ate

4

0,12

5,6

2,664

1

14,91

 

4.3.2. Normarea consumului de adezivi

Necesarul de adezivi se stabileste pentru toate tipurile de imbinari prin lipire, fie ele definitive sau provizorii dupa cum urmeaza:

- lipire pe toata suprafata (talpa),

- lipire discontinua, cu depunerea adezivului in benzi egal distantate sau in puncte (acoperis de brant),

- lipire cu depunerea adezivului in banda de latime constanta (indoirea marginilor, rezerva de tragere a fetelor).

Factori care  influenteaza consumul de adezivi: tipul adezivului, concentratia sa, natura solventului, volatilitatea si densitatea acestuia, grosimea peliculei, aria suprafetei pe care se face depunerea adezivului.

Norma de consum a adezivului va fi reprezentata de masa substantei uscate insumata cu masa solventului, cantitate la care se va adauga un surplus de (5 - 10%) pentru acoperirea pierderilor tehnologice. In calcule se vor folosi urmatoarele relatii:

N’C  =  NcּnS

NC  =  1,1ּ(MSU+Msolv) [g/reper]

ρ SU  =  VSUּQSU  [g/reper]

MSU - masa substantei uscate (g);

Msol - masa solventului, (g)

VSU - volumul substantei uscate, (cm3)

ρ SU - masa specifica a substantei uscate, (g/cm3);                                         

A - aria suprafetei reperului, pe care se face ungerea cu adeziv, (cm2)

δp - grosimea peliculei uscate, (cm)

nS -  Numarul de repere similare in pereche.

         Msolv = Vsolv·ρSolv;

        ; [cm3]

        M’solv = MSolv·ns; [g/per]

Vsolv - volumul solventului,[cm3];

Ρ - densitatea solventului [g/cm3];

C - concentratia adezivului, [%];

 Valori concrete:

1) Masa specifica “QSU” pentru:

- solutie cauciuc natural = 1,3g/cm3

- solutie cauciuc sintetic policloroprenic = 1,5g/cm3

- latex, aracet = 1,1 g/cm3

- solutie nitroceluloza = 2,2g/cm3

2)Grosimea peliculei, δp pentru:

- lipire de rezistenta = 0,15 mm

- lipire provizorie = 0,10 mm

3)Concentratia adezivului,C pentru:

- solutie cauciuc natural = (11-12)%

- solutie cauciuc sintetic = (20-22)%

- latex, aracet = (50-60)%

- solutie nitroceluloza = 20%

4)Densitatea solventului, ρsolv pentru:

- benzina = 0,879 g/cm3

- benzina + acetat etil + toluen (2/1/3) = 0,87 g/cm3

- acetona = 0,79 g/cm3

- toluen = 0,866 g/cm3

Calculul se efectueaza pentru fiecare reper apoi pentru pereche, cunoscand numarul reperelor similare in pereche, ns.

In urma efectuarii probelor practice asupra produsului s-a stabilit urmatorul consum de adezivi.

- pentru cusut 0,06 kg/pereche pentru imbinari provizorii Ax1542

- termociment G23 0,0015 kg/pereche pentru imbinari definitive pentru TTF:

poligrip 327  ICF       20 g/pereche-uns I

poligrip 315  ICF       10 g/pereche-uns II

CHAMBERLAIN 1615  30 g/pereche (policloroprenic)

NEOGRIP 865                   5g/pereche lipit acoperis de brant

Halogen 11                  0,0039 L/pereche - agent de structurare

termoplast 19FN      8 g/pereche - tras varf

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Reper si modul de imbinare

Natura

adeziv

A

Cm2

dP

cm

Vsu

Cm3

rsu

g/cm3

rsol

g/cm3

Ns

C

%

Vsolv

Cm3

Msu

g

Msolv

G

Nc

G reper

Nc

g reper

Montat decor pe caputa

Solutie  cauciuc natural

5,50

0,01

0,55

1,3

0,879

2

12

1,18

0,20

1,03

1,35

2,65

Montat captuseli

exterioare

Solutie cauciuc natural

0,60

0,01

0,06

1,3

0,879

2

12

1,08

0,192

0,94

1,24

2,50

Montat staif rigid

Aracet

139

0,015

2,08

1,1

1

2

50

2,08

2,28

2,08

4,97

9,98

Umplutura

ICPC 3

6,8

0,01

0,68

1,3

0,879

2

12

0,36

0,78

0,31

0,81

0,50

Intaritura de brant pe brant

ICPC 3

4,3

0,01

0,43

1,3

0,879

2

12

3,51

0,30

3,08

4,07

6,50

Acoperisul de brant pe brant

ICPC 3

190

0,15

28,5

1,1

1

2

50

28,5

29,7

28,5

6,42

12,90

Rezerva de tragere a fetelor pe brant

Termo

adeziv

3,3

0,01

0,33

1,3

0,879

2

12

2,30

0,43

2,07

1,26

8,20

Talpa pe semifabricat

Aderom

10,5

0,01

0,10

1,3

0,879

2

12

1,12

0,62

0,95

2,1

10,75

Rezerva de tragere laterala pe brant

ICPC 3

9,1

0,01

0,91

1,3

0,879

2

12

3,01

0,50

0,60

1,1

7,50


4.4.  Elaborarea procesului tehnologic de fabricatie a articolului de incaltaminte proiectat si calcularea normei de timp si a  normei de productie

4.4.1.    Consideratii generale

            Realizarea unui produs de incaltaminte presupune separarea procesului tehnologic in urmatoarele etape: obtinerea reperelor componente (flexibile si rigide), prelucrarea reperelor, formarea spatiala, structurarea respectiv imbinarea ansamblului superior cu ansamblul inferior, finisarea, C.T.C., ambalare.

            Fiecare etapa se desfasoara in diferite ateliere specifice.

            In atelierele de debitare, repere flexibile si rigide, se vor prevedea operatii de stantare si croire a tuturor reperelor din componenta articolelor, de marcare, control, alcatuirea comisioanelor. Ansamblul superior va fi realizat prin procese in care succesiunea operatiilor de prelucrare-asamblare va fi impusa de modelul fetelor si de tipul captuselilor. Reperele rigide si subansamblele componente ale ansamblului inferior vor fi prelucrate si structurate prin procese tehnologice in cadrul carora succesiunea operatiilor si felul acestora vor fi impuse de natura materialelor, de tipul prelucrarii si de varianta de asamblare. Formarea spatiala, talpuirea, aplicarea tocului si finisarea produselor vor avea un proces tehnologic impus si de sistemul de confectie (IL) si de natura materialului pentru talpa, factor ce va diferentia segmentul de finisare.

            In atelierele de fabricatie a incaltamintei, productia se desfasoara in flux continuu. Pentru asigurarea continuitatii activitatii de productie in fiecare atelier de productie se vor prezenta operatii de alimentare a locurilor de munca cu materii prime, repere, semifabricate, operatii de control si de transport al reperelor in depozitele intermediare sau in final de transport al productiei in depozitul central de produse finite, pentru expediere la beneficiar. Deplasarea reperelor in atelierele de productie si intre acestea se face pe carucioare. Tot sub aceasta forma se transporta si produsele finite. 

 

4.4.2.     Criterii de intocmire a proceselor de fabricatie

            Analiza schemei procesului tehnologic ce pune in evidenta relatiile dintre atelierul de fabricatie a unui produs de incaltaminte   permite  separarea in 4 etape distincte;

1.  obtinerea reperelor componente;

2.  prelucrarea - asamblarea reperelor;

3. formarea spatiala si structurarea produsului, respectiv  imbinarea ansamblului superior cu ansamblul inferior printr-un anumit sistem de confectii;

4.  finisare, C.T.C., ambalare.

            Fiecare  etapa se desfasoara in diferite ateliere specifice, iar  procesul de fabricatie,  va  fi  elaborat in corelatie  cu schita  modelului, conditiile tehnice de prelucrare si asamblare a  reperelor prin coasere, lipire, prindere care au fost stabilite anterior.

            In  atelierele de debitare repere flexibile si rigide se vor prevedea operatii de stantare si croire a tuturor  reperelor din componenta modelului, de marcare, de control, de alcatuire a comisioane.

            Ansamblul superior va fi realizat prin procese in care succesiunea operatiilor de prelucrare-asamblare va fi impusa de modelul fetelor si de tipul captuselilor (libere sau prinse in cusaturi). Cusaturile utilizate vor fi cele adoptate anterior.

            Reperele rigide si subansamblurile  componente ale ansamblului inferior nu vor necesita prelucrarii, deoarece firma le va achizitiona sub forma de prefabricate. Formarea spatiala, talpuirea si finisarea produselor vor avea un proces tehnologic impus  de sistemul de confectie (IL) si de natura materialelor pentru talpa, factori care vor diferentia segmentul de finisare in cadrul  procesului tehnologic in ansamblu.

            In  atelierele de fabricatie a incaltamintei productia se realizeaza in flux continuu. Pentru asigurarea continuitatii activitatii de productie, in fiecare atelier de fabricatie se vor prezenta operatii de alimentare a locurilor de munca cu materii prime,   repere, semifabricate, operatii de control si de transport a reperelor in depozite intermediare sau in final de transportul productiei in depozitul central de produse finite, pentru  expediere la beneficiar.

            Deplasarea reperelor si semifabricatelor in atelierele de productie si intre acestea se face pe comisioane. Tot sub aceasta forma se transporta si produsele finite.

 

4.4.3.      Stabilirea normelor de timp si de productie

            Pentru stabilirea numarului de locuri de munca manuale si mecanice si al necesarului de muncitori care le deservesc in vederea realizarii volumului de produse impus prin tema proiectului, se va stabili norma de timp, ce reprezinta timpul atribuit unui executant pentru executarea unei unitati de produs in conditiile tehnico-organizatorice precizate ale locului de munca in cadrul operatiei respective. Se exprima min/per si se compune din:

                      Nt = Tpi + Top + Tdl + Tir

Tpi - timp de pregatire - incheiere 

Top - timp operativ

Tdl - timp deservire loc de munca

Tir - timp intrerupere

Top = ta+tb                   

Tdl = tdo+tdt                                                                                                        

 tb - timp de baza;

 ta - timp ajutor;

             Tip  = ton+tto

 ton - timp de odihna

 tto - timp de intreruperi conditionate tehnologic

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4.4.4.   Schema particularizata  a procesului tehnologic

 

             Industria de incaltaminte, apartine grupei de industrii caracterizate prin cheltuieli mari cu materiile prime, sub  aspectul  costurilor. Nici manopera nu poate fi  considerate simpla, cunoscand ca pentru fabricarea unui produs, procesul tehnologic poate fi lung, compus din  circa 100 - 200 de operatii distincte, diversificate  prin natura  procesului de realizare.

            Procesul tehnologic de confectionare reprezinta lantul pasilor tehnologici, structurat secvential intr-o  anumita  ordine  astfel incat  sa duca  la un traseu optim care sa fie parcurs unidirectional, in flux continuu, fara  intoarceri.

            Pentru fabricarea modelului de incaltaminte  proiectat se elaboreaza procesul tehnologic ce va fi compus dintr-o serie de procese scurte care vor contine  toate operatiile  necesare incepand cu debitarea  reperelor  componente,  prelucrarea acestora, realizarea de subansambluri si ansambluri, formare spatiala, structurare si finisare.

            Procesul tehnologic este conditionat in mod dominant de sistemul de confectie in care se realizeaza  articolul. Particularitatea de principiu a procesului de fabricatie a oricarui  produs de incaltaminte consta in aceea ca prezinta doua ramuri care se dezvolta initial in paralel si care se unesc la un moment dat, alcatuind  trunchiul  comun care constituie procesul de formare spatiala, structurare si finisare a produsului.

            Sub aspect organizatoric, fiecare proces  partial se realizeaza in cadrul unui anumit atelier. Exista si situatii particulare cand  pasii tehnologici pot fi deplasati dintr-un atelier in altul sau cand se grupeaza in acelasi atelier cateva procese scurte.

            De asemenea se face precizarea ca la fabricarea incaltamintei ce are in componenta ansamblului inferior repere rigide prefabricate din procesul tehnologic lipseste ramura care include debitarea si prelucrarea reperelor rigide.

            Schema de principiu a procesului tehnologic si relatiile dintre atelierele de fabricatie a incaltamintei se reprezinta in figura de mai jos. 

            Pentru  asigurarea  desfasurarii continue a procesului de fabricatie, se impune a fi luate masuri organizatorice referitoare la organizarea lansarii productiei pe cele doua ramuri paralele, astfel incat  ele sa se reuneasca in acelasi moment  pentru ca procesul sa continue, fara  intrerupere  pe  ramura  finala.

 


4.4.5.  Elaborarea procesului tehnologic pe ateliere

            Modul de calculare a Nt si Nc la operatiile de decupare, pentru stabilirea necesarului de forta de munca si utilaje.

Repere flexibile (fete si captuseli)

 

Top - timp operativ, in care executantul efectueaza sau supravegheaza lucrarile necesare pentru transformarea cantitativa si calitativa a obiectului muncii,efectuand si actiuni ajutatoare cu componentele sale:

tb - executarea efectiva sau supravegherea lucrarilor pentru modificarea obiectului muncii, difera de tipul stantei si se compune din:

tb1 - deplasarea spatiului rabatabil sau a podului si stantarea reperului;

tb2 - deplasarea spatiului rabatabil dupa stantare

tb3 - pentru executarea unei stantari suplimentare (S>1,5 dm2)

tb4 - taierea colturilor  (puntilor) dupa stantare.

ta - timp ajutator efectuarii manuirilor necesare;

ta1 - asezarea materialelor pe butuc si reasezarea;

ta2 - dependent de suprafata reperului (s/dm2);

ta3 - numararea si asezarea reperelor pe comisioane;

ta4 - legarea reperelor in comisioane.

Tdl,Tir, Tpi se stabilesc in functie de Top, suma lor fiind egala cu 0,24·Top, deci NT devine:

NT = 1,24·Top [min om/per]

Np = Tm/NT [per/8h om]

            Se calculeaza necesarul de stante  nc = Qf·nf/Np si se rotunjeste la un numar intreg.

Repere rigide

 

            Se va proceda in mod asemanator considerand pentru tb (doar tb1 lipseste): tb1+tb2+tb3, iar pentru ta se adopta valori normate pentru ta2 diferentiindu-se pe categorii de materiale rigide si numarul de straturi. 

Stabilirea normei de timp si normei de productie la operatia de coasere

                        NT=Top+Tpi+Tdl+Tir

Top - alcatuit din: timp de baza tb=tb1+tb2

tb1 - necesar pentru coaserea portiunilor drepte 

tb2 -  necesar pentru coaserea portiunilor cu contururi curbe

tb1 = ldi·tdi 

ld - lungimea cusaturii drepte[cm]

td - timp necesar realizarii unui cm de cusatura [s/cm]

tb 2 = R·φ

R- raza de curbura

Φ- unghiul la centru [rad]

            Pentru calcularea tb se porneste de la fragmentarea fiecarei cusaturi in portiuni drepte si curbe in vederea determinarii prin masurare a lungimii acestora. Dupa aceea pentru fiecare caz concret ce corespunde traseelor cusaturii se extrag din normative valori pentru td si tc.

ta - timp ajutator se refera la timpul consumat pentru efectuarea diferitelor manuiri necesare executarii operatiei de imbinare prin coasere, se stabileste consultand normative de timp si va reprezenta o suma de componente. Dupa determinarea lui tb si ta se afla Top.

                       

Tpi+Tdl+Tir = K·Top

K = 0,154 la masina de cusut cu masa plana

K = 0,170 la masina de cusut coloana cu un ac                                         

K = 0,200 la masina de cusut cu 2 ace

Nt = (1+K)Top 

Np = Tm/Top => Nc = Qf/Np

Nc se rotunjeste la valoare intreaga na.

Stabilirea normei de timp si normei de productie la operatia de prelucrare-structurare a ansamblului superior.

             Alaturi de prelucrari mecanice se efectueaza si diferite operatii manuale de prelucrare (insemnari, egalizari, subtieri, indoiri de margini, montari, depuneri de adezivi, perforari, finisari).

Np = Tm/Nt[per/8h om]

Operatiile manuale prin asimilare cu alte articole de aceeasi destinatie, confectionate din aceleasi materiale la care sunt stabilite Nt si Np. Se va adopta o valoare intreaga pentru Np, iar apoi se va calcula Nt.

             Operatiile mecanice; pot utiliza aceleasi relatii sau se pot asimila cu operatii mecanice de acelasi tip care se executa la confectionarea acelorasi articole de referinta considerate. Se vor stabili Nt si Np pentru prelucrarea reperelor. Pe baza acestora se va calcula necesarul de utilaje si de forta de munca.     

Stabilirea normei de timp si normei de productie la operatiile din  atelierului de formare spatiala si structurare-finisare

  • pentru operatiile de formare spatiala;
  • pentru operatiile de talpuire-finisare;
  • pentru talpuirea propriu-zisa;

Pentru calcularea Nt se procedeaza astfel:

- se stabileste in functie de acesti factori (STAS)

                        NT = (1+Tdl/100)(1+Ton/100)

Tdl, Ton - componente ale NT [%]

                        Tdl = Tdl/[Tm-(Tdl+Ton)]·100 [%]

                        Ton = Ton/(tm-Ton)·100 [%]

            Inlocuind in relatia NT valorile obtinute prin calcul se va stabili NT in [min/per]. Se va calcula NP, nc si na.

 

4.3.4. Procesul tehnologic

 

Elaborarea procesului tehnologic pentru atelierul 1.

“DECUPAREA REPERELOR FLEXIBILE”

101.     Lansarea materiei prime flexibile, alimentarea locului de munca

 Materialele sunt:

            - piele BOX FN.

            - mesina

            - tesatura

Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: carucior cu dimensiunile [800X1000][mm]

Norma de timp: NT=0.32 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=1500 [per/8h*om]  

102.     Croit fete Box

Reperele sunt:

1. cǎputǎ-caramb

2. decor

3. inel pentru bareta

 Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit este: stanta electrohidraulica cu brat rabatabil ATOM, dimensiuni [900X960x1427] [mm], cu puterea motorului de 4,4 [kW]

Norma de timp: NT=2.98 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=161.07 [per/8h*om]

103.      Croit captuseala

Reperele sunt:

1. cǎputǎ-caramb

2. antiglisor

3. bareta

4. acoperis de brant

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit este: stanta electrohidraulica cu brat rabatabil

ATOM HS 588/5CN, dimensiuni [900X960x1427] [mm], cu puterea motorului de 4,4 [kW]

Norma de timp: NT=2.98 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=161.07 [per/8h*om]

104.     Formarea comisioanelor

Modul de executie al operatiei: manual

105.     Stampilare acoperis de brant

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit este: masina de stampilat cu folie, FORTUNA, de dimensiuni [650X650][mm],cu puterea motorului de 0,74 [kW]

Norma de timp: NT=0.32 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=1500 [per/8h*om]

106.     stampilarea numarului de imperechere

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit este: masina de stampilat cu tus, SVIT 06128/P2 de dimensiuni [980X650X][mm], cu puterea motorului de 0,18[kW]

Norma de timp: NT=1.68 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=285,71 [per/8h*om]

107.     Egalizat piese fete

Egalizare pe toata suprafata

Egalizarea se face la 1÷1,1[mm] pentru a aduce toate piesele la aceiasi grosime.

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit este: masina de egalizat repere flexibile, SVIT 06155P2 de dimensiuni[1500X850X1350][mm]

cu puterea motorului de 3[kW] si

viteza de avansare a materialului 6 - 25.5 m/min

Norma de timp: NT=0.81 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=600 [per/min*om]

108.     Control, legarea si formarea programului, aranjat pe carucior si transportat

Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: carucior cu dimensiuni [800X1000][mm]

Norma de timp: NT=0.96 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=500 [per/8h*om]

109.      Transport in depozitul de regrupare

Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: carucior cu dimensiuni [800X1000][mm]

Norma de timp: NT=0.96 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=500 [per/8h*om]

Elaborarea procesului de fabricatie pentru atelierul 2.

„DECUPARE REPERE RIGIDE, PRELUCRARI RIGIDE”

201.      Alimentarea locului de munca

Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: carucior cu dimensiuni [800X1000][mm]

Norma de timp: NT=0.96 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=500 [per/8h*om]

202.   Stantat brant, intaritura de brant, umplutura de brant

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: stanta hidraulica cu pod Atom de dimensiuni [1600×1300×2000][mm],

cu puterea motorului de 6,7 kW

Norma de timp: NT=0.32 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=1500 [per/8h*om]

203.      Subtiat repere rigide

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de subtiat Svit 01291/P11

dimensiunile [600X1080][mm]

puterea motorului 1,5 kW

Norma de timp: NT=0,47 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=1021 [per/8h*om]

Necesar forta de munca :n=0,58

204.  Slefuit brant,  slefuit intaritura de brant pe dos

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de slefuit repere rigide, SVIT 04127/P10 de dimensiuni [820X600X1120] [mm], cu puterea motorului de 3[Kw]

Norma de timp:

Norma de productie:

 

205.      Fixare glenc cu 2 capse

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de capsat glenc marca Cimuiu Bucuresti de dimensiuni [600X800][mm], cu puterea motorului de 0,5 [Kw]

Norma de timp:

Norma de productie:

206.      Crestat staif, format staif

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de crestat staif, SVIT 05062/P3 de dimensiuni [1300X 1800] [mm], cu

puterea motorului de 2,2[Kw]

Norma de timp:

Norma de productie:

207.      Preformat brant

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit : presa pneumatica de dimensiuni [800×700×1800][ mm], presiune min/max 400÷1000 kPa (4÷10 bar) productivitate maxim 200 perechi/ora

Norma de timp:

Norma de productie:

208.      Control, legarea si formarea programului, aranjat pe carucior si transportat

Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: carucior cu dimensiuni [800X1000][mm]

Norma de timp: NT=0.96 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=500 [per/8h*om]

                    

209.     Transport in depozitul de regrupare

Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: carucior cu dimensiuni [800X1000][mm]

Norma de timp: NT=0.96 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=500 [per/8h*om]

Elaborarea procesului de fabricatie pentru atelierul 3.

“ASAMBLARE REPERE FLEXIBILE”

301.      Alimentarea locului de munca

Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: carucior cu dimensiuni [800X1000][mm]

Norma de timp: NT=0.96 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=500 [per/8h*om]

302.    Subtiat marginile reperelor pentru imbinari

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de subtiat repere flexibile,

FORTUNA model 35-RZ, de dimensiuni [1050X550][mm] cu puterea motorului de 0.5[kW]

Norma de timp: NT=1.64 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=293 [per/8h*om]

303.      Stampilat captuseala

 Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit este: masina de stampilat cu tus, SVIT 06128/P2 , de dimensiuni [980X650X][mm], cu puterea motorului de 0,18[kW]

Norma de timp: NT=1.68 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=268 [per/8h*om]

304.     Montat decor pe fete

Modul de executie al operatiei: manual

Utilajul folosit: masa de lucru cu dimensiuni [600X800][mm]

    vas si pensula

                              ciocan

305.     Cusut decor pe fete

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de cusut simpla cu masa plana cu doua ace MINERVA 72410-107, de dimensiuni [710X450] [mm]

Norma de timp: NT=1.1 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=436 [per/8h*om]

]

306.  Incheiat carambi la spate, intarit, taiat capete ata

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de cusut simpla cu coloana PFAFF 191-45, de dimensiuni [710X450] [mm] cu puterea motorului 0,245[kW]

Norma de timp: NT=0.9 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=533 [per/8h*om]

307.     Cusut inelul pentru bareta

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de cusut simpla cu masa plana si doua ace MINERVA 72410-107 de dimensiuni [710X450] [mm]

Norma de timp: NT=1.1 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=436 [per/8h*om]

308.      Cusut bareta si montat catarama bareta

Modul de executie al operatiei: mecanic

Utilajul folosit: masina de cusut simpla cu coloana PFAFF 191-45 de dimensiuni [710X450] [mm], cu

puterea motorului de 0,245[kW]

Norma de timp: NT=0.9 [min*om/pereche]

Norma de productie: NP=533 [per/8h*om]

309.