Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » economie
ANALIZA ECONOMICO FINANCIARA

ANALIZA ECONOMICO FINANCIARA



UNIVERSITATEA “SPIRU HARET”

Facultatea: MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL

Specializarea: Management

Forma de invatamant: ZI FR ID

Anul II

Disciplina: ANALIZA ECONOMICO FINANCIARA

I.Introducere

Continutul prezentului curs de sinteza trateaza metodologic aplicativ , probleme de real interes pentru practica, printre care se pot mentiona cele referitoare la cifra de afaceri si valoarea adaugata, analiza cheltuielilor intreprinderii, analiza rentabilitatii, analiza situatiei financiar-patrimoniale, analiza gestiunii resurselor umane, evaluarea economica a intreprinderii, etc.


II.Obiectivele disciplinei 

Orice activitate de conducere economico-financiara la toate nivelurile organizatorice: macroeconomic, microeconomic si in profil teritorial - este in esenta ei o activitate permanenta de cunoastere profunda si temeinica a starii economice si financiare, in structura timpului trecut, prezent si viitor, o activitate permanenta de adaptare a unor pachete de decizii operative, tactice si strategice, in vederea stabilirii cailor de actiune pentru realizarea obiectivelor programate.

            Prin definitie, analiza economica-financiara este un proces complex de cunoastere a starii economico-financiare a unui agent economic, a unei ramuri sau a economiei nationale in ansamblul ei, in conditii concrete de loc si timp, folosind metode adecvate si indicatori economici specifici, in vederea individualizarii si dimensionarii factorilor si cauzelor cu actiune pozitiva sau negativa. Scopul acestor actiuni este reglarea prin decizii tactice si strategice a echilibrului dintre lichiditatea activelor si exigibilitatea elementelor de pasiv, a echilibrului functional dintre nevoile curente si resursele implicate si a corelatiei globale a costului resurselor cu randamentul intrebuintarilor.

           

III. Metodica predarii

Continutul tematic al disciplinei “Analiza economico - financiara” permite profesorului sa aleaga metodele si tehnicile cele mai potrivite de predare.

In predarea cursului profesorul va folosi  prelegerea, combinand dupa caz prelegerea monolog cu prelegerea dezbatere.

Metodele clasice (exercitiul, dezbaterea) vor fi imbinate cu metodele moderne de instruire ( instruirea asistata de calculator, studiu de caz).

IV. Prezentarea programei analitice la disciplina analiza economico - financiara

1.              BAZELE TEORETICE SI METODOLOGICE ALE ANALIZEI ACTIVITATII ECONOMICO-FINANCIARE 

2.              ANALIZA DIAGNOSTIC A ACTIVITATII DE PRODUCTIE SI COMERCIALIZARE

3.              ANALIZA GESTIUNII RESURSELOR UMANE

4.              ANALIZA GESTIUNII ACTIVELOR FIXE

5.              ANALIZA CHELTUIELILOR DE PRODUCTIE

6.              ANALIZA RENTABILITATII

7.              ANALIZA SITUATIEI PATRIMONIAL-FINANCIARE A INTREPRINDERII

v.Note de curs

Cap.I. BAZELE TEORETICE SI METODOLOGICE ALE ANALIZEI ACTIVITATII ECONOMICO-FINANCIARE  arata ca in vederea cunoasterii fenomenelor, si desprinderii legaturilor cauzale dintre acestea, a aparut necesara analiza – o metoda de cercetare bazata pe descompunerea sau desfacerea unui obiect sau a unui fenomen in partile sale componente, in elementele sale simple. Prin intermediul analizei se creaza posibilitatea cercetarii lucrurilor si fenomenelor, se descopera structura, se verifica si se stabilesc legaturile de cauzalitate, factorii care le genereaza, se descopera legile formarii si desfasurarii lor, se pot lua decizii pentru activitatea viitoare.

            In toate domeniile stiintei, analiza joaca rolul unui mijloc absolut necesar cunoasterii.

            Se deosebesc mai multe tipuri de analize economice grupate dupa diferite criterii:

A) Din punct de vedere al momentului la care se efectueaza analiza si al momentului desfasurarii fenomenului:

- analiza post-factum sau analiza-operatorie sau analiza activitatii (analiza       realizarii obiectivelor);

- analiza previzionala sau analiza prospectiva;

            B) Din punct de vedere al urmaririi insusirilor esentiale, sau al determinarilor cantitative se disting: analiza calitativa si analiza cantitativa.

            C) Dupa nivelul la care se desfasoara analiza, distingem:

- analiza microeconomica;

- analiza macoreconomica;

            D) Dupa modul de urmarire in timp a fenomenelor, distingem:

- analiza statica;

- analiza dinamica;

            E) Dupa criteriile de studiere a fenomenelor distingem:

- analiza economica;

- analiza tehnico-economica (care imbina criteriul tehnic cu cel economic);

F) In functie de delimitarea obiectivului analizat, se pot stabili urmatoarele tipuri de analiza:

- analiza pe ramuri;

- analiza pe agenti economici;

- analiza pe probleme;

Analiza economico-financiara a unitatilor economice se ocupa cu studierea fenomenelor si proceselor economice care au loc la nivelul acestor unitati, a rezultatelor economico-financiare obtinute in raport cu sarcinile programate, stabilirea cauzelor care provoaca abateri in desfasurarea fenomenelor analizate si luarea masurilor pentru reglarea si optimizarea intregii activitati.

            Analiza economico-financiara a unitatilor economice joaca un rol important in conducerea acestora, adica in exercitarea tuturor atributelor sau functiilor conducerii (previziune, organizare, coordonare, comanda, control), precum si realizarea functiilor fundamentale ale unitatilor (cercetare-dezvoltare, productie, comerciala, financiar contabila si de personal).

            Avand in vedere interdependenta dintre atributele conducerii si functiile intreprinderii, rezulta ca, analiza economica constituie un mijloc important pentru diagnoza, reglarea si optimizarea activitatii economico-financiare la toate nivelele.

In functie de cele doua laturi fundamentale ale analizei, latura calitativa si latura cantitativa, metodele analizei se subdivid astfel:

- metode ale analizei calitative care vizeaza esenta fenomenului, depistarea legaturilor cauzale;

- metode ale analizei cantitative ce au ca scop cuantificarea elementelor sau factorilor ce explica fenomenul;

            In scopul cercetarii naturii fenomenelor economice intervin o serie de metode si procedee ale analizei calitative, cum sunt:

-                            diviziunea si descompunerea rezultatelor;

-                            gruparea;

-                            comparatia rezultatelor;

            Tinand seama de tipul relatiilor de conditionare dintre fenomenele economice si scopul analizei, pentru comensurarea influentei factorilor si a intensitatii legaturilor de cauzalitate dintre fenomene se pot folosi urmatoarele metode si procedee cantitative de analiza:

-                            metoda substituirilor in lant;

-                            metoda balantiera;

-                            metoda corelatiei;

-                            metoda functiilor de productie;

-                            cercetari operationale;

            Metoda substituirilor in lant se foloseste pentru masurarea influentei factorilor asupra modificarii fenomenelor (sau rezultatelor economice) atunci cand intre fenomenul analizat si factorii sai de influenta exista o legatura de tip functional, exprimata sub forma relatiei de produs sau raport intre factori. Se mai numeste metoda substitutiei factorilor.

            Esenta metodei consta in determinarea succesiva  a influentei fiecarui factor asupra modificarii fenomenului analizat, ceilalti factori ramanand constanti.

Metoda se poate folosi pentru calcularea influentelor factorilor in cazul relatiei de produs sau raport intre factori, cand acestia sunt exprimati fie in marimi absolute, fie in marimi relative (sau sub forma de indici).

   In Cap.II ANALIZA DIAGNOSTIC A ACTIVITATII DE PRODUCTIE SI COMERCIALIZARE pentru inceput se au in vedere indicatorii valorici ai activitatii de productie si comercializare.

Cuantificarea activitatii de productie si comercializare, in practica economica utilizeaza un sistem de indicatori valorici, fiecare prin continut si modul de determinare avand o anumita putere informationala

Intr-un interval de timp dat, intre indicatorii valorici mentionati se considera ca fiind normale situatiile urmatoare:

a)- ceea ce exprima necesitatea reducerii imobilizarilor in stocuri.

b)  - inegalitatea marcheaza reducerea stocurilor de productie neterminata de semifabricate si a consumului intern productiv, dar pana la limita la care sa asigure o desfasurare normala a procesului de productie.

c)  - inegalitatea rezulta din necesitatea reducerii ponderii cheltuielilor materiale. Are loc o valorificare superioara a materiilor prime. Nu trebuie afectata calitatea produselor prin reducerea ponderii cheltuielilor materiale.

d) - ca urmare a variatiei cheltuielilor cu amortizarea.

            Raportul static dintre indicatorii valorici, permite caracterizarea evolutiei elementelor care-i diferentiaza.

            Raporturile dinamice, se stabilesc pe baza indicatorilor valorici (cu baza fixa) si caracterizeaza evolutia comparativa a indicatorilor valorici fata de un anumit criteriu (de regula, perioada precedenta).

            In sistemul indicatorilor economici, prin care se caracterizeaza evolutia activitatii economice si sociale un loc principal detine valoarea adaugata.

            Indicatorul este utilizat frecvent in lucrarile de analiza economica in tarile dezvoltate economic, el putand fi utilizat atat pentru caracterizarea si analiza activitatii economico–financiare a agentilor economici cat si a activitatii ramurilor. La nivel national  de la unitati da PIB.

Pentru stabilirea cailor de sporire a valorii adaugate si pentru determinarea directiilor in care urmeaza sa se actioneze, apare necesitatea unei analize factoriale, a indicatorului, modelul de analiza fiind urmatorul:

             - reprezinta valoarea adaugata bruta;

             - reprezinta productia bruta

             -   reprezinta consumul intermediar;

            Un prim model de analiza factoriala il reprezinta exprimarea cifrei de afaceri in functie de numarul de angajati, productivitatea muncii si gradul de valorificare a productiei fabricate

                 sau      

in care:

             - cifra de afaceri;                        - numarul de salariati;

              -    productia marfa fabricata

             - valoarea medie a mijloacelor fixe

             - valoarea medie a mijloacelor fixe productive (active)

            Un alt model de analiza factoriala a cifrei de afaceri, in special in cazul firmelor mici si mijlocii, poate fi constituit in raport cu cantitatile vandute () si preturile de vanzare ().

            Deci:        

din care:

- datorita modificarii cantitatilor vandute:

- datorita modificarii preturilor

            Principalele elemente care determina volumul de activitate si de care depinde marimea cifrei de afaceri sunt: capacitatea de productie, resursele (materiale umane, financiare) cererea de produse (piata).

            In analiza cifrei de afaceri, in corelatie cu capacitatea de productie si cerere, se au in vedere masurile care asigura o astfel de concordanta care sa valorifice intr-o proportie corespunzatoare potentialul productiv al intreprinderii.

Concluziile desprinse constituie informatii de fundamentare a previziunilor pentru perioadele urmatoare, precum si a programelor pe termen lung, referitoare la politica de investitii

            In analiza cifrei de afaceri, o problema importanta o constituie determinarea cifrei de afaceri minime, nivel la care profitul este zero

                      unde:

-                             = cifra de afaceri minima

-                             = suma cheltuielilor variabile

-                            F          = suma cheltuielilor fixe (conventional constante)

            Relatia cifrei de afaceri minime devine:

            Programul de fabricatie trebuie urmarit si pe perioade de timp mai mari, productie fizica centralizata fiind necesara factorilor de decizie. Pentru a caracteriza indeplinirea programului de fabricatie se pot utiliza urmatoarele modalitati:

- indicii individuali de indeplinire a programului de productie

- coeficientul mediu de sortiment

- coeficientul de nomenclatura.

Obiectivele programului de fabricatie sortimentala:

- sa determine gradul de realizare a programului sortimental pe produse fizice

- sa localizeze sectoarele de activitate

- sa se formuleze masurile necesare pentru realizarea productiei fizice.

            Factorii decizionali la nivel microeconomic trebuie sa cunoasca modificarea structurii, conditiile in care s-a produs si efectele modificarii structurii productiei.

            Caracterizarea structurii productiei  se poate realiza cu ajutorul coeficientului mediu de structura (asortiment) care se determina astfel:

                       in care:

                - coeficientul mediu de structura

                 - modificarea ponderii fiecarui sortiment (produs)

            Un alt model are la baza relatia:

            Asigurarea ritmicitatii procesului de productie si de livrare are consecinte pozitive asupra tuturor indicatorilor cantitativi si calitativi ce caracterizeaza activitatea economico-financiara a unitatilor.

            Analiza ritmicitatii are menirea sa precizeze cauzele nerespectarii ritmicitatii, consecintele economice ale acesteia si stabilirea programelor care sa contribuie la reglarea ritmicitatii.

            Caracterizarea ritmicitatii fabricarii si livrarii productiei, se poate realiza prin folosirea mai multor procedee:

            - modificarea structurii productiei fabricate si serviciilor realizate pe diviziuni de timp (zile, decade, luni, trimestre) sau modificarea structurii livrarilor;

- indicele de realizare a programului pe diviziuni de timp;

- coeficientul de ritmicitate

- coeficientul de aritmicitate

- coeficientul de variatie

In cap.III ANALIZA GESTIUNII RESURSELOR UMANE se are in  vedere ca forta de munca reprezinta un factor principal al productiei la toate societatile comerciale si regiile autonome, de aceea asigurarea la timp cu forta de munca necesara sub aspect cantitativ, calitativ si structural, precum si folosirea rationala a acesteia, influenteaza hotarator asupra rezultatelor economico-financiare.

            La nivelul societatilor comerciale si regiilor autonome, folosirea rationala a fortei de munca necesita abordarea unor aspecte ca: raportul dintre pregatirea generala si introducerea progresului tehnic, folosirea timpului de lucru potrivit nivelului de calificare, corelatia dintre gradul de complexitate a muncii si nivelul de calificare, raportul dintre nivelul calificarii si productivitatea muncii.

Cu ocazia analizei asigurarii cu forta de munca a societatilor comerciale si a regiilor este necesar sa se aiba in vedere situatia calificarii salariatilor, pe categorii si pe profesii sau specialitati.

            Pentru analiza calificarii fortei de munca se studiaza urmatoarele aspecte:

- situatia calificarii muncitorilor si a celorlalte categorii de salariati;

- situatia concordantei dintre complexitatea lucrarilor si nivelul calificarii fortei de munca.

            Folosirea rationala a fortei de munca este influentata intr-o masura importanta si de cresterea stabilitatii fortei de munca in cadrul aceleiasi societati sau regii, prin reducerea circulatiei si fluctuatiei salariatilor. Cresterea stabilitatii fortei de munca permite ridicarea calificarii si specializarii salariatilor, cresterea productivitatii muncii si imbunatatirea rezultatelor economico-financiare ale unitatilor economice.

            Pentru caracterizarea miscarii salariatilor, intr-o societate comerciala se pot folosi urmatorii indicatori: coeficientul plecarilor, coeficientul intrarilor, coeficientul circulatiei totale si coeficientul fluctuatiei.

            Orice intreprinzator dispune de resurse limitate, fapt ce se repercuteaza asupra factorilor de productie antrenati in activitatea economica.

            Pentru a castiga mai mult, intreprinzatorul trebuie sa mareasca volumul bunurilor economice produse si vandute.

            Expresia sintetica a rationalitatii si eficientei in orice activitate economica este productivitatea, care reprezinta rodnicia, randamentul factorilor de productie privind resursele din care, resursele umane ocupa un loc central.

            Sistemul de indicatori ce cuantifica nivelul productivitatii muncii, pot fi indicatori directi de formare:

            sau indirecti, care reprezinta raportul invers:

            In functie de modul de exprimare a productiei si a cheltuielilor de munca, deosebim mai multi indicatori de masurare a productivitatii muncii individuale.



            Modelul de calcul a productivitatii muncii, poate fi exprimat in functie de eficienta folosirii capitalurilor fixe (E) si gradul de inzestrare a muncii (G), astfel:

                  = gradul de inzestrare a muncii (factor cantitativ)

           

              =  eficienta folosirii capitalului fix (factor calitativ)

    -    Productivitatea muncii influenteaza in mod hotarator asupra marimii productiei.

Avand in vedere modalitatile de exprimare a productivitatii muncii si a timpului de munca, legaturile dintre volumul productiei si nivelul productivitatii se poate reprezenta schematic in felul urmator:

                                    (numar mediu de salariati anuali)

                                         

                                                       (zile / om in medie pe an)

                                                                             (ore / zi in medie pe un salariat)

                                                           

                                                                                   

            Fiind legaturi de tip functional care imbraca forma proportionalitatii directe, ele pot fi exprimate prin urmatoarele relatii matematice:

            Pentru a separa influenta fiecaruia din cei patru factori, se utilizeaza metoda substitutiilor in lant.

            Capitolul IV ANALIZA GESTIUNII ACTIVELOR FIXE abordeaza gestiunea activelor fixe.

            Dotarea societatilor comerciale si regiilor autonome cu mijloace (active) fixe ca si folosirea lor eficienta reprezinta o cale de baza a cresterii economice.

            Analiza utilizarii eficiente a fondurilor fixe, constituie o problema centrala a factorilor de decizie din unitatile economice.

            Analiza miscarii mijloacelor fixe este necesara deoarece:

-        procesul de imbatranire este obiectiv;

-        deprecierea fizica sau morala a mijloacelor fixe implica reinnoirea acestora;

-        dezvoltarea sau restrangerea activitatii economice atrage dupa sine cresterea stocului de mijloace fixe sau diminuarea acestuia;

Balanta mijloacelor fixe reprezinta sursa informationala de baza in analiza miscarii capitalului fix. Aceasta balanta poate fi realizata la 'valoare completa' si la 'valoare ramasa'.

            In ambele variante balanta cuprinde:

            unde:

             si   - mijloace fixe la inceputul si sfarsitul perioadei;

             - mijloace fixe intrate in cursul perioadei;

             - mijloace fixe iesite in cursul perioadei;

            Gradul de utilizare extensiva a masinilor si utilajelor se poate aprecia mai corect cu ajutorul timpului de functionare al acestuia.

            Se alcatuieste 'balanta timpului de lucru al masinilor si utilajelor' care cuprinde marimea fondului de timp calendaristic, a fondului de timp nominal, a fondului de timp disponibil, a fondului de timp programat si a fondului de timp efectiv lucrat.

            Sporirea eficientei folosirii fondurilor fixe este conditionata nu numai de imbunatatirea utilizarii extensive a masinilor si utilajelor, ci si de cresterea gradului de utilizare intensiva a acestora.

            Pentru caracterizarea folosirii intensive a mijloacelor fixe se utilizeaza urmatorii indicatori:

-        indicii tehnico-economici de utilizare intensiva;

-        indicatorii de utilizare a capacitatii;

-        randamentul mediu pe un utilaj si pe ora masina;

            Randamentul mediu constituie o forma sintetica de reflectare a utilizarii mijloacelor fixe (utilajele). El poate fi stabilit si urmarit pe utilaje  sau pe unitatea de timp .

            Daca se are in vedere functia:

            adica productia  este in functie de numarul de utilaje , timpul de functionalitate in medie pe un utilaj  si randamentul orar , atunci modificarea productiei va fi:

            Pentru caracterizarea eficientei utilizarii fondurilor fixe, este necesara folosirea unui sistem de indicatori, fiecare avand o anumita putere de reflectare:

            Ca indicatori ai sistemului se pot utiliza:

a) valoarea productiei marfa la 1000 lei fonduri fixe, care reprezinta indicatorul ce se coreleaza cu capacitatile de productie, modelul fiind:

b) valoarea adaugata la 1000 lei fonduri fixe este reprezentata prin modelul:

           

            Acest indicator reflecta legatura dintre productivitatea medie nationala si utilizarea fondurilor fixe.

c)     Profitul brut la 1000 lei fonduri fixe, avand ca model:

 

            unde:

            - profitul brut potential

            d) Valoarea cifrei de afaceri la 1000 lei fonduri fixe:

In Capitolul V ', ANALIZA CHELTUIELILOR DE PRODUCTIE' se arata ca pentru urmarirea evolutiei cheltuielilor aferente veniturilor se utilizeaza indicatorul „rata de eficienta a cheltuielilor totale” (cheltuieli la 1000 lei venituri), notata cu .

          Modelul de calcul si analiza a indicatorului mentionat este:

in care:                  = suma cheltuielilor pe cele trei grupari (exploatare, financiare, extraordinare)

                                = suma veniturilor pe gruparile similare cheltuielilor

                                = structura veniturilor pe categorii

                         = rata de eficienta a cheltuielilor pe grupa de venituri

            Analiza cheltuielilor de exploatare utilizeaza ca indicator nivelul cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare, urmarindu-se dinamica si modificarile intervenite in structura cheltuielilor. Aspectul este necesar pentru formarea imaginii asupra modului in care s-a realizat programul stabilit, cat si pentru identificarea categoriilor de cheltuieli care trebuiesc urmarite permanent.

            Dinamica eficientei cheltuielilor de exploatare este asemanatoare dinamicii cheltuielilor totale.

            Pornind de la relatia de calcul a cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri

se poate stabili un sistem de trei factori cu actiune directa asupra modificarii nivelului cheltuielilor si anume: structura productiei, pretul de productie sau de valorificare (p) si costul pe unitatea de productie (c).

Nivelul cheltuielilor la 1000 lei productie (CA) poate fi exprimat prin relatia:

in care:

                        - suma absoluta a cheltuielilor variabile

                        - suma absoluta a cheltuielilor conventional constante (fixe)

                         - volumul productiei (cifra de afaceri)

             si       - cheltuieli variabile si cheltuieli conventional constante la 1000 lei productie.

            Modificarea fata de program sau fata de perioada anterioara a cheltuielilor la 1000 lei productie se explica prin:

            a) modificarea cheltuielilor variabile la 1000 lei productie

            b) modificarea cheltuielilor conventional constante la 1000 lei productie

            La randul sau, modificarea cheltuielilor variabile la 1000 lei productie este determinata de modificarea structurii productiei, a preturilor de productie (vanzare) si a cheltuielilor variabile pe produse (ca o componenta a costurilor pe produse).

            Modificarea cheltuielilor conventional constante la 1000 lei productie, are loc ca urmare a influentei volumului productiei vandute, a preturilor de productie, de vanzare si a sumei cheltuielilor conventional constante.

            Pornind de la relatia de calcul a cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri

se poate stabili un sistem de trei factori cu actiune directa asupra modificarii nivelului cheltuielilor si anume: structura productiei, pretul de productie sau de valorificare (p) si costul pe unitatea de productie (c).

            Gestionarea corespunzatoare a resurselor materiale, impune efectuarea de analize operative pe feluri si respectiv grupe de materiale, pe produse sau locuri consumatoare de materiale.

            Astfel, pentru un material, suma totala a consumului  se exprima prin relatia:

            in care:

            productia fabricata; - consumul specific; ' – pretul de includere in costuri.

            Expresia baneasca a uzurii capitolului fix o reprezinta amortizarea. In stabilirea sumei anuale a amortizarii, respectiv a cotelor de amortizare, se tine seama de efectele uzurii fizice si morale a capitalului fix.

            Amortizarea se stabileste prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a mijloacelor fixe.

            Suma anuala a amortizarii  se determina pe baza relatiei:

            unde:

             - pretul de achizitionare a mijlocului fix; - cota de amortizare a mijlocului fix.

            Cheltuielile cu amortizarea se examineaza din punct de vedere al nivelului lor la 1000 lei productie sau cifra de afaceri si al factorilor ce influenteaza acest nivel.

            Modelul analizei factoriale a cheltuielilor cu amortizarea la 1000 lei cifra de afaceri este:

            In structura costurilor de productie, o pondere importanta o detin cheltuielile cu salariile.

            Modificarea absoluta a fondului de salarii se calculeaza astfel:

           

             unde  fondul de salarii din cele doua perioade:

            Intrucat  unde:  - salariul mediu;  - numarul mediu al salariatilor.

            Modificarea totala a fondului de salarii este:

            Relatiile dupa care trebuiesc comparate fondurile de salarii sunt urmatoarele:

            unde  reprezinta fondul de salarii admisibil

            Cand  rezulta o economie relativa si cand rezulta o depasire relativa.

            Eficienta cheltuielilor salariale poate fi analizata cu ajutorul indicatorilor:

- cheltuieli salariale la 1000 lei venituri din exploatare;

- cheltuieli salariale la 1000 lei cifra de afaceri;

- cheltuieli salariale la 1000 lei valoare adaugata;

            Acesti indicatori pot fi analizati prin modele de analiza corelative dar si modele de analiza multiplicative.

            Creditul constituie o sursa financiara insemnata a activitatii de productie, dar in acelasi timp generatoare de cheltuieli, respectiv dobanzi. De retinut ca dobanzile intra in categoria cheltuielilor financiare si ca atare nu se include in costurile de productie, ci in total cheltuieli.           Cheltuielile cu dobanzile trebuie analizate prin suma cheltuielilor cu dobanzile cat si prin nivelul lor la 1000 lei productie .

            Suma cheltuielilor cu dobanzile este dependenta de volumul creditului  si procentul de dobanda . Dar, volumul creditului, la randul sau, poate fi exprimat in functie de soldul mediu al activelor de exploatare  si cota de participare a creditului  la finantarea activelor de exploatare .    Aceasta inseamna ca modelul de analiza a cheltuielilor cu dobanzile la 1000 lei productie  poate fi scris astfel 

            In capitolul VI. ANALIZA RENTABILITATII se au in vedere problemele legate de analiza rentabilitatii.

            Analiza factoriala a profitului presupune stabilirea factorilor care influenteaza asupra acestuia si a cuantificarii contributiilor acestor factori la modificarea totala a profitului.

            Avand in vedere multitudinea de forme sub care se prezinta profitul (sau pierderea) in analiza factoriala a acestuia se regasesc indicatorii urmatori:

Rezultatul exercitiului inaintea impozitarii (profitul brut total)

            Modelul de analiza este:

                  in care:

                   - venitul total (suma veniturilor din exploatare, a veniturilor financiare si extraordinare)

                   - profitul mediu la 1 leu venituri totale.

                  Modificarea profitului potrivit acestui model va fi:

                  din care:                           

- influenta modificarii veniturilor totale:

                  - influenta modificarii profitului mediu la 1 leu venituri

                  Analiza factoriala a rezultatului aferent cifrei de afaceri

                  Cifra de afaceri reprezinta partea principala a veniturilor din exploatare, iar rezultatul aferent cifrei de afaceri este componenta cea mai importanta a rezultatului exploatarii.

                  Modelele ce pot fi folosite in analiza factoriala a profitului aferent cifrei de afaceri sunt urmatoarele:

                  1)  

                  2)



                  in care

                  - profit mediu la 1 leu cifra de afaceri

                  3)  

in care:

Ae      - valoarea activelor economice (active imobilizate si active circulante) aferente exploatarii;

                         - productia marfa la 1 leu active economice;

                 - gradul de valorificare a productiei marfa

                - profit la 1 leu cifra de afaceri

                  In cazul activitatii de cazare turistice performantele firmelor sunt direct dependente de gradul de utilizare a capacitatilor disponibile. Impactul coeficientului de utilizare a bazei hoteliere asupra rezultatului exploatarii rezulta din relatia:

unde:         CD - capacitatea de cazare disponibila, exprimata in locuri-zile

                    - coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare

                     - rezultatul mediu al exploatarii pe loc/zi

                   - structura pe categorii de cazare

                   - rezultatul exploatarii pe loc/zi pe categorii de cazare.

            In ansamblul indicatorilor economico-financiari, rata rentabilitatii se situeaza ca cel mai sintetic indicator de eficienta al activitatii intreprinderii.

            a) Rata rentabilitatii economice, ce este definita ca raport intre rezultatul exploatarii sau profitul brut (adica rezultatul financiar inainte de deducerea sarcinilor financiare, respectiv dobanzile si impozitele) si capitalul permanent (deci capital, independent de provenienta, respectiv propriu + imprumutat pe termen lung si mediu).

   sau alta varianta   

in care:

 - profitul brut (rezultatul inainte de deducerea sarcinilor financiare si  impozitelor);

 - capitalul permanent;

 se mai numeste si rata capitalului permanent.

 - rezultatul exploatarii

 - activele economice aferente exploatarii.

            b) Rata rentabilitatii financiare se exprima prin raportul dintre rezultatul (profitul) net si capitalul propriu:

in care:

 - profitul net (rezultatul net);

 - capitalul propriu.

            Aceasta rentabilitate este in functie de structura formelor de capital, adica de proportia care exista intre capitalul imprumutat, respectiv datoriile () si capitalul propriu (). Raportul  este un coeficient de capital care reprezinta si o „parghie financiara” care influenteaza asupra rentabilitatii financiare.

            c) Rata rentabilitatii fondurilor (resurselor) consumate se stabileste ca raport intre rezultatul aferent cifrei de afaceri (profitul brut) si costul cifrei de afaceri:

            In acest model apar urmatorii factori care influenteaza rata rentabilitatii fondurilor consumate: 1) structura productiei vandute si incasate; 2) costurile pe produse; 3) preturile de vanzare.

            d) Rata rentabilitatii capitalului avansat (sau ocupat) se stabileste ca raport intre rezultatul curent al exercitiului si capitalul avansat (fix si circulant).

            In acest model se substituie in primul rand elementele numitorului, ( si ) si apoi numaratorul ().

e) Rata rentabilitatii activitatii comerciale se determina ca raport intre rezultatul aferent cifrei de afaceri si cifra de afaceri exprimata in preturi de vanzare exclusiv TVA.

            In acest model apar ca factori cu influenta directa: structura productiei, costurile si preturile.

In capitolul VII ANALIZA SITUATIEI PATRIMONIAL-FINANCIARE A  INTREPRINDERII  se urmaresc aspecte legate de situatia financiar patrimoniala.

            Principalele probleme abordate in cadrul analizei situatiei financiar-patrimoniala sunt urmatoarele:

1.     Analiza elementelor patrimoniale imobilizate si circulante, inclusiv analiza structurii patrimoniale a intreprinderii;

2.     Analiza integritatii patrimoniului (rezultatele evaluarilor anuale ale inventarelor, reducerea volumului de pierderi din lipsurile de valori materiale);

3.     Analiza surselor financiare de acoperire a activelor (mijloacelor economice) capitalurile, fondul de rulment, sursele asimilate celor proprii (previzionale), sursele atrase;

4.     Analiza echilibrului financiar al intreprinderii, analiza raportului dintre activele circulante si fondul de rulment, analiza solvabilitatii intreprinderii, a capacitatii de plata si a lichiditatii;

            Unul din conceptele bilantului este cel patrimonial potrivit caruia, bilantul este un inventar al averii intreprinderii.

            Analiza structurii patrimoniului are ca obiectiv urmarirea dinamicii acestuia, precum si raporturile dintre elementele patrimoniale ca si schimbarile intervenite in situatia mijloacelor si surselor.

            In sistemul ratelor de structura ale activului cele mai semnificative ca valoare informationala sunt: rata imobilizarilor, rata stocurilor, rata creantelor, rata disponibilitatilor.

            Fondul de rulment, reprezinta acea parte din capitalul permanent destinata si utilizata pentru finantarea activitatii curente de exploatare. Se poate vorbi, deci, de un fond de rulment antecalculat sau normativ si fondul de rulment existent sau efectiv utilizat.

            Nevoia de fond rulment  este un element de activ si reprezinta volumul activelor circulante care trebuie sa fie finantate din fondul de rulment; ca atare  = activele circulante fara disponibilitati din care se scad datoriile curente.

            Trezoreria neta  sau disponibilul banesc este partea din fondul de rulment care depaseste nevoia de fond de rulment. constituie activele circulante lichide, care stationeaza intre doua rotatii.

            Creantele reprezinta anumite drepturi banesti realizabile in termene diferite. Aparitia creantelor este determinata in principal de relatiile care se formeaza intre firma in calitate de furnizor si clientii sai.

            Opusul creantelor il reprezinta obligatiile sau datoriile firmei catre terti, obligatii formate in cadrul relatiilor acesteia cu furnizorii, cu actionarii, cu salariatii proprii, cu bugetul statului, cu bancile.

            In cadrul diagnosticului economico-financiar, se cerceteaza evolutia creantelor si obligatiilor, in raport cu cifra de afaceri, pentru a pune in evidenta raportul dintre imobilizarea capitalului firmei si cel care priveste folosirea surselor atrase.

            In analiza corelatiei creante-obligatii se pot folosi si indicatorii:

            - Durata de imobilizare a creantelor

       sau      

            in care: – soldul mediu debitor al creantelor;

                           - rulajul debitor al conturilor de creante

                           - cifra de afaceri

-        Durata de folosire a surselor atrase:

            in care:

                         - soldul mediu creditor al conturilor de obligatii

                        - rulajul creditor al conturilor respective

            Lichiditatea se refera la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani, aceasta putand fi si un criteriu de grupare a posturilor in bilant.

            Se poate stabili cat din valoarea activului se afla sub forma lichida in conturile de disponibilitati banesti si cat pot sa devina lichide in perioada imediata (exemplu creantele, stocurile de produse finite, etc.).

            Solvabilitatea reprezinta capacitatea firmei de a face fata obligatiilor sale banesti, respectiv de a-si onora platile la termenele scadente. Aici, intervine comparatia intre elemente de activ si pasiv, respectiv disponibilitati si obligatii. O intreprindere este solvabila daca are disponibilitati.

            S-au construit diferiti indicatori care includ ambele notiuni, acestea fiind folosite insa in scopuri diferite.

            Starea de sanatate a firmei in practica economica se poate caracteriza prin:

- metode contabile, bazate pe analiza economico-financiara;

- metode bancare, care folosesc informatiile furnizate de analiza economico-financiara, dar completate cu metodele 'scoring' sau a scorurilor ce apreciaza situatia firmei fata de un scor 'Z', rezultat in urma unei ecuatii generale, de tipul:

             - coeficientul de ponderare a fiecarei rate;  - ratele folosite in calcul;

            Viteza de rotatie a activelor circulante reprezinta un mijloc de caracterizare a eficientei utilizarii activelor circulante si instrument practic de dimensionare a fondului de rulment normativ.

            Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante vizeaza in principal problemele:

-        dinamica indicatorilor vitezei de rotatie;

-        analiza factoriala a accelerarii sau incetinirii vitezei de rotatie;

-        evidentierea cailor posibile de accelerare a vitezei de rotatie a activelor circulante;

            Consecintele accelerarii sau incetinirii vitezei de rotatie se materializeaza in eliberari sau imobilizari de active circulante.

            Suma eliberarii sau imobilizarii de active circulante se stabileste pe baza relatiei:

                                               

            Caile de accelerare a vitezei de rotatie a activelor circulante sunt multiple, ele fiind proprii fiecarui stadiu al rotatiei capitalului investit.

         VI.Bibliografie

1.     Iosefina Morosan -Analiza economico-financiara , Eitura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2001

2.     Iosefina Morosan - Analiza economico-financiara: Tehnici si metode, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2002

3.     Maria Niculescu –Diagnostic global strategic, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1998

4.     Dan Pivoda, Elena Barbu - Analiza economico-financiara, Editura Europolis, Constanta, 2001

5.     I. Radu , Buse L., Dinca L., Siminica M.- Analiza diagnostic si evaluarea intreprinderilor ,Editura Reprograph, Craiova, 1998

6.     Marin Tole - Analiza economico financiara a societatilor pe actiuni ,Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 1999

VII. Evaluarea

Disciplina se finalizeaza prin examen. Examenul final se va sustine scris pe baza testelor grila. Nota minima de trecere este 5 (cinci).

TEST DE EVALUARE

      1.Cifra de afaceri minimǎ :         

      a)eficienta cu care se desfǎsoarǎ activitatea intreprinderii ;

      b)acel nivel al cifrei de afaceri care asigurǎ acoperirea in totalitate a cheltuielilor

      fǎrǎ sǎ se  obtinǎ profit ;

      c)variatia incasǎrilor unei intreprinderi generatǎ de variatia cu o cantitate a cantitǎtilor

      vandute ;  

      d)incasarea medie pe unitatea de produs vandutǎ ;

      e)nivelul maxim al cifrei de afaceri realizate de o  intreprinderii.

      2.Coeficientul de concentrare Gini-Struck, calculat pentru o firmǎ, poaste avea urmǎtoarele valori si semnificatii :

      a)G = 0,7 si semnificǎ o distributie uniformǎ a cifrei  de afaceri pe sortimente;

      b)G = -0,7 si semnificǎ o distributie uniformǎ a  cifrei de afaceri pe sortimente;

      c)G = 0,2 si semnificǎ un grad ridicat de   concentrare a cifrei de afaceri ;

      d)G = 0,2 si semnificǎ o distributie uniformǎ a cifrei de afaceri pe sortimente;

      e)G = 1,5 si semnificǎ un grad ridicat de  concentrare a cifrei de afaceri .

      3.Se dau urmǎtoarele date :

Denumire produs

Cifra de afaceri

Structura cifrei de afaceri  (gi)

1.Coca Cola

6.199.396

0,38

2.Frutti Fresh

4.567.976

0,28

3.Pepsi Cola

3.589.124

0,22

4.Fanta

1.957.704

0,12

Total



16.314.200

1,00

Coeficientul de concentrare Gini-Struck (G) si indicele Herfindhal (H), calculati pentru o firmǎ , pot avea urmǎtoarele valori si semnificatii :

     a) G = 0; H = 0,181; distributie uniformǎ a cifrei   de afaceri pe sortimente;

      b)G = 0,22 ;H = 0,081; distributie uniformǎ a cifrei  de afaceri pe sortimente;

      c)G = 0,40; H = 0,181; distributie uniformǎ a cifrei   de afaceri pe sortimente ;

      d) G = 0,22; H = 0; grad ridicat de concentrare a   cifrei de afaceri;

      e)G = 0; H = 0,22; grad ridicat de concentrare a  cifrei de afaceri

            4.Indicele cifrei de afaceri = 105% ; Indicele numǎrului de salariati = 103% ; Indicele gradului de valorificare a productiei marfǎ fabricate = 98% ; Indicele gradului de inzestrare tehnicǎ a muncii = 120% ; Indicele ponderii mijloacelor fixe productive = 70%. Aceasta semnificǎ :

a)a crescut productivitatea muncii, s-a redus eficienta utilizǎrii mijloacelor fixe;

b)au crescut productivitatea muncii si gradul de valorificare a productiei marfǎ fabricate si s-a redus ponderea mijloacelor fixe productive;

c)a scǎzut gradul de valorificare a productiei marfǎ fabricate si ponderea mijloacelor fixe productive si a crescut eficienta utilizǎrii mijloacelor fixe;

d) a scǎzut gradul de valorificare a productiei marfǎ fabricate si gradul de inzestrare tehnicǎ a muncii si a crescut eficienta utilizǎrii mijloacelor fixe;

e) a crescut productivitatea muncii si eficienta utilizǎrii mijloacelor fixe si a scǎzut gradul de inzestrare tehnicǎ a muncii.

            .

            5.Se cunosc urmǎtoarele date :

Indicatori

Prevǎzut

Realizat

1.Productia exercitiului (mii lei)

500.000

520.000

2.Consumurile provenind de la terti (mii lei)

280.000

320.000

3.Fondul de timp de munca (ore)

648.000

540.000

Influenta productivitatii medii orare asupra valorii adaugate este :

a)46.550,7 mii lei ;

b)54.560,6 mii lei ;

c)67.345,2 mii lei ;

d)- 54.560,6 mii le ;i

e)- 46.550,7 mii lei.

Universitatea ‘‘Spiru Haret ’’

Facultatea de Management Financiar Contabil

Specializarea Management

Anul II , ZI si FR

2006 / 2007

Subiecte de examen

la disciplina analiza economico – financiara

  1. Necesitatea analizei ca metoda a cunoasterii.
  2. Tipuri de analiza economica
  3. Rolul si sarcinile analizei economico – financiare
  4. Etapele procesului de analiza a activitatii economice
  5. Metodele analizei calitative
  6. Metodele analizei cantitative
  7. Sursele informationale folosite in analiza economico-financiara
  8. Organizarea si etapele analizei economico-financiare
  9. Analiza dinamicii pe baza indicatorilor valorici
  10. Analiza raportului static si dinamic dintre indicatorii valorici
  11. Prezentati indicatorul „valoare adaugata”
  12. Variante de calcul a valorii adaugate pe baza metodei balantiere
  13. Analiza factoriala a valorii adaugate
  14. Prezentati modelul multiplicativ de analiza a valorii adaugate, calculat in functie de  fondul de timp de munca,  productivitatea medie orara si valoarea medie adaugata la 1 leu productie a exercitiului
  15. Prezentati modelul multiplicativ de analiza a valorii adaugate, calculat in functie de valoarea medie a activelor fixe, ponderea activelor fixe productive in totalul activelor fixe, randamentul mediu al activelor fixe productive si valoarea medie adaugata la 1 leu productie a exercitiului
  16. Implicatiile valorii adaugate asupra principalilor indicatori economico-          financiari     
  17. Conceptele utilizate in raport de indicatorul „cifra de afaceri”
  18. Procedeele de analiza a evolutiei structurii vanzarilor firmei
  19. Analiza factoriala a cifrei de afaceri in functie de numarul de salariati, productivitatea muncii si gradul de valorificare a productiei
  20. Analiza factoriala a cifrei de afaceri in functie de cantitatile vandute si a preturilor de vanzare (cand productia este eterogena)
  21. Analiza factoriala a cifrei de afaceri in functie de cantitatile vandute si a preturilor de vanzare (cand productia este omogena)
  22. Definiti gradul de utilizare a capacitatii de productie
  23. Definiti gradul de satisfacere a cererii
  24. Definiti gradul de valorificare a productiei
  25. Analiza factoriala a cifrei de afaceri(vanzarilor proprii)  in functie de vanzarile proprii ale unui produs si totalul vanzarilor produsului respectiv
  26. Implicatiile cifrei de afaceri asupra principalilor indicatori economico-          financiari
  27. Analiza coeficientului mediu de sortiment
  28. Analiza corelativa a coeficientului de sortiment si a coeficientului de structura
  29. Procedee utilizate pentru caracterizarea ritmicitatii productiei
  30. Cauzele care determina o activitate neritmica
  31. Instrumentele utilizate in practica pentru definirea si masurarea calitatii produselor
  32. Analiza coeficientului mediu al calitatii generalizat pe intreprindere
  33. Prezentati instrumentul folosit pentru urmarirea corelatiei calitate-cost-profit :  bilantul calitatii
  34. Prezentati sistemul de indicatori folositi in analiza fortei de munca
  35. Prezentati indicatorii utilizati in analiza asigurarii cantitative cu forta de munca
  36. Definiti notiunile de ‘‘circulatie’’ si fluctuatie„ a  fortei de munca
  37. Indicatorii utilizati in analiza mobilitatii fortei de munca
  38. Formele fluctuatiei
  39. Principalele cauze obiective care provoaca miscarea salariatilor
  40. Principalele cauze de ordin subiectiv care provoaca miscarea salariatilor
  41. Prezentati indicatorii utilizati in analiza utilizarii timpului de munca
  42. Principalele obiective care se urmaresc la analiza utilizarii timpului de munca
  43. Prezentati indicatorii utilizati in caracterizarea gradului de utilizare a timpului de munca
  44. Consecintele negative asupra activitatii intreprinderilor datorate utilizarii incomplete a timpului de munca
  45. Definiti indicatorii „productivitate anuala”, „productivitate zilnica” si ”productivitate orara”
  46. Analiza factoriala a productivitatii anuale
  47. Definiti indicatorul „productivitatea marginala a muncii”
  48. Definiti indicatorul „elasticitatea productiei „
  49. Analiza factoriala a profitului   pe un salariat
  50. Analiza cailor de crestere a productivitatii
  51. Definirea si clasificarea capitalului fix
  52. Prezentati indicatorii utilizati in analiza dinamicii capitalului fix
  53. Prezentati indicatorii utilizati in analiza structurii capitalului fix
  54. Prezentati indicatorii utilizati in analiza starii functionale a capitalului fix si reannoirea lui
  55. Modelul gradului de folosire a fondului de timp maxim disponibil
  56. Analiza randamentului echipamentelor industriale
  57. Analiza utilizarii eficiente a suprafetelor de productie
  58. Definiti conceptele de “cheltuieli” si ‘‘cost”
  59. Prezentati modalitatile principale de formare (aparitie) a cheltuielilor
  60. Prezentati criteriile de clasificare a cheltuielilor cunoscute
  61. Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale   
  62. Analiza cheltuielilor la 1.000 lei venituri din exploatare  
  63. Analiza factoriala a cheltuielilor la 1.000 lei cifra de afaceri
  64. Influenta modificarii cheltuielilor la 1.000 lei cifra de afaceri
  65. Definiti indicatorii „cheltuieli variabile” si „cheltuieli fixe”
  66. Analiza dinamicii si structurii cheltuielilor variabile   
  67. Analiza factoriala a cheltuielilor variabile
  68. Analiza reflectarii  nivelului cheltuielilor variabile la 1.000 lei asupra          principalilor indicatori  economico- financiari 
  69. Analiza dinamicii si structurii cheltuielilor fixe 
  70. Analiza factoriala a cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifra de afaceri
  71. Estimarea nivelului probabil al cheltuielilor variabile
  72. Estimarea nivelului probabil al cheltuielilor fixe 
  73. Analiza riscului de exploatare sau operational
  74. Prezentati indicatorul „coeficientul de efect de levier de exploatare”
  75. Prezentati sistemul de indicatori utilizati in analiza si urmarirea consumului de materiale la nivelul intreprinderii
  76. Analiza factoriala a cheltuielilor cu materialele
  77. Analiza cheltuielilor cu amortizarea la 1.000 lei cifra de afaceri
  78. Analiza situatiei generale a cheltuielilor cu personalul
  79. Analiza corelatiei dintre dinamica productivitatii muncii si dinamica salariului mediu
  80. Analiza cheltuielilor cu dobanzile
  81. Analiza dinamica si structurala a profitului
  82. Analiza factoriala a profitului la nivel de firma
  83. Analiza  profitului aferent cifrei de afaceri 
  84. Analiza pragului de rentabilitate
  85. Analiza rentabilitatii economice
  86. Analiza rentabilitatii financiare
  87. Analiza rentabilitatii resurselor consumate
  88. Analiza rentabilitatii comerciale
  89. Analiza riscului economic (de exploatare)
  90. Analiza riscului financiar
  91. Analiza riscului de faliment
  92. Analiza dinamicii si structurii activelor firmei
  93. Analiza dinamicii si structurii pasivelor firmei
  94. Analiza corelatiei dintre fond de rulment, nevoie de fond de rulment si trezorerie neta
  95. Analiza lichiditatii si solvabilitatii
  96. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante
  97. Caile de accelerare a vitezei de rotatie a activelor circulante in stadiul aprovizionarii
  98. Caile de accelerare a vitezei de rotatie a activelor circulante in stadiul productiei 
  99. Caile de accelerare a vitezei de rotatie a activelor circulante in stadiul vanzarii

100.Consecintele modificarii vitezei de rotatie

lector drd. Abd Elghany Alina








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Societatile de bursa si agentii de bursa
Sistemul de informatii – premisa a efectuarii analizei economice
INFLATIA SI POLITICI ANTIINFLATIONISTE
PROIECT OSPATAR (CHELNER, VANZATOR IN ALIMENTATIE) - ASIGURAREA CONFORTULUI IN SPATIILE DE SERVIRE
Caracteristici ale mediului decizional actual
Analiza activitatii societatii TECH
PLANUL DE DEZVOLTARE RURALA AL ROMANIEI
Limitele si inconsecventele teoriei marginaliste


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu