Proiect tricotaje -confectii - proiectarea unui sistem de fabricatie pentru confectionarea produselor de imbracaminte

Profilul :Textil

Specializarea :Tricotaje -Confectii

PROIECTAREA UNUI SISTEM DE

FABRICATIE PENTRU CONFECTIONAREA PRODUSELOR DE IMBRACAMINTE

CAPITOLUL 1. Consideratii generale , memoriu justificativ

Proiectarea tehnologica a produselor de imbracaminte trebuie sa tina cont de particularitatile pietei de desfacere actuale, caracterizata printr-un nivel inalt al cerintelor clientilor .Acestia pentru pretul pe care sunt dispusi sa-l plateasca , selecteaza produsul care corerspunde cel mai bine aspiratiilor din punct de vedere estetic si functional.

Firmele de confectii trebuie sa raspunda promt cerintelor pietii , sens in care trebuie sa-si proiecteze sistemele de fabricatie flexibile si eficiente , in care sa-si poata programa actiunile pentru obtinerea produselor.

Obiectivul acestui capitol consta in stabilirea unui cadru general al activitatilor desfasurate in sistemele de fabricatie ale firmelor de confectii textile , prin abordarea unor aspecte referitoare la:

Particularitatile industriei de confectii textile in perioada actual;

Perspectivele de dezevoltare.

In ceea ce priveste alegerea modelului , am optat pentru o camasa pentru barbati , silueta semiajustata,cu un buzunar aplicat.

Am consiserat ca se lucreaza in doua schimburi de cate 8 ore in sectiile productive,(croire ,confectionare si finisare) si un singur schimb la receptie , depozite si compartimente tehnico-administrative.

CAPITOLUL 2 .Descrierea tehnica a modelului proiectat

1.Fisa modelului

Camasa pentru barbate are un model simetric , cu maneca dintr-un reper , cu buzunar aplicat , cu nasturi pe toata lungimea produsului, modelul de camasa are guler clasic.

Produsul este realizat din bumbac 100% cu intaritura.

.Descrierea tehnica a modelului

Camasa pentru barbati prezinta cusaturi de asamblare si decorative.

Tipurile de cusaturi si asamblari:

Parametrii cusaturilor sau asamblarilor utilizate;

Reperele sau zonele termolipite.

Descrierea este completata prin intocmirea unei harti tehnologice.

3.Modul de etichetare si ambalare a produselor este stabilit prin intocmirea unei fise de etichetare si ambalare.

4.Structura ierarhica pentru modelul proiectat concentreaza informatiile pe mai multe niveluri:

Nivelul 1 cuprinde multimea reperelor din materiale textile corespunzatoare produsului;

Nivelul 2 cuprinde prelucrarile elementelor de produs;

Nivelul 3 si 4 cuprind stadiile de asamblare a subansamblurilor in produs finit.

Structura ierarhica

n-numar de produse corespunzatoare perioadei de calcul (buc/8h,buc/comanda)

Rezultatele calculelor necesare pentru stabilirea pierderilor de material textile se centralizeaza in tabelul 3.

Tabel nr.2 -Necesarul de materie prima

Tabel nr. 3 - Pierderile de material textil

CAPITOLUL 3.Stabilirea necesarului de materiale

3.2. Stabilirea necesarului de materiale auxiliare

Materialele auxiliare se pot identifica fizic pe produsul finit si indeplinesc roluri diferite .In categoria materialelor secundare se include: ata de cusut ,intarituri, garnituri, furnituri, etichete, materiale pentru ambalare ,etc.

Necesarul de materiale secundare, , se stabileste cu relatia :

= (m, ,buc)

Unde:

-consumul specific mediu al materialului secundar (m, , kg, buc )

n- numar de produse pentru care se efectueaza calculele (buc/ 8h, buc/zi , buc/ comanda).

Datele se centralizeaza in tabelul 4.

Tabel nr. 4 - Necesarul de materiale secundare

CAPITOLUL 4.Stabilirea fluxului pentru sistemul de fabricatie

Un sistem este definit ca un asamblu de elemente dependente intre ele si formand un intreg organizat , care face ca activitatea practica sa se desfasoare in conformitate cu scopul urmarit.Modul de functionare a unui sistem industrial se manifesta prin procesul de productie.Functia scop a a sistemului de productie o reprezinta transformarea materiilor prime in produse cu valoare de intrebuintare mai mare , in conditii de eficienta economica .

Principala componenta a sistemului de productie , cu rol efector, o constituie subsistemul de fabricatie.Acesta denumit si subsistem de prelucrare , are caracteristici proprii domeniului tehnologic si este materializat printr-un traseu tehnologic specific.

Structura sistemului de fabricatie pentru confectii textile presupune:

Identificarea elementelor componente ale traseului tehnologic ;

Definirea relatiilor care se stabilesc intre acestea , prin intermediul fluxului de fabricatie.

Fluxul de fabricatie cumuleaza totalitatea traseelor materiale ,informationale , energetice , intr-un domeniu dat , implicate in scopul concretizarii sarcinii de lucru .

In componenta fluxului de fabricatie se regasesc:

Fluxul tehnologic , care identifica etapele procesului de fabricatie necesare transformarii materilaleor textile in produs de marfa ;

Fluxul material , care identifica diferite stadii de prelucrare ale materialelor prime principale si auxiliare.Fluxului material ii sunt caracteristice logistice de transport si depozitare;

Fluxul energetic , care asigura transformarea suprafetelor textile plane in produse tridimensionale;

Fluxul informational , care are date de intrare modelul omologat si informatii despre comanda, completate cu date tehnice referitoare la procesul de fabricatie si cu date economice necesare pentru conducerea eficienta a acestuia.

In vederea proiectarii sistemului de fabricatie , pentru modelul selectat , este necesara parcurgerea urmatorilor pasi:

Stabilirea traseului tehnologic;

Adoptarea tehnologiei de realizare a produsului;

Dimensionarea etapelor de proces.

Fig.5. Flux de fabricatie.

CAPITOLUL 5. Receptia materiei prime

Receptia materiilor prime este etapa de process aflata la interfata intre tesatori si confectionari si include:

Inspectia calitatii materiilor prime;

Testarea caracteristicilor fizico-mecanice si reologice ale materiilor prime.

Inspectia calitatii materiilor prime are drept scop stabilirea nivelului calitativ al loturilor de materiale textile principale si auxiliare si se realizeaza pe rampe de control.

Dimensionarea etapei de inspectie a calitatii materiilor prime necesita calculul necesarului de utilaj si a numarului de muncitori.

Productia teoretica , , a rampelor de control se calculeaza cu relatia :

= (m/8h)

Unde:

- viteza de deplasare a materialului verificat pe rampa de control , care variaza intre 10 si 12 m/min;

T-durata unui schimb (480 min).

Productia practica , , se calculeaza tinand cont de opririle necesare pe durata unui schimb:

=k = 4800 0,7 = 3360 (m/8h)

Unde :

k- coeficient al opririlor cu valori intre 0,7÷0.8 .

Cantitatea de material ce se receptioneaza se stabileste in functie de de mai multi factori .Procentul verificat ,p, se stabileste statistic si variaza intre 10 % si 100 % din totalul procentului de material.

p = 70 %

Stiind ca la receptie intr-un singur schimb , necesarul de material care receptioneaza , , se stabileste cu relatia :

= = 693 (m)

Unde:

- necesarul de materii prime principale pentru o zi (m) ,preluat din tabelul 2 ;

Numarul utilajelor , N , se stabileste cu relatia:

Numarul de muncitori, M, pentru care efectuarea receptiei este calculate cu relatia:

O serie de incercari sunt obligatorii de efectuat pe materialul livrat de furnizori ,in scopul derularii fara probleme a etapelor proceselor de fabricatie.

Cele mai utilizate analize de laborator sunt :

Determinarea modificarii dimensionale a reperelor dupa calcare si spalare ;

Determinarea adezivitatii dupa termolipire ;

Determinarea schimbarii nuantei si eventuale a culorii dupa termolipire si tratamente umidotermice.

Valorile experimentale obtinute se inregistreaza in fisele tehnice ale materialelor , fiind usor accesibile pentru producatorul de imbracaminte.

CAPITOLUL 6.Proiectarea sectiei de croire

Proiectarea sectiei de croire necesita parcurgerea urmatoarelor etape:

Selectarea si reprezentarea fluxului tehnologic corespunzator sectiei de croire in functie de : marimea comenzii , tipul produselor de imbracaminte si specificatiile de calitatea impuse acestora;

Stabilirea modalitatilor de realizare a operatiilor din sectia de croire;

Calculul necesarului de executanti si de echipament tehnologic.

Fig.6. Flux tehnologic

6.1. Stabilirea numarului de spanuri

Se utilizeaza urmatoarele notatii:

-numarul produselor de pe incadrare ;

-numarul de straturi dintr-un span realizat cu incadrarea i;

-numarul de spanuri corespunzator incadrarii i;

-numarul total de spanuri:

=

Tabel nr. 5 - Stabilirea numarului de spanuri

. Realizarea incadrarilor

In cadrul sectiei de croit am utilizat incadrarea automata nefiind necesara dimensionarea operatiei.

. Realizarea Spanurilor

La operatia de spanuire, materia prima destinata croirii se depune in straturi suprapuse, de lungime corespunzatoare incadrarii. Dimensionarea operafiei de spanuire Necesarul de timp, N_t:

N, = k-t_b -N_s (min)

unde:

k - coeficient al opririlor, k=l,15;

-timpul de baza:

(min)

-timpul pentru realizareab spanurilor;

-timpul pentru realizarea spanurilor;

-timpul pentru depozitarea sectiunilor de span;

-numarul de spanuri.

Se utilizeaza urmatoarele notatii:

L - lungimea spanului:

(m)

i - latimea spanului;

-numarul mediu de straturi din span:

-numarul de linii de sectionare din span;

B - numarul de baloturi:

(m)

-lungimea materialului dintr-un balot.

Numarul de mmuncitori,M:

Necesarul de echipament tehnologic, N: N - M

Tabel 6- Calculul la spanuire

6.4. Decuparea reperelor textile

Dimensionarea operatiei de decupar

Necesarul de timp , :

(min),

unde:

k-coeficientul opririlor, k= 1,17;

- timpul de baza;

( min)

-numarul de spanuri:

Timpul de decupare , t''d

Este dependent de numarul de straturi de span si viteza de taiere .

Numarul de muncitori , M:

Necesarul de echipament tehnologic, N

Tabelul nr. 8 - Valori estimative pentru timpul de decupare unutar t'_d

6.5. Numerotarea reperelor si formarea pachetelor Dimensionarea operatiei de numerotare Necesarul de timp,JV_t:

N_t = k-t_b (min)

unde:

k - coeficient al opririlor, k=l,20;

tb - timpul de baza care se stabileste prin folosirea datelor si rela^iilor din

tabelul 8.

Se utilizeaza urmatoarele notatii:

nr - nmarul de repere din material de baza ale unui produs (nrm-mici, n^-mari); n - numarul de produse realizate in 8 ore.

Numarul de muncitori, M:

Numarul meselor de lucru / masinilor de numerotat, N:

Dimensionarea operatiei de formare a pachetelor

Necesarul de timp, N_t:

N_t = k-t_b (mill)

unde:

k - coeficient al opririlor, k=l,20;

tb - timpul de baza care se stabileste prin folosirea datelor si relafiilor din tabelul 10.

Numarul de muncitori, M:

Numarul meselor de lucru, N: N=M

. Centralizarea necesarului de personal de echipament tehnologic pentru croire

Datele referitoare la numarul de muncitori, utilaj sau mobilier tehnologic din secjia de croit se centralizeaza in tabelul 11

CAPITOLUL 7 Termolipirea repereior Dimensionarea operatiei de termolipire

Stabilirea tehnologiei de termoloipire , pentru care datele semnificative sunt inscrise in tabelul 12.

Necesarul de timp, N_t:

N_t = k-t_b (min)

unde:

k - coeficient al opririlor:

k=l,15 - pentru presele de tennolipit; k=l,18 - pentru termolipirea cu fierul de calcat. tb - timpul de baza, are valori dependente de modul de realizare a operafiei.

Timpii partiali

Se utilizeazS urmatoarele notafii:

n_t - numSrul de repere pe care se aplica intaritura la un produs;

n_tM - numarul reperelor de dimensiuni mari pe care se aplica intaritura la un

produs;

n_tm - numarul reperelor de dimensiuni mici pe care se aplica intaritura la un

produs;

n; - numarul reperelor de intaritura pentru un produs; Si - suprafata reperelor de intaritura la un produs (cm²); n - numarul de produse realizate in 8 ore.

13 - Stabilirea timpilor partiali la termolipire

Timpul de baza la termolipire

Se calculeaze. diferentiat in funcfie de tipul utilajului conform tabelului 14

Tabelul nr 14 - Stabilirea Timpului de baza tb la termolipire

Calculul necesarului de timp, de utilaj si de muncitor se poate centralizain tabelul 15:

Tabelul nr 15 - Dimensionarea operatiei de termolipire

CAPITOLUL 8 Proiectarea sectiei de confectionare

Confectionarea este etapa cu cea mai mare pondere inprocesul de fabricatie,aceasta ocupand pana la 60% din timpul de realizare al unui produs.Proiectarea sectiei de confectionare necesita parcurgerea unnatoarelor etape -elaborarea procesului tehnologic

-structurarea liniei tehnologice de confectionare pentru produsul priectat

8.1 elaborarea procesului tehnologic de confectionare

Intocmirea procesului tehnologic necesita parcurgerea

-stabilirea fazelor tehnologice ,grupate pe tipuri de elemente si subansambluri; -stabilirea normei de timp, a normei de productie si a numarului de muncitori, pentru fiecare faza tehnologica

Norma de productie:

N_p =T/Nt (buc/8h)

Necesaru de muncitori:

M=Q/N_P

MASINA DE CHEITE

MASADE CALCAT

MCLCU1-2ACE SI DISPOZITIV

MASINA DE CUSUT BUTNIERE

2.Constituirea operatiilor prin cuplarea fazelor tehnologice:

Tabel numarul 17.Exemplu de proces tehnologic constituit din operatii:

8 J. Centralizarea necesarului de echipamente tehnologice si personal pentru sectia de confectionare

Tabel nr. 18 Necesarul de utilaj pentru sectia de confectionat:

Tabel nr. 19 Necesarul de personal pentru sectia de confectionare

BIBLIOGRAFIE:

- "Proiectarea sistemelor de fabricatie pentru produse de imbracaminte', V. Papaghiuc, I. Ionescu, A. Florea, Editura Performantica, Iasi 2004