Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » confectii
Tehnologia de confectionare a fustei clasice - proiect confectii

Tehnologia de confectionare a fustei clasice - proiect confectii





TEHNOLOGIA DE CONFECTIONARE A FUSTEI CLASICE

BIBLIOGRAFIE  SELECTIVA

1.Tiglea Lupascu Romita

–“Manual pentru cultura de specialitatesTextile pielarie”, clasa a X-a, S.A.M.


     Editura  Oscar Print,  Bucuresti  2006

2.Tiglea Lupascu Romita

-Manual pentru S.A.M. clasa a X-a, ”Calificarea profesionala, Lucrator in tricotaje- confectii”,

   Modulul “Procese de obtinere a tricoturilor simple”,  Editura Oscar Print, Bucuresti 2006

3.Spantu Cornelia

-Proiectarea produselor  textile. Manual pentru clasa a XI-a. Filiera tehnologica. Profil tehnic.

  Clarificarea profesionala:Tehnician designer vestimentar, Editura  Mistral 2007

4.Spantu Cornelia

-Tehnologii textile.Manual pentru clasa a XI-a. Filiera tehnologica. Profil tehnic.

  Specializarea:Textile. Editura Economica preuniversitara  2002

5.E.Iosif,G.Penciu,V.Cociu,D.Miroslavici,G.Giontea, E.Bucurenci

-Tehnologii textile si de confectionare.Manual pentru licee industriale cu profil de industrie usoara clasa a  IX-a si a X-a. Editura Didactica Bucuresti  1980

6.Merticanu Virginia, Giurgiu Daniela

-Materii prime textile. Manual pentru clasa a XI-a.Filiera Tehnologica. Profil Tehnic. Specializare textile.

Editura Economica preuniversitara  2001

7.Emil Haciu,Constanta Comandar, Mihaela-Olivia Andriuta

-Proiectarea produselor.Structura si proiectarea tricoturilor.Manual pentru clasa a XI-XII-a  liceuri 

industriale cu profil industrie usoara  in anii II,III al scolii profesionale. Editura Didactica Pedagogica

8.Nicolae Suciu,Ion Barbu,Victoria Capra

-Utilaje si tehnologia meseriei tricoter, Manual pentru clasa IX-X-a.Licee industriale cu profil deindustrie usoara si scoli profesionale. Editura Didactica Pedagogica, Bucuresti  1993

9.Florin Vasiliu

-Controlul modern al calitatii produsului, Editura Ceres Bucuresti 1987

10.Liviu Tomas,Doina Strava,George Tipa

-Masini si utilaje de industrie usoara, Manual pentru clasa a XII-a licee industriale cu profil industrie usoara

11.Mircea Cosmin Monac,Gheorghe Stramb,Robotin,Nicolae Pan,Radu Sugar.

-Accesoriu curricular”Norme de protectie a muncii si P.S.I in atelierele de pregatire practica si

  laboratoare, Editura Golstitiu, Satu Mare 2002

12.Dumitrie Barbulescu,Mihail Simion,Lucia Barbulescu

-Protectia si igiena muncii, Manual pentru clasa a  X-a. Filiera Tehnologica.

PLANUL TEMATIC AL PROIECTULUI DE DIPLOMA

CAP I:Creatia si alegerea modelului.

CAP II:Alegerea materialelor pentru modelul de confectionat.

CAP III:Proiectarea si calculul tiparelor:

        3.1 Proiectarea tiparului clasic;

        3.2 Transformarea tiparului clasic in model;

        3.3 Transformarea modelului in tipar de baza;

CAP IV:Confectionarea sablonului de lucru

         4.1 Reproducerea sabloanelor de tip tipar

         4.2 Calculul suprafetei sabloanelor.

CAP V: Elaborarea  normelor tehnicii necesare productiei

         5.1 Norma tehnica de consum

         5.2 Norma tehnica de confectionare

CAP VI: Pregatirea si croirea materialelor

CAP VII: Confectionarea produsului

CAP VIII: Elaborarea procesului tehnologic de confectionare

CAP IX :Organizarea controlului tehnic

CAP X: Norme de protectie a muncii.

CAPITOLUL  I

CREATIA SI ALEGEREA MODELULUI

            Din cele mai vechi timpuri, oamenii au simtit nevoia de a-si proteja corpul, in conditii  de vreme rea.Evolutia vietii i-a determinat pe oameni sa-si confectioneze imbracamintea.La inceput  au folosit pentru vreme rea blana animalelor salbatice vanate iar pentru vreme calda frunzele si coaja copacului.Cu timpul s-a trecut la folosirea parului de animale si a produselor din plante textile.

