Analiza financiara a HOTELULUI REGHINA

Introducere

Analiza financiara este un instrument de cercetare a gestiunii financiare, care permite aprecierea situatiei financiare, si a performantelor financiare inregistrate pe parcursul unei perioade de gestiune.

Pornind de la informatia contabila, analiza financiara utilizeaza metode si procedee specifice pentru a interpreta cifrele in raport cu scopul analizei. Mai mult, cu ajutorul analizei financiare se incearca diagnosticarea "starii de sanatate financiara" a intreprinderii la sfarsitul exercitiului contabil, evidentiindu-se punctele tari si punctele slabe ale gestiunii financiare, cauzele si factorii de influenta, precum si perspectiva intreprinderii, in vederea fundamentarii deciziilor.

Pentru a evidentia in mod practic starea financiara a unei intreprinderi, prezentul studiu are ca model HOTELUL REGHINA SRL. Un fermecator hotel de 3 stele, Hotel Reghina reprezinta alegerea potrivita pentru cei care vor sa-si petreaca cateva zile de neuitat intr-o atmosfera speciala. Arhitectura deosebita a hotelului, un amestec intre modern si clasicul fara varsta, cat si serviciile de calitate superioara oferite de marea familie a hotelului Reghina, au fost apreciate si premiate.

Noul Hotel Reghina Blue combina eleganta si confortul modern pentru a va oferi o experienta de neuitat. Cele 4 stele ale hotelului garanteaza un serviciu de calitate. Hotelul ofera camera mari si spatioase, un restaurant de lux, un bar modern, sali de conferinte si o terasa inmprejmuind o delicata gradina japoneza.

HOTEL REGHINA SRL cu sediul in Timisoara, Str. Cozia, nr. 51-53 a luat fiinta in Noul hotel Reghina Blue combina eleganta, sarmul si confortul modern pentru a oferi o experienta de neuitat celor ce ii calca pragul. Cele patru stele marcheaza garantia serviziilor variate oferite de personalul dedicat si amabil.
  Hotelul pune la dispozitia oaspetilor sai

camere spatioase si confortabile,

un restaurant,

un bar modern,

sala de conferinte,

centru de sanatate cu piscina,

o terasa cu o delicata gradina japoneza.

Camere
  Decorate in cel mai rafinat stil, cele 50 de camere (2 apartamente penthouse de lux, 6 studio-uri si 42 cu pat king size) sunt spatioase si confortabile.
  Majoritatea camerelor au balcon si o priveliste superba catre gradina japoneza si piscina.

Utilitati
  Aer conditionat, linie telefonica, internet, TV color cu programe prin satelit, sala de baie complet echipata, uscator de par, mini bar, room-service, detector de fum.

Restaurant
  Fiecare detaliu este cu grija verificat in restaurantul de mare clasa al hotelului: atmosfera rafinata, servire atenta disponibila si pe terasele din jurul gradinii japoneze, si desigur, delicioasele preparate traditionale si internationale.

Conferinte
  O sala de conferinte complet echipata este tot ceea ce aveti nevoie pentru a organiza conferinte, team-building-uri sau traininguri pentru compania dumneavoastra.

Pentru a putea realiza analiza financiara a societatii s-a realizat transformarea bilantului contabil in bilant financiar, iar pe baza acestuia s-au urmarit si analizat urmatoarele:

Ratele de rentabilitate

Ratele de gestiune

Indicatori de echilibru

Ratele de structura ale bilantului

Ratele de finantare

Informatia furnizata de analiza financiara serveste luarii deciziilor unui numar mare de utilizatori, atat din mediul intern al intreprinderii (actionari actuali si potentiali, managementul intreprinderii), cat si din mediul extern al acesteia(institutiile financiare, furnizorii, clientii, statul).

Cap. 1 Analiza randamentului financiar

Analiza ratelor de profitabilitate

Rata profitabilitatii comerciale (Rpv) arata rezultatul brut din exploatare aferent cifrei de afaceri. Indicatorul apreciaza eficienta politicii comerciale (aprovizionare, stocare si vanzare) reflectand mai ales politica de preturi practicata de intreprindere.

Tabelul 1.1 Rata profitabilitatii comerciale

Fig. 1.1.

In primii 2 ani de analiza rata profitabilitatii comerciale a inregistrat valori care se situeaza sub valoarea recomandata. De asemenea indicatorul a inregistrat o tendinta de crestere in anul 2005 si 2006 comparativ cu 2003 si 2004, cu toate ca in ultimul an al analizei a crescut usor fata de anul precedent. Acest fapt se datoreaza unui ritm de crestere al rezultatului brut care depaseste ritmul de crestere al cifrei de afaceri. Pentru imbunatatirea indicatorului a fost necesar ca societatea sa-si optimizeze cheltuielile, sa accelereze viteza de rotatie a stocurilor, o alta cale fiind cresterea preturilor. Valorile inregistrate de indicator scot in evidenta o politica de pret care avantajeaza societatea, tarifele practicate pentru servicii aducand beneficiu societatii.

Analiza profitabilitatii comerciale poate fi explicitata prin utilizarea a doua rate:

rata profitabilitatii comerciale brute (rata marjei brute)

rata profitabilitatii comerciale nete (rata marjei nete)

Rata marjei brute (Rpb) reflecta excedentul brut din exploatare aferent cifrei de afaceri. Indicatorul exprima eficienta valorificarii produselor societatii in termeni de numerar.

Rpb =

Tabelul 1.2. Rata marjei brute

In anul 2004 rata marjei brute a inregistrat o tendinta de reducere fata de anul precedent, acest lucru datorandu-se ritmului superior de crestere al cifrei de afaceri comparativ cu excedentul brut de exploatare. In ultimii doi ani ai analizei EBE manifesta o tendinta de scadere, acest lucru reflectandu-se si in scaderea indicatorului in anul 2005.

Rata marjei nete (Rrcn) reflecta profitul net al exercitiului care revine cifrei de afaceri. Indicatorul exprima eficienta neta a valorificarii produselor societatii.

Rrcn =

Tabelul 1.3. Rata marjei nete 

Se poate observa faptul ca indicatorul a avut o tendinta de crestere de-a lungul perioadei deoarece ritmul de crestere al cifrei de afaceri a depasit ritmul de crestere al rezultatului net(in primii 2 ani). In anul 2005 aceasta rata inregistreaza o crestere semnificativa ceea ce inseamna ca firmei ii revine mai mult profit net la 100 lei cifra de afaceri desi se observa ca cifra de afaceri a scazut .

In figura urmatoare este prezentata evolutia celor doua rate ale marjei brute si nete.

Fig 1.2.

Analiza ratelor de rentabilitate

1.2.1. Rata rentabilitatii economice

Rata rentabilitatii economice (Rre) masoara performantele activului total al intreprinderii, fara a tine seama de modul de procurare a capitalurilor alocate pentru constituirea acestui activ. Din acest motiv se spune ca rata rentabilitatii economice este independenta de politica de finantare promovata de intreprindere.

Tabel 1.4. Rata rentabilitatii economice

Fig. 1.3.

Nivelul ratei rentabilitatii economice depaseste in primii ani de analiza nivelul considerat optim de 20%, precum si nivelul ratei medii a dobanzii. Indicatorul a inregistrat o tendinta accentuata de scadere in 2005 si apoi o crestere in anul 2006. In ultimul an al analizei, indicatorul inregistreaza o crestere de 64.19%, datorita ritmului superior de crestere al rezultatului brut comparativ cu capitalurile investite, reflectand o sporire a capacitatii capitalurilor investite de a degaja profit brut.

Evolutia ratei este prezentata in figura de mai sus.

Rentabilitatea economica bruta (Rreb) reprezinta remunerarea bruta a capitalurilor investite. Ea arata cat excedent brut de exploatare revine unei unitati de capital investit.

Rreb

Tabel 1.5. Rentabilitatea economica bruta

Nivelul ratei din anul 2006 arata ca la 100 lei capitaluri investite au revenit 33.43 lei excedent brut de exploatare, nivel care asigura remunerarea capitalurilor investite. Tendinta indicatorului este una de reducere in anii terminali ai analizei, dar cu toate acestea rata inregistreaza o crestere in ultimul an analizat, cresterea EBE depasind ritmul de crestere al capitalurilor investite.

Rentabilitatea economica neta (Ren) reprezinta remunerarea prin profitul brut al exploatarii a capitalurilor investite. Ea arata cat profit brut revine unei unitati de capital investit.

Ren =

Tabel 1.6. Rentabilitatea economica neta

Rata rentabilitatii economice nete a inregistrat in anul 2005 si 2006 o valoare care este situata sub valoarea recomandata de 20 %, fiind cu foarte putin mai ridicata decat rata medie a dobanzii in anul 2006. Pentru intreaga perioada de analiza tendinta ratei este insa de deteriorare, demonstrand o reducere a eficientei remunerarii capitalurilor investite din profitul brut.

In figura urmatoare este prezentata evolutia celor doua rate de rentabilitate (bruta si neta).

Fig. 1.4.

Analiza factoriala a rentabilitatii economice pe seama structurii capitalurilor investite, vitezei de rotatie a activelor fixe si a ratei marjei comerciale.

Rre

∆RE

Tabel 1.7. Indicatori folositi in analiza factoriala

Tabel 1.8. Analiza factoriala a rentabilitatii economice

Din analiza factoriala a ratei de rentabilitate economica se observa urmatoarele aspecte:

a) in naul 2004, rata rentabilitatii economice a scazut cu 11.14% fata de 2003, datorita influentei urmatorilor factori:

modificarea structurii capitalurilor investite care au influentat indicatorul in sensul cresterii acestuia cu 9.94%

cresterea vitezei de rotatie a activelor fixe a avut influentat in sensul reducerii indicatorului cu 4.23 %

scaderea ratei marjei comerciale a condus la scaderea indicatorului cu 16.85 %

b) in anul 2005, rata rentabilitatii a scazut cu 15.51 % fata de 2004, modificare care s-a datorat urmatorilor factori:

modificarea structurii capitalurilor investite care au influentat indicatorul in sensul reducerii acestuia cu 1.42%

scaderea vitezei de rotatie a activelor fixe a avut influenta in sensul scaderii indicatorului cu 16.20 %

cresterea ratei marjei comerciale a avut o influenta pozitiva asupra indicatorului cu 2.11%

c)     in anul 2006, indictorul a crescut cu 4,09 % fiind influentat de urmatorii

factori:

modificarea structurii capitalului investit care a avut ca si consecinta cresterea indicatorului cu 0,09 %

cresterea vitezei de rotatie a activelor fixe a condus la cresterea indicatorului cu 2.32 %

cresterea ratei marjei comerciale a influentat indicatorul in sensul cresterii acestuia cu 1,68 %

1.2.2. Rata rentabilitatii financiare

Rata rentabilitatii financiare (Rrf) masoara performanta numai a capitalului propriu, iar in mod indirect, oportunitatea mentinerii acestuia in afacere.

Rrf

Tabel 1.9. Rata rentabilitatii financiare

Rata rentabilitatii financiare nu are valori peste valoarea minima recomandata de 25 % in toti cei patru ani ai analizei. Rata manifesta o tendinta de crestere in anul 2004 fata de 2003, iar in 2006 creste aproape la acelasi nivel ca si in anul 2004. Reducerea indicatorului se datoreaza faptului ca ritmul de crestere al capitalurilor proprii a depasit ritmul de crestere a rezultatului net in anul 2005.

Rata rentabilitatii financiare este dependenta de modalitatile de finantare a activitatii fiind sensibila la modificarea structurii financiare, in special a gradului de indatorare.

Fig. 1.5.

Tabel 1.10. Indicatori utilizati in analiza factoriala

Tabel 1.11. Analiza factoriala a rentabilitatii financiare

Din analiza factoriala a ratei de rentabilitate financiara se pot desprinde urmatoarele concluzii:

a)     in anul 2004, rata a crescut cu 9.64 % fata de 2003, cresterea fiind influentata de urmatorii factori:

reducerea vitezei de rotatie a capitalurilor proprii care au dus la reducerea indicatorului

cresterea ratei profitabilitatii nete care a dus la modificarea in acelasi sens a indicatorului cu 3.48 %

b)     in anul 2005, rata a scazut cu 6,50 % fata de 2004, scaderea fiind influentata de urmatorii factori:

reducerea vitezei de rotatie a capitalurilor proprii care au dus la reducerea indicatorului cu 16.16 %

cresterea ratei profitabilitatii nete care a dus la modificarea in acelasi sens a indicatorului cu 9.66 %

c)     in anul 2006 indicatorul a crescut cu 2.83 % influenta factorilor fiind urmatoarea:

cresterea vitezei de rotatie a capitalurilor proprii care a influentat indicatorul in sensul cresterii acestuia cu 2,01 %

cresterea ratei de profitabilitate comerciala care a influentat indicatorul in sensul cresterii acestuia cu 0.82%

Cap. 2. Analiza gestiunii activelor circulante si datoriilor pe termen scurt

Ratele de gestiune furnizeaza cele mai importante informatii calitative asupra modului de folosire a resurselor, puterea lor informativa crescand atunci cand sunt utilizate in analiza resursele temporare.

Ratele masoara ritmul de reinnoire a elementelor patrimoniale, respecitv lichiditatea stocurilor si creantelor comerciale, pe de o parte si exigibilitatea datoriilor de exploatare pe de alta parte.

In modul cel mai general, o rata de gestiune se exprima prin doua marimi:

- numar de rotatii

- durata in zile a unei rotatii

2.1. Analiza gestiunii activelor circulante

nr dz

Tabel 2.1. Viteza de rotatie a activelor circulante

Fig. 2.1.

Viteza de rotatie a a ctivelor circulante a inregistrat o tendinta de reducere in anul 2003,2004 si 2006, scadere care s-a datorat sporirii activelor circulante intr-un ritm superior cifrei de afaceri. Cu toate acestea indicatorul este peste valoarea minima acceptabila.In anul 2004are loc o crestere semnificaiva a vitezei de rotatie,aceasta insemnand gestionarea necorespunzatoare a activelor circulante. De asemenea a crescut durata in zile a unei rotatii avand ca efect reducerea eficientei utilizarii activelor circulante, crescand durata de recuperare a lor in forma baneasca si conducand astfel la imobilizari de resurse.

2.1.1. Analiza gestiunilor stocurilor

Viteza de rotatie a stocurilor arata rapiditatea cu care stocurile trec prin toate stadiile acitivitatii pana se intorc in forma baneasca initiala. Eficienta utilizarii lor este cu atat mai mare cu cat viteza de rotatie este mai mare.

Gestiunea stocurilor se urmareste de asemenea cu ajutorul celor doi indicatori mentionati si anume numarul de rotatii si durata in zile a unei rotatii.

nr dz

Tabel 2.2 Viteza de rotatie a stocurilor

Fig. 2.2.

Tendinta inregistrata de viteza de rotatie a stocurilor este de scadere de la o perioada la alta, ajungand la un numar de 84,92 rotatii pentru anul 2006, datorita ritmului superior de crestere al stocurilor fata de ritmul de crestere al cifrei de afaceri. In acest ultim ana analizat situatia este ingrjoratoare.Se observa ca in 2006, stocurile totale cresc, avand consecinte negative asupra gestiunii societatii care nu le utilizeaza eficient. Reducerea vitezei de rotatie are ca si consecinta imobilizarea de resurse.

∆dz = dz1 - dz0 =

Tabel 2.3. Analiza factoriala a vitezei de rotatie a stocurilor

Analiza factoriala a vitezei de rotatie a stocurilor reflecta urmatoarele:

a) in 2004 durata rotatie stocurilor a crescut cu 0.05 zile fapt care s-a datorat:

cresterii stocurilor care a dus la cresterea indicatorului cu 0.22 zile

cresterii cifrei de afaceri care a influentat in sensul reducerii indicatorului cu 0.17 zile

b) in 2005 durata rotatie stocurilor a crescut cu 3.15 zile fapt care s-a datorat:

cresterii stocurilor care a dus la cresterea indicatorului cu 0.32 zile

cresterii cifrei de afaceri care a influentat in sensul reducerii indicatorului cu 2.84 zile

c) in 2006 durata rotatiei a crescut cu 0.67 zile fiind influentata de:

cresterea stocurilor care a influentat direct indicatorul in sensul cresterii cu 2.26 zile

cifra de afaceri a carei crestere a avut influenta inversproportionala cu acesta ducand la reducerea indicatorului cu 1.59 zile

2.1.2 Viteza de rotatie a creditului-client

Viteza de rotatie a a creditului-client arata in cate zile firma isi incaseaza contravaloarea serviciilor de la clienti, apreciindu-se prin numar de rotatii si viteza de rotatie.

nr dz

Tabelul 2.4. Viteza de rotatie a creditului-client

Se poate observa ca daca in anii 2003 si 2004 viteza de rotatie a clientilor fost ridicata ceea ce reprezinta o situatie favorabila pentru societate care isi recupereaza rapid contravaloarea serviciilor prestate. In anii urmatori ai analizei indicatorul inregistreaza o puternica tendinta de reducere, inregistrand valori care se afla sub pragul minim acceptabil. Este o situatie dificila pentru societate, aratand dificultati la incasarea contravalorii serviciilor prestate clientilor. Reducerea s-a datorat faptului ca ritmul de crestere al clientilor a fost superior ritmului de crestere a cifrei de afaceri. Acest lucru are efecte negative asupra disponibilitatilor societatii creandu-i si dificultati la plata.

Fig. 2.3.

Tabel 2.5. Analiza factoriala a vitezei de rotatie a clientilor

Din analiza factoriala a vitezei de rotatie a creditului-client putem formula urmatoarele concluzii:

a) in 2004 durata in zile a unei rotatii s-a redus cu 1.96 zile fiind influentata de:

modificarea clientilor, cresterea lor, care a influentat in sensul cresterii indicatorului cu 0.11 zile

modificarea cifrei de afaceri a determinat reducerea indicatorului cu 2.08 zile

b)     in 2005 durata in zile a unei rotatii a crescut cu 16.34 zile fiind influentata de:

modificarea clientilor care a influentat in sensul scaderii indicatorului cu 0.72 zile

modificarea cifrei de afaceri a determinat cresterea indicatorului cu 17.06 zile

c)     in 2006 durata in zile a creditului-client a crescut cu 6.31 zile datorita:

modificarii clientilor care au dus la cresterea acestuia cu 16.70 zile

modificarii cifrei de afaceri ca a dus la scaderea indicatorului cu 10.39 zile

2.1.3. Viteza de rotatie a creditului furnizor

Viteza de rotatie a creditului-furnizor arata in cate zile societatea isi achita obligatiile sale fata de furnizori. Aceasta ne arata durata medie in zile de plata a bunurilor achizitionate de la furnizori. Se exprima prin numar de rotatii si durata in zile a unei rotatii.

nr dz

Tabel 2.6. Viteza de rotatie a furnizorilor

In 2003 indicatorul a inregistrat o valoare redusa, dar in anul urmator a crescut foarte mult fata de anul anterior. Viteza de rotatie a furnizorilor are o tendinta de scadere in anul 2005 fata de 2004, pentru ca in 2006 sa scada si mai mult, ajungand la 4.28 rotatii, ceea ce inseamna o durata in zile a unei rotatii de 84.01 zile. Cresterea inregistrata in ultimul an s-a datorat ritmului superior de crestere a cifrei de afaceri fata de ritmul de crestere al furnizorilor. In 2006 viteza de rotatie a furnizorilor inregistreaza valori peste limita minima admisibila spre deosebire de perioadele precedente. Cresterea duratei in zile a unei rotatii a generat in ultimul an efecte pozitive asupra trezoreriei, dar societatea nu are probleme cu intarzieri mari la plata a contravalorii bunurilor achizitionate de la furnizori.

Fig. 2.4.

Tabel 2.7. Analiza factoriala a vitezei de rotatie a furnizorilor

Analiza factoriala a vitezei de rotatie a  furnizorilor ne arata urmatoarele:

a) in 2004 durata in zile a crescut cu 17.14 zile datorita influentei exercitate de:

o      Modificarea furnizorilor care au dus la cresterea indicatorului cu 29.30 zile

o      Modificarea cifrei de afaceri a dus la scaderea indicatorului cu 12.16 zile

b) in 2005 durata in zile a crescut cu 51.07 zile datorita influentei exercitate de:

o      Modificarea furnizorilor care au dus la scaderea indicatorului cu 13.34 zile

o      Modificarea cifrei de afaceri a dus la cresterea indicatorului cu 64.40 zile

c) in 2006 durata in zile a crescut cu 3.03 zile determinata de:

o      modificarea furnizorilor care a dus la cresterea cu 34.50 zile a indicatorului

o      modificarea cifrei de afaceri care a dus la reducerea cu 31.46 zile

2.1.4. Viteza de rotatie a datoriilor curente

Acest indicator ne arata numarul de reconstituiri ale datoriilor curente pe seama cifrei de afaceri intr-o perioada de gestiune.

Se exprima prin numar de rotatii si viteza de rotatie.

nr dz

Tabel 2.8. Viteza de rotatie a datoriilor curente

Viteza de rotatie a datoriilor curente inregistreaza o tendinta de reducere pe intreaga perioada analizata, demonstrand in anii 2005 si 2006 unele dificultati pe care le are societatea la plata datoriilor. Aceasta reducere s-a datorat faptului ca ritmul de crestere al datoriilor pe termen scurt a depasit ritmul de crestere al cifrei de afaceri. Cu toate acestea valoarea indicatorului este peste valoarea minima acceptata, dar situatia trebuie monitorizata cu atentie si trebuie luate masuri pentru a nu se inrautati. Cresterea imprumuturilor pe termen scurt trebuie corelata cu cresterea cifrei de afaceri.

Cap. 3. Analiza lichiditatii si solvabilitatii

3.1. Analiza lichiditatii

Lichiditatea generala (Lg) arata masura in care datoriile curente pot fi acoperite pe seama activelor circulante.

Tabel 3.1 Lichiditatea generala

Fig 3.1.

In afara de primul an,pe intreaga perioada analizata, lichiditatea generala se situeaza sub limita minima pentru acest indicator, reflectand o situatie negativa pentru societate, aceasta fiind in pericol de a nu putea face plati pe termen scurt.

Indicatorul a inregistrat o crestere in anul 2003 atingand o valoare de 3.13, dar in anii urmatori a inregistrat o tendinta de scadere deoarece ritmul de crestere al activelor circulante a fost devansat de ritmul de crestere al pasivelor circulante.

Lichiditatea redusa (Lr) exprima capacitatea firmei de a-si onora datoriile pe termen scurt din creante, disponibilitati banesti si investitii financiare pe termen scurt.

Lr

Tabel 3.2. Lichiditatea redusa

Fig. 3.2.

La fel ca si lichiditatea generala si acest indicator inregistreaza de-a lungul perioadei analizate valori sub limita minima acceptata, cu o singura exceptie si anume in anul 2003 cand indicatorul inregistreaza valoarea de 3.11 adica peste limita minima. Valoarea indicatorului reflecta faptul ca societatea se confrunta cu dificultati in ceea ce priveste lichiditatile, avand consecinte negative asupra capacitatii de plata.

Lichiditatea curenta (Lc) apreciaza masura in care datoriile exigibile pe termen scurt pot fi acoperite pe seama investitiilor financiare pe termen scurt si a disponibilitatilor banesti.

Lc

Tabel 3.3. Lichiditatea curenta

Lichiditatea curenta inregistreaza un trend descendent de-a lungul perioadei analizate, mai mult valorile inregistrate de indicator sunt situate sub limita minima considerata ca fiind acceptabila de 0,40, ajungand la valoarea de 0,21 in anul 2006, pasivele circulante crescand intr-un ritm superior disponibilitatilor. Valorile indicatorului indica o situatie nefavorabila a societatii, aceasta avand dificultati la platile pe termen scurt.

Fig. 3.3.

Lichiditatea imediata (Li) reflecta capacitatea de plata a datoriilor pe termen scurt din disponibilitatile banesti, care sunt cele mai lichide elemente ale activului.

Tabel 3.4. Lichiditatea imediata

Fig. 3.4.

Lichiditatea imediata are aceleasi valori ca si lichiditatea curenta, avand tendinta de scadere pe parcursul celor patru ani ai analizei. Aceasta scadere se datoreaza faptului ca ritmul de crestere al pasivelor circulante a fost superior ritmului de crestere al disponibilitatilor. Este o situatie nefavorabila pentru societate care nu-si poate acoperi pasivele circulante pe seama disponibilitatilor.

3.2. Analiza solvabilitatii

Solvabilitatea patrimoniala la termen (gspt) este un indicator care ne arata masura in care activele totale ale firmei pot acoperi datoriile totale.

gspt

Tabel 3.5. Solvabilitatea patrimoniala la termen

Fig. 3.5.

Solvabilitatea patrimoniala la termen inregistreaza o tendinta oscilanta pe durata celor patru ani analizati, ajungand de la valoarea de 1,47 in anul 2004 ceea ce reflecta o situatie nefavorabila pentru societate. Totodata valorile inregistrate de indicator sunt peste valoarea considerata minim acceptabila,inafara de anul 2003. Cresterea indicatorului s-a datorat ritmului superior de crestere al activelor totale fata de datoriile totale. Activele totale de care dispune societatea sunt suficiente pentru ca aceasta sa-si poata acoperi datoriile totale.

Capacitatea bruta de rambursare a datoriilor (Cbrd) arata masura in care sursele potentiale de autofinantare degajate din activitatea de exploatare a firmei pot acoperi datoriile totale ale firmei.

Cbrd

Tabel 3.6. Capacitatea bruta de rambursare a datoriilor

Fig. 3.6.

Indicatorul inregistreaza valori peste valoarea minima acceptabila de 0,50 inafara de anul 2005,ritmul de crestere al EBE devansand ritmul de crestere al datoriilor totale. Valorile inregistrate de indicator denota faptul ca societatea are capacitate de rambursare a datoriilor, activitatea de exploatare desfasurata asigurand sursele pentru acoperirea datoriilor.

Cap. 4. Analiza echilibrului financiar

In sens general, prin echilibru se intelege o stabilitate a unei situatii, o armonie intre elementele componente ale unui sistem, ceea ce in plan financiar implica armonizarea surselor financiare cu nevoile financiare ale intreprinderii.

Analiza echilibrului financiar se poate realiza cu ajutorul indicatorilor de echilibru si a ratelor de finantare. 

4.1. Analiza clasica a echilibrului financiar

La nivelul intreprinderii, analiza statica a echilibrului financiar se poate realiza pe trei nivele:

echilibrul pe termen lung cand folosim ca indicator fondul de rulment

echilibrul pe termen scurt cand folosim ca indicator necesarul de fond de rulment

echilibrul curent cand se urmareste nivelul trezoreriei

4.1.1. Analiza fondului de rulment

Fondul de rulment net se calculeaza pe baza bilantului financiar care prezinta activul si pasivul ca fiind format din doua mari mase, si anume:

o masa relativ permanenta, cu o durata mai mare de un an, formata din activul imobilizat si capitalul permanent

o masa mobila, cu o durata mai mica de una an, formata din activul circulant si obligatiile pe termen scurt

4.1.1.1 Nivelul si dinamica fondului de rulment

Fondul de rulment net (FRN) reprezinta excedentul de resurse financiare care se degaja in urma acoperirii activelor permanente din resursele permanente si care poate fi folosit pentru finantarea activelor curente.

FRN = Capital permanent - Active imobilizate nete

FRN = Active circulante - Datorii pe termen scurt

Tabel 4.1. Fondul de rulment net

Fig. 4.1.

Fondul de rulment este pozitivdoar in primul an,in rest fondul de rulment net are valoare negativa de-a lungul intregii perioade analizate, ceea ce inseamna ca resursele permanente nu pot acoperi in intregime activele permanente, fiind nevoie si de nevoi temporare pentru acoperirea acestora, fapt care genereaza un dezechilibru financiar. In anul 2004 fondul de rulment net inregistreaza cel mai scazut nivel, datorat scaderii nivelului capitalurilor permanente si cresterii nivelului activelor imobilizate, crestere care s-a datorat unor investitii care in perioada urmatoare pot genera rezultate pozitive.

Datorita insuficientei resurselor permanente care sa poata acoperi nevoile permanente, acestea din urma sunt acoperite si prin utilizarea de resurse temporare fapt care a avut efecte negative asupra lichiditatii societatii, fapt care s-a putut observa la analiza ratelor de lichiditate.

Evolutia indicatorului nu da semne de imbunatatire, deoarece in 2006 valoarea acestuia scade iar, doar in 2005 indicatorul a inregistrat o ameliorare.

4.1.1.2 Analiza structurii fondului de rulment

Fondul de rulment este format din fond de rulment propriu si fond de rulment strain.

Fondul de rulment propriu (FRP) pune in evidenta gradul in care echilibrul pe termen lung se asigura prin capitalurile proprii si reprezinta excedentul capitalurilor proprii in raport cu activele imobilizate nete.

FRP = Capital propriu - Active imobilizate nete

FRP = Fond de rulment net - Datorii pe termen mediu si lung

Tabel 4.2. Fond de rulment propriu

Fondul de rulment propriu este negativ, inregistrand totusi o tendinta de imbunatatire de la an la an, datorita ritmului superior de crestere al capitalurilor permanente fata de activele imobilizate.

Fondul de rulment strain (FRS) reprezinta partea din datoriile pe termen mediu si lung care depasesc valoarea imobilizarilor nete si care sunt destinate finantarii activelor circulante.

FRS = Capital permanent - Capital propriu

FRS = Fond de rulment net - Fond de rulment propriu

Tabel 4.3. Fond de rulment strain

Fondul de rulment strain are valori pozitive, dar cu tendinta de reducere, in anul 2006 acesta reducandu-se cu mult fata de 2005.

4.1.2 Analiza necesarului de fond de rulment

Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezinta excedentul de nevoi ciclice de finantare ramase dupa acoperirea activelor curente pe seama resurselor curente si care vor trebui sa fie acoperite din resurse permanente.

NFR = Active curente - Resurse curente

NFR = {Active circulante - Disponibilitati si plasamente] - [Obligatii pe termen scurt - (Credite curente + Soldul creditor la banci)]

Tabel 4.4. Necesarul de fond de rulment

Fig. 4.2.

Necesarul de fond de rulment este negativ pe intreaga perioada de timp analizata, avand o tendinta de ameliorare in 2005 fata de anul 2004, dupa care in anul urmator a inregistrat o scadere. Valoarea cea mai mica a necesarului de fond de rulment a fost atinsa in anul 2004.

Valorile negative ale necesarului de fond de rulment reflecta faptul ca exista un surplus de resurse temporare in raport cu nevoile temporare. Faptul ca necesarul de fond de rulment a fost negativ a condus la un dezechilibru financiar care a fost acoperit prin contractarea unor credite pe termen scurt.

4.1.3. Analiza trezoreriei nete

Trezoreria neta (TN) reprezinta disponibilitatile banesti ramase la dispozitia societatii din activitatea desfasurata pe parcursul unui exercitiu financiar.

TN = Fondul de rulment net - Necesarul de fond de rulment

TN = Disponibilitati si plasamente - Credite de trezorerie (inclusiv soldul creditor al conturilor curente la banci)

Tabel 4.5. Trezoreria neta

Fig. 4.3.

Trezoreria neta are valoare pozitiva in toti anii analizei, dar acest lucru nu exprima o situatie favorabila deoarece atat fondul de rulment cat si necesarul de fond de rulment au inregistrat valori negative. Societatea se va confrunta pe termen lung cu un dezechilibru major, deoarece o parte din imobilizari si ciclul din exploatare sunt finantate din datoriile pe termen scurt. La fel in anii urmatori ai analizei situatia este defavorabila din punctul de vedere al trezoreriei, aceasta inregistrand valori negative cu o puternica tendinta de inrautatire. In aceasta situatie nevoia de fond de rulment nu poate fi finantata in intregime din resurse permanente, societatea fiind nevoita sa apeleze la resurse temporare..

Analiza structurii functionale a trezoreriei

TN = Trezoreria de activ - Trezoreria de pasiv

Tabel 4.6. Structura functionala a trezoreriei

In toti anii analizati trezoreria de pasiv a fost pozitiva deoarece societatea a apelat la credite, trezoreria neta fiind negativa. Trezoreria de activ a fost inferioara trezoreriei de pasiv care a crescut datorita faptului ca societatea a apelat la credite, si ca urmare trezoreria neta a fost negativa.

4.2. Analiza echilibrului cu ajutorul ratelor de finantare

4.2.1 Analiza gradului de finantare a activelor imobilizate

Ratele de finantare reflecta modul in care sunt finantate investitiile societatii, investitii care pot fi: strategice, de exploatare si de echilibru.

Rata de finantare a activelor imobilizate din capitaluri permanente (Rfa) reflecta masura in care capitalurile permanente contribuie la finantarea imobilizarilor.

Rfa

Tabel 4.7. Rata finantarii activelor imobilizate din capitaluri permanente

Din analiza ratei se constata ca aceasta inregistreaza o valoare peste limita minim admisibila, rata prezinta o tendinta de scadere in perioada urmatoare, datorata ritmului superior de crestere a capitalurilor permanente fata de activele imobilizate. Valoarea indicatorului de-a lungul perioadei de analiza arata ca doar o parte din activele imobilizate este acoperita din capitaluri permanente, pentru acoperirea diferentei fiind nevoie de resurse ciclice. Acest fapt este reflectat si prin faptul ca fondul de rulment inregistreaza valori negative.

Fig. 4.4.

Rata de finantare a activelor imobilizate din capitaluri proprii (Rfp) reflecta masura in care capitalurile proprii contribuie la finantarea imobilizarilor.

Rfp =

Tabel 4.8. Rata de finantare a activelor imobilizate din capitaluri proprii

Nivelul inregistrat de aceasta rata in cei patru ani analizati reflecta faptul ca, societatea nu dispune de suficiente capitaluri proprii pentru a putea sa acopere activele imobilizate. Tendinta indicatorului este de crestere fapt care inseamna o imbunatatire a finantarii din capitalurile proprii. Imbunatatirea indicatorului este datorata ritmului superior de crestere a capitalurilor permanente fata de activele imobilizate.

Fig. 4.5.

4.2.2. Analiza gradului de finantare a activelor circulante

Rata de finantare a activelor circulante (Rfac) reflecta masura in care fondul de rulment participa la finantarea activelor circulante.

Rfac =

Tabel 4.9. Rata de finantare a activelor circulante

Pe intreaga perioada de analiza nu se poate pune problema finantarii activelor circulante din fondul de rulment.

Rata finantarii ciclice (Rfc) reflecta masura in care resursele financiare grupate in capitalurile temporare acopera utilizarile grupate in activele temporare.

Rfc =

Tabel 4.10. Rata finantarii ciclice

Nivelul indicatorului este peste limita considerata normala in toti cei patru ani analizati, cu o tendinta de reducere in ultimii doi ani ai analizei fata de primii doi ani, ritmul de crestere al pasivelor ciclice devansand ritmul de crestere al activelor ciclice. Valoarea indicatorului arata ca sursele cu caracter temporar au fost mult superioare nevoilor cu caracter temporar, fiind utilizate si pentru acoperirea nevoilor cu caracter permanent, degajandu-se un fond de rulment negativ pe intreaga perioada.

Fig. 4.6.

Rata finantarii globale (Rfg), adica a necesarului de fond de rulment din fond de rulment net, arata masura in care excedentul neutilizat de resurse permanente acopera nevoile ciclice neacoperite.

Rfg =

Tabel 4.11. Rata finantarii globale

Nu se poate pune problema acoperirii necesarului de fond de rulment din fondul de rulment net, deoarece fondul de rulment net este negativ. Acest lucru reflecta un dezechilibru financiar global.

Cap. 5. Analiza structurii financiare

Ratele de structura ale bilantului se calculeaza ca raport intre un post sau grupa de posturi din activ sau pasiv si totalul bilantului, precum si ca raport intre diferitele componente de activ, respectiv de pasiv.

5.1. Analiza structurii activului

Ratele de structura ale activului reflecta preponderent aspecte privind patrimoniul intreprinderii, apartenenta sectoriala si natura activitatii desfasurate.

5.1.1. Analiza structurii activelor imobilizate

Rai =

Tabel 5.1.  Rata activelor imobilizate

Rata activelor imobilizate inregistreaza valori superioare valorii maxim admisibile, cu o tendinta de reducere in ultimii doi ani analizati datorita ritmului superior de crestere a activului total fata de activele imobilizate. Se poate observa faptul ca activele imobilizate nete reprezinta cea mai mare parte din activul societatii si se poate spune ca este un lucru destul de normal avand in vedere activitatea societatii.

Fig. 5.1.

Rata imobilizarilor necorporale (Rin) arata ponderea valorii activelor necorporale in total imobilizari.

Rin =

Tabel 5.2. Rata imobilizarilor necorporale

Imobilizarile necorporale au o pondere nesemnificativa in activele imobilizate nete de-a lungul intregii perioade analizate si este variabila de la un an la celalalt.

Rata imobilizarilor corporale (Ric) arata ponderea valorii activelor corporale in total imobilizari.

Ric =

Tabel 5.3. Rata imobilizarilor corporale

Dupa valorile ratei se observa ca imobilizarile corporale reprezinta cea mai mare parte din activele imobilizate. Tendinta indicatorului este de crestere care s-a datorat ritmului superior de crestere a imobilizarilor corporale fata de ritmul de crestere al activelor imobilizate.

Rata imobilizarilor financiare (Rif) arata ponderea activelor financiare in total active imobilizate.

Rif =

Tabel 5.4. Rata imobilizarilor financiare

Ponderea imobilizarilor financiare in totalul imobilizarilor este una scazuta, cu tendinta de reducere, deoarece nu s-au inregistrat cresteri ale acestui element de activ.

5.1.2. Analiza ratei activelor circulante

Rata activelor circulante (Rac) arata ponderea activelor cu caracter temporar in total activ.

Rac =

Tabel 5.5. Rata activelor circulante

Fig. 5.2.

Rata activelor circulante arata faptul ca ponderea acestora in activul total este destul de scazuta datorita cresterii activelor circulante intr-un ritm superior activului total. Valorile inregistrate sunt sub limita considerata normala, dar avand in vedere specificul activitatii putem spune ca nu este o situatie foarte negativa.

Rata stocurilor (Rst) reflecta ponderea stocurilor in total active circulante.

Rst =

Tabel 5.6. Rata stocurilor

Fig. 5.3.

Rata stocurilor are o evolutie fluctuanta pe parcursul celor patru ani, cu reduceri si cresteri, dar valoarea ei este situata sub limita maxima admisibila. In ultimul an analizat rata stocurilor a crescut datorita ritmului superior de crestere al stocurilor fata de activele circulante.

Rata creantelor (Rcr) reflecta ponderea creantelor pe care le are intreprinderea in total active circulante.

Rcr =

Tabel 5.9 Rata creantelor

Fig. 5.4

Rata creantelor a inregistrat o crestere continua, datorita cresterii creantelor intr-un ritm mult superior cresterii activelor circulante. Deoarece ritmul de crestere a activelor circulante in ultimul an a depasit ritmul de crestere a creantelor, situatia prezinta semne de imbunatatire, dar ponderea creantelor ramane foarte ridicata.

Rata disponibilitatilor (Rdb) reflecta ponderea disponibilitatilor pe care le are intreprinderea in total active circulante.

Rdb =

Tabel 5.10. Rata disponibilitatilor

Fig. 5.5.

Rata disponibilitatilor are o tendinta de scadere in fiecare an analizat. In toti anii ai analizei indicatorul se afla peste valoarea optima. Disponibilitatile au avut o tendinta de reducere pe parcursul perioadei analizate,Din nivelul ratei se observa ca societatea are dificultati cu disponibilitatile.

5.2.Analiza structurii pasivului

Ratele de structura ale pasivului permit aprecierea politicii adoptate de intreprindere in domeniul financiar, prin evidentierea unor aspecte privind stabilitatea financiara, autonomia financiara precum si gradul de indatorare.

5.2.1. Analiza ratei stabilitatii financiare

Rata stabilitatii financiare (Rsf) reflecta legatura dintre capitalul permanent aflat la dispozitia intreprinderii si patrimoniul total.

Rsf =

Tabel 5.11. Rata stabilitatii financiare

Rata stabilitatii financiare inregistreaza valori situate peste valoarea considerata ca fiind minim acceptabila. Evolutia ratei ne indica o scadere in 2005, urmata de crestere in urmatorul an de analiza. Reducerea nivelului ratei s-a datorat cresterii pasivelor totale intr-un ritm superior cresterii capitalurilor permanente. Tendinta de reducere s-a datorat rambursarii unor imprumuturi pe termen mediu si lung precum si repartizarii rezultatului exercitiului pentru dividende. Din punct de vedere al stabilitatii financiare societatea se afla intr-o situatie buna.

Fig. 5.6.

5.2.2. Rata autonomiei financiare

Rata autonomiei financiare globale (Rafg) exprima gradul de finantare a elementelor de activ pe seama resurselor proprii si se determina.

Rafg =

Tabel 5.12. Rata autonomiei financiare globale

Nivelul pe care il inregistreaza rata autonomiei financiare globale indica o autonomie financiara buna a societatii. Tendinta inregistrata de indicator demonstreaza o imbunatatire in ultimii doi ani analizati, si o crestere a autonomiei globale datorata cresterii capitalului propriu intr-un ritm superior cresterii pasivului total. Valoarea pe care o atinge indicatorul de 51.91% in ultimul an al analizei arata faptul ca societatea prezinta garantii pentru a beneficia de un nou credit.

Fig. 5.7.

Rata autonomiei financiare la termen (Raft) este considerata mai expresiva decat prima, deoarece exprima structura capitalurilor permanente care asigura o finantare indelungata a intreprinderii.

Raft =

Tabel 5.13. Rata autonomiei financiare la termen

Pe parcursul primilor trei ani ai analizei rata autonomiei financiare la termen a inregistrat valori superioare nivelului minim considerat ca fiind acceptabil. Tendinta inregistrata de indicator este de crestere reflectand o imbunatatire a autonomiei financiare la termen in ultimul an de analiza.

Cresterea ratei s-a datorat ritmului superior de modificare a capitalului propriu fata de capitalul permanent.

Indicatorul ne indica o situatie buna pentru intreprindere in ultimul an de analiza,din punct de vedere al autonomiei financiare la termen cu tendinta de imbunatatire.

Fig. 5.8.

Rata autonomiei financiare la termen

Raft =

Tabel 5.14. Rata autonomiei financiare la termen

Valorile pe care le inregistreaza rata autonomiei financiare la termen calculata dupa aceasta modalitate sunt inferioare valorii minime acceptabile in primii trei ani. Tendinta indicatorului in anii analizati este de crestere, ajungand in anul 2006 la nivelul de 144.08%.

Valoarea indicatorului din ultimul an s-a datorat cresterii capitalului propriu si reducerii datoriilor pe termen mediu si lung datorita rambursarii unei parti din acestea.

Faptul ca indicatorul are tendinta de crestere indica o imbunatatire a autonomiei financiare la termen.

Fig. 5.9.

5.2.3. Rata indatorarii

Rata indatorarii globale (Rig) ia in considerare totalul datoriilor fata de terti, indiferent de natura lor.

Rig =

Tabel 5.15. Rata indatorarii

Nivelul ratei indatorarii globale este situat pe intreaga perioada analizata sub limita maxima considerata acceptabila. In anul 2004 indicatorul a inregistrat o usoara crestere, dar in urmatorii doi ani ai analizei tendinta acestuia este de reducere, datorata ritmului superior de crestere a pasivului total fata de datoriile totale, datorii care in anul 2006 inregistreaza o reducere fata de anul anterior cu 21.51%.

Tendinta de reducere a indicatorului, reflecta reducerea indatorarii si respectiv cresterea autonomiei financiare a societatii.

Fig. 5.10.

Rata indatorarii la termen (Rit) se poate calcula in doua variante:

Rit =

Tabel 5.17. Rata indatorarii la termen

Valoarea ratei situata in jurul limitei maxime de 50% de-a lungul celor patru ani analizati indica o situatie favorabila pentru societate. Tendinta indicatorului este de reducere in ultimul an analizat, datorita faptului ca indicele capitalului permanent a depasit indicele datoriilor pe termen mediu si lung care au scazut in ultimii doi ani.

Fig. 5.11.

Rata indatorarii la termen (Rit)

Rit =

Tabel 5.18. Rata indatorarii la termen

Fig. 5.13.

In a doua varianta de calcul, rata indatorarii are deasemenea valorii care sunt superioare limitei maxim admisibile. Tendinta indicatorului este de reducere in 2005 si 2006, acesta inregistrand o scadere accentuata in ultimul an analizat ajungad de la nivelul de 101.14% in 2004, la 69.41% in 2005.

Aceasta tendinta reflecta o reducere a gradului de indatorare la termen datorata reducerii datoriilor pe termen mediu si lung si totodata cresterii capitalului propriu.

Concluzii

Din punct de vedere al randamentului financiar se constata urmatoarele:

o      rata de rentabilitate comerciala este situata sub valoarea considerata optima, prezenand totusi o imbunatattire in ultimii ani analizati

o      rata de rentabilitate economica inrgistreaza valori superioare fata de rata medie a dobanzii in perioadele analizate, avand un nivel acceptabil pentru intreprindere in afara de anul 2005,cat inregistreaza o valoare sub rata medie a dobanzii

o      rata de rentabilitate financiara are valori inferioare valorii minime considerate a fi acceptabila, deci este ingrijoratoare tendinta de reducere a ratei

Analiza ratelor de gestiune evidentiaza urmatoarele aspecte:

o      viteza de rotatie a activelor circulante prezinta o tendinta de reducere care nu este benefica intreprinderii, valorile sunt insa peste limita minima

o      viteza de rotatie a stocurilor scade,valorile sunt insa peste limita minima

o      viteza de rotatie a clientilor prezinta de asemenea o tendinta de reducere, mai ales in ultimii doi ani analizati

o      viteza de rotatie a furnizorilor are valori sub limita minima, dar valoarea indicatorului se imbunatateste in ultimul an

Sub aspecul lichiditatii si solvabilitatii constatam urmatoarele:

o      toate cele patru rate de lichiditate (generala, curenta, redusa si imediata) au valori inferioare limitei minime, reflectand o situatie dificila a intreprinderii sub aspectul disponibilului

o      solvabilitatea patrimoniala la termen are valori bune, peste limita, cu tendinta de crestere,exceptand anul 2004

o      capacitatea de rambursare a datoriilor este peste limia minima, cu tendinta crescatoare in ultimul an,exceptand anul 2005

Analiza echilibrului financiar scoate in evidenta:

o      existenta unui fond de rulment negativ pe intreaga perioada analizata, resursele permanente fiind insuficiente pentru a acoperi nevoile permanente

o      necessarul de fond derulment negativ in toti anii analizati, existand un surplus de resurse temporare in raport cu nevoile temporare

o      trezoraria neta negativa in toti anii, nu e o situatie favorabila deoarece FRN si NFR sunt negative

o      ratele de finatare a activelor imobilizate au valori peste limita considerata minima, din acest punct de vedere intreprinderea fiind intr-o situatie buna

o      ratele de finantare activelor ciclice din pasive ciclice sunt in afara limitelor normale

Din punct de vedere al structurii se constata:

o      imobilizarile corporale reprezinta majoritatea covarsitoare a imobilizarilor

o      rata creantelorprezinta o tendinta crescatoare si rata disponibilitatilor prezinta o tendinta descrescatoare

o      prin prisma ratelor de autonomie, stabilitate financiara valorile inregistrate de acestea indica o situatie buna, intreprinderea putand sa apeleze la imprumuturi noi pentru finantare

o      ratele de indatorare au valori sub limita considerata maxima si cu tendinta de reducere

Pentru imbunatatirea situatiei ar putea fi urmarite urmatoarele:

reviziurea tarifelor de cazare,obtinerea unor tarife mai ridicate, pentru a creste si rentabilitatea comerciala

incasarea contravalorii serviciilor prestate intr-o prioada de timp mai scurta, acest lucru avand si efecte benefice asupra lichiditatii intreprinderii

o gestionare mai atenta a stocurilor de materii prime si materiale, dimensionarea acestora functie de necesitatii, pentru ca acestea sa nu fie prea ridicate

CUPRINS

Introducere

Cap. 1 Analiza randamentului financiar

Analiza ratelor de profitabilitate

Analiza ratelor de rentabilitate

1.2.1. Rata rentabilitatii economice

1.2.2. Rata rentabilitatii financiare

Cap. 2. Analiza gestiunii activelor circulante si datoriilor pe termen scurt

2.1. Analiza gestiunii activelor circulante

2.1.1. Analiza gestiunilor stocurilor

2.1.2 Viteza de rotatie a creditului-client

2.1.3. Viteza de rotatie a creditului furnizor

2.1.4. Viteza de rotatie a datoriilor curente

Cap. 3. Analiza lichiditatii si solvabilitatii

3.1. Analiza lichiditatii

3.2. Analiza solvabilitatii

Cap. 4. Analiza echilibrului financiar

4.1. Analiza clasica a echilibrului financiar

4.1.1. Analiza fondului de rulment

4.1.2 Analiza necesarului de fond de rulment

4.1.3. Analiza trezoreriei nete

4.2. Analiza echilibrului cu ajutorul ratelor de finantare

4.2.1 Analiza gradului de finantare a activelor imobilizate

4.2.2. Analiza gradului de finantare a activelor circulante

Cap. 5. Analiza structurii financiare

5.1. Analiza structurii activului

5.1.1. Analiza structurii activelor imobilizate

5.1.2. Analiza ratei activelor circulante

5.2.Analiza structurii pasivului

5.1.2. Analiza ratei stabilitatii financiare

5.2.2. Rata autonomiei financiare

5.2.3. Rata indatorarii

Concluzii

Bibliografie..............................53

Anexe