Tehnologia de confectionare a fustei clasice - proiect confectii

TEHNOLOGIA DE CONFECTIONARE A FUSTEI CLASICE

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1.Tiglea Lupascu Romita

-"Manual pentru cultura de specialitatesTextile pielarie", clasa a X-a, S.A.M.

Editura Oscar Print, Bucuresti 2006

2.Tiglea Lupascu Romita

-Manual pentru S.A.M. clasa a X-a, "Calificarea profesionala, Lucrator in tricotaje- confectii",

Modulul "Procese de obtinere a tricoturilor simple", Editura Oscar Print, Bucuresti 2006

3.Spantu Cornelia

-Proiectarea produselor textile. Manual pentru clasa a XI-a. Filiera tehnologica. Profil tehnic.

Clarificarea profesionala:Tehnician designer vestimentar, Editura Mistral 2007

4.Spantu Cornelia

-Tehnologii textile.Manual pentru clasa a XI-a. Filiera tehnologica. Profil tehnic.

Specializarea:Textile. Editura Economica preuniversitara 2002

5.E.Iosif,G.Penciu,V.Cociu,D.Miroslavici,G.Giontea, E.Bucurenci

-Tehnologii textile si de confectionare.Manual pentru licee industriale cu profil de industrie usoara clasa a IX-a si a X-a. Editura Didactica Bucuresti 1980

6.Merticanu Virginia, Giurgiu Daniela

-Materii prime textile. Manual pentru clasa a XI-a.Filiera Tehnologica. Profil Tehnic. Specializare textile.

Editura Economica preuniversitara 2001

7.Emil Haciu,Constanta Comandar, Mihaela-Olivia Andriuta

-Proiectarea produselor.Structura si proiectarea tricoturilor.Manual pentru clasa a XI-XII-a liceuri

industriale cu profil industrie usoara in anii II,III al scolii profesionale. Editura Didactica Pedagogica

8.Nicolae Suciu,Ion Barbu,Victoria Capra

-Utilaje si tehnologia meseriei tricoter, Manual pentru clasa IX-X-a.Licee industriale cu profil deindustrie usoara si scoli profesionale. Editura Didactica Pedagogica, Bucuresti 1993

9.Florin Vasiliu

-Controlul modern al calitatii produsului, Editura Ceres Bucuresti 1987

10.Liviu Tomas,Doina Strava,George Tipa

-Masini si utilaje de industrie usoara, Manual pentru clasa a XII-a licee industriale cu profil industrie usoara

11.Mircea Cosmin Monac,Gheorghe Stramb,Robotin,Nicolae Pan,Radu Sugar.

-Accesoriu curricular"Norme de protectie a muncii si P.S.I in atelierele de pregatire practica si

laboratoare, Editura Golstitiu, Satu Mare 2002

12.Dumitrie Barbulescu,Mihail Simion,Lucia Barbulescu

-Protectia si igiena muncii, Manual pentru clasa a X-a. Filiera Tehnologica.

PLANUL TEMATIC AL PROIECTULUI DE DIPLOMA

CAP I:Creatia si alegerea modelului.

CAP II:Alegerea materialelor pentru modelul de confectionat.

CAP III:Proiectarea si calculul tiparelor:

3.1 Proiectarea tiparului clasic;

3.2 Transformarea tiparului clasic in model;

3.3 Transformarea modelului in tipar de baza;

CAP IV:Confectionarea sablonului de lucru

4.1 Reproducerea sabloanelor de tip tipar

4.2 Calculul suprafetei sabloanelor.

CAP V: Elaborarea normelor tehnicii necesare productiei

5.1 Norma tehnica de consum

5.2 Norma tehnica de confectionare

CAP VI: Pregatirea si croirea materialelor

CAP VII: Confectionarea produsului

CAP VIII: Elaborarea procesului tehnologic de confectionare

CAP IX :Organizarea controlului tehnic

CAP X: Norme de protectie a muncii.

CAPITOLUL I

CREATIA SI ALEGEREA MODELULUI

Din cele mai vechi timpuri, oamenii au simtit nevoia de a-si proteja corpul, in conditii de vreme rea.Evolutia vietii i-a determinat pe oameni sa-si confectioneze imbracamintea.La inceput au folosit pentru vreme rea blana animalelor salbatice vanate iar pentru vreme calda frunzele si coaja copacului.Cu timpul s-a trecut la folosirea parului de animale si a produselor din plante textile.

Pe parcursul anilor, moda a inceput sa evolueze. Pentru prima data femeile au croit obiecte de tinuta vestimentara, tiparele fiind realizate din dreptunghiuri si patrate.Inaintand in timp moda a suferit o multime de transformari, In bine, incepand sa se realizeze produse textile croite aproape pe corp.S-a facut diferenta intre imbracamintea pentru femei si cea pentru barbati.

Si astfel pe parcursul anilor au ajuns In secolul XXI, unde moda reprezinta eleganta si rafinament. Moda reprezinta obiectele de tinuta vestimentara pe care le imbracam pentru anumite ocazii.

Tendintele modei pentru 2010 sunt tonurile calde de imbracaminte .Culorile de referinta pentru primavara-vara 2010 sunt:alb, negru, culori pastel, albastru, mov, rosu, crem, auriu si argintiu.Sunt in tendinte imprimeurile florale.

Piesele de rezistenta pentru primavara-vara 2010 sunt: fusta cloche, pantalonii drepti si strimti, pantalonii scurti, fuste si rochite vaporoase etc.

ARGUMENT

Eu mi-am ales tehnologia de confectionare a unei fuste clasice deoarece mie personal mi s-a parut cea mai importanta tema pentru ca fusta se poate purta in toate anotimpurile si este un produs care nu lipseste din garderoba oricarei femei.

Fusta este unul dintre obiectele de imbracaminte care se poate purta la toate varstele si in toate anotimpurile la fel si la orice ocazie.Materialele folosite pentru confectionarea unei fuste sunt diferite si variaza dupa varsta, anotimp si model.

Tesaturile indicate pentru vremea calduroasa sunt cele din bumbac sau imprimate intr-o singura culoare. Pentru timpul racoros sunt stofele de lana, din fire sintetice sau catifea.O fusta poate fi dreapta, clasica, in cute, clos, create etc.

CAPITOLUL II

ALEGEREA MATERIALELOR PENTRU MODELUL DE CONFECTIONAT

Materialele destinate confectionarii produselor de imbracaminte

Pentru confectionarea imbracamintei se folosesc materiale textile de baza si materiale auxiliare.Aceste materiale au roluri diferite si se adopta in functie de specificul produsului si de destinatia acestuia in procesul purtarii.

Dupa importanta pe care o au in componenta produsului, materialele utilizate pot avea functia de baza fiind numite materiale de baza sau functie auxiliara, numite materiale auxiliare.

Materiale de baza

Rolul principal in componenta unui obiect vestimentar il indeplineste materialul de baza.Ca urmare materialele de baza care indeplinesc functia principala la produs este intrebuintat la confectionarea fetei produsului.

Tesaturile sunt materiale textile obitinute prin incrucisarea firelor de urzeala cu firele de batatura. Prin legatura si derimea firelor, tesaturile capata rezistenta si o buna stabilitate la purtare.In industria textila se realizeaza o diversitate de tesaturi cu functie de material de baza care pot fi clasificate in functie de natura firelor utilizate.

Tesaturile din lana folosite ca materiale de baza sunt obtinute asemanator tesaturilor de bumbac. Acestea se produc pe latimi de 90, 140 150 cm in functie de destinatie. Culorile in care se produc pot fi uni, cu dungi in carouri, cu una sau ambele fete utilizate. Produsele de imbracaminte la care pot fi folosite aceste tesaturi sunt : fuste, rochii, costume etc.

Materiale auxiliare

Captuseala:

In procesul de confectionare a imbracamintei un rol important il detine materialele auxiliare si indeosebi captuselile. Notiunea de material auxiliar porneste de la conceptul ca unele dintre acestea pot lipsi din componenta unor produse. Rolul captuselilor in confectionarea produselor de imbracaminte , este de a dubla detaliile produselor, marindu­-le rezistenta la purtare, sifonare, asigurandu-le o mai buna stabilitate a formelor si dimensiunilor. Un rol deosebit al captuselilor este sa inlesneasca imbracamintea si ajustarea pe corp, stiindu­-se ca materialele de baza pot crea probleme la imbracare.

Tesatura satin este o tesatura lucioasa produsa din fire de matase artificiala pe latimi de 90, 107 cm care se utilizeaza la captusirea imbracamintei pentru femei.Produsele la care se aplica sunt jachete, paltoane, pardesiuri, fuste etc.

Ata:

Ata de cusut este un material auxiliar folosit in procesul confectionarii, la prelucrarea, asamblarea si finisarea imbracamintei. In industria de confectii ata de cusut are diferite intrebuintari si se produce din fire naturale si fire sintetice.

Alegerea atei de cusut la imbracacaminte se face avandu­-se in vedere produsele de confectionat, materialele folosite la confectionat si culoarea materialelor utilizate.In general la alegerea atei de cusut vor fi respectate urmatoarele conditii tehnice:

-ata folosita pentru confectionare trebuie sa corespunda ca rezistenta cu materiale de baza si auxiliareale produsului confectionat ; un fir de ata cu rezistenta redusa duce la degradarea produselor inainte de vreme prin ruperea cusaturilor.

-finetea firului de ata trebuie sa corespunda cu finetea materialului.In acest sens pentru asigurarea unui aspect placut al cusaturii este recomandat ca firul de ata sa aiba o finete mai mare decit materialele cusute.

-culoarea atei de cusut se stabileste la culoarea materialelor cusute,avandu-se in vedere ca ata adoptata sa aiba o nuanta mai inchisa decat materialele cusute.

Fermoarul

Este furnitira folosita pentru ajustarea produselor pe gat, talie si pe solduri, care se produce din material textil combinat cu metal sau mase plastice.

Nasturii

Nasturii de os sunt destinati imbracamintei exterioare producandu-se in marimi cu diametrul de la 10-38 cm. Culorile in care se produc sunt impuse de moda si de culoarea produsului confectionat. Nasturii de os pot fi cu 3-4 gauri pe fata si cu urechea ascunsa pe dos. Se produc din oase si se prelucreaza in functie de forma si destinatia produselor. Se aplica la pantaloni, vesta fuste sau alte produse.

Nasturii metalici sunt folositi la imbracamintea exterioara, se produc cu gauri pe fata sau cu ureche ascunsa.

Dantela

Dantela se produce din fire de bumbac, matase si fire sintetice, care se produc pe latimi de la 1-10 cm. Se aplica cu scop ornamental la imbracamintea exterioara si lenjerie.

CAPITOLUL III

PROIECTAREA

SI

CALCULUL

TIPARELOR

3.1 Proiectarea tiparului clasic

3.2 Transformarea tiparului clasic in model

3.3 Transformarea modelului in tipar de baza

Fusta clasica

3.1 Proiectarea tiparului clasic

Fusta este un articol de imbracaminte care se poate confectiona din diverse materiale : tesaturi din lana, bumbac, matase sau polyester, tricoturi , piele. Fusta poate fi executata intr-o gama variata de modele: dreapta, cu cute, evazata, plisata, pantalon . O parte din aceste modele se pot obtine prin prelucrarea tiparului de fusta dreapta. Pentru construirea tiparului de fusta clasica se adopta ca dimensiuni principale:

IC=172cm

Pb=43cm

Ad= 1 cm

Calculul dimensiunilor de baza

+2.3cm=19 (3,84cm)

Pt=Pb-12cm=31cm (6,2cm)

Ps=Pb+5cm=48cm (9,6cm=

Trasarea liniilor de baza

Pe vertical din A se determina punctele S.L, care stabilesc pozitia liniei soldului si a tivului.

AL=Lpr=N*Z+-k=66,8cm (13,36 cm)

AS=Ls+2cm= 21,2cm (4,24cm)

Dimensiunea de latime a tiparului se stabileste pe linia soldului:

=Ps+Ad= 49cm (9,8cm)

- 1,5cm=23cm (4,6 cm)

Prin punctele si se traseaza cate o perpendiculara ale carei intersectii se noteaza cu la tiv si in talie.

Trasarea liniilor de contur

Ajustarea partii superioare pe talie se reface prin pense care se determina in functie de diferenta de largime, D intre si Pt.

D= -Pt= 18cm (3,6cm)

Aceasta diferenta se reprezinta la spate si la fata, proportional conformatiei corpului.Astfel, in cusatura laterala fiecare detaliu se ajusteaza cu 3,5-5 cm.La fiecare detaliu se va forma 1-2 pense.Rezerva se pensa la spate va fi de 3,5 cm iar la fata de 2,5 cm.Lungimea pensei la spate va fi de 12 cm, iar la fata de 9-10 cm.

Ajustarea laterala

= 1cm

cm

Din punctul se ridica o perpendiculara pe care se stabileste punctul si in functie de aceasta, punctele si , care se unesc arcuit in

Ap= =7,75cm (1,55 cm)

Adancimea penselor se calculeaza in functie de rezerva necesara ajustarii si de numarul penselor.

Ajustarea fetei

Din punctele si se coboara perpendiculara pe care se masoara lungimea penselor din fata:

Adancimea penselor la fata:

Pe determinate se unesc apoi cu si , obtinandu-se astfel conturul penselor la fata.Linia taliei se definitiveaza unind punctele si

Conturul partii inferioare a fustei este cuprins intre liniile de baza ale fustei care se pot modifica fie pentru ingustare/largirea ei.

Rezervele de cusaturi si tivuri

(in functie de largime)

CAPITOLUL IV

CONFECTIONAREA

SABLOANELOR

DE LUCRU

4.1Reproducerea sabloanelor de pe tipar

4.2Calculul suprafetei sabloanelor

4.1 Reproducerea sabloanelor de pe tipar

Sabloanele de lucru necesare pentru realizarea productiei sunt : -sablonul pentru croit;  -sabloanele ajutatoare Aceste sabloane se obtin prin copierea tiparelor de la subcapitolul 3.3 Transformarea modelului in tipar de baza.

Sabloanele pentru croit se confectioneaza din carton sau din placi de plastic prin reproducerea integral a tiparului de baza.

Reproducerea cauta in asezarea tiparului de baza pe carton si trasarea conturului pe carton. Trasarea conturului se face cu creion sau ruleta dentata, manual de catre lucrator pe liniile trasate se taie cartonul cu o foarfeca sau cu un dispozitiv special obtinandu-se sablonul. Dupa ce au fost decupate

din carton, sabloanele se marcheaza cu datele tehnice pe care trebuie sa le aiba in perioada utilizarii adica

-denumirea produsului

-denumirea detaliulu( fata, spate, betelie)

-numar de model

-numar de incadrari pe material si semnul de aglasarepe firul materialului

De asemenea pe sabloane se marcheaza semnele necesare de intalnire la asamblare, pozitia penselor de ajustare si rezervele pentru cusaturi si tivuri.

Sabloanele ajutatoare sunt utilizate in cadrul procesului de confectionare la operatii de insemnat si rihtuit detalii. Aceste sabloane se confectioneaza pe dimensiuni mai precise deoarece prin marcarile care se fac cu ajutorul lor pe semifabricatelor in confectionare trebuie sa asigure(fusta) dimensiunile finale.

Pentru confectionarea fustei clasice sunt necesare urmatoarele sabloane

-fata de fusta

-spate de fusta

-betelia fustei

4.2 Calculul suprafetelor sabloanelor

Cunoasterea suprafetei sabloanelor este necesara atunci cand se verifica modul de utilizare a suprafetei materialului consumat sau cand se impun anumite conditii de restrictie economica a materialului de baza

Pentru calculul suprafetei sabloanelor la modul de confectionat se va utilize metoda calculului geometric, iar rezultatele obtinute se consemneaza in tabelul 4.2

Metoda calculului geometric se bazeaza pe impartirea sabloanelor in figure geometrice cunoscute iar ariile suprafetelor determinate se insumeaza si se obtine aria suprafetei sablonului detaliului respective.

Suprafata sabloanelor pentru fusta clasica: 

Nr.crt	Denumirea detaliului	Numar incadrari	Suprafata sabloanelor Pe detaliu Pe produs
	Fata fusta
	Spate fusta
	Betelie fusta

4.2 Calculul suprafetei sabloanelor

Fata fusta

Ltr=

Ltr=2*1

Ltr=2,4

Tdr=14,5*5,2=73,84

Ltr=

cm

cm

cm

Total: 178,58 (pe detaliu)

357 (pe produs)

Spate fusta

Ltr=

Ltr=2*1,5

Ltr=3 cm

Adr= L*l

Adr=14,6 * 4,5= 65,7

Ltr =

cm

65, 7 cm

cm

Total :82,57 (pe detaliu)

165,14 (pe suprafata)

Betelie

Adr=5,7*1,4

Adr=7,98=798 cm

Adr=15,96

CAPITOLUL V

ELABORAREA NORMELOR TEHNICE NECESARE PRODUCTIEI

5.1Norma tehnica de consum

5.2 Norma tehnica de confectionare

Normele tehnice necesare procesului de confectionare, sunt: norma de consum si norma interna. Aceste norme se elaboreaza anterior procesului de productie, pentru a se putea calcula consumul de materiale si de timp necesar activitatilor respective.

5.1. NORMA TEHNICA DE CONSUM

Consumul de material, necesar confectionarii fustei clasice, se determina in functie de natura materialului. Astfel, pentru tesaturi consumul se determina cu ajutorul sabloanelor, pentru ata prin masurarea cusaturilor, iar pentru celelalte material in functie de model.

Determinarea consumului de tesatura, se obtine prin incadrarea ( asezarea) sabloanelor pe material, respectandu-se urmatoarele conditii tehnice:

- Sabloanele se aseaza pe material in functie de sensul materialului si de conditiile inscriptionate pe sabloane;

- La asezarea sabloanelor pe material, este obligatoriu a se respecta firul materialului;

- Asezarea sabloanelor pe material, se face intre marginile materialului, folosindu-se numai suprafata utila;

- Suprapunerea sabloanelor pe materialul de croit, este interzisa, deoarece, micsoreaza detaliile croite.

Determinarea consumului de material auxiliare:

Consumul de materiale auxiliare, se determina in functie de forma si natural lor. Pentru modelul dat, necesarul de material auxiliare este:

- Ata de cusut ( 85/3 );

- Fermoarul se monteaza la cusatura lateral in partea stanga;

- Insertie termotex subtire pentru intarit tivul si betelia, cu latimea de 90 cm;

- Celelalte material utilizate la confectionarea clasice ( numarul de marime, eticheta de instructiuni de intretinere, emblema intreprinderii si eticheta de carton cu specificatii comerciale ) , se aplica cate o bucata din fiecare la produs.

5.1. NORMA TEHNICA DE CONSUM A FUSTEI CLASICE

5.2. NORMA TEHNICA DE CONFECTIONARE

Norma tehnica de confectionare, are rolul sa stabileasca conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca produsul finit:

Generalitati asupra fustei clasice in care sunt precizate forma si aspectul produsului, materialele din care se poate confectiona si principalele caracteristici ale fustei lungi drepte.

Dimensionarea produsului, care se stabileste pe baza dimensiunilor de la tiparul de baza. Aceste dimensiuni se verifica la produsul finit, la care sunt admise tolerantele precizate in prezenta norma tehnica. Tolerantele admise au rolul sa compenseze dimensional contractiile sau deformarile care au loc in procesul confectionarii produsului.

Conditii tehnice de confectionare

Pentru confectionarea fustei clasice sunt necesare respectarea urmatoarelor conditii tehnice:

- Cusaturile tighel, aplicate in confectionare, trebuie sa fie drepte, si cu aspect placut, avand o desime de 4-5 impunsaturi / cm;

- Cusaturile de incheiere, sa fie tensionate uniform, avand linia coaserii paralela cu marginea detaliilor cusute;

- Cusatura ascunsa pentru coaserea tivului trebuie reglata astfel incat sa nu fie vizibila pe fata produsului;

- Tivul format trebuie sa fie uniform si fara cute sau incretituri;

5.2. DIMENSIUNILE PRODUSULUI FINIT

CAPITOLUL

VI

PREGATIREA SI CROIREA MATERIALELOR

In cadrul etapei de pregatire si croire a materialelor, se urmareste transformarea materiei prime de semifabricate.

Acest process de transformare, cuprinde operatii pregatitoare croirii, si croirea propriu-zisa:

- Calcarea;

- Decatarea si controlul materialului;

- Sablonarea;

Calcarea si decatarea au ca scop reducerea contractiei materialului, eliminarea cutelor si incretiturilor, care se formeaza in timpul transportului si depozitarii.

Controlul materialelor, se face pe masa de control, in scopul evitarii defectelor din tesatura.

Sablonarea materialului, are ca scop, trasarea conturului sabloanelor pe suprafata materialului de croit. Croirea propriu-zisa se realizeaza cu o foarfeca de taiat material textile tinandu-se cont de semnele de intalnire, necesare la asamblarea detaliilor.

Detaliile se controleaza si se pun perechi in pachetul care va contine semifabricatele fustei lungi drepte croite

6. PROCESUL TEHNOLOGIC DE PREGATIRE SI CROIRE A MATERIALULUI

CAPITOLUL VII

CONFECTIONAREA PRODUSULUI

Fusta clasica adoptata prin tema de fata, se poate confectiona pe baza unor procedee de lucru diferite. Astfel, pentru confectionarea in productia de serie, procesul de munca se poate organiza folosindu-se urmatoarele procedee industrial:

- Banda rulanta;

- PROD-Sincron;

- Linie tehnologica;

Procesul tehnologic de confectionare este sistemul de lucru, in care, activitatea productiva este organizata pe principiul activitatii de grup.

Procedeul tehnologic pe banda rulanta, este organizat pe operatii tehnologice, ritmic sincronizate. La care participa intregul personal al unitatii de productie. In cadrul acestui procedeu, intregul process de confectionare este organizat pe operatii de prelucrare cu timp de executie de la 2 la 15 minute.

Procesul tehnologic desfasurat pe banda rulanta, trebuie sa cuprinda toate operatiile de transformare a semifabricatelor in produs, ceea ce necesita respectarea urmatoarelor conditii tehnico-organizatorice:

- Asigurarea concordantei de timp intre operatii si locurile de munca din cadrul operatiilor;

- Alcatuirea operatiilor prin cuplarea fazelor, astfel incat acestea sa cuprinda un volum de timp egal cu timpul de executie a operatiei;

Procedeul tehnologic PROD-Sincron, este o forma de organizare a productiei in confectii, bazata pe independenta muncitorului fata de ritmul unitatii in care se lucreaza.

Aceasta independenta impune amplasarea locurilor de munca paralel cu circulatia semifabricatului in procesul confectionarii. Amplasarea permite fiecarui muncitor sa produca dupa posibilitatile si capacitatea sa de munca. Activitatea este organizata prin divizarea procesului tehnologic pe operatii, grupe de operatii si zone de lucru.

Linia tehnologica, este organizata pe agregate de lucru compuse din utilaje de productie si mese de lucru ajutatoare. La acest procedeu, utilajele pot fi amplasate perpendicular pe fluxul tehnologic sau oblic fata de acesta.

In cadrul unui agregat, locurile de munca, sunt organizate, in succesiune, tehnologica, asigurand astfel o alimentare rationala cu semifabricat pentru prelucrare. Agregatul cu amplasare perpendiculara este atat cu utilaj si mobilier necesar activitatii productive.

Pentru depunerea semifabricatelor de prelucrat. Agregatul este dotat cu mese ajutatoare sau cu ladite asezate paralel cu fluxul tehnologic si montate in partea stanga, a locului de munca.

Locurile de munca sunt organizate pe operatii si tipuri de lucrari cu respectarea tehnologiei de executie.

Utilajele si mobilierul in circuit se aseaza in linie, asemanator benzii rulante, lipsind, insa, transportul mecanizat. Pentru depunerea semifabricatului, agregatul este prevazut la fiecare loc de munca cu ladite sau cutii montate pe un suport fix.

Marirea cutiilor folosite este determinata de volumul produsului prelucrat. Transportul semifabricatului in circuitul de productie se face manual de catre muncitor care preia din cutia de alimentare semifabricatul, il prelucreaza si apoi il depune in cutia debitoare pentru alimentarea locului de munca urmator.

Agregatul cu amplasare oblica, este organizat pe acelas principiu cu agregatul cu amplasare perpendicular, diferit de acesta prin amplasarea utilajului in pozitie oblica fata de fluxul tehnologic. La acest agregat laditele pentru depunerea semifabricatelor sunt amplasate in cadrul locurilor de munca in partea stanga a muncitorului intre utilaje.

Acest mod de amplasare, permite o mai buna utilizare a spatiului industrial si asigurarea unor manuiri mai rationale.

Linia tehnologica cu transport manual, este avantajoasa in productia industrial, deoarece:

- Ocupa un spatiu industrial redus in comparatie cu banda rulanta, eliminand transportorul;

- Timpul de efectuare a operatiilor este redus fata de cel folosit pe banda rulanta. Intru-cat alimentarea in pachete reduce timpul neproductiv;

- Dotarea agragatului cu ladite, permite o mai buna conservare a semifabricatului la locurile de munca, mai ales cand productia se desfasoara pe 2 schimburi;

CAPITOLUL VIII

ELABORAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE CONFECTIONARE

Procesul tehnologic de confectionare, se elaboreaza prin divizarea produsului pe operatiuni si faze de lucru, ordonate in succesiune logica, care se corespunda prioritatilor de executie, faintrerupere si discontinuitati.

Aceste operatii, consituie cele 3 etape de lucru:

- Prelucrarea detaliilor principale;

- Asamblarea detaliilor principale si finisarea produsului;

- Componente obligatorii la confectionarea unui obiect vestimentar;

Pe baza schitei produsului, se trece la formularea continutului operatiilor si la esalonarea acestora in ordine cronologica.

Dupa stabilirea ordinei de executie a lucrarilor, se determina timpii de lucru, pentru fiecare faza. Determinarea timpilor de lucru, se face prin masurare cronologica, cronometrare, categoria operatiilor se stabileste pe baza indicatorilor de incadrare tarifala care se afla la serviciile tehnice din societatile comerciale de specialitate.

8. PROCESUL DE CONFECTIONARE A FUSTEI CLASICE

CAPITOLUL

IX

ORGANIZAREA CONTROLULUI TEHNIC

Controlul tehnic de calitate, are rolul sa asigure fustei clasice realizate, forma si aspectul modelului aprobat, prevenirea unor defectiuni ale materialelor utilizate, precum si evitarea defectiunilor dimensionale sau de executie a produsului.

In acest scop, la elaborarea tehnologiei de fata au fost prevazute masuri tehnice care sa asigure produsului realizat, calitatea necesara acestor deziderate. Astfel, pentru prevenirea unor defecte in materialul utilizat a fost introdusa operatia de control a materialelor inainte de croire.

Cat priveste forma si aspectul produsului aceasta conditie tehnica a fost realizata la proiectarea tiparelor si reproducerea sabloanelor.

Defectiunile dimensionale ale fustei provin din croirea pe baza sabloanelor, prin controlul pieselor, dupa croire si prin respectarea conditiilor tehnice de confectionare asupra latimii rezervelor de cusaturi si tivurilor.

Toate aceste facilitati au fost asigurate prin acordarea de timp suficient pentru realizarea in bune conditii a fiecarei operatii. Controlul final de calitate este asigurat de catre un controlor prevazut sa indeplineasca aceasta functie in cadrul procesului tehnologic de confectionare.

Acest control se desfasoara pe baza normei interne care precizeaza toate conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca produsul finit.

CAPITOLUL

X

NORME DE PROTECTIE A MUNCII

Conform Legii protectiei muncii nr. 319 / 2006 , protectia muncii constituie un ansamblu de activitati institutionalizate, avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii corporale si sanatatii salariatilor si altor persoane participante la procesul de munca.

Normele de protectie a muncii reprezinta un sistem unitar de masuri si reguli aplicabile tuturor participantilor la procesul de munca. Normele de protectie a muncii se aplica salariatilor, persoanelor angajate, cu conventii civile, elevilor si studentilor in perioada efectuarii practicii profesionale.

Persoanele care desfasoara astfel de activitati sunt obligate:

Sa-si insuseasca si sa respecte normele de protectie a muncii specific domeniului in care isi desfasoara activitatea;

-Sa desfasoare activitatea in asa fel incat sa nu expuna la pericol de accidente sau imbolnavire profesionala atat propria persoana cat si pe celelalte persoane participante la procesul de munca;

-Sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca orice defectiune tehnica sau alta situatie care constituie un pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala;

-Sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol imminent de producer a unui accident si sa informeze de indata conducatorul locului de munca;

-Sa utilizeze echipamentul individual de protectie din dotare, corespunzator scopului pentru care a fost acordat;

-Sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca, accidentele de munca, suferite la persoana proprie si de alte persoane participane la procesul de munca;

-Sa respecte regulile proprii de protectie a muncii, corespunzator conditiilor in care se desfasoara activitatea la locul de munca;

- Sa participle la activitatea de instruire, testare si perfectionare, cu privire la normele de protectie a muncii;

Pe baza normelor elaborate, de catre Ministrul Sanatatii, Ministrul Muncii si Protectiei Sociale, persoanele care lucreaza in locul de munca cu conditii grele si vatamatoare, beneficiaza si de alimentatie de protectie.

Nerespectarea masurilor stabilite cu privire la protectia muncii, la locurile de munca se sanctioneaza, conform legii, daca prin aceasta se creeaza posibilitatea producerii unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala.

Accidentele de munca, la confectionarea si finisarea imbracamintei, pot fi prevenite printr-o serie de masuri determinate de cauzele ce le pot produce si utilajele care functioneaza in aceste sectii. Astfel, in sectiile de confectionat si finisat se pot produce accidente mecanice, termice, electrice si chimice.

Accidentele mecanice, se pot produce ca urmare aprinderii mainilor de ciaatre prese sau organele de lucru, ale acestora.

Accidentele termice, se pot produce de catre suprafetele incalzite ale masinilor si ale preselor de calcat.

Accidentele electrice, se pot produce din cauza instalatiilor electrice ce alimenteaza masinile sau presele.

Accidentele chimice, se pot produce datorita manipularii substantelor chimice fara a tine seama de instructiunile de folosire si manipulare si datorita instalatiei de ventilatie pentru eliminarea gazelor si introducerea aerului proaspat.

Masurile de protectie a muncii, trebuie aplicate atat inainte de inceperea lucrului, cat si in timpul deservirii masinilor si instalatiilor.

Masuri obligatorii in faza de pregatire a lucrului:

- Echiparea personalului cu imbracamintea de protectie stabilita prin norme de protectie a muncii ( halat, basma, pantofi cu toc jos);

- Controlul masinii: daca masa si motorul electric sunt bine fixate, iar instalatia electrica legata la pamant si bine izolata; daca este dotata cu dispozitive de protectie la sistemul de transmisie, la ac si la intrerupatorul, de curent; curatirea masinii de scame si praf la terminarea si inceperea schimbului;

Masuri obligatorii in timpul lucrului:

- Inceperea lucrului si deservirea masinii cu mainile unde sunt strict interzise;

- Reparatiile si reglarile a masini se fac numai de catre personal calificat si obigatoriu in timpul stationarii masinilor;

- Oprirea masinilor automate se efectueaza numai prin pedala, fara a intervenii cu mana;

- Pentru deservire si interventii vor fi utilizate scule corespunzatoare si in stare buna de functionare;

- Aglomerarea masinii cu scule, cu dispozitive sau cu detalii de prelucrat este interzisa deoarece se pot produce accidente;

- Se interzice pastrarea lubrifiantilor langa masina de cusut, in cadrul sectiei de lucru;

- Se interzice urcarea pe masina in timpul lucrului a personalului de deservire sau de intretinere.