Pe parcursul anilor, moda a inceput sa evolueze. Pentru prima data femeile au croit obiecte de tinuta vestimentara, tiparele fiind realizate din dreptunghiuri si patrate.Inaintand in timp moda a suferit o multime de transformari, In bine, incepand sa se realizeze produse  textile croite aproape pe corp.S-a facut diferenta intre imbracamintea  pentru femei si cea pentru  barbati.

Si astfel pe parcursul anilor au ajuns  In secolul XXI, unde moda reprezinta  eleganta si rafinament. Moda reprezinta obiectele de tinuta vestimentara pe care le imbracam pentru anumite ocazii.

Tendintele modei pentru 2010 sunt tonurile calde de imbracaminte .Culorile de referinta pentru primavara-vara 2010 sunt:alb, negru, culori pastel, albastru, mov, rosu, crem, auriu si argintiu.Sunt in tendinte imprimeurile florale.

Piesele de rezistenta pentru primavara-vara 2010 sunt: fusta cloche, pantalonii drepti si strimti, pantalonii scurti, fuste si rochite vaporoase etc.

ARGUMENT

Eu mi-am ales tehnologia de confectionare a unei fuste clasice deoarece mie personal  mi s-a parut cea mai importanta tema pentru ca fusta se poate purta in toate anotimpurile si este un produs care nu lipseste din garderoba oricarei femei.

Fusta este unul dintre obiectele de imbracaminte care se poate purta la toate varstele si in toate anotimpurile la fel si la orice ocazie.Materialele folosite pentru confectionarea unei fuste sunt diferite si variaza dupa varsta, anotimp si model.

Tesaturile  indicate pentru vremea calduroasa sunt cele  din bumbac sau imprimate intr-o singura culoare. Pentru timpul racoros sunt stofele de lana, din fire sintetice sau catifea.O fusta poate fi dreapta, clasica, in cute, clos, create etc.

CAPITOLUL II

ALEGEREA MATERIALELOR PENTRU MODELUL DE CONFECTIONAT

    

     Materialele destinate  confectionarii produselor de imbracaminte

     Pentru confectionarea imbracamintei se folosesc materiale textile de baza si materiale auxiliare.Aceste materiale  au roluri diferite si se adopta in functie de specificul produsului si de destinatia acestuia in procesul purtarii.

Dupa importanta pe care o au in componenta produsului, materialele  utilizate pot avea functia de baza fiind numite materiale de baza sau functie auxiliara, numite materiale auxiliare.

     Materiale de baza

     Rolul principal in componenta unui obiect vestimentar  il indeplineste materialul de baza.Ca urmare materialele de baza care indeplinesc functia principala la produs este intrebuintat la confectionarea fetei produsului.

     Tesaturile sunt materiale textile obitinute prin incrucisarea firelor de urzeala cu firele de batatura. Prin legatura  si derimea firelor, tesaturile capata rezistenta si o buna stabilitate la purtare.In industria textila se realizeaza o diversitate de tesaturi cu functie de material de baza care pot fi clasificate in functie de natura firelor utilizate.

     Tesaturile din lana  folosite ca materiale de baza sunt obtinute asemanator  tesaturilor de bumbac. Acestea se produc pe latimi de 90, 140 150 cm in functie de destinatie. Culorile in care se produc pot fi  uni, cu dungi in carouri, cu una sau ambele fete utilizate. Produsele de imbracaminte la care pot fi folosite aceste tesaturi sunt : fuste, rochii, costume etc.

   Materiale auxiliare

     Captuseala:

     In procesul de confectionare a imbracamintei un rol important il detine materialele auxiliare si indeosebi captuselile. Notiunea de material auxiliar porneste de la conceptul ca unele dintre acestea pot lipsi din componenta unor produse. Rolul captuselilor in confectionarea produselor de imbracaminte , este de a dubla detaliile produselor, marindu­-le rezistenta la purtare, sifonare, asigurandu-le o mai buna stabilitate a formelor si dimensiunilor. Un rol deosebit al captuselilor este sa inlesneasca imbracamintea si ajustarea pe corp, stiindu­-se ca materialele de baza pot crea probleme la imbracare.

     Tesatura satin este o tesatura lucioasa produsa din fire de matase artificiala pe latimi de 90, 107 cm care se utilizeaza la captusirea imbracamintei pentru femei.Produsele la care se aplica sunt jachete, paltoane, pardesiuri, fuste etc.

     Ata:

     Ata de cusut este un material auxiliar folosit in procesul confectionarii, la prelucrarea, asamblarea si finisarea imbracamintei. In industria de confectii ata de cusut are diferite intrebuintari si se produce din fire naturale si fire sintetice.

     Alegerea atei de cusut la imbracacaminte se face avandu­-se in vedere produsele de confectionat, materialele folosite la confectionat si culoarea materialelor utilizate.In general la alegerea atei de cusut vor fi respectate urmatoarele conditii tehnice:

-ata folosita pentru confectionare trebuie sa corespunda ca rezistenta cu materiale de baza si auxiliareale produsului confectionat ; un fir de ata cu rezistenta redusa duce la degradarea produselor inainte de vreme prin ruperea cusaturilor.

-finetea firului de ata trebuie sa corespunda cu finetea materialului.In acest sens pentru asigurarea unui aspect placut al cusaturii este recomandat ca firul de ata sa aiba o finete mai mare decit materialele cusute.

-culoarea atei de cusut se stabileste la culoarea materialelor cusute,avandu-se in vedere ca ata adoptata sa aiba o nuanta mai inchisa decat materialele cusute.

     Fermoarul

     Este furnitira folosita pentru ajustarea produselor pe gat, talie si pe solduri, care se produce din material textil combinat cu metal sau mase plastice.

      Nasturii

     Nasturii de os sunt destinati imbracamintei exterioare producandu-se in marimi cu diametrul de la 10-38 cm. Culorile in care se produc sunt impuse de moda si de culoarea produsului confectionat. Nasturii de os pot fi cu 3-4 gauri pe fata si cu urechea ascunsa pe dos. Se produc din oase si se prelucreaza in functie de forma si destinatia produselor. Se aplica la pantaloni, vesta fuste sau alte produse.

     Nasturii metalici sunt folositi la imbracamintea exterioara, se produc cu gauri pe fata sau cu ureche ascunsa.

      Dantela

     Dantela se produce din fire de bumbac, matase si fire sintetice, care se produc pe latimi de la 1-10 cm. Se aplica cu scop ornamental la imbracamintea exterioara si lenjerie.

           

     CAPITOLUL III

      

       PROIECTAREA 

                 SI

         CALCULUL                                      

         TIPARELOR

      

          3.1 Proiectarea tiparului clasic

          3.2 Transformarea tiparului clasic in model

          3.3 Transformarea modelului in tipar de baza                                                        

      Fusta clasica

     3.1 Proiectarea tiparului clasic

     Fusta este un articol de imbracaminte care se poate confectiona din diverse materiale : tesaturi din lana, bumbac, matase sau polyester, tricoturi , piele. Fusta poate fi executata intr-o gama variata de modele: dreapta, cu cute, evazata, plisata, pantalon .                                                               O parte din aceste modele se pot obtine prin prelucrarea tiparului de fusta dreapta.                 Pentru construirea tiparului de fusta clasica se adopta ca dimensiuni principale:

    IC=172cm

   Pb=43cm

   Ad= 1 cm

                                                   

Calculul dimensiunilor de baza

 +2…3cm=19,2 (3,84cm)

Pt=Pb-12cm=31cm (6,2cm)

Ps=Pb+5cm=48cm (9,6cm=

 Trasarea liniilor de baza

Pe vertical din A se determina punctele S.L, care stabilesc pozitia liniei soldului si a tivului.           

AL=Lpr=N*Z+-k=66,8cm (13,36 cm)

AS=Ls+2cm= 21,2cm (4,24cm)

Dimensiunea de latime a tiparului se stabileste pe linia soldului:

=Ps+Ad= 49cm (9,8cm)

=  – 1,5cm=23cm (4,6 cm)

Prin punctele  si  se traseaza cate o perpendiculara ale carei intersectii se noteaza cu ,  la tiv si ,  in talie.

Trasarea liniilor de contur

Ajustarea partii superioare pe talie se reface prin pense care se determina in functie de diferenta de largime, D intre  si Pt.

D= -Pt= 18cm (3,6cm)

Aceasta diferenta se reprezinta la spate si la fata, proportional conformatiei corpului.Astfel, in cusatura laterala fiecare detaliu se ajusteaza cu 3,5-5 cm.La fiecare detaliu se va forma 1-2 pense.Rezerva se pensa la spate va fi de 3,5 cm iar la fata  de 2,5 cm.Lungimea pensei la spate va fi de 12 cm, iar la fata de 9-10 cm.

Ajustarea laterala

= 1cm

= =3,5 cm

Din punctul  se ridica o perpendiculara pe care se stabileste punctul  si in functie de aceasta, punctele  si , care se unesc arcuit in .

Ap= =7,75cm (1,55 cm)

Adancimea penselor se calculeaza in functie de rezerva necesara ajustarii si de numarul penselor.

Ajustarea fetei

Din punctele  si  se coboara perpendiculara pe care se masoara lungimea penselor din fata:

Adancimea penselor la fata:

Pe determinate se unesc apoi cu  si , obtinandu-se astfel conturul penselor la fata.Linia taliei se definitiveaza unind punctele  si .

Conturul partii inferioare a fustei este cuprins intre liniile de baza ale fustei care se pot modifica fie pentru ingustare/largirea ei.

Rezervele de cusaturi si tivuri

 (in functie de largime)

 

  

                

      

       

CAPITOLUL IV

      

CONFECTIONAREA

SABLOANELOR

           DE LUCRU     

           

             4.1Reproducerea sabloanelor de pe tipar

             4.2Calculul suprafetei sabloanelor

     4.1 Reproducerea sabloanelor de pe tipar

     Sabloanele de lucru necesare pentru realizarea productiei sunt :                                                                      -sablonul pentru croit;                                                                                                                                                    -sabloanele ajutatoare;                                                                                                                                                Aceste sabloane se obtin prin copierea tiparelor de la subcapitolul 3.3 Transformarea modelului in tipar de baza.

     Sabloanele pentru croit se confectioneaza din carton sau din placi de plastic prin reproducerea integral a tiparului de baza.

     Reproducerea  cauta in asezarea  tiparului de baza pe carton si trasarea  conturului pe carton. Trasarea conturului se face cu creion sau ruleta dentata, manual de catre lucrator pe liniile trasate se taie cartonul cu o foarfeca sau cu un dispozitiv special obtinandu-se sablonul. Dupa ce au fost decupate

 din carton, sabloanele se marcheaza cu datele tehnice pe care trebuie sa le aiba in perioada utilizarii adica

-denumirea produsului

-denumirea detaliulu( fata, spate, betelie)

-numar de model

-numar de incadrari pe material si semnul de aglasarepe firul materialului

            De asemenea pe sabloane se marcheaza semnele necesare de intalnire la asamblare, pozitia penselor de ajustare si rezervele pentru cusaturi si tivuri.

            Sabloanele ajutatoare sunt utilizate in cadrul procesului de confectionare la operatii de insemnat si rihtuit detalii. Aceste sabloane se confectioneaza pe dimensiuni mai precise deoarece prin marcarile care se fac cu ajutorul lor  pe semifabricatelor in confectionare trebuie sa asigure(fusta) dimensiunile finale.

            Pentru confectionarea fustei clasice sunt necesare urmatoarele sabloane

-fata de fusta

-spate de fusta

-betelia fustei

     4.2 Calculul suprafetelor sabloanelor

     Cunoasterea suprafetei sabloanelor este necesara atunci cand se verifica modul de utilizare a suprafetei materialului consumat sau cand se impun anumite conditii de restrictie economica a materialului de baza

     Pentru calculul suprafetei sabloanelor la modul de confectionat se va utilize metoda  calculului geometric, iar rezultatele obtinute se consemneaza in tabelul 4.2

     Metoda calculului geometric se bazeaza pe impartirea sabloanelor in figure geometrice cunoscute iar ariile suprafetelor determinate se insumeaza si se obtine aria suprafetei  sablonului detaliului respective.

                                                                                                                                             

Suprafata sabloanelor pentru fusta clasica:             

Nr.crt

Denumirea detaliului

Numar incadrari

Suprafata sabloanelor

Pe detaliu

Pe produs

1



Fata fusta

2

178,58

357,16

2

Spate fusta

2

82,57

165,14

3

Betelie fusta

2

798

15,96

SUPRAFATA TOTALA

1059,15

556,26

4.2 Calculul suprafetei sabloanelor

Fata fusta

Ltr=

Ltr=2*1,2

Ltr=2,4

Tdr=14,5*5,2=73,84

Ltr= =13,05

 cm

 cm

 cm

Total: 178,58 (pe detaliu)

           357,16 (pe produs)

Spate fusta

 

Ltr=

Ltr=2*1,5

Ltr=3 cm

Adr= L*l

Adr=14,6 * 4,5= 65,7

Ltr =  

cm

 

65, 7 cm

cm

Total :82,57 (pe detaliu)

            165,14 (pe suprafata)

 

Betelie

 

Adr=5,7*1,4

Adr=7,98=798 cm

Adr=15,96

CAPITOLUL V

     

ELABORAREA NORMELOR TEHNICE NECESARE PRODUCTIEI

5.1Norma tehnica de consum

          5.2 Norma tehnica de confectionare

     Normele tehnice necesare procesului de confectionare, sunt: norma de consum si norma interna. Aceste norme se elaboreaza anterior procesului de productie, pentru a se putea calcula consumul de materiale si de timp necesar activitatilor respective.

      5.1. NORMA TEHNICA DE CONSUM

     Consumul de material, necesar confectionarii fustei clasice, se determina in functie de natura materialului. Astfel, pentru tesaturi consumul se determina cu ajutorul sabloanelor, pentru ata prin masurarea cusaturilor, iar pentru celelalte material in functie de model.

       Determinarea consumului de tesatura, se obtine prin incadrarea ( asezarea) sabloanelor pe material, respectandu-se urmatoarele conditii tehnice:

- Sabloanele se aseaza pe material in functie de sensul materialului si de conditiile inscriptionate pe sabloane;

- La asezarea sabloanelor pe material, este obligatoriu a se respecta firul materialului;

- Asezarea sabloanelor pe material, se face intre marginile materialului, folosindu-se numai suprafata utila;

- Suprapunerea sabloanelor pe materialul de croit, este interzisa, deoarece, micsoreaza detaliile croite.

       Determinarea consumului de material auxiliare:

          Consumul de materiale auxiliare, se determina in functie de forma si natural lor. Pentru modelul dat, necesarul de material auxiliare este:

- Ata de cusut ( 85/3 );

- Fermoarul se monteaza la cusatura lateral in partea stanga;

- Insertie termotex subtire pentru intarit tivul si betelia, cu latimea de 90 cm;

- Celelalte material utilizate la confectionarea clasice ( numarul de marime, eticheta de instructiuni de intretinere, emblema intreprinderii si eticheta de carton cu specificatii comerciale ) , se aplica cate o bucata din fiecare la produs.

      

5.1. NORMA TEHNICA DE CONSUM A FUSTEI CLASICE

Nr. crt.

Denumirea materialului

Unitate de masura

Consum specific

1

Material de baza

 

 

Consum materiale de baza lat. 90 cm

cm

50

 

Aria consumata

cm2

450

 

Suprafata sabloanelor

cm2

407

 

Coeficientul de utilizare (K)

%

90,44

 

Suprafata deseurilor

cm2

 

Pierderi

%

9,56

2

Materiale auxiliare

 

 

 

Ata de cusut 85/3

m

150

 

Fermoar din material plastic

buc.

1

 

Insertie pentru intarit

m

0,25

 

Numar de marime

buc.

1

 

Eticheta cu instructiuni de intretinere

buc.

1

 

Emblema intreprinderii

buc.

1

 

Eticheta de carton cu date comerciale

buc.

1

 

Punga pentru ambalat

buc.

1



 

Ace pentru cusut

buc.

1

     5.2. NORMA TEHNICA DE CONFECTIONARE

     Norma tehnica de confectionare, are rolul sa stabileasca conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca produsul finit:

     Generalitati asupra fustei clasice in care sunt precizate forma si aspectul produsului, materialele din care se poate confectiona si principalele caracteristici ale fustei lungi drepte.

     Dimensionarea produsului, care se stabileste pe baza dimensiunilor de la tiparul de baza. Aceste dimensiuni se verifica la produsul finit, la care sunt admise tolerantele precizate in prezenta norma tehnica. Tolerantele admise au rolul sa compenseze dimensional contractiile sau deformarile care au loc in procesul confectionarii produsului.

     Conditii tehnice de confectionare:

     Pentru confectionarea fustei clasice  sunt necesare respectarea urmatoarelor conditii tehnice:

- Cusaturile tighel, aplicate in confectionare, trebuie sa fie drepte, si cu aspect placut, avand o desime de 4-5 impunsaturi / cm;

- Cusaturile de incheiere, sa fie tensionate uniform, avand linia coaserii paralela cu marginea detaliilor cusute;

- Cusatura ascunsa pentru coaserea tivului trebuie reglata astfel incat sa nu fie vizibila pe fata produsului;

- Tivul format trebuie sa fie uniform si fara cute sau incretituri;

     5.2. DIMENSIUNILE PRODUSULUI FINIT

Nr. crt.

Indicatii                                       dimensionale

Dimensiuni (cm)

Toleranta ( ± cm )

1.

-lungimea spatelui din talie pana la terminatie

55

1

2.

-lungimea fetei din talie pana la terminatie

55

0,5

3.

-latimea fustei masurata pe jumatate

37

0,2

4.

-latimea fustei pe linia soldului masurata pe jumatate

30

1

5.

-latimea fustei masurata pe linia de terminatie

40

0,2

6.

-latimea tivului

5 cm

0,5

7.

-latimea rezerevelor de cusaturi

1

0,2

CAPITOLUL

           VI

 

PREGATIREA SI CROIREA MATERIALELOR

    In cadrul etapei de pregatire si croire a materialelor, se urmareste transformarea materiei prime de semifabricate.

     Acest process de transformare, cuprinde operatii pregatitoare croirii, si croirea propriu-zisa:

- Calcarea;

- Decatarea si controlul materialului;

- Sablonarea;

      Calcarea si decatarea au ca scop reducerea contractiei materialului, eliminarea cutelor si incretiturilor, care se formeaza in timpul transportului si depozitarii.

      Controlul materialelor, se face pe masa de control, in scopul evitarii defectelor din tesatura.

       Sablonarea materialului, are ca scop, trasarea conturului sabloanelor pe suprafata materialului de croit. Croirea propriu-zisa se realizeaza cu o foarfeca de taiat material textile tinandu-se cont de semnele de intalnire, necesare la asamblarea detaliilor.

       Detaliile se controleaza si se pun perechi in pachetul care va contine semifabricatele fustei lungi drepte croite

       6. PROCESUL TEHNOLOGIC DE PREGATIRE SI CROIRE A MATERIALULUI

Nr. crt.

Continutul operatiei

Timp de executie in minute

Felul operatiei

1

Controleaza materia prima pentru croit

4

m

2

Sabloneaza tesatura pentru croit

9

m

3

Croieste, controleaza si impacheteaza detaliile croite

7

m

4

Sabloneaza si croieste insertia pentru tiv si dubluri

3

m

5

Transfera semifabricatele croite la confectionat

4

m

 

 

TOTAL: 27

 

CAPITOLUL VII

CONFECTIONAREA PRODUSULUI

     Fusta clasica  adoptata prin tema de fata, se poate confectiona pe baza unor procedee de lucru diferite. Astfel, pentru confectionarea in productia de serie, procesul de munca se poate organiza folosindu-se urmatoarele procedee industrial:

- Banda rulanta;

- PROD-Sincron;

- Linie tehnologica;

       Procesul tehnologic de confectionare este sistemul de lucru, in care, activitatea productiva este organizata pe principiul activitatii de grup.

       Procedeul tehnologic pe banda rulanta, este organizat pe operatii tehnologice, ritmic sincronizate. La care participa intregul personal al unitatii de productie. In cadrul acestui procedeu, intregul process de confectionare este organizat pe operatii de prelucrare cu timp de executie de la 2 la 15 minute.

       Procesul tehnologic desfasurat pe banda rulanta, trebuie sa cuprinda toate operatiile de transformare a semifabricatelor in produs, ceea ce necesita respectarea urmatoarelor conditii tehnico-organizatorice:

- Asigurarea concordantei de timp intre operatii si locurile de munca din cadrul operatiilor;

- Alcatuirea operatiilor prin cuplarea fazelor, astfel incat acestea sa cuprinda un volum de timp egal cu timpul de executie a operatiei;

        Procedeul tehnologic PROD-Sincron, este o forma de organizare a productiei in confectii, bazata pe independenta muncitorului fata  de ritmul unitatii  in care se lucreaza.

        Aceasta independenta impune amplasarea locurilor de munca paralel cu circulatia semifabricatului in procesul confectionarii. Amplasarea permite fiecarui muncitor sa produca dupa posibilitatile si capacitatea sa de munca. Activitatea este organizata prin divizarea procesului tehnologic pe operatii, grupe de operatii si zone de lucru.

        Linia tehnologica, este organizata pe agregate de lucru compuse din utilaje de productie si mese de lucru ajutatoare. La acest procedeu, utilajele pot fi amplasate perpendicular pe fluxul tehnologic sau oblic fata de acesta.

        In cadrul unui agregat, locurile de munca, sunt organizate, in succesiune, tehnologica, asigurand astfel o alimentare rationala cu semifabricat pentru prelucrare. Agregatul cu amplasare perpendiculara este atat cu utilaj si mobilier necesar activitatii productive.

        Pentru depunerea semifabricatelor de prelucrat. Agregatul este dotat cu mese ajutatoare sau cu ladite asezate paralel cu fluxul tehnologic si montate in partea stanga, a locului de munca.    

     Locurile de munca sunt organizate pe operatii si tipuri de lucrari cu respectarea tehnologiei de executie.

      Utilajele si mobilierul in circuit se aseaza in linie, asemanator benzii rulante, lipsind, insa, transportul mecanizat. Pentru depunerea semifabricatului, agregatul este prevazut la fiecare loc de munca cu ladite sau cutii montate pe un suport fix.

       Marirea cutiilor folosite este determinata de volumul produsului prelucrat. Transportul semifabricatului in circuitul de productie se face manual de catre muncitor care preia din cutia de alimentare semifabricatul, il prelucreaza si apoi il depune in cutia debitoare pentru alimentarea locului de munca urmator.

       Agregatul cu amplasare oblica, este organizat pe acelas principiu cu agregatul cu amplasare perpendicular, diferit de acesta prin amplasarea utilajului in pozitie oblica fata de fluxul tehnologic. La acest agregat laditele pentru depunerea semifabricatelor sunt amplasate in cadrul locurilor de munca in partea stanga a muncitorului intre utilaje.

       Acest mod de amplasare, permite o mai buna utilizare a spatiului industrial si asigurarea unor manuiri mai rationale.

       Linia tehnologica cu transport manual, este avantajoasa in productia industrial, deoarece:

- Ocupa un spatiu industrial redus in comparatie cu banda rulanta, eliminand transportorul;

- Timpul de efectuare a operatiilor este redus fata de cel folosit pe banda rulanta. Intru-cat alimentarea in pachete reduce timpul neproductiv;

- Dotarea agragatului cu ladite, permite o mai buna conservare a semifabricatului la locurile de munca, mai ales cand productia se desfasoara pe 2 schimburi;

CAPITOLUL VIII

ELABORAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE CONFECTIONARE

 

     Procesul tehnologic de confectionare, se elaboreaza prin divizarea produsului pe operatiuni si faze de lucru, ordonate in succesiune logica, care se corespunda prioritatilor de executie, faintrerupere si discontinuitati.            

     Aceste operatii, consituie cele 3 etape de lucru:

- Prelucrarea detaliilor principale;

- Asamblarea detaliilor principale si finisarea produsului;

- Componente obligatorii la confectionarea unui obiect vestimentar;

      Pe baza schitei produsului, se trece la formularea continutului operatiilor si la esalonarea acestora in ordine cronologica.

      Dupa stabilirea ordinei de executie a lucrarilor, se determina timpii de lucru, pentru fiecare faza. Determinarea timpilor de lucru, se face prin masurare cronologica, cronometrare, categoria operatiilor se stabileste pe baza indicatorilor de incadrare tarifala care se afla la serviciile tehnice din societatile comerciale de specialitate.

8. PROCESUL DE CONFECTIONARE A FUSTEI CLASICE

Nr crt.

Continutul operatiei

Timp de executie in minute

Felul operatiei

1



Incadrat

3

m

2

Derulat si spanuit

3

m

3

Croit

2

m

4

Numerotat si facut pachete

3

m

5

Pregatit auxiliare

2

m

6

Alimentat

3

m

7

Organizare tehnologica si control interfazic

1

m

8

Incheiat ( 5ATE) mijloc spate

3

m

9

Surfilat ( 3 ATE) laterale fata-spate si mijloc fata

2

m

10

Surfilat (3 ATE ) TIV si AMFORM

3

m

11

Incheiat mijloc fata

1

M

12

Incheiat lateral si fixat compozitie

3

m

13

Tighelit mijloc fata si infundat TIV

2

m

14

Tighelit TIV terminatie

2

m

15

Montat fermoar

2

m

16

Executat amform(inchieat lat., fix emblema si agatatori

2

m

17

Montat amform

2

m

18

Fixat agatatori, infundat capete,tighelit in bor.

1

m

19

Executat gaici (UBERTECH) inadit si rihtuit banda

2

m

20

Montat gaici pe fusta(4 int. Sus-jos) intarit                amform e rez.

2

m

21

Descalcat mijloc fata, sablonat slit

1

m

22

Sablonat gaici (4 buc.)

1

m

23

Descalcat si presat talie cu amform

1

m

24

Dat semne pentru montat gaici

2

m

25

Curatat de ate

2

m

26

Calcat la gata

2

T

27

Control final

1

m

28

Ambalt

2

m

 

TOTAL

56 minute

 

CAPITOLUL

IX

ORGANIZAREA CONTROLULUI TEHNIC

     Controlul tehnic de calitate, are rolul sa asigure fustei clasice  realizate, forma si aspectul modelului aprobat, prevenirea unor defectiuni ale materialelor utilizate, precum si evitarea defectiunilor dimensionale sau de executie a produsului.

      In acest scop, la elaborarea tehnologiei de fata au fost prevazute masuri tehnice care sa asigure produsului realizat, calitatea necesara acestor deziderate. Astfel, pentru prevenirea unor defecte in materialul utilizat a fost introdusa operatia de control a materialelor inainte de croire.

      Cat priveste forma si aspectul produsului aceasta conditie tehnica a fost realizata la proiectarea tiparelor si reproducerea sabloanelor.

      Defectiunile dimensionale ale fustei provin din croirea pe baza sabloanelor, prin controlul pieselor, dupa croire si prin respectarea conditiilor tehnice de confectionare asupra latimii rezervelor de cusaturi si tivurilor.

      Toate aceste facilitati au fost asigurate prin acordarea de timp suficient pentru realizarea in bune conditii a fiecarei operatii. Controlul final de calitate este asigurat de catre un controlor prevazut sa indeplineasca  aceasta functie in cadrul procesului tehnologic de confectionare.

      Acest control se desfasoara pe baza normei interne care precizeaza toate conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca produsul finit.

                

CAPITOLUL

X

NORME DE PROTECTIE A MUNCII

    

     Conform Legii protectiei muncii nr. 319 / 2006 , protectia muncii constituie un ansamblu de activitati institutionalizate, avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii corporale si sanatatii salariatilor si altor persoane participante la procesul de munca.

     Normele de protectie a muncii reprezinta un sistem unitar de masuri si reguli aplicabile tuturor participantilor la procesul de munca. Normele de protectie a muncii se aplica salariatilor, persoanelor angajate, cu conventii civile, elevilor si studentilor in perioada efectuarii practicii profesionale.

     Persoanele care desfasoara astfel de activitati sunt obligate:

-Sa-si insuseasca si sa respecte normele de protectie a muncii specific domeniului in care isi  desfasoara activitatea;

-Sa desfasoare activitatea in asa fel incat sa nu expuna la pericol de accidente sau imbolnavire profesionala atat propria persoana cat si pe celelalte persoane participante la procesul de munca;

-Sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca orice defectiune  tehnica sau alta situatie care constituie un pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala;

 -Sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol imminent de producer a unui accident si sa informeze de indata conducatorul locului de munca;

 -Sa utilizeze echipamentul individual de protectie din dotare, corespunzator scopului pentru care a fost acordat;

 -Sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca, accidentele de munca, suferite la persoana proprie si de alte persoane participane la procesul de munca;

 -Sa respecte regulile proprii de protectie a muncii, corespunzator conditiilor in care se desfasoara activitatea la locul de munca;

- Sa participle la activitatea de instruire, testare si perfectionare, cu privire la normele de protectie a muncii;

     Pe baza normelor elaborate, de catre Ministrul Sanatatii, Ministrul Muncii si Protectiei Sociale, persoanele care lucreaza in locul de munca cu conditii grele si vatamatoare, beneficiaza si de alimentatie de protectie.

     Nerespectarea masurilor stabilite cu privire la protectia muncii, la locurile de munca se sanctioneaza, conform legii, daca prin aceasta se creeaza posibilitatea producerii unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala.

     Accidentele de  munca, la confectionarea si finisarea imbracamintei, pot fi prevenite printr-o  serie de masuri determinate de cauzele ce le pot produce si utilajele care functioneaza in aceste sectii. Astfel, in sectiile de confectionat si finisat se pot produce accidente mecanice, termice, electrice si chimice.

      Accidentele mecanice, se pot produce ca urmare aprinderii mainilor de ciaatre prese sau organele de lucru, ale acestora.

      Accidentele termice, se pot produce de catre suprafetele incalzite ale masinilor si ale preselor de calcat.

      Accidentele electrice, se pot produce din cauza instalatiilor electrice ce alimenteaza masinile sau presele.

      Accidentele chimice, se pot produce datorita manipularii substantelor chimice fara a tine seama de instructiunile de folosire si manipulare si datorita instalatiei de ventilatie pentru eliminarea gazelor si introducerea aerului proaspat.

     Masurile de protectie a muncii, trebuie aplicate atat inainte de inceperea lucrului, cat si in timpul deservirii masinilor si instalatiilor.

     Masuri obligatorii in faza de pregatire a lucrului:

- Echiparea personalului cu imbracamintea de protectie stabilita prin norme de protectie a muncii ( halat, basma, pantofi cu toc jos);

- Controlul masinii: daca masa si motorul electric sunt bine fixate, iar instalatia electrica legata la pamant si bine izolata; daca este dotata cu dispozitive de protectie la sistemul de transmisie, la ac si la intrerupatorul, de curent; curatirea masinii de scame si praf la terminarea si inceperea schimbului;

     Masuri  obligatorii in timpul lucrului:

- Inceperea lucrului si deservirea masinii cu mainile unde sunt strict interzise;

- Reparatiile si reglarile a masini se fac numai de catre personal calificat si obigatoriu in timpul stationarii masinilor;

- Oprirea masinilor automate se efectueaza numai prin pedala, fara a intervenii cu mana;

- Pentru deservire si interventii vor fi utilizate scule corespunzatoare si in stare buna de functionare;

- Aglomerarea masinii cu scule, cu dispozitive  sau cu detalii de prelucrat este interzisa deoarece se pot produce accidente;

- Se interzice pastrarea lubrifiantilor langa masina de cusut, in cadrul sectiei de lucru;

- Se interzice urcarea pe masina in timpul lucrului a personalului de deservire sau de intretinere.









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia

Marfurile textile - clasificarea fibrelor textile
Aplicatii ale instrumentelor de desen Needle Actions
LUCRARE DE SPECIALITATE TEHNICIAN DESIGNER VESTIMENTAR
PIELARIE - Materiile prime utilizate in industria pielariei
PROIECT Pentru certificarea competentelor profesionale - Tehnician designer vestimentar “Stilul Romantic prezenta constanta printre preferintele vesti
PROIECT - Structura si designul tesaturilor
LUCRARE DE SPECIALITATE TEHNICIAN DESIGNER VESTIMENTAR - TEHNOLOGIA CONFECTIONARII IMBRACAMINTEI DE ZI PENTRU ADOLESCENTI
LUCRARE DE SPECIALITATE CONFECTIONER PRODUSE TEXTILE - Organizarea unui atelier de confecti textile din tesaturi care produce zilnic 350 bucatii de bl



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu