Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » economie
Abordari conceptuale ale procesului de europenizare

Abordari conceptuale ale procesului de europenizare




Abordari Conceptuale ale procesului de Europenizare

Aspecte teoretice ale europenizarii



Acest capitol al prezentei lucrari ,isi propune sa ofere un raspuns la ceea ce inseamna de fapt fenomenul de europenizare, la mecanismele pe care le utilizeaza , la domeniile de manifestare, si respectiv, principalele tipuri de europenizare.

Procesul de europenizare este strans legat de politica de extindere a Uniunii Europene. Extinderea parea a fi, la prima vedere doar un proces spatial care implica in primul rand adaugarea de noi teritorii la un spatiu anterior format .Ea este in acelasi timp si " un proces structural deoarece fiecare etapa a extinderii a presupus modificarea structurilor entitatii acceptate, dar si a celei primitoare ceea ce a condus in mod obligatoriu la formarea unui alt spatiu, modificat si alterat in care entitatea nou obtinuta nu a reprezentat ,din punct de vedere al substantei, suma entitatilor componente .In literatura de specialitate se face distinctie intre accesul in Uniunea Europeana, ca parte a extinderii si europenizarea statelor care fac parte din procesul de extindere .

Privit astfel, accesul in Uniunea Europeana e un proces formal legislativ in timp ce europenizarea este un proces de transformari politice, economice si societale care se poate dezvolta in interiorul si in afara Uniunii Europene."

Desi s-a bucurat de o raspandire tot mai larga incepand cu perioada anilor 1990, acest concept nu este cuprins intr-o definitie unanim acceptata in literatura de specialitate.

Sensurile in care acest termen este folosit difera pentru a lua in considerare pe de o parte arii diferite de cuprindere, iar, pe de alta parte, perspective distincte asupra interactiunii dintre nivelul comunitar si cel national sau chiar subnational. Potrivit primului criteriu ,europenizarea se poate referi la o anumita politica (sectoriala) adoptata de autoritati, la scena politica in ansamblu sau la sistemul de guvernare. .

Europenizarea este in egala masura un proces, un cumul de schimbari structurale ,ce afecteaza atat actorii de pe scena relatiilor internationale cat si institutiile. In stiintele sociale termenul "europenizare" are corespondente in mai multe domenii : in cultura, politica, societate si economie. Europenizarea implica in primul rand un raspuns la politicile adoptate de Uniunea Europeana."

Claudio Radaelli definea europenizarea ca fiind " procesul de constructie ,difuziune si institutionalizare a unor reguli formale si informale ,a procedurilor si paradigmelor politice, a modalitatilor de a face lucrurile ,precum si a normelor si credintelor comune care sunt intai definite si consolidate in formarea politicii comune a Uniunii Europene si apoi sunt incorporate in logica discursului politic intern (national si subnational) a structurilor politice si a politicilor publice" .

Aceasta definitie, de altfel una dintre cele mai cunoscute si mai preluate in lucrarile de specialitate releva ideea ca procesul de europenizare este unul interactiv, nu este vorba doar de o reactie unilaterala la influenta pe care o are Uniunea Europeana atat asupra statelor membre cat si a asupra statelor ce aspira la aderare, acest proces trebuie abordat nuantat, datorita complexitatii sale nu poate fi tratat din perspectiva unei simple reactii la exigentele comunitare.

In definitia formulata de Claudio Radaelli, Liviu Voinea [5] remarca trei aspecte principale : prima perspectiva ce se poate desprinde in urma analizei acestei definitii este cea politica , se refera la faptul ca este accentuat procesul intern de adaptare ,realizat sub presiunile structurilor comunitare europene. A doua perspectiva cuprinde atat aspectele formale cat si pe cele informale ,incluzand in aceasta a abordare si perspectiva cultural-istorica a europenizarii.

Ultimul aspect pus in evidenta este ca aceasta definitie sugereaza faptul ca atat indivizii cat si organizatiile reprezinta actori afectati de procesul de europenizare.

Tocmai datorita faptului ca europenizarea este un cumul de procese, ca efectele sale pot fi identificate in numeroase domenii ,o definitie negativa ,care sa excluda ceea ce nu face parte din arealul acestui fenomen atat de complex , si-ar gasi in mod sigur utilitatea operationala.

In primul rand europenizarea nu este echivalenta cu notiunea de convergenta ,deoarece europenizarea este un proces ,iar convergenta poate fi privita ca o consecinta a europenizarii. Europenizarea nu inseamna armonizare, desi acest proces incurajeaza schimbari in politica interna a fiecarui stat, nu toate schimbarile converg spre acelasi obiectiv. Exista cazuri in care efectul europenizarii este divergenta.

Europenizarea consta intr-un "ansamblu de mutatii in toate domeniile : economic, cultural, educational, ,stiintific si politic, de natura sa duca la o pronuntata internationalizare activitatilor din cadrul sau. Rezultatul cultural al europenizarii va fi reprezentat de conturarea unei pregnante identitati europene, ce va reflecta concomitent asemanarile si deosebirile culturale si de alta natura dintre tarile membre, intr-o viziune integratoare .Europenizarea este necesar sa asigure o anumita unitate de abordare a problemelor majore cu care e confrunta Europa in conditiile existentei si mentinerii, cel putin intre anumite limite, a diferentelor culturale dintre tarile implicate.

Fundamentul europenizarii il constituie realizarea unei convergente treptate valorilor culturale, institutiilor, structurilor si mecanismelor ce functioneaza in spatiul european."

Europenizarea este inerent un proces asimetric ,pentru ca exista disparitati in cadrul Uniunii Europene in ansamblu precum si la nivel subsistemic, national.

Este necesara distinctia intre integrare europeana si europenizare, europenizarea fiind " un proces de transformare si de adaptare care are loc ca urmare a dezvoltarii Uniunii. Adaptarea este un amestec intre rezistenta la schimbare si flexibilitate in fata schimbarii, iar transformarea trebuie inteleasa in sensul unei schimbari profunde care apare atunci cand politica nationala este inlocuita de cea comunitara"

" Termenul de europenizare nu este sinonim cu cel de integrare politica europeana ,deoarece in timp ce integrarea este o sursa de transformare, europenizarea constituie efectul produs in economie si societate de fenomenul integrationist."

Fenomenul de europenizare are o dubla dimensiune, pe o parte reflecta " impactul pe care Uniunea Europeana il are asupra statelor candidate si membre ,cat si influenta acestor state asupra cadrului institutional si decizional al Uniunii.

In cadrul studiilor dedicate europenizarii pot fi identificate doua abordari distincte:

"Abordarea de sus in jos "top-down approach," specifica mai ales lucrarilor publicate intre anii 1970-1980, si care se caracterizeaza prin accentul pus pe presiunile exercitate de U.E. asupra statelor membre. Abordarea de "jos in sus " buttom -up cluster"- este specifica analizelor realizate dupa 1990 ,care se caracterizeaza prin faptul ca analiza procesului incepe si se termina tot la nivelul actorilor nationali .O trasatura interesanta a acestei abordari o reprezinta modul in care reuseste sa foloseasca si sa imbine conceptele si teoriile existente, cele mai semnificative importuri fiind venite dinspre politicile comparate si analiza politica."

Astfel, europenizarea, ca si efect al integrarii semnifica schimbare, adaptare, dezvoltare si constructie a statelor in interiorul structurii comunitare."

Un rol semnificativ in procesul de europenizare il are schimbarea.

" Europenizarea implica asimilarea interna a politicilor europene precum si o institutionalizare specifica. Europenizarea nu trebuie confundata cu armonizarea, ea nu este convergenta , acesta fiind o consecinta a europenizarii. Europenizarea incurajeaza schimbarea in timp ce armonizarea reduce diversitatea .

Europenizarea nu este integrare politica desi statele isi unesc fortele pentru a construi institutii supranationale.Acest proces nu ar exista fara integrarea europeana, ea reprezinta fundamentul pe baza caruia se desfasoara acest fenomen si isi produce efectele.

Ceea ce intereseaza in mod deosebit este rolul institutiilor interne in procesul de adaptare la politicile Uniunii".

Politica europeana rezulta dintr-un cumul de factori : conflict, negociere, mimetism , difuziune si interactiune a actorilor nationali. Europenizarea fiind un proces cu doua sensuri, pe o parte statele membre isi fac cunoscute preferintele la Bruxelles prin intermediul negocierilor si pe alta parte primesc deciziile Uniunii, politicile "meniului" european, de aceea europenizarea este un proces ciclic si nu un mecanism inchis."

Clasificari ale europenizarii

In incercarea de a gasi o tipologie a europenizarii Kevin Featherstone a realizat o cercetare bazata pe modul si pe contextul in care termenul de "europenizare" aparea in presa in perioada 1981-2001; din cele 116 publicatii academice doar 4 % faceau referiri la termenul de europenizare la inceputul anilor ' 80 si cuprindeau in general aspecte de politica externa. La polul opus 23 % dintre articole au fost publicate intre 1990 si 1995 pe domenii variate .In aceste din urma publicatii termenul de "europenizare" era aplicat la patru categorii:

europenizarea vazuta ca si proces istoric, ca proces de difuziune culturala, ca si proces de adaptare institutionala si in final de adaptare a politicilor.

Daca primele doua interpretari sunt mai putin legate de efectul direct al politicilor ce emana de la Uniunea Europeana ,ultimele doua categorii sunt strans legate de impactul pe care il are comunitatea europeana.

Europenizarea ca proces istoric -Europenizarea are sensuri diferite in istoria moderna ; se refera la "exportul de autoritate europeana si la normele sociale : controlul imperial, organizarea institutionAla, practicile sociale ,aspectele culturale ,valorile si comportamentul."

Europenizarea este un termen folosit de istorici pentru a descrie exportul de norme culturale si de modele. Puteri imperiale ca Marea Britanie ,Franta, Portugalia au atasat misiunii lor de civilizare a popoarelor raspandirea de traditii ,norme si obiceiuri europene.

Difuziune culturala transnationala .Implica raspandirea normelor si valorilor culturale identitare ,a modelelor de comportament transnationale din interiorul continentului european.

Adaptare institutionala. In zilele noastre termenul de europenizare este in mod frecvent asociat cu procesul de adaptare la presiunile ce emana direct sau indirect din partea Uniunii Europene. Implica si felul in care institutiile administratiei publice centrale si-au asumat obligatiile de membru al Uniunii.

Termenul de europenizare a mai fost identificat cu adaptarea actorilor institutionali la normele si standardele europene in politica interna ,precum si cu transformarile de la nivelul actorilor non-guvernamentali. Adaptarea politicilor si a procesului politic sub constrangerile Uniunii Europene

,implica o adaptare institutionala in sens larg la diferite niveluri ca raspuns la dinamica procesului de integrare.

"Domeniile susceptibile de a fi europenizate asa cum se regasesc in literatura de specialitate reprezinta influenta pe care Uniunea Europeana o are asupra politicilor publice si a structurilor politice interne : institutii, administratie publica ,justitie, structurile de reprezentare interesate." Tabelul 1 cuprinde domeniile predispuse europenizarii .dispuse pe trei categorii: structurile interne, politicile publice si structurile normative si cognitive.

Tabelul Domenii susceptibile a fi europenizate



Domenii ale europenizarii

Structurile interne

Politicile  publice

Structurile  normative si cognitive

1. Structuri politice

Actori

Probleme politice

Instrumente

Resurse

Discurs

Norme si valori

Identitati

Traditii nationale

Modele si paradigme politice

Institutii

Administratie publica

Relatiile interguvernamentale

Structura legislativa

2. Structuri de reprezentare si scindare

Partide politice

Grupuri de presiune

Structuri sociale

Mecanismele europenizarii

Mecanismele europenizarii sunt instrumentele folosite de Uniunea Europeana in procesul de integrare si extindere pentru a obtine o armonizare a politicilor, a legislatiei si a structurilor institutionale ale statelor membre.

Printre aceste mecanisme se numara si prescrierea de modele prin directive si regulamente ,socializarea actorilor nationali si europeni ,ajutoarele si sanctiunile financiare, monitorizarea progreselor etc.

O prima abordare referitoare la mecanismele utilizate de procesul de europenizare apartine Mihaelei Lutas ,care identifica trei tipuri de mecanisme:

Primul este cel al " armonizarii institutionale care cuprinde obligatii legislative precise care pregatesc accesul spre Uniunea Europeana .In cadrul acestui mecanism., politicile europene remodeleaza si redirectioneza politicile autohtone.

Cel de-al doilea este legat de schimbarea structurilor de oportunitate autohtone care conduc la schimbarea regulilor jocului in politica si in afaceri. Politicile europene alterneaza pozitia strategica a actorilor autohtoni si le da posibilitatea de a modifica aranjamentele autohtone existente.

Cel de-al treilea mecanism este legat de crearea convingerilor si asteptarilor prin difuziunea multilaterala de idei si experiente. Plecand de la aceste premise putem afirma ca extinderea Uniunii Europene nu poate fi privita prin prisma etapelor parcurse, ci prin prisma continuitatii unui proces de europenizare formala in limite impuse."

O alta clasifisicare a mecanismelor procesului de europenizare a fost operata de Liviu Voinea ,acesta identifica doua axe principale pe care se plaseaza mecanismele procesului de europenizare,in functie de acestea rezultand mecanisme verticale,acestea sunt formale si mecanisme orizontale,sau informale.Mecanismele verticale se bazeaza pe presiunea adaptationala ,presupunand existenta unei structuri ierarhice, delimitand intre nivelul politic comunitar, unde politica este definita si nivelul politic national , in cadrul caruia politica este asimilata. Mecanismele orizontale,informale sunt cele care se bazeaza pe ideea de apartenenta la cadrul politic reprezentand de fapt un proces d e ajustare fata de structurile comunitare europene,incluzand atat modelele sau pattern-urile sociale.

Pentru a se produce schimbarile interne asteptate ca raspuns la europenizare trebuie sa fie indeplinite doua conditii. " In primul rand trebuie sa existe o deosebire intre arhitectura politica si institutionala interna si cea comunitara .Cu cat compatibilitatea dintre cele doua sisteme, national si comunitar este mai mica, cu atat presiunea adaptationala este mai mare. In al doilea rand factorii sociali de pe plan national trebuie sa raspunda acestor presiuni adaptationale , provocand schimbarea. Exista doua conceptualizari privind modul in care se produce aceasta schimbare .Prima, logica conventionalismului vede europenizarea ca fiind o sursa de noi oportunitati si constrangeri , care provoaca realocarea resurselor pe plan intern.

A doua , logica adaptationismului , vede europenizarea ca o suma de noi norme, idei si concepte colective, care sunt internalizate printr-un proces de socializare."

Pentru ca procesele de schimbare sa se produca este nevoie de reactia factorilor sociali. Aceste schimbari trebuie sa fie coerente,si pentru acesta este nevoie de mecanisme de coordonare la nivel national a responsabilitatilor europene. Aceste mecanisme de coordonare cuprind formele institutionalizate de cooperare interguvernamentala, departamente specializate de integrare europeana, majoritatea statelor au un Minister al Integrarii .

" Toate statele membre au reprezentante al Bruxelles cu rol de a facilita intalnirile oficialilor nationali cu cei comunitari, culeg informatii de la institutiile europene, sensibilizeaza institutiile europene cu privire la punctul de vedere national in chestiuni de interes comunitar; interactioneaza cu reprezentatii altor state,si pot facilita contacte cu grupuri private de interese ."

Toate aceste aspecte reprezinta instrumente, mecanisme ce faciliteaza procesul de europenizare.

Figura de mai jos este o reprezentare grafica a modului in care se produce schimbarea ca raspuns la procesul de europenizare.

Figura Schimbarea ca raspuns la europenizare

Conventionalism  Adaptationalism

Noi norme,idei, concepte

 

Noi oportunitati si constrangeri

 

Europenizarea

Socializare, invatare sociala

 

Realocarea resurselor



 

Schimbari interne 

Noua inzestrare cu resurse

 

Internalizarea normelor europene ,dezvoltarea de noi identitati

 


Efecte

Un aspect ce merita evidentiat este faptul ca exista diferente de abordare, de manifestare ale europenizarii la nivelul continentului european.

Experienta reala a europenizarii variaza de la un stat la altul , desi europenizarea politicilor nationale este importanta , ea nu devine atotcuprinzatoare si nu are o influenta omogena in toate tarile .De aici, rezulta faptul ca nu exista un tipar unic dominant despre felul in care politicile U.E. sunt transpuse in interiorul statelor membre. Se poate sustine ca influentele pozitive ale europenizarii depind atat de felul cum este construit sistemul european ca autoritate, cat si de trasaturile proprii , nationale si de sistemul politic din fiecare stat membru .Fiind un proces cu doua sensuri , a permis adoptarea de catre tari in moduri diferite atat fata de statele membre cat si in cazul statelor aspirante. Principala similitudine a modului de manifestare a procesului de europenizare intre statele membre si cele nemembre , sunt legate de faptul ca regulile si legislatie Uniunii Europene au influenta extrateritoriala asupra tarilor vecine si a celor asociate..

Astfel , putem privi europenizarea ca un spectru de raspunsuri nationale de intensitati diferite in statele membre sau nemembre ale Uniunii. Astfel diferenta dintre calitatea de membru si cea de nemembru decurge din semnarea tratatului de aderare fata de alinierea pur imitativa. Pentru tarile nemembre a devenit din ce in ce mai dificil sa mentina reguli diferite si politici proprii acolo unde membrii U.E. au reglementari comune puternice.

In pofida similitudinilor si tendintei de adoptare a standardelor si reglementarilor Uniunii , exista diferentieri, atat intre state cat si la nivelul continentului.

Aceste diferentieri apar in primul rand datorita faptului " nucleul dur ( U. E. 15 )" al Europei construieste acquis-ul comunitar , in timp ce tarile candidate, incluzand aici si noile state membre, doar il aplica. Acquis-ul comunitar trebuie adoptat in intregime de candidati , iar obiectul negocierilor nu il constituie acquis-ul propriu-zis ci calendarul de implementare si perioadele de tranzitie.

Daca in cazul " nucleului dur al Uniunii" , nu exista o relatie de echivalenta intre europenizare si convergenta, armonizare sau integrare politica, perspectiva se schimba in cazul statelor care au aderat recent ( si cazul Romaniei ) ; In statele din estul continentului europenizarea se produce mai mult in sensul convergentei. Principalele motive pentru aceasta diferenta constau in faptul ca " viteza schimbarii este mult mai mare in est decat in vest, procesul de aderare este mult mai rapid decat era in urma cu doua-trei decenii.

"Deschiderea tarilor membre si candidate catre Uniunea Europeana a fost mult mai mare decat in cazul nucleului dur al U.E. In procesul de transformare post-comunista a fost mai usor sa se preia acquis-ul comunitar si sa s e accelereze reformele facand apel la experienta U.E .Lipsa unor institutii si reforma inerenta a altora a redus substantial rezistenta institutionala la schimbarea provocata de europenizare .

In procesul de europenizare Romania a creat institutii si politici care nu mai avusesera corespondent in perioada comunista : politica de concurenta . de migratiune , de protectie a minoritatilor , de servicii financiare etc. . Pentru Romania integrarea pe Piata Unica insemna o regularizare majora. O legiferare radicala fata de haosul care a domnit in perioada post-revolutionara."

Principalele mecanisme ale procesului de europenizare aplicabile in estul continentului european sunt : disponibilitatea de a prelua modele europene, in special in ceea ce priveste cadrul institutional si cel legislativ. O tendinta clara de convergenta se manifesta pregnant si in domeniul economic. Asistenta financiara din partea Uniunii cu scopul de a incuraja transferul modelelor europene constituie un al doilea mecanism .

Stabilirea de standarde si mecanisme de monitorizare, acestea cuprind indicatori calitativi si cantitativi si sunt un mijloc de a determina convergenta statelo9r membre si aspirante al U.E.

Consultanta permanenta -ce sprijina procesul de convergenta cognitiva prin intermediul programelor europene prin care este asigurat transferul de cunostinte, competenta, experienta si bune practici catre institutiile de la nivelul national.

Politica de acces constituie un instrument puternic ce conditioneaza accesul la diferite stadii ale procesului de integrare de indeplinirea unor criterii de performanta .

Efectele europenizarii

Efectele europenizarii si gradul de adaptare al politicilor si stucturilor nationale ca raspuns la procesul de europenizare pot fi identificate in functie de domeniile actorii si institutiile analizate.

Ana Maria Dobre si Ramona Coman identifica urmatoarele efecte:

Regres sau europenizare negativa-caz in care tarile reactioneaza in mod contrar exigentelor formulate de Uniunea Europeana .

Inertie-se refera la lipsa de adaptare la regulile impuse de Uniunea Europeana.

Acomodare-este de fapt o adaptare fara modificari majore ale structurilor nationale si a logicii comportamentului politic.

Transformare- schimbare fundamentala a sistemului national si inlocuirea structurilor si politicilor nationale cu cele europene.

Adaptarea statelor membre si candidate ca raspuns la presiunile de europenizare depinde in cea mai mare masura de conditiile interne ale acestor tari.

Directiile de schimbare ca raspuns la europenizare pot fi reprezentate grafic dupa cum se poate observa in figura de mai jos.

Figura Directiile de schimbare ca raspuns la europenizare


Dimensiunea si caracteristicile nationale sunt hotaratoare in ceea ce priveste adaptarea sau lipsa de adaptare la cerintele europene. Astfel o tara cu multi factori de blocaj, cum ar partidele politice sau anumite organizatii civile marcate de euroscepticism , vor intampina cu siguranta mai multe dificultati de adaptare la Uniunea Europeana, in timp ce o tara cu lideri de opinie si cu o societate civila convinsi, si constienti de necesitatea demersului de aderare si a proiectului european in sine, are mai multe sanse de adaptare rapida, conforma principiilor si normelor Uniunii. Raportandu-ne la aceste principii si analizand cazul Romaniei, remarcam ca pozitia acestei a fata de normele impuse de Uniune a fost una de rezistenta fata de anumite domenii, de exemplu in ceea ce priveste cerintele U.E. de descentralizare si eficientizare a structurilor teritoriale si regionale in vederea accesarii fondurilor structurale .Se poate afirma ca atitudinea adoptata de Romania in perioada 1997-1998 a fost cea de inertie urmata de o faza de acomodare.

In ceea ce priveste politica mediului de afaceri, Romania a inregistrat in general rezultate modeste , s-a aflat intr-o stare de inertie prelungita. Progresele inregistrate ca urmare a reformelor initiate in perspectiva integrarii, au adus cu sine si o schimbare de climat in plan intern ,prin determinare politica, prin asigurarea capacitatii institutionale si financiare de adoptare si implementare a standardelor Uniunii.

Un ultim exemplu, este cel al politicii de mediu inertia de lunga durata, urmata de o adoptare formala a acquis-ului comunitar, este explicabila din perspectiva incapacitatii financiare de implementare a normelor, dar si prin preocuparea tardiva a actorilor si institutiilor nationale responsabile de protectia mediului.

In 2005,Romania se caracteriza practic " printr-o stare de acomodare la cerintele si standardele europene, fara ca aceasta situatie sa afecteze in profunzime structurile institutionale sau politice ale societatii romanesti ."

In mod evident intr-o prima etapa , institutiile, actorii si politicile interne au manifestat o stare de inertie ,in primul rand datorita faptului ca a existat, ca si stat ex-comunist, o predilectie pentru pastrarea unor modele traditionale in detrimentul unor schimbari rapide, de aici si intarzierea Romaniei in drumul sau spre integrarea europeana.

O alta clasificare a fenomenului de europenizare o ofera Claudio Radaelli , identificand tot patru ipostaze ale europenizarii asemanatoare / unele comune cu cele prezentate anterior.

Inertia-se identifica cu o lipsa a schimbarii. Ea se poate instala atunci cand o tara constata ca modelul, politica, sau deciziile Uniunii sunt mult prea diferite de propria practica interna. Poate lua forma intarzierilor in a transpune directivele , in a le iplementa astfel incat sa se produca o transformare radicla, opunand rezistenta la schimbarile impuse de la Bruxelles.

Pe termen lung inertia devine imposibil de sustinut, economic si politic; perioade lungi de inertie pot conduce la ulterior crize si actiuni spontane.

Absorbtia- se refera la schimbare ca mijloc de adaptare .In acest caz statele pot asimila schimbari mai putin semnificative dar isi mentin elementele esentiale ,substanta.

Absorbtia reprezinta o acomodare a cerintelor politice fara a implica insa o modificare reala a structurilor esentiale ,sau o schimbare a comportamentului politic.

Acomodarea- este o schimbare de paradigma, se produce atunci cand logica fundamentala a comportamentului se schimba .

Restrangerea (retrenchment) este de fapt un exemplu de europenizare negativa ,se refera la o situatie in care politica nationala devine mai putin " europeana" decat era initial.

In urma prezentarii celor doua tipuri de clasificari putem remarca similaritile dintre acestea, de fapt ceea ce in prima clasificare era acomodare ,in urmatoarea poate fi identificata cu absorbtia, transformarea cu acomodarea, iar etapa de regres cu cea de retrenchment.

Este important sa distingem intre domeniile predispuse fenomenului de europenizare ,mecanismele si efectele sale. Astfel, de exemplu o tara cu mai multi factori de blocaj cum ar fi partidele politice sau organizatii civile eurosceptice sau opuse europenizarii, va intampina mai multe dificultati de adaptare la Uniunea Europeana, in timp ce o tara cu lideri de opinie si o societate civila convinsi de utilitatea proiectului european are mult mai multe sanse de adaptare rapida, conforma principiilor si normelor Uniunii."[35]

"Proces extrem de complex, integrarea in structurile Uniunii Europe ne presupune o serie de provocari carora statele central si est europene sunt nevoite sa le raspunda. Una dintre fatetele acesteia o constituie adoptarea ori adaptarea pe plan national a politicilor si structurilor institutionale, in vederea compatibilizarii lor cu ceea ce exista la nivel comunitar.

Desigur, realizarea unui astfel de obiectiv este o conditie sine qua non a dobandirii calitatii de membru al Uniunii Europene, fiind unul dintre criteriile formulate de UE (15) la summit-ul de la Copenhaga.



In mod firesc, eforturile intreprinse de statele care aspira la calitatea de membru al UE sunt insotite atat de beneficii, cat si de costuri, cu o rezultanta nu intotdeauna usor de anticipat. Dificultatile sunt cu atat mai mari cu cat statele aspirante sunt nevoite, in unele cazuri, sa construiasca pe un loc gol un edificiu relativ nou si aflat in plin proces de transformare chiar si in interiorul UE.

Majoritatea abordarilor asupra europenizarii se caracterizeaza prin analizarea efectelor pe care le produce, la nivel national adoptarea unei politici comunitare.

Concluzie

Europenizarea este un " proces de constructie ,difuziune si institutionalizare a unor reguli formale si informale ,a procedurilor si paradigmelor politice, a modalitatilor de a face lucrurile ,precum si a normelor si credintelor comune care sunt intai definite si consolidate in formarea politicii comune a Uniunii Europene si apoi sunt incorporate in logica discursului politic intern (national si subnational) a structurilor politice si a politicilor publice" .

Procesul de europenizare implica in primul rand asimilarea politicilor europene la care se adauga institutionalizarea specifica ,incluzand pe de o parte efectele pe care la are Uniunea Europeana asupra statelor membre si aspirante , iar pe de alta parte influenta acestora asupra Uniunii.

Europenizarea a cunoscut o dezvoltare specifica in contextul politicii de extindere a Uniunii, in Estul european, identificandu-se aici mai mult cu procesul de convergenta.

Principale forme ale europenizarii la nivelul UE 15 pot fi identificate din punct de vedere cultural , istoric, adaptare institutionala si politica.

Au fost identificate principalele domenii predispuse acestui proces ,structurile interne,politicile publice si structurile normative si cognitive; totodata fiind enumerate si principalele mecanisme identificate in literatura de specialitate .Insa aspectul fundamental din punct de vedere al tematicii abordate il constituie prezentarea efectelor europenizari si inertia , acomodarea, transformarea si regresul sau europenizarea negativa , apreciate in functie de atitudinea manifestata in fata presiunilor emanate de la Bruxelles.

Urmatorul capitol prezinta aspectele europenizarii si manifestarile sale in Romania.



Mihaela Lutas, Sorin Carlea, Economie Europeana Cluj-Napoca, Ed. Imprimeria Ardealul, 2005, p. 157

Site-ul bibliotecii digitale ASE [www.biblioteca.ase.ro/downres.php?tc=7854 ], accesat la 12 .03.07, Irina Ramniceanu Politica agricola comuna (PAC): functionare, eficienta, reforma - implicatiile extinderii Uniunii Europene asupra agriculturii din Romania si din celelalte state candidate (teza de doctorat Facultatea: Relatii Economice Internationale)

Kevin Featherstone, Claudio M.Radaelli , The politics of Europenianization, New- York ,Oxford University Press, 2003 ,p. 3

Anca Stangaciu , Romania in contextul Integrarii in structurile Uniunii Europene. Relatiile economice romano-italiene , Cluj-Napoca , Ed. Efes, 2007, p. 29 apud. Liviu Voinea, Institutii ale Uniunii Europene ,Integrare, europenizare ,regionalizare ,Bucuresti, Ed . Politeia , 2005, p. 14

Liviu Voinea , Institutii ale Uniunii Europene Integrare, Europenizare, Regionalizare , Ed. Politeia -SNSPA, Bucuresti, 2005, p. 15

Ibidem.

Ovidiu Nicolescu , Management comparat.Uniunea Europeana.Statele Unite ale Americii si Japonia , Ed. Economica, Bucuresti , 1998, p. 74

Anca Sangaciu ,op. cit., p. 29

Ana Maria Dobre si Ramona Coman, Iasi,   Romania si integrarea europeana ,Ed. Institutul European, 2005, p. 16

Gabriela Dragan , Uniunea Europeana intre federalism si interguvernamentalism. Politici comune ale UE. Bucuresti , Ed. ASE, 2005, p. 38

Anca Stagaciu, op. cit , p. 30

Kevin Featherstone, Claudio M.Radaelli , op. cit. , p. 34

Ibidem.

Kevin Featherstone, Claudio M.Radaelli , op. cit ., p. 4

Ibidem.

Ana Maria Dobre,Ramona Coman , op. cit ., p. 340 apud. TanjaBorzel ,Thomas Risse , When Europe hits Home.Europeanisation and Domentic change , apud. EIOP, vol 4, nr. 15, 2000

adaptare apud . Kevin Featherstone,Claudio M.Radaelli ,op.cit. ,p. 5

Mihaela Lutas,Sorin Carlea op . cit. p. 158

Ibidem.

Liviu Voinea op. cit., p. 16

Ibidem.

Ibidem . p. 17

Liviu Voinea op. cit. , p. 20

Adaptare de Liviu Voinea, op. cit. , p. 18, apud. Featherstone , C. Radaelli , op.cit. , p. 6

Maria Green Cowles, Michael Smith , Starea Uniunii Europene.Risc, Reforma,rezistenta, relansare. ,traducere Maria Barsan, Viorica Alexandru, vol. 5, Cluj-Napoca , Ed. Club Europa, 2002, p. 163

Suedia de exemplu a depus cererea de aderare in 1961 si a aderat in 1995.Romaniei si celorlalte tari din est le-a fost de ajuns aproximativ un deceniu de al depunerea cererilor si pana la data efectiva a aderarii.

Liviu Voinea , op.cit., p. 22

Ibidem.

Efectele europenizarii sunt intelese in acest context ca si rezultate ale impactului Uniunii Europene

Ana Maria Dobre si Ramona Coman , op.cit , p. 340

Liviu Voinea , op.cit., p. 15

Ana Maria Dobre si Ramona Coman ,op. cit , p. 347

Kevin Featherstone, Claudio M.Radaelli ,op. cit., p. 37

Ana Maria Dobre ,Ramona Coman , op.cit., p. 341

Liviu Voinea ,op.cit. , p. 14







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu
BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul – caracterizarea personajelor
Caracterizare Alexandru Lapusneanul
Caracterizarea lui Gavilescu
Caracterizarea personajelor negative din basmul

Tehnica si mecanica

Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice.
Actionare macara
Reprezentarea si cotarea filetelor

Economie

Criza financiara forteaza grupurile din industria siderurgica sa-si reduca productia si sa amane investitii
Metode de evaluare bazate pe venituri (metode de evaluare financiare)
Indicatori Macroeconomici

Geografie

Turismul pe terra
Vulcanii Și mediul
Padurile pe terra si industrializarea lemnului



PIATA UNICA SI UNIUNEA VAMALA - COMPONENTE ESENTIALE ALE COMUNITATII ECONOMICE EUROPENE
Analiza gestiunii disponibilitatilor banesti si a plasamentelor
Analiza riscurilor pentru elaborarea planului de audit intern - studiu de caz
Subiecte propuse la examenul de aptitudini profesionale pentru atribuirea calitatii de auditor financiar, sesiunea septembrie-octombrie 2006, la disci
Industria de echipament
POLITICA MONETARA IN CADRUL UE. INTRODUCEREA MONEDEI UNICE-ELEMENT ESENTIAL AL INTEGRARII
Globalizarea si revolutia tehnica
Pregatirea misiunii de audit intern



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu