CAPITOLUL 1

CONTINUTUL SI IMPORTANTA INVESTITIILOR

1.1. Conceptul de investitie

Investitiile reprezinta categorii de cheltuieli care angajeaza cel mai mult viitorul, fiind in acelasi timp cea mai redutabila punte de legatura intre generatii.

A investi inseamna a plasa un capital intr-o intreprindere.[1]

O alta definitie presupune plasarea de capitaluri in intreprinderi industriale, agricole, comerciale etc. cu scopul obtinerii de profituri, respectiv alocarea unor sume si a altor mijloace materiale pentru crearea de noi fonduri fixe, pentru largirea, reutilarea si modernizarea celor existente.

Cu alte cuvinte, prin investitii se poate asigura, atunci cand sunt rational folosite, progresul general al societatii, intelegand prin aceasta dezvoltarea rapida a tuturor sectoarelor economice si sociale, reducerea cheltuielilor de productie, cresterea nivelului de cultura si pregatire profesionala, a competitivitatii produselor si serviciilor, si nu in ultimul rand consolidarea pozitiei intreprinderii pe piata interna si externa, dar mai ales cresterea avutiei nationale.

De modul cum, cand si in ce domeniu de activitate investim ne putem astepta pe baza unei decizii investitionale optime la:

cresterea si perfectionarea capitalului productiv;

punerea in functiune a noilor capacitati de productie;

stabilirea unui raport optim intre venituri si cheltuieli;

o repartitie rationala a investitiilor la nivel micro si macroeconomic;

dezvoltarea activitatii de cercetare stiintifica;

cresterea competitivitatii produselor si serviciilor pe pietele externe.

Trecerea la principiile economiei de piata implica o schimbare radicala a opticii asupra activitatii investitionale determinata de:

circulatia din ce in ce mai libera a capitalului;

lupta de concurenta care devine tot mai acerba;

siguranta realizarii castigului asteptat (al avantajului economic), respectiv al profitului, deoarece a investi inseamna alocarea unor resurse pentru sporirea capitalului real, altminteri activitatea de investitie nu are sens.

Asadar, investitia presupune economisirea, acumularea unei parti din venit, urmarindu-se obtinerea unui castig in viitor. Aceste castiguri isi au izvorul in sporul de avutie datorat investitiilor de capital.

Pierre Massé spunea ca investitiile comporta urmatoarele elemente:

un subiect - persoana fizica sau juridica;

un obiect reprezentat de echipamente utilaje, instalatii in care se investeste;

un cost reprezentat de efortul care se face pentru a investi;

Tot Pierre Massé defineste investitiile ca fiind "totalitatea actelor de transformare a mijloacelor financiare in bunuri concrete".[2]

Deci, investitia este o cheltuiala prezenta care va produce efecte viitoare. Aceste efecte trebuie considerate in conditii de risc si incertitudine.

Pentru nevoile de comparatii in privinta investitiilor retinem acceptiunea data de ONU acestor cheltuieli, si anume:

Investitiile brute - care cuprind cheltuielile pentru realizarea capitalului fix nou, pentru repartitiile capitalului fix in functiune, cele pentru cresterea valorica a mijloacelor circulante si soldul miscarii capitalului strain;

Investitiile nete - care cuprind cresterea capitalului fix si a celui circulant.

Soldul miscarii capitalului strain apare ca diferenta intre fondurile intrate sub forma de imprumuturi, plasamente, investitii directe si sumele iesite ce reprezinta rambursari de rate, plata dobanzii, incasarea de profituri si dividende din partea detinatorilor de capital strain si repatrierea capitalului strain.

In modelele de crestere economica a lui Harrod, Domar si Keynes, investitiile sunt asimilate cu economiile in sensul ca sursa investitiilor reprezinta efortul de economisire al societatii. Daca acumularea reprezinta procesul de creare a fondurilor, investitiile reprezinta procesul de utilizare efectiva a acestor fonduri. In conceptia economica partea de venituri ce depaseste consumul o reprezinta economiile, care in cea mai mare parte sunt destinate pentru investitii. Desi uneori se pune semn de egalitate intre economii si investii ele nu sunt echivalente, tendinta de economisire fiind mai puternica.

In sens restrans investitiile sunt definite ca totalitatea cheltuielilor care se efectueaza pentru crearea de noi capitaluri fixe, inclusiv pentru inlocuirea celor uzate si cheltuielile pentru perfectionarea capitalului fix in functiune. Aceasta definitie a investitiilor in sens restrans corespunde investitiilor de capital.

Prin extindere sunt considerate investitii cheltuielile cu supravegherea realizarii viitorului obiectiv si pentru calificarea salariatilor care vor deservi unitatea nou construita, cheltuielile pentru demolari, exproprieri si amenajari.

Investitiile de capital au un rol deosebit de important in asigurarea dezvoltarii si restructurarii economiei nationale. indiferent de natura investitiei, fiecare agent economic investitor, in general, urmareste cu prioritate urmatoarele obiective:

accentuarea procesului de modernizare a bazei tehnice in conditiile restructurarii intregii productii materiale;

reducerea costurilor de productie si indeosebi a cheltuielilor materiale, problema apare cu atat mai importanta cu cat reducerea costurilor de productie se va face in conditiile ridicarii nivelului calitativ al produselor, diversificarii sortimentale si cresterii gradului de complexitate a acesteia;

cresterea calitativa si cantitativa a intregii activitatii de comert exterior si de cooperare economica internationala.

Sintetizand consideratiile mentionate definirea investitiilor trebuie sa releve ca:

reprezinta o plasare de fonduri banesti intr-o actiune, intr-un proiect sau operatie pentru a crea un spor de avutie, atat la nivelul individului, cat si al firmelor si societatii;

scopul urmarit nu consta numai in obtinerea sporului de bunuri si capacitatii de productie, ci si a unui castig, a unui profit;

reprezinta un flux al valorilor care au ca punct initial fondurile financiare, o parte a veniturilor si a economiilor realizate;

pentru a produce, in timp, acumularea viitoare de capital fix, este necesara functionarea normala a intregului sistem economic.

1.2. Clasificarea investitiilor

A.      Dupa destinatia si natura rezultatelor activitatii distingem:

investitii materiale concretizate in constructii de cladiri, achizitionarea de mijloace fixe si echipamente etc.;

investitii imateriale respectiv capitalul destinat pentru: perfectionarea si calificarea fortei de munca, dezvoltarea sistemelor de logica informatica a activitatii de cercetare-dezvoltare, dezvoltarea studiilor de marketing etc.

B.      Dupa destinatia obiectivelor de investitii distingem:

investitii productive

investitii neproductive

C.      Dupa destinatia cheltuielilor distingem:

investitii directe investitii colaterale investitii conexe Dupa modul de executie a lucrarilor distingem:

investitii executate in antepriza, respectiv de firme specializate;

investitii executate in sistem mixt (combinatie intre cele amintite anterior).

D.      Dupa caracterul lucrarilor distingem:

investitii pentru construirea de noi obiective, adica care nu au existat pana la declansarea activitatii de investitie;

investitii pentru reconstructii, prin care se urmarette readucerea obiectivului la starea initiala, daca de exemplu a fost supus unor calamitati naturale;

investitii de dezvoltare, care vizeaza extinderea capacitatilor de productie, construirea de noi spatii suplimentare pentru productie etc.;

investitii pentru amenajare, care urmaresc imbunatatirea conditiilor de munca, sa li se dea o alta destinatie, consolidarea unor elemente constructive, amenajarea cailor de acces etc.;

investitii pentru innoire, care presupun achizitia de noi mijloace fixe, echipamente etc. In scopul inlocuirii celor uzate fizic sau moral.

E.      Dupa stadiul de realizare distingem:

investitii neterminate la care valoarea lucrarilor realizate este in curs de executie;

investitii restante la care termenele de realizare sunt depasite;

investitii terminate la care obiectivele sunt realizate efectiv.

F.       Dupa structura tehnologica distingem:

lucrari de constructii-montaj, cum ar fi cladiri, montarea unor utilaje etc.;

achizitii de utilaje care necesita montaj, cum ar fi fixarea de fundatii, postamente, piloni etc.;

investitii pentru lucrari si exploatari geologice

alte investitii, cum ar fi proiectarea, pregatirea personalului pentru noi obiective etc.

G.     Dupa felul in care investitiile produc modificari in eficienta si rentabilitatea activitatii desfasurate distingem:

investitii cu efecte directe, care pot fi identificate in gestiunea investitorului.

Aici putem aminti investitiile alocate pentru constructia de noi obiective, extinderea capacitatilor de productie, introducerea progresului tehnic, implementarea unor sisteme informatice si informationale performante, retehnologizari etc.

investitii cu efecte indirecte, care fac referire la

a)          investitii alocate pentru protectia mediului inconjurator

b)         investitii pentru obiective social-culturale

c)          investitii strategice,

CAPITOLUL 2

POLITICA DE INVESTIRE a firmei

2.1. investirea - decizie financiara strategica

Strategia unei firme poate fi definita ca alegerea domeniilor in care firma se va angaja si determinarea intensitatii si naturii acestui angajament, tinand seama de concurenta si de mediul inconjurator firmei in viitor. Ea descrie modul in care aceasta urmareste sa-si atinga scopurile, tinand seama de ocaziile favorabile si nefavorabile ale mediului economic, resursele si capacitatile sale.

Orice plasament de capital pe termen mai lung in scopul obtinerii de profit reprezinta o investitie. Indiferent ca fondurile se plaseaza in active, imobilizate sau active circulante, investitia reprezinta o imobilizare importanta, ca volum si durata in timp, de capital, urmarind obtinerea unei rentabilitati viitoare optime. Prin urmare, decizia de investire conduce la o imobilizare de capital facuta in prezent, in speranta unei rentabilitati viitoare si care urmeaza sa se realizeze pe mai multe exercitii financiare in conditii de risc. [3]

Decizia de investire este o decizie strategica si este parte integranta a politicii generale a firmei. Ea inseamna nu numai o imobilizare de capital, ci si o anumita activitate utila plasata intr-un anumit segment al pietei, angajarea unei anumite cantitati de resurse naturale si umane, initierea si intretinerea unor relatii de afaceri cu firme din sectoare de activitate diferite, a caror cifra de afaceri este influentata pozitiv.

Procedura de alegere a investitiei presupune insa, pe langa evaluarea si compararea rentabilitatii proiectelor avute in vedere, in contextul strategiei generale a intreprinderii, si greutatile in obtinerea surselor de finantare. Daca selectia proiec­telor de investitii se face in functie de criterii financiare trebuie sa se tina cont, totodata, si de prioritatile dictate de politica intreprinderii in cadrul strategiei de dezvoltare a acesteia. Evident ca fiecare proiect se adopta pe baza unui studiu comercial, tehnic si financiar care sa justifice oportunitatea investitiei.

Abordarea contabila are in vedere valoarea patrimoniala (de piata), respectiv contravaloarea monetara a cumpararii / vanzarii unui activ la un moment dat si care poate fi valoarea de achizitie, valoarea de lichidare sau valoarea de inlocuire. Spre deosebire de aceasta, abordarea financiara are in vedere valoarea economica a unei investitii, data de marimea fluxurilor de incasari viitoare actualizate pe baza costului de oportunitate, el insusi determinat de riscul economic propriu proiectului de investire si de gradul de rentabilitate al altei oportunitati oferite.

Orice decizie de investire sau de pastrare a unui obiectiv construit are loc in conditiile cand valoarea economica este mai mare sau cel putin egala cu valoarea de piata a acestuia, dupa cum orice decizie de dezinvestire se va lua cand valoarea economica < valoarea de piata .

Rentabilitatea unui proiect de investitii se stabileste nu atat in functie de durata normala de functionare a obiectivului, cat de durata de viata economica, adica de perioada in care obiectivul genereaza o rentabilitate optima.

Cand durata normala de functionare este lunga, din considerente de prudenta, exista practica de a determina fluxurile financiare de intrare (pozitive), pe o perioada mai scurta - spre exemplu, pe 10 ani- urmand ca restul sa fie considerat ca valoare reziduala care, corectata cu incidenta fiscala (taxa pe valoarea adaugata aferenta vanzarii catre terti a valorii reziduale) va majora fluxul de intrare in ultimul an al duratei de viata economica a obiectivului.

2.2. ALEGEREA VARIANTEI OPTIME A INVESTITIEI

O prima etapa pe linia de investire o constituie preselectia proiectelor, astfel incat ele sa raspunda obiectivelor generale ale intreprinderii, sa se incadreze in posibilitatile maxime de finantare, de recrutarea fortei de munca in vederea exploatarii obiectivului.

Proiectele ramase in competitie dupa preselectie urmeaza a fi studiate sub aspectele comercial, financiar, tehnic etc.

Studiul comercial sau de marketing este, fara indoiala, cel mai important intrucat insasi rentabilitatea este functie de cifra de afaceri posibil de realizat. In aceasta ordine de idei este cazul sa se decida asupra cantitatii produselor sau serviciilor ce se vor lansa pe piata cu noul proiect, cu luarea in consideratie a posibilitatilor aparitiei unor intreprinderi concurente, a conditiilor interne sau extreme de productie sau desfacere.

Studiul tehnico-economic rezolva problemele constructive, solutiile adoptate, ordinea executiei, costul total si pe elemente componente ale proiectului, costul exploatarii dupa darea in functiune.

Studiul fiscal porneste de la faptul ca investirile, cu consecintele lor asupra cresterii valorilor materiale, sunt obiectul impunerii fiscale, sub aspecte diverse: profit, taxa pe valoarea adaugata etc. Studiul fiscal tine seama de eventualele masuri fiscale de incurajare a investirilor, mai ales in perioada de somaj sau recesiune; se poate proceda la o inventariere a acestor reglementari fiscale de care poate beneficia un investitor: subventii, exonerari partiale, amortizari accelerate etc. Stimulentele fiscale au, de regula, durate limitate, astfel incat investitorul trebuie sa fie atent pentru a beneficia din plin sau sa astepte o perioada favorabila.

Studiul de personal comensureaza nevoile ca numar si categorii de personal utilizate in faza de executie sau de exploatare, cheltuielile pentru formarea personalului.

In sfarsit, studiul financiar analizeaza posibilitatile de folosire a diverselor surse de finantare, posibilitatile de autofinantare, posibilitatile de a obtine imprumuturi pe termen lung si mijlociu, posibilitatile de crestere a capitalului propriu, costul capitalului.

Toate aceste studii nu trebuie sa dureze prea mult pentru a nu risca luarea dupa depasirea momentului optim. Organele financiare din intreprindere vizeaza informatiile din studiile efectuate, le compara si le estimeaza pentru a conducerii in vederea adoptarii variantei optime de investire.

In urma studierii documentatiei enuntate si evaluarii principalelor caracteristici ale proiectelor (capital investit, venituri din exploatarea proiectului, durata economica, valoarea reziduala etc.), este posibila utilizarea diverselor criterii financiare pentru compararea si ierarhizarea proiectelor studiate, in vederea deciziei de investire. Pot fi utilizate trei criterii financiare de selectare a proiectelor de investire: criteriul rentabllitatii, criteriul lichiditatii si criteriul riscului.

2.3. Surse de finantare a investitiilor

Asigurarea la timp a resurselor pentru acoperirea financiara a investitiilor este o necesitate de prim ordin si un obiectiv al finantelor intreprinderii. Investitiile presupun o imobilizare insemnata de capital, ceea ce ridica cu acuitate necesitatea procurarii sau asigurarii acestora astfel incat sa se evite aparitia unor investitii incepute si neterminate din lipsa de resurse. investitorii nu trebuie sa dispuna neaparat, inca de la inceput, de intreaga suma ce urmeaza sa acopere cheltuielile de investitii. Orice intarziere a formarii resurselor in raport cu aparitia obligatiilor de plata poate conduce la intreruperea realizarii investitiilor, la prelungirea termenului de dare in folosinta, la pierderi efective concretizate in imobilizari de capital in investitii incepute si neterminate.

Asigurarea din timp a resurselor pentru investitii are in vedere capitalul propriu existent sau posibilitatile certe de largire a acestuia, cat si eventualele imprumuturi contractate cu bancile sau alte institutii financiare.

2.3.1. Surse de finantare a investitiilor pentru societati comerciale si regii autonome.

Pentru finantarea investitiilor la nivelul societatilor comerciale cu capital de stat si a regiilor autonome participa urmatoarele surse:

a) Fondul de amortizare. Prin destinatia sa fondul de amortizare este menit inlocuirii activelor imobilizate, formand principala resursa proprie de finantare a obiectivelor de investitii. Marimea acestei surse se stabileste anual, prin planul de amortizare utilizandu-se exclusiv pentru constituirea fondurilor destinate finantarii

b) Profitul. Pentru societatile comerciale profitul reprezinta o resursa importanta de finantare a investitiilor, atat in cazul inlocuirii, dar mai ales pentru dezvoltarea si largirea activelor imobilizate existente si pentru obiective noi. Rolul beneficiului in finantarea investitiilor decurge din ponderea lui ridicata in ansamblul resurselor de finantare, dar si din faptul ca folosirea beneficiului in acest scop actioneaza ca o parghie pe linia cointeresarii intreprinderilor si stimularii raspunderii lor.

Cuantumul profitului ce poate fi prelevat anual pentru finantarea investitiilor se stabileste de consiliile de administrate in functie de valoarea totala a investitiei, de volumul celorlalte surse existente, de marimea beneficiului anual de realizat si de alte sarcini ce urmeaza a fi acoperite, in mod necesar, din beneficiu.

c) Alte surse. In aceasta categorie intra sumele obtinute din lichidarea activelor imobilizate, din vanzari de active, precum si din valorificarea unor materiale ce rezulta din pregatirea terenului pentru constructii, din saparea fundatiilor, din lichidarea constructiilor provizorii de pe santier etc.

Activele imobilizate scoase din functiune ca urmare a uzarii fizice si morale contin, de cele mai multe ori, o valoare reziduala, care n-a putut fi recuperata prin amortizare. De aici decurge necesitatea recuperarii acestei valori reziduale, cea ce se realizeaza in procesul lichidarii. Daca in procesul lichidarii activelor imobilizate intreprinderea efectueaza anumite cheltuieli pentru demolare, montare, sortare, transport, vanzare etc., acestea se suporta din sumele obtinute din lichidari si ceea ce ramane constituie resurse pentru finantarea investitiilor.

d) Mobilizarea resurselor interne. Spre deosebire de resursele amintite mai sus si care se depun in cont la banca, mobilizarea resurselor interne pentru investitii, desi reprezinta o resursa pentru finantarea investitiilor, nu se poate concretiza intr-un cont la banca. Specificul acestor resurse este de a se consuma pe masura aparitiei ori influentand direct asupra necesarului de finantat.

Mobilizarea resurselor interne nu este sinonima cu economii de resurse, dupa in imobilizarea nu inseamna risipa, sau actiuni negospodaresti. Mobilizarea si imobilizarea apar numai cu caracter temporar, pe parcursul executarii investitiei, pe trimestre sau pe ani, urmand ca pana la incheierea lucrarilor ele sa se compenseze.

Orice crestere de sold a unui cont de activ care evidentiaza investitii reprezinta o crestere de stoc care a ocazionat un consun banesc, fara a se fi materializat efectiv in lucrari de investitii; prin urmare, acele stocuri apar ca fiind imobilizari. Dimpotriva, orice scadere de sold de la o perioada la alta va insemna atragerea in circuitul economic a stocurilor imobilizate si va reprezenta, deci, mobilizari.

La conturile de pasiv situatia este inversa: orice crestere de sold reprezinta mobilizare, adica se materializeaza in lucrari de investitii pe seama resurselor tertelor persoane (juridice sau fizice) si, dimpotriva, orice scadere de sold prezent; o imobilizare, respectiv se achita datoria catre furnizori, antreprenori etc.

Mobilizari = - A + P

Imobilizari = + A - P

in care:

- A + A = descresterea sau cresterea de sold a conturilor de activ;

+ P - P = cresterea sau descresterea de sold a conturilor de pasiv de la o perioada  la alta.

Practic, calculul mobilizarilor sau imobilizarilor de resurse interne pentru investitii se realizeaza pornind de la evolutia preliminata a soldurilor finale ale stocurilor de utilaje, materiale, alte active si pasive estimate la lucrari de investitii.

2.3.2. Resurse pentru finantarea investitiilor in sectorul privat

Sursele finantarii investitiilor pentru intreprinderile cu capital privat pot diferi, in functie de modul de organizare a respectivelor unitati, insa unele dintre ele vor fi, desigur, comune.

Pentru societatile pe actiuni sursa initiala pentru finantarea investitiilor se poate constitui sub forma unui capital social, prin emisiunea de actiuni care face ca fiecare cumparator sa devina coproprietar al respectivei intreprinderi; pe parcursul functionarii lor societatile anonime pe actiuni pot sa-si finanteze noile investitii utilizand fondul de amortizare si o parte din profitul realizat, prin emitere si vanzare noi actiuni, care conduc la cresterea capitalului social, prin imprumuturi de finantare sau de la institutii financiare, precum si prin credite bancare pe termen mijlociu.

In functie de sursele utilizate, se contureaza doua cai de finantare a investitiilor.

a) finantarea prin fonduri proprii

-autofinantare - sau finantare interna

-cresteri de capital:

-noi aporturi in numerar

-incorporarea rezervelor

-conversiunea datoriilor

b) finantarea prin angajamente la termen:

-apelul la economiile publice (imprumuturi obligatare);

-imprumut de la institutii specializate;

-credite bancare pe termen mijlociu si lung;

-credit-bail.

2.4. Clasificarea proiectelor de investitii

In sens financiar, investitia reprezinta renuntarea la o suma de bani, prezenta si certa, in speranta obtinerii unor venituri viitoare superioare, dar probabile:

achizitionarea unui utilaj pentru cresterea productivitatii muncii;

constructia unui spatiu de productie;

cumpararea unor active financiare (actiuni, obligatiuni) etc.

In sens contabil, investitia presupune alocarea unei sume de bani disponibile pentru procurarea unui activ imobilizat, care va genera fluxuri de numerar viitoare (venituri) si va determina cheltuieli de exploatare ce trebuie acoperite din venituri.

Clasificarea proiectelor de investitie se poate face in functie de mai multe criterii:

scopul in care au loc;

riscul care-l implica, etc.

In general, clasificarea proiectelor de investitie la care recurg firmele cuprinde urmatoarele categorii de investitii:[4]

A.       De inlocuire: mentinerea afacerii.

Aceasta categorie include cheltuielile cu inlocuirea unui echipament invechit sau defect, utilizat la producerea unor produse profitabile. Aceste proiecte sunt necesare in cazul in care firma isi continua afacerile curente.

B.       De inlocuire: reducerea costului

Aceasta categorie se refera la cheltuielile cu inlocuirea unui echipament inca utilizabil, dar invechit. Scopul acestor cheltuieli este de a reduce costurile cu salariile, materialele sau alte elemente de cost, cum ar fi electricitatea. Aceste decizii necesita analize detaliate pentru a sustine necesitatea acestor cheltuieli.

C.       De dezvoltare (extindere) a produselor sau pietelor.

Aici se includ cheltuielile pentru cresterea volumului si gamei produselor sau extinderea de burselor. Aceste decizii sunt mai complexe, deoarece ele necesita o consideratie explicita a cererii viitoare, a produselor firmei de catre piata, ceea ce implica luarea deciziei finale in aceasta privinta la un nivel inalt in cadrul firmei.

D.       De dezvoltarea prin introducerea de noi produse sau cucerirea de noi piete.

Aici se includ cheltuielile necesare producerii unui nou produs sau cucerirea de noi piete. Aceste proiecte includ decizii strategice care pot schimba fundamental natura afacerii si ele necesita, in mod normal, cheltuieli importante pe o perioada lunga de timp. Ca urmare, este necesara o analiza foarte detailata, iar decizia finala este luata de consiliul de administratie.

E.       Proiecte de protectie a mediului.

Cheltuielile aferente sunt cunoscute si sub denumirea de investitii obligatorii sau proiecte non-profit.

F.        Alte investitii, care nu sunt incluse in categoriile precedente.

Clasificarea prezentata poate fi sintetizata in trei categorii largi ale proiectelor de investitii:

a)      de expansiune - care sunt cele destinate sa imbunatateasca capacitatea firmei de a produce si vinde produsele sale (decizia de a adauga o noua linie tehnologica, construirea unei noi uzine etc.);

b)      de inlocuire - se inlocuiesc echipamentele uzate;

c)      proiecte de reglare - care nu furnizeaza in mod direct beneficii cash firmei, dar ajuta ca activitatea acesteia sa poata continua (in special cele legate de mediul inconjurator).

2.5. Elementele financiare ale investitiei

In evaluarea investitiilor, trebuie sa se tina seama de caracteristicile financiare ale eforturilor si efectelor acestora. In timp ce efortul de investitii este intotdeauna masurabil, efectul investitiilor este greu de masurat datorita fie caracterului unor investitii (cele socio-umane), fie din cauza incertitudinii efectelor viitoare. Cu toate acestea, efortul si efectul unei investitii pot fi surprinse prin urmatoarele elemente ce caracterizeaza o investitie:

A.       Cheltuielile pentru investitii cuprind, in general, costul de achizitie al echipamentului, utilitarilor si pamantului, alte costuri referitoare la investitii (transport, instalatii, personal suplimentar etc.), necesarul suplimentar de capital de lucru net si costuri de oportunitate (de exemplu, pamantul utilizat pentru proiect, pamant care poate fi si vandut).

Costul de oportunitate este costul implicat de renuntarea la o ocazie favorabila. De exemplu, atunci cand un fabricant de masini se hotaraste sa lanseze un nou model, vanzarile din celelalte modele, in mod normal, cunosc un regres. Fluxul de numerar pierdut pentru aceste modele constituie un cost de oportunitate, care este un cost implicit, nu explicit.

B.       Durata de viata a investitiei poate avea urmatoarele exprimari:

durata de viata tehnica determinata de caracteristicile tehnico-functionale specifice fiecarui bun de investitie;

durata contabila (fiscala) stabilita pentru perioada de recuperare integrala a valorii initiale a investitiei pe calea amortizarii;

durata de viata economica (comerciala) .

C.       Beneficiile suplimentare sau economiile (de materiale, manopera) preconizate a se obtine prin exploatarea investitiei sunt fluxuri de numerar (cash flow) marginale determinate de punerea in functiune a obiectivului de investitii. Pentru a usura intelegerea, vom imparti fluxurile de numerar in trei segmente: investitia initiala, fluxul de numerar din exploatare si fluxul de numerar terminal.

a)           investitia initiala este fluxul de numerar net existent la inceputul proiectului respectiv (la timpul zero)

b)           fluxul de numerar din exploatare este fluxul de numerar net asteptat de-a lungul vietii economice a proiectului. El se refera la numerarul generat de exploatare (operatiuni): profit + amortizare.

Estimarea fluxurilor de numerar viitoare este, poate, cea mai eficienta si necesara sarcina in alocarea capitalului.

Totalul fluxului numerarului (cash flow) include fluxul numerarului din exploatare ajustat cu capitalul cheltuit si cel pentru suplimentarea capitalului de lucru.

Cash flow (CF) din operatiuni se poate scrie sub forma relatiei:

CF de exploatare = (intrarile de CF - iesirile CF)(1 - T) + A x T

unde: T = rata impozitului pe profit

A = amortizare

Fluxurile de numerar utilizate in alocare capitalului sunt, in general, clasificate ca in fig.2:

	Fluxuri de numerar

	Fluxuri de intrare a numerarului							Fluxuri de iesire a numerarului

Fig. 2 - Clasificarea fluxurilor de capital

c)    fluxul de numerar terminal este fluxul de numerar net, pozitiv sau negativ, existent la finele proiectului.

D.       Valoarea reziduala exprima valoarea posibila de realizat dupa incheierea duratei de viata a investitiei (prin vanzare etc). Castigul de capital obtinut astfel, mareste profitul impozabil, iar pentru a reduce impactul fiscal, unele legislatii acorda scutiri de impozit pentru o parte din castigul de capital.[5]

CAPITOLUL 3

DECIZIA DE INVESTITII SI ALOCAREA CAPITALULUI

3.1. INVESTITIILE DE CAPITAL

In principal, ele implica alocarea lichiditatilor, acum sau in viitorul apropiat, in speranta obtinerii unui profit in viitor (care de cele mai multe ori este indepartat, a se vedea cazul Clarke Foods)[6]. investitiile de capital au urmatoarele caracteristici:

- o valoare minima, determinata de consiliul de conducere; 

- ele apar in bilant drept active fixe sau active pe termen lung;

- de obicei se amortizeaza pe o perioada oarecare de timp sau li se reactualizeaza periodic valoarea. Perioada de timp luata in calcul este, de regula, durata normala a acestora, dar de multe ori aceasta poate fi obiectul deciziei arbitrare;

- sunt achizitionate in primul rand pentru a fi folosite in cadrul firmei si nu pentru a fi revandute;

- activele achizitionate sunt proprietatea firmei si sunt controlate de catre aceasta.

Discutiile recente pe tema reprezentarii in contabilitate a acestor informalitati au ridicat problema investitiei in active necorporale, cum sunt: marcile, dezvoltarea aptitudinilor personalului firmei, programe de calculatoare, cercetare si creare de noi produse.

In anii optzeci valoarea activelor necorporale aparea in bilant. Probabil ca, in viitor, daca aceste active necorporale vor fi considerate active fixe, cheltuielile ocazionate de acestea vor fi evaluate folosind aceleasi tehnici de calcul ca si in cazul proiectelor traditionale de investitii.

3.2. EVALUAREA PROIECTELE DE INVESTITII

Evaluarea proiectelor de investitii de capital si a impactului acestora asupra rezultatelor financiare ale firmei constituie o necesitate. Tehnicile folosite in stabilirea viabilitatii proiectelor iau in considerare trei variabile: lichiditatile, factorul timp si riscul. Exista trei tehnici importante de evaluare:

- perioada de recuperare a investitiei;

- calculul ratei profitului;

- fluxul de numerar scontat (FNS);

- valoarea actuala neta (VAN);

- rata interna a profitului, in procente.

Perioada de recuperare a investitiei

Aceasta perioada reprezinta, pur si simplu, numarul de ani in care se recupereaza banii investiti intr-un anumit proiect. Caracteristicile principale ale acestei metode sunt:

Puncte tari

. Este simplu de aplicat. Ea ne arata momentul in care firma isi va recupera banii pentru a-i reinvesti.

. indica gradul de risc pe care il implica fiecare proiect. Acest risc devine tot mai mare odata cu cresterea perioadei de recuperare.

Puncte slabe

. Nu diferentiaza proiectele in functie de rata profitului, care poate varia extrem de mult de la un proiect la altul, mai ales in stadiile de inceput ale acestora.

. Nu arata profiturile ce apar dupa perioada de recuperare.

. Datorita caracterului foarte abstract, nu pune in evidenta dobanda care s-ar fi putut obtine daca banii ar fi fost investiti intr-un alt mod si nici costul capitalului necesar finantarii investitiei.

Calculul ratei profitului

Aceasta valoare reprezinta profiturile anuale medii calculate ca pondere in valoarea medie a investitiei. Caracteristicile esentiale ale acestei metode sunt:

. bazandu-se pe profit, aceasta rata pune in ecuatie datele oferite de sistemul de raportare financiara de la nivelul firmei si diviziunilor ei organizatorice;

. se ignora factorul timp atunci cand se calculeaza intrarile de numerar.

Fluxul de numerar scontat (FNS)

Procesul de scontare reprezinta modalitatea prin care valoarea in timp a banilor investiti este luata in considerare in procesul de luare a deciziei. Valoarea in timp a banilor investiti este o simpla recunoastere a faptului ca 1 £ astazi valoreaza mai mult decat 1 £ in viitor, deoarece banii sunt aducatori potentiali de dobanda. Valorile actuale sunt folosite pentru a aduce sumele ce vor fi incasate in viitor la valoarea lor de astazi.

3.2. EVALUAREA PROIECTELE DE INVESTITII

Prima etapa o reprezinta descrierea cat mai corecta si mai completa a proiectului. Adeseori, decizia luata se indeparteaza foarte mult de proiectul initial de investitie. In mod obisnuit, proiectele de mici dimensiuni pot fi aprobate pe plan local, acolo unde toata lumea cunoaste in detaliu necesitatea acestuia.

Proiectele mari impun aprobarea consiliului de conducere, de aceea prezentarea lor trebuie sa fie clara si convingatoare.

In toate proiectele importante necesita, de obicei, sprijinul unui membru al consiliului de conducere. Acesta trebuie sa sustina neconditionat proiectul pentru a obtine aprobarea sa de catre colegii din consiliul de conducere. Exista o legenda care spune ca in una din firmele aflate printre primele 100 de companii, toate deciziile majore privind investitiile de capital sunt luate in cele din urma, in mod autocratic, de catre seful executiv al acesteia. Se fac toate analizele referitoare la perioada de recuperare a investitiei, fluxul de numerar scontat (FNS) si rata interna a profitului (RIP). Propunerile contin date exhaustive furnizate de cercetarea de piata, ele trebuind sa fie cantaride cu grija de strategii firmei. Care sunt indicatorii de baza in luarea deciziei? Toate elementele deja mentionate sunt luate in considerare, dar hotaratoare nu este o valoare, ci semnatura membrului consiliului de conducere care sprijina proiectul. Experienta dobandita pe care acesta o are in ceea ce priveste conducerea proiectelor de investitii, corelata cu gradul de angajare personala in realizarea proiectului respectiv sunt percepute drept cel mai sigur indicator al succesului proiectului, prin combinarea aptitudinilor personale cu solidele cunostinte operational si de piata. Exista si un efect secundar major. Membrii executivi ai consiliului de conducere sprijina doar acele proiecte care mai mult ca sigur vor atinge rata profitului previzionat, aceasta datorita faptului ca propria reputatie, precum si implicarea in proiectele de investitii viitoare depind de performantele atinse de proiectul anterior. Aceasta conduce doar la aprobarea proiectelor cu un grad scazut de risc, dar si cu rate ale profitului previzibile.

Descrierea proiectului reprezinta etapa hotaratoare a procesului de ,,vanzare' a proiectului catre factorii de decizie ai firmei. Multe proiecte valoroase nu sunt acceptate deoarece punctele lor tari sunt subevaluate in momentul prezentarii lor. Tot atat de intelept este si sa se supraevalueze beneficiile ce le-ar aduce un proiect. Efectuarea unei revizii contabile dure la incheierea unui proiect de investitii devine din ce in ce mai raspandita. Aceasta analiza contabila a performantelor proiectului se face de obicei la doi ani dupa implementarea acestuia. Comparatiile intre realizari, proiectul initial si planu-rile de executie sunt destinate sa ajute la perfectionarea procesului de pregatire a viitoarelor proiecte.

3.4. Metode de alocare a capitalului (de alegere a investitiilor)

Un conducator are de ales intre mai multe metode de alocare a capitalului la evaluarea unei decizii de investire. Cele mai simple sunt: rata rentabilitatii contabile (RRC) si termenul de recuperare a investitiei (payback period). Alte metode cum ar fi: valoarea prezenta neta (VPN), rata interna de rentabilitate (RIR) si indicele de profitabilitate (IP) sunt mai exacte deoarece ele iau in considerare in mod explicit costul capitalului si valoarea in timp a banilor.[7]

3.4.1. Metoda ratei rentabilitatii contabile

RRC presupune calcularea ratei rentabilitatii unui proiect utilizand profitul net mediu si cheltuielile medii cu investitia. Aceasta metoda nu include conceptele de valoare in timp a banilor si fluxul numerarului. Metoda RRC calculeaza indicele avand la numarator profitul net mediu anual (P/N) si la numitor cheltuiala totala initiala cu investitia (I):

unde: P = profitul net al perioadei

I = investitia initiala

N = viata economica a proiectului

3.4.2. Metoda termenului de recuperare(payback period)

Termenul de recuperare reprezinta numarul de ani acceptat de firma pentru recuperarea investitiei initiale. Recuperarea are loc atunci cand fluxul cumulat de numerar net intrat in firma minus investitia initiala egal cu zero.[8]

Perioada de recuperare este timpul t astfel incat:

Regula privind luarea deciziei de alegere a unui proiect in functie de termenul de recuperare este urmatoarea:

- daca t < t cerut (impus) proiectul se accepta

- daca t > t cerut (impus) proiectul se respinge

- daca t = t cerut (impus) proiectul este indiferent

In cazul a doua proiecte concurente se alege proiectul cu perioada de recuperare cea mai scurta.

Acest indicator asigura o alegere a variantelor de investire in functie de rapiditatea recuperarii capitalului investit. Este o metoda simpla de luare a deciziei de investire care evalueaza riscurile. Prin aceasta metoda se exclud investitiile care recupereaza capitalul investit intr-o perioada mai mare de timp, deoarece riscul de nerecuperare creste proportional cu aceasta perioada. Datorita faptului ca metoda termenului de recuperare ignora valoarea banilor in timp si nu ia in considerare fluxurile de numerar care pot creste dupa termenul de recuperare, ea elimina de la selectie proiectele de investitie cu o rentabilitate buna, dar pe termen lung, fapt ce poate fi esential pentru o firma.

Din aceasta cauza, termenul de recuperare nu este un criteriu corespunzator de luare a deciziei de investire.

Unele firme utilizeaza o varianta a termenului de recuperare, si anume, termenul de recuperare actualizat prin actualizarea fluxurilor de numerar de intrare. El se defineste ca timpul necesar pentru a se acoperi investitia de catre fluxurile viitoare de numerar actualizate.

3.4.3. Metoda valorii prezente nete (VPN)

Aceasta metoda se bazeaza pe actualizarea fluxurilor de numerar viitoare, adica tine seama de valoarea in timp a banilor. Ea se obtine ca diferenta intre valoarea prezenta a veniturilor viitoare si valoarea prezenta a investitiei. Ecuatia valorii nete prezente este:

unde: CF_t = fluxul de numerar anual generat de proiect in perioada t;

I_o = investitia initiala;

N = durata de viata asteptata a proiectului;

k= costul capitalului (rata de actualizare care se situeaza in jurul ratei dobanzi) care depinde de riscul implicat de proiect.

Regula privind luarea deciziei in functie de VPN este urmatoarea:

- daca VPN > 0  proiectul se accepta

- daca VPN < 0  proiectul se respinge

- daca VPN = 0  proiectul este indiferent.

Cand VPN este pozitiva, firma este in pozitia in care genereaza profituri nete superioare celor necesare recuperarii investitiei initiale si acest lucru se realizeaza tinand seama de rata de actualizare k a investitiei. Aceasta crestere de fonduri generate de proiect vor fi folosite pentru alte scopuri de catre firma.

Metoda VPN presupune ca fluxurile de numerar (profiturile nete) sunt constant reinvestite pe piata financiara la nivelul ratei k, de actualizare.

3.4.4. Metoda ratei interne de rentabilitate (RIR)

Metoda ratei interne de rentabilitate este un concept al fluxului de numerar actualizat. RIR este diferita ca rata de actualizare care face sa existe egalitate intre valoarea prezenta a intrarilor de fluxuri de numerar viitoare pentru un proiect si costul investitiei acestui proiect. Rata interna de rentabilitate poate fi gasita rezolvand ecuatia urmatoare, in care necunoscuta este RIR:

unde:  CF_t =fluxul numerarului in perioada t

I_o = costul initial al investitiei

RIR =rata interna de rentabilitate a proiectului

Rata interna de rentabilitate este, deci, rata de actualizare care face VPN sa fie zero. Aceasta afirmatie rezulta din ecuatia urmatoare:

VPN

Pentru alegerea unui proiect, rata interna de rentabilitate a acestui proiect este comparata cu costul capitalului solicitat, rata prag, k. Regula privind luarea deciziei in functie de rata interna de rentabilitate este urmatoarea:

- daca RIR > k proiectul se accepta

- daca RIR< k proiectul se respinge

- daca RIR= k proiectul este indiferent

Rata interna de rentabilitate are doua dezavantaje:

1.Daca costurile si veniturile perioadei pentru un proiect isi schimba semnul mai mult de o data(costurile exced veniturilor dand fluxuri negative, alternand cu cazul cand veniturile exced costurile dand fluxuri pozitive)pe durata de viata a unui proiect, nu poate fi fundamentata o solutie numai luand in considerare criteriul ratei rentabilitatii interne

2.In unele cazuri acest criteriu poate da o alta ordine de preferinta pentru un anumit proiect decat metoda VPN.

Calcularea RIR

a)Calcularea RIR cand fluxurile de numerar sunt constante

Cand fluxurile de numerar pentru un proiect sunt aceleasi in fiecare an, se foloseste formula particulara a RIR pentru un numar de ani de viata ce tinde spre infinit:

Daca durata de viata a obiectivului de investitie este redusa, bineinteles ca formula de mai sus nu poate fi utilizata.

b)Calcularea RIR prin incercari

Utilizand aceasta metoda trebuie, mai intai, calculata valoarea prezenta a fluxurilor de numerar generate de proiect.

Rata de actualizare folosita pentru acest lucru este selectata in mod arbitrar, prin incercari, eliminand rate de rentabilitate(de actualizare)nerezonabile. Daca valoarea prezenta a fluxurilor de numerar, calculata pe baza unei anumite rate de actualizare, este mai mare decat costul investitiei initiale, prin cresterea ratei de actualizare se obtine scaderea valorii prezente. Invers, daca valoarea prezenta a fluxurilor de numerar, este mai mica decat investitia initiala, prin scaderea ratei interne de actualizare se ajunge la cresterea valorii prezente. Valoarea ratei interne de rentabilitate este gasita atunci cand rata de actualizare cu care se lucreaza face sa existe egalitatea intre valoarea prezenta a fluxurilor de numerar si valoarea investitiei sau, ceea ce inseamna acelasi lucru, valoarea prezenta neta sa fie zero.

c)Calcularea RIR cu ajutorul procedeelor matematice

Rata interna de rentabilitate se poate selecta intr-o maniera sistematica astfel incat ecuatia de definire a RIR sa tinda spre zero. Pentru aceasta exista metode de rezolvare a ecuatiilor polinominale cu ajutorul calculatoarelor si computerelor. Spre exemplu, utilizand un calculator financiar sau un computer, prin simpla introducere a fluxurilor de numerar de intrare (pozitive) calculatorul sau computerul gaseste RIR cautata.

Daca rata interna de rentabilitate excese costul fondurilor utilizate pentru finantarea (rata dobanzii, rata veniturilor ceruta de actionari, etc) unui proiect, ramane un surplus dupa plata capitalului si astfel, acest surplus creste capitalul propriu al firmei.

Deci, prin alegerea unui proiect a carui RIR este mai mare decat costul capitalului se obtine cresterea valorii capitalului firmei. Pe de alta parte, daca rata interna a rentabilitatii este mai mica decat costul capitalului, proiectul respectiv reduce profiturile si implicit veniturile actionarilor.

Indicele de profitabilitate

IP exprima rentabilitatea relativa a investitiei pe intreaga durata de viata a acesteia. Aceasta metoda arata valoarea prezenta a beneficiilor pentru un cost de un leu investitie si acest indice se mai numeste indice beneficiu/cost.

Un proiect independent trebuie sa fie acceptat numai daca IP este mai mare decat 1. Firma trebuie sa fie indiferenta in alegerea proiectului daca IP este egal cu 1 (punctul critic) si trebuie sa respinga proiectul daca IP al acestuia este mai mic ca 1. In cazul a doua sau mai multe proiecte concurente se alege proiectul cu IP cel mai mare.

3.4.5. Valoarea prezenta neta si analiza punctului critic

Dinamica afacerilor unei firme si pietele pe care aceasta opereaza cer ca proiectele de investitii sa fie analizate luand in considerare factori ce privesc concurenta, abandonarea unor proiecte vechi si nevoia de inlocuire a acestora, precum si alte proiecte ale firmei, care, intr-un fel sau altul au o legatura cu proiectele care se evalueaza. Valoarea prezenta neta a unui proiect creste in conditiile lipsei concurentei sau a altor imperfectiuni ale pietei si poate fi erodata atunci cand imperfectiunile se inmultesc si concurenta din partea altor firme creste. In aceste conditii, luarea in considerare in analiza investitiei a acestor situatii este necesara si utila.[9]

Analiza punctului critic este folosita pentru evaluarea fluxurilor de numerar aferente proiectelor si evalueaza aceste fluxuri in functie de diferite conditii ale pietei.

In analiza traditionala a punctului critic, discutata in acest capitol, punctul critic este numarul de unitati Q ce trebuiesc produse pentru ca profitul net sa fie 0.

Ecuatia traditionala pentru aceasta analiza este:

sau

In care : Q^x = cantitatea corespunzatoare punctului critic

P = pretul pe unitate

V = costul variabil unitar

F = costurile fixe totale

T = rata impozitului pe profit

Modelul VPN -punct critic incorporeaza in ecuatia anterioara amortizarea (A), rata impozitului pe profit si costul capitalului (k):

Punctul critic se stabileste calculand din aceasta ecuatie pe Q care face ca VPN sa fie egala cu zero.

Relatia dintre Q si VPN poate fi sintetizata astfel :

Relatia dintre Q si VPN, cand k este dat ; Cand costul capitalului k, este fixat, exista o relatie direct proportionala intre Q si VPN. Crescand numarul de unitati produse, creste, de asemenea si VPN.

Relatia dintre k si VPN, cand Q este dat: O crestere a costului capitalului are efect negativ asupra VPN. Un cost ridicat al capitalului presupune un volum mai mare al vanzarilor pentru atingerea punctului critic. Astfel rata de actualizare este un factor important in analiza dinamica a punctului critic.

3.4.6. Comparatia intre metodele VPN si RIR

Valoarea prezenta neta si rata interna de rentabilitate conduc intotdeauna la aceeasi decizie daca doua proiecte sunt independente. Acest lucru se intampla deoarece criteriu RIR pentru acceptarea unui proiect este ca aceasta sa abia un cost al capitalului mai mic decat RIR. Ca urmare, cand costul capitalului este mai mic decat RIR,VPN este pozitiva.[10]

Sunt insa situati cand proiectele se exclud reciproc si atunci, VPN si RIR ofera solutii diferite pentru luarea deciziei. Acest fapt are loc cand:

investitia initiala a unui proiect este mai mare decat a celuilalt,

realizarea in timp a fluxurilor de numerar a celor doua proiecte este diferita,

durata de viata a proiectelor este diferita.

In ceea ce priveste realizarea in timp a fluxurilor de numerar, majoritatea fluxurilor de numerar aferente unui proiect se pot realiza la inceputul vietii proiectului, in timp ce cea mai mare parte a fluxurilor de numerar a celuilalt proiect se pot realiza la finele vietii proiectului.

Din cauza celor trei elemente de diferentiere, firma va avea la dispozitie sume diferite de capital pentru a fi reinvestite. Proiectele cu o investitie mai mica, comparativ cu proiectele cu o investitie mai mare, vor genera majoritatea fondurilor pentru reinvestire in ultimii ani ai proiectului. In acelasi timp un proiect care furnizeaza o mare parte a fluxurilor de numerar, la inceput va contribui la asigurarea majoritarii fondurilor pentru investire de catre firma, spre deosebire de proiectele cu fluxuri de numerar initiale mai mici. Un proiect cu termen scurt de recuperare poate amortiza investitia initiala rapid, in timp ce un proiect cu termen de recuperare lung, poate avea o continuitate a fluxurilor de numerar pe o perioada viitoare mai lunga.

Daca se dau doua proiecte L si M, care se exclud reciproc se poate observa ca atat timp cat costul capitalului, k, este mai mare decat rata de intersectie, C, atunci VPN_L  este mai mare decat VPN_M si RIR_L este mai mare decat RIR_M. Deci, oricand k este mai mare decat rata de intersectie C, utilizarea metodei RIR ori a metodei VPN va conduce la selectarea aceluiasi proiect. Daca k este mai mic decat C, atunci proiectul M va fi preferabil proiectului L daca se utilizeaza metoda VPN, iar cazul utilizarii metodei RIR, proiectul L va fi preferat. Astfel rezulta o situatie conflictuala in alegerea proiectului optim. In acest caz metoda VPN selecteaza proiectul care va aduce cea mai mare valoare firmei si deci, maximizeaza venitul actionarilor.

Deci, asa cum s-a argumentat, metoda VPN este metoda cea mai buna de alegere, nu trebuie, totusi, abandonata complet metoda RIR. Aceasta, deoarece, in conditii restrictive, privind timpul de recuperare a investitiei initiale, metoda RIR va fi cea care asigura o evaluare mai corecta a proiectului dorit.

VPN

M

L

Rata de actualizare

(costul capitalului %)

C RIR_M RIR_L

Fig. 6 - VPN a proiectelor L si M pentru rate de actualizare diferite

C% = rata de actualizare la care curbele VPN a doua proiecte se intersecteaza si deci, la care VPN ale proiectelor sunt egale.

Din figura 6 rezulta ca punctul in care curba valorii prezente nete intersecteaza axa orizontala indica rata interna de rentabilitate (RIR).

3.4.7. Evaluarea metodelor de decizie in alegerea proiectelor

Dupa ce am prezentat cateva din cele mai utilizate metode in practica alegerii proiectelor de investiti, am vazut ca metodele pot conduce la decizii diferite de alocare a capitalului. Ca, urmare, se pune in mod firesc intrebarea: care metoda este mai buna, unde "cea mai buna" se defineste ca fiind metoda care selecteaza din toate proiectele disponibile pe acelea care maximizeaza valoarea firmei si deci, veniturile actionarilor.

Exista trei proprietati care trebuiesc indeplinite de metoda de alegere pentru ca sa conduca la decizii corecte de alocare a capitalului:

Metoda trebuie sa ia in considerare toate fluxurile de numerar de-a lungul intregii vieti a proiectului.

Metoda trebuie sa ia in considerare conceptul de valoare in timp a banilor; aceasta trebuie sa reflecte faptul ca un leu primit mai devreme este mai valoros decat un leu care este primit mai tarziu in timp.

Cand metoda este utilizata pentru alegerea dintr-un set de proiecte ce se exclud reciproc, aceasta trebuie sa aleaga proiectul care maximizeaza valoarea capitalului firmei.

Din cele prezentate pana acum in legatura cu metodele utilizate a rezultat ca unele nu indeplinesc proprietatea 1(termenul de recuperare) si/sau 2 (termenul de recuperare si rata rentabilitatii contabile). Proprietatile 1 si 2 sunt indeplinite atat de metoda VPN cat si de cea RIR. Totusi, numai metoda VPN satisface proprietatea 3 sub toate aspectele. Din aceasta cauza am anticipat ca metoda VPN este cea mai buna.[11]

In sprijinul alegerii, dintre metodele prezentate, a metodei VPN ca fiind cea mai buna vine si modul in care se presupune ca se reinvestesc fluxurile de numerar de intrare (pozitive) de catre firma. Metoda VPN presupune implicit ca fluxurile de numerar generate de un proiect pot fi reinvestite la costul capitalului, pe cata vreme metoda RIR presupune ca firma va reinvesti aceste fluxuri la RIR. Se pune acum intrebarea: care presupunere este mai buna - cea care spune ca fluxurile de numerar vor fi reinvestite la costul capitalului, sau cea care se refera la reinvestirea la RIR a proiectului ? Se poate demonstra ca cea mai buna presupunere este cea care arata ca fluxurile de numerar ale proiectului sunt reinvestite la costul capitalului. Deci, se poate concluziona ca cea mai buna presupunere in legatura cu rata de investire este costul capitalului, care este implicat in metoda VPN. Aceasta concluzie conduce la preferarea metodei VPN, cel putin pentru firmele dispuse si capabile sa obtina capital la un cost rezonabil de apropiat de costul curent al capitalului lor. De asemenea, pentru evaluarea proiectelor care se exclud reciproc, metoda VPN este mai buna. Aratam, de asemenea, ca proiectele "anormale" (cele care presupun iesiri de capital - cheltuieli de investitii - in mod repetat pe o perioada mare din viata proiectului), metoda RIR nu poate fi utilizabila.

Un element important de care trebuie sa se tina seama este inflatia. inflatia afecteaza analiza proiectelor atat in ceea ce priveste rata de actualizare , cat si fluxurile de numerar. Ea trebuie luata in considerare la evaluarea profitabilitatii unui proiect, adica pe langa fluxurile de numerar nominale si rata de actualizare nominala sa se determine si fluxurile de numerar reale si rata de actualizare reala. In plus, este necesar sa se evalueze impactul inflatiei asupra fluxurilor de numerar individuale, deoarece inflatia poate afecta anumite fluxuri de numerar in grade diferite.

Rata de actualizare (k) este formata din doua componente majore: rata nominala a dobanzii (rn) si oprima de risc (p) aferente realizarii fluxurilor de numerar in conditii de nesiguranta (risc). La randul sau, rata nominala a dobanzii este compusa din rata reala a dobanzii (i ) plus un element de anticipare a inflatiei (n). deci, rata de actualizare traditionala se poate scrie:

Fluxul de numerar net real trebuie deci sa fie actualizat cu rata reala, i + p , care exclude orice element inflationist si pe baza caruia se calculeaza valoarea prezenta neta reala a profitului (VPN_R):

Pentru cazul ajustarii la inflatie folosim ecuatia de mai sus.

CAPITOLUL 4

STUDIU DE CAZ - Proiect de investitii al firmei

s.c. t&f rocan s.r.l.

Date generale privind oportunitatea proiectului de investitii in: Varianta V1, Varianta V2

Evaluarea proiectului de investitii cu ajutorul indicatorilor statici de eficienta economica a investitiei in: Varianta V1, Varianta V2

A.    Centralizarea datelor referitoare la indicatorii prezentati

B.     Reprezentarea grafica a valorilor indicatorilor statici

Analiza regimului de eficienta al proiectului cu ajutorul indicatorului

venit net actualizat in: Varianta V1, Varianta V2

A.    Centralizarea datelor referitoare la indicatorul prezentat

B.     Reprezentarea grafica a valorilor indicatorului venit net actualizat

Analiza regimului de eficienta al proiectului de investitii cu ajutorul

indicatorilor dinamici (D si Re) in: Varianta V1, Varianta V2

A.    Centralizarea datelor referitoare la indicatorii prezentati

B.     Reprezentarea grafica a valorilor indicatorilor prezentati

Analiza economica si financiara a proiectului de investitii

Analiza economica in: Varianta V1, Varianta V2

A.    Centralizarea datelor referitoare la indicatorii RVC si RIR

B.     Reprezentarea grafica a indicatorilor RVC si RIR

Analiza financiara in: Varianta V1, Varianta V2

A.    Centralizarea datelor referitoare la indicatorii RVC si RIR

B.     Reprezentarea grafica a valorilor indicatorilor RVC si RIR

4.1. Date generale privind oportunitatea proiectului de afaceri

S.C. T&F Rocan S.R.L. isi desfasoara activitatea din anul 1995, are sediul central in judetul Maramures, municipiul Baia-Mare, B-d. Republicii, nr. 5, ap 9 si depozite pe B-d. Bucuresti, nr. 63-67. capitalul social al firmei este de 98.300.000 RON. Are ca domenii de activitate comercializarea en-gros de produse alimentare si din anul 1999 a dat in folosinta o linie de ambalare a zaharului.

Obiectul acestui proiect este realizarea unei investitii concretizat intr-o unitate de productie care are ca obiect producerea de zahar pentru judetul Maramures. La finalul acestui proiect conducera firmei va trebui, pe baza anumitor indicatori determinati pe baza matematico-economica sa aleaga varianta optima de investitie.

In vederea elaborarii acestui proiect de investitii s-a intocmit documentatia tehnico-economica (vezi anexa 1) din care rezulta posibilitatea executarii acesteia in doua variante cu urmatoarele caracteristici:

-coeficientul normal de eficienta = 0,15

-cota de impozit pe profit = 25%

-pentru atingerea parametrilor proiectati este necesara o perioada de timp de

9 luni in V1 si 6 luni in V2, in decursul careia profitul se

realizeaza in proportie de 60% in primul an si 75% in al doilea an

-rata rentabilitatii = 20%

Varianta V 1

- calculam niste indicatori pentru intocmirea documentatiei

tehnico-economice

- localitatea Sighetu-Marmatiei, Judetul Maramures:

-obiectul productiei: zahar

-piata potentiala: zonele invecinate

- in functie de numarul de locuitori si media cantitatii de zahar consumata zilnic pe cap de locuitor, consumul zilnic al localitatii si al zonelor limitrofe este de 7000 kg/zi.

-amenajari colaterale: - canalizare

- linie telefonica

- curent electric

- aceste cheltuieli se vor gasi in pretul de desfacere al zaharului

-amenajari conexe: - depozite

- cai de acces pentru mijloacele de transport

Capacitatea de productie (C):  C=Q/K × 100=2555/85 × 100=3005

Gradul de utilizare a capacitatii de productie (K): K=85%

Productia anuala (Q): Q=7000 × 365=2555 t/an

Pret de vanzare (Pv):  Pv=12000 RON/kg

Cost unitar de productie (Cu): 0,2=(12000-Cu)/Cu Rr=20% Cu=10000 RON/kg

Valoarea productiei de cost de productie (Vc): Vc=2555t × 10000=25550 mil RON/an

Valoarea productiei la pret de vanzare (Vpv): Vpv=2555t × 12000=30660 mil RON/an

Profit brut (Pb): Pb=30660-25550=5110 mil RON/an

Profit net (Pn):  Pn=75% × Pb=0,75 × 5110=3832,5

Investitia directa (Id): -durata de recuperare (3,8) ani; D=3 ani

D=IT/Phn

Id=65% × IT

Phn=3832,5

IT=3 × 3832,5=11497,5 mil RON

Id=0,65 × 11497,5=7473,37 mil RON

Investitia colaterala (Icol): Icol=10% × IT=0,1 × 11497,5=1149,75 mil

Investitia conexa (Icon): Icon=15% × 11497,5=1724,62 mil RON

Gradul de participare a investitiei conexe (GpIcon) GpIcon=60%

Necesar de active circulante (Acirc): Acirc=1% × Id=0,01 × 7473,37=74,73 mil RON

Durata de executie (De): De=3 ani

Esalonarea lucrarilor de investitii: Id=7473,37 mil RON

Icol=1149,75 mil RON

Icon=1724,62 mil RON

Id+Icol+Icon=10347,74 mil RON

I an: I1=15% × 10347,74=1552,16 mil RON

II an: I2=35% × 10347,74=3621,7 mil RON

II an: I3=50% × 10347,74=5173,87 mil RON

Durata de functionare (Df): Df=32 ani

Perioada de atingere a parametrilor proiectati (Papp): Papp=9 luni

Varianta V 2

localitatea Viseu de Sus,Judetul Maramures

- obiectul productiei: zahar

- piata potentiala: orasul Viseu de Sus si zonele invecinate

- in functie de numarul de locuitori si media cantitatii de zahar consumata zilnic pe cap de locuitor, consumul zilnic al localitatii si al zonelor limitrofe este de 4500 kg/zi.

amenajari colaterale:- curent electric

- telefon

amenajari conexe:- magazin de desfacere

- cai de acces pentru mijloacele de transport

Capacitatea de productie (C): C=Q/K × 100=1642,5/75 × 100=2190 t

Grad de utilizare a capacitatii de productie (K): K=75%

Productia anuala (Q): Q=4500 × 365=1642,5 t/an

Pret de vanzare (Pv): Pv=12000 RON/kg

Costul de productie unitar (Cu): Cu=10000 RON/kg

Valoarea productiei la cost de productie (Vc): Vc=1642,5t × 10000=16425 mil RON

Valoarea productiei la pret de vanzare (Vpv): Vpv=1642,5t × 12000=19710 mil RON

Profit brut (Pb): Pb=19710-16425=3285 mil RON

Profit net (Pn): Pn=75% × Pb=0,75 × 3285=2463,75 mil RON

Investitia directa (Idir): -durata de recuperare: D=4 ani

D=IT/Phn

Phn=2463,75 mil RON

IT=2463,75 × 4=9855 mil RON

Id=65% × IT=0,65 × 9855=6405,75 mil RON

Investitia colaterala (Icol):  Icol=10% × IT=0,1 × 9855=985,5 mil RON

Investitia conexa (Icon):   Icon=15% × IT=0,15 × 9855=1478,25 mil RON

Gradul de participare a investitiei conexe (GpIcon): GpIcon=70%

Necesar de active circulante (Acirc): Acirc=1% × Id=0,01 × 6405,75=64,05 mil RON

Durata de executie (De):  De=4 ani

Esalonarea lucrarilor de investitii:Id+Icol+Icon=6405,75+985,5+1478,25=8869,5 mil RON

I an; I1=15% × 8869,5=1330,42 mil RON

II an; I2=20% × 8869,5=1773,9 mil RON

III an; I3=25% × 8869,5=2217,37 mil RON

IV an; I4=40% × 8869,5=3547,8 mil RON

Durata de functionare (Df):  Df=35 ani

Perioada de atingere a parametrilor proiectati (Papp):  Papp=6 luni

in aceste prime calcule apar indicatori de baza a investitiilor, cum ar fi:

a)      Investitia directa (Id):-reprezinta principala componenta a efortului total de investitii ca fiind formata din lucrarile si dotarile care cuprind caracterizarea scopului pentru care se construiesc obiectivele de constructii.

b)      Investitia colaterala (Icol):-este formata din totalitatea lucrarilor si dotarilor legate teritorial si functional de investitia directa.

c)      Investitia conexa (Icon):-apare ca efect propagat al investitiei directe si se include in efortul total de investitii in functie de gradul de servire al investitiei totale.

d)     Necesarul de active circulante (Acirc):-reprezinta valoarea materiilor prime

materiale, energie, necesare pentru punerea in functiune.

In concluzie, toate cele doua variante prezinta diferite avantaje si dezavantaje care vor trebui studiate pentru a o alege pe aceea care este cea mai eficienta din punct de vedere economic.

Indiferent in ce zona se va efectua investitia preturile cu materia prima vor fi aceleasi.

4.2. Evaluarea proiectului de investitii cu ajutorul indicatorilor statici de eficienTa economicA a investiTiei

Varianta V 1

a)      Investitia specifica (Is):

-reprezinta valoarea investitiilor ce revine pe unitatea de capacitate. Cuprinde doar partial efortul, si anume pe cel din perioada de executie, lasand la o parte pe cel din perioada de functionare.

-surprinde partial efortul, numai cel din perioada de executie, lasand la o parte pe cel din perioada de functionare

-se poate utiliza pentru toate obiectivele de investitii, indiferent de tipul lor (productive sau neproductive)

Is=Idev/(q × Df),unde:-Idev=investitia de deviz

-q=capacitatea de productie

-Df=durata de functionare

Idev=Id+Icol=7473,37+1149,75=8623,12 mil RON

Is=8623,12/(3005 × 32)=0,089 mil RON=89000 RON

b)     Durata de recuperare a investitiei (D):

-reprezinta perioada de timp in decursul careia investitia se recupereaza prin profitul anual sau perioada in care se obtine atat profit cat s-a investit.

-este unul dintre cei mai importanti indicatori de eficienta economica a investitiilor, utilizat ca factor final in alegerea variantei optime de investitii

-prezinta mai multe relatii de calcul, cum ar fi:

-pentru obiective noi: D=IT/Phn

-pentru cele supuse modernizarii-dezvoltarii: D=IT/(Phn-Pho)

-daca exista perioada de atingere a parametrilor proiectati, in relatia de calcul, la efortul total de investitii se adauga un p' care reprezinta profitul nerealizat in perioada de atingere a parametrilor proiectati.

D=( IT+p') / Phn

IT=Id + Icol + Icon × GpIcon + Acirc + Et

Et = Eu {I1 [d-( 1-0,5 )] + I2 [d - ( 2 - 0,5 )] + I3 [ d - ( 3-0,5 )]=

= 0,15 × [1552,16 ( 3-0,5 ) + 3621,7( 3-1,5 ) + 5173,87( 3-2,5 )]=

= 1784,98 mil RON

IT = 7473,37 + 1149,75 + 1724,62 × 0,6 + 74,73 + 1784,98 = 11517,6 mil RON

P' = Phn × 0,75 × 0,4 = 1149,75

D = ( 11517,6 + 1149,75 ) / 3832,5 = 3,3 ani

c)      Coeficientul de eficienta economica a investitiei (E):

-reprezinta ca mod de calcul inversul duratei de recuperare a investitiei iar ca si continut reprezinta profitul anual net obtinut la 1 leu investit sau cat se recupereaza sub forma de profit dintr-un leu investit, in decurs de 1 an.

-pentru obiective noi: E = Phn/IT

-pentru modernizare: E = (Phn-Pho) / IT

-este un indicator de tipul efect net/effort,clasa II-a de indicatori

-se optimizeaza prin maximizare

E=1/D=1/3,3=0,3 RON profit anual net la 1 leu investit

d)     Cheltuieli echivalate (K):

-masoara volumul total de resurse utilizate pentru realizarea unui obiectiv de investitii. Prezinta neajunsul ca surprinde efectul unui singur an. Pentru a elimina acest neajuns capacitatea de productie se multiplica cu durata de functionare.

-este un indicator de tipul efort/efect global, clasa a III-a de indicatori

-se optimizeaza prin minimizare

K = ( Idev + Ch' × Df ) / ( q × Df ),unde: - Idev=investitia de deviz

- Ch'=cost anual exclusiv amorizarea

- Df=durata de functionare

- q=capacitatea de productie

Idev = 8623,12 mil RON

ah = Idev / Df = 8623,12/32 = 269,47 mil RON

Ch'= Ch-ah = 25550 - 269,47 = 25280,53 mil RON

K = ( 8623,12 + 25280,53 × 32) / 3005 × 32) = 8,5 mil RON/t

e)      Randamentul economic (Re):

-exprima profiturile nete obtinute la 1 leu investit, respectiv profitul obtinut la 1 leu investit in intervalul de timp scurs din momentul expirarii duratei de recuperare pana in momentul expirarii duratei de functionare.

-este un indicator de tipul efect net/efort, clasa a II-a de indicatori

-se optimizeaza prin maximizare

-este considerat de multi autori ca fiind cel mai cuprinzator indicator pentru ca priveste procesul investitional pe toata durata de viata a proiectului.

Re = ( Df - D ) × Phn / ( IT+p') = (32-3,3) × 3832,5 / (11517,6 + 1149,79)=

= 8,68 RON profit net la 1 leu investit

f)       Viteza de recuperare (Vr):

-exprima de cate ori se cuprinde durata de recuperare in durata de functionare sau de cate ori s-ar putea recupera investitia in decursul duratei de functionare

Vr = Re+1 = 8,68 + 1 = 9,68 profituri totale obtinute la 1 leu investit

Varianta V 2

a)      Investitia specifica (Is):

Is = Idev / (q × Df)

Idev = Id+Icol + 6405,75 + 985,5 = 7391,25 mil RON

Is = 7391,25 / ( 2190 × 35 ) = 0,096 mil RON=96000 RON

b)     Durata de recuperare (D):

D = (IT+p') / Phn

Phn = 2463,75 mil RON

IT = Id + Icol + Icon × GpIcon + Acirc + Et

Et = Eu { I1[d - (1 - 0,5)] + I2[d - ( 2 - 0,5 )] + I3[d - (3-0,5)] + I4[d - (4-0,5)]=

= 0,15 [1330,42 (4 - 0,5) + 1773,9(4 - 1,5) + 2217,37(4 - 2,5) + 3547,8 (4 - 3,5)]=

= 2128,67

IT=6405,75+985,5+1478,25 × 0,7+64,05+2128,67=10618,74 mil RON

P'=Phn × 0,5 × 0,4=2463,75 × 0,5 × 0,4=492,74 mil RON

D=(10618,74+492,74)2463,75=4,5 ani

c)      Coeficientul de eficienta economica a investitiilor (E):

E=1/D=1/4,5=0,22 RON profit anual net la 1 leu investit

d)     Cheltuieli echivalate (K):

K=(Idev+Ch × Df)/(q × Df)

Idev=7391,25 mil RON

ah=Idev/Df=7391,25/35=211,17 mil RON

Ch'=Ch-ah=16425-211,17=16213,83 mil RON

K=(7391,25+16213,83 × 35)/(2190 × 35)=7,5 mil RON/t

e)      Randamentul economic (Re):

Re=(Df-D) × Phn/(IT+p')=(35_4,5) × 2463,75/(10618,74+492,75)=

=6,76 RON profit net la 1 leu investit

f)       Viteza de recuperare (Vr):

Vr=Re+1=6,76+1=7,76 RON profituri totale obtinute la 1 leu investit

A. Centralizarea datelor referitoare la indicatorii prezentati

B. Reprezentarea grafica a valorilor indicatorilor statici

1 - investitia specifica

2 - durata de recuperare

3 - coeficientul de eficienta economica a investitiilor

4 - cheltuieli echivalate

5 - randamentul economic

6 - viteza de recuperare

4.3. Analiza regimului de eficienTA al proiectului de investiTii cu ajutorul venitului net actualizat

Varianta V 1

- cost de exploatare: 25550 × 0,6 × 0,75+25550 × 0,25=17885 mil RON

- venituri anuale: 30660 × 0,6 × 0,75+30660 × 0,25=21462 mil RON

- amortizarea: (1552,16+3621,7+5173,87)/32=323,36 mil RON

VNA=20990,465

VNAi=VNA/ITA=20990,465/7949,643

ITA=1552,16 × 0,892+3621,7 × 0,797+5173,87 × 0,711=7949,643

VNAa=VNA/32=20990,465/32=655,937

VANai=VNAa/Df=655,937/32=20,498

Varianta V2

-cost de exploatare: 16425 × 0,6 × 0,5+16425 × 0,5=13140 mil RON

-venituri anuale: 19710 × 0,6 × 0,5+19710 × 0,5=15768 mil RON

-amortizarea:  (1330,42+1773,9+2217,37+3547,8)/35=253,41 mil RON

VNA=9891,767

VNAi=VNA/ITA=9891,767/6417,236=1,541

ITA=1330,42 × 0,892+1773,9 × 0,797+2217,37 × 0,711+3547,8 × 0,635=

=6417,236

VNAa=VNA/35=9891,767/35=282,621

VNAai=VNAa/Df=282,621/35=8,074

A.Centralizarea datelor referitoare la indicatorul prezentat

B. Reprezentarea grafica a valorilor indicatorului venit net actualizat

4.4. Analiza regimului de eficienta al proiectului de investitii cu ajutorul indicatorilor dinamici (D si Re)

Varianta V 1

a)      Randamentul economic actualizat (Rea): -alegem ca moment de referinta cel al inceperii constructiei

1552,16 362,17 5173,87 2299,5 2874,13 3832,5

1 2 4 5 6 35 3

d=durata de recuperare  Df=durata de functionare

Rea=(PTA/ITA)-1,unde: -PTA= profituri totale actualizate

-ITA=investitia totala actualizata

-Rea=randamentul economic actualizat

PTA=2299,5 × 0,635+2874,37 × 0,567+3032,5 × 4,114=18856,85 mil RON

ITA=1552,16 × 0,892+3621,7 × 0,797+5173,87 × 0,711=7949,64 mil RON

Rea=(18856,85/7949,64)-1=2,372-1=1,372 RON profit total net actualizat

la 1 RON ITA

b)     Durata actualizata de recuperare a investitiei (Da):

4 ani intregi, plus fractiunea de la 8

1540,66...........1 an

7949,77-6757,63=1192,14....... X

X=1192,14/1540,66=0,77

Da=4+0,77=4,77 ani

Varianta V 2

a)      Randamentul economic actualizat (Rea):

Rea=(PTA/ITA)-1

1773,9 2217,37 3547,8 1478,25 1847,81 2463,75

1 2 3 4 5 6 7 39

PTA=1478,25 × 0,567+1847,81 × 0,506+2463,75 × 3,078=9356,58 mil RON

ITA=1330,42 × 0,892+1773,9 × 0,797+2217,37 × 0,711+3547,8 × 0,635=

= 6417,23 mil RON

Rea=(9356,58/6417,23)-1=1,458-1=0,458 RON profit total net actualizat la 1 leu ITA

b)     Durata actualizata de recuperare (Da):

-11 ani intregi plus fractiunea de la 12

623,32.................1an

6429,92-6241,97=187,95.............. X

X=187,95/623,32=0,30

Da=11,3 ani

A. Centralizarea datelor referitoare la indicatorii prezentati

B. Reprezentarea grafica a indicatorilor prezentati

4.5. Analiza economica si financiara a proiectului de investitii

4.5.1. Analiza economica

Pentru orice proiect de investitii intereseaza beneficiul total, productiv si rentabilitatea , indiferent de natura resurselor utilizate si indiferent de cine beneficiaza de rezultate de pe urma realizarii proiectului. Aceasta constituie analiza economica.

Impozitele, taxele, subventiile, dobanzile si ratele la credit nu sunt considerate o cheltuiala ci fac parte din beneficiul total al proiectului urmand ca ulterior sa ia forma unor plati de transfer intre intreprindere si bugetul statului, institutiile vamale, sistemul bancar. Exceptie fac imprumuturile externe (ratele si dobanzile aferente) care reprezinta o cheltuiala pentru economia nationala.

Varianta V 1

-calculam VNA la rata de actualizare a=12%

RVC=VAV/VAC, unde: -VAV=valoarea actualizata a veniturilor

- VAC=valoarea actualizata a cheltuielilor

- RVC=raportul venit-cost

RVC rezulta din necesitatea de a compara veniturile cu cheltuielile, data fiind esalonarea diferita in timp a acestora.

Conditia de eficienta este ca RVC > 1.

RVC=Vn/Cn=4462731,63/3443592,36=1,295

VNA=4462731,63-3443592,36=1019139,27

-calculam VNA la rata maxima a=25%

RIR=Rmin+(Rmax-Rmin) × (VNAo/VNAo+ |VNAi|)=

= 12+(25-12) × [774159,79/(774159,79+4275,31) =24,928

Varianta V 2

- calculam VNA la o rata de actualizare de 12%

RVC=2790691,596/2296097,79=1,2154

VNA=2790691,596-2296097,79=494593,806

-calculam VNA la rata maxima de actualizare a=30%

RIR=Rmin+(Rmax-Rmin) × [VNAo/(VNAo+ |VNAi| )]=

= 12+(30-12) × [494593,806/(494593,806+367,555)]=29,28

A. Centralizarea datelor referitoare la indicatorii RVC si RIR

B. Reprezentarea grafica a indicatorilor RVC si RIR

4.5.2. Analiza financiara

In conditiile in care fiecare investitor este interesat de obtinerea unor profituri cat mai mari la fondurile investite, in conditiile specifice ale fiecarui an si in conjunctura pietei, este nacesara efectuarea unei analize la nivel de proiect sau de investitie ceea ce reprezinta analiza financiara a proiectului de investitii.

In cazul analizei financiare se au in vedere cheltuielile si veniturile aferente direct proiectului, situatie in care impozitele, taxele, dobanzile, ratele la credit, reprezinta o cheltuiala si se scad din veniturile totale ale proiectului.

Varianta V 1

Vezi tabelul de la anexa nr. 2

Intreprinderea primeste un credit in valoare de 200 mil RON cu o dobanda de 20%. Rambursarea creditului se face in trei rate egale incepand cu primul an de functionare, astfel:

200:3=66,66

I an 66,66+200 × 0,2=106,66

II an 66,66+133,34 × 0,2=93,32

III an 66,66+66,66 × 0,2=79,99

RVC=29881320,66/2568183,96=1,1219

VNA=2881320,66-2568183,96=313136,7

-calculam VNA la rata de actualizare maxima a=50%

RIR=Rmin+(Rmax-Rmin) × [VNAo/(VNAo+ |VNAi| )]=

= 12+(50-12) × [313136,7/(313136,7+12959,901)=

= 48,4876

Varianta V2

Vezi tabelul de la anexa nr. 3

RVC=1770286,19/1727220,21=1,0249

VNA=1770286,19-1727220,21=43065,98

-calculam VNA la o rata de rentabilitate de 40%

RIR=Rmin+(Rmax-Rmin) × [VNAo/(VNAo- |VNAi| )]=

=12+(40-12) × [43065,98/(43065,98+116,532)]=

= 39,92

A. Centralizarea datelor referitoare la indicatorii RVC si RIR

B. Reprezentarea grafica a valorilor indicatorilor prezentati

Concluzii si propuneri

'Inainte de a investi, sondati terenul.'[12]

Brian Tracy

Investitia este una dintre cele mai importante legi ale banilor. Pentru examinarea unei anumite investitii, ar trebui sa consacram la fel de mult timp ca pentru castigarea banilor destinati aceRON investiti.

Niciodata nu trebuie sa ne grabim sa scapam de bani. Am muncit prea mult pentru a-i castiga si ne-a luat prea mult timp sa-i strangem. Trebuie sa examinam fiecare aspect al investitiilor cu mult timp inainte de a lua un angajament, solicitand o explicare completa a fiecarui detaliu. Cerem informatii sincere, clare si adecvate asupra oricarui tip de investitii. Daca avem indoieli sau sentimente de nesiguranta, ne vom simti probabil mai bine daca pastram banii la banca sau intr-un cont de investitii decat daca ne asumam riscul de a-i pierde.

In urma analizarii rezultatelor obtinute pentru indicatorii prezentati vom alege una dintre variante, aceasta fiind cea optima. Dupa compararea valorilor indicatorilor statici s-a ajuns la concluzia ca, prin metoda simpRON observari bazate pe criteriul de optimalitate al fiecarui indicator, varianta optima este V1, avand cei mai multi indicatori optimi.

Investitia specifica (Is):  V 1: Is=0,089 mil RON=89000 RON

-indicator de tip efort/efect/global

-alegem varianta cu investitia cea mai mica

Durata de recuperare (D):  V 1: D=3,3 ani

-indicator de tipul effort/efect net

-alegem varianta cu durata de recuperare cea mai mica

Coeficientul de eficienta economica a investitiilor (E): V 1: E=0,3 profit anual net

la 1 leu investit

-indicator de tipul efect net/efort

-se optimizeaza prin maximizare

Cheltuieli echivalate (K):  V 2: K=7,5 mil RON/t

-indicator de tipul efort/efect global

-se optimizeaza prin minimizare

5. Randamentul economic (Re):  V 1: Re=8,68 RON prfit net

la 1 leu investit

-indicator de tipul efect net/effort

-se optimizeaza prin maximizare

Viteza de recuperare (Vr):  V 1: Vr=9,68 profituri totale

nete la 1 leu investit

-indicator de tipul efect global/effort

-se optimizeaza prin maximizare

De asemenea,in urma studierii rezultatelor obtinute in cadrul indicatorilor dinamici actualizati si in urma analizei economice si financiare tot varianta V1 este indicata a fi varianta optima. Astfel, rezultatele variantei optime V1 sunt urmatoarele:

-venit net actualizat:  VNA=20,498

-durata actualizata de recuperare a investitiei:  Dea= 4,77 ani

-randamentul economic actualizat: Rea=1,372 RON profit total net la 1 leu investit

-in cadrul analizei economice:  1. RVC=1,295

2. RIR= 24,948

-in cadrul analizei financiare:  1. RVC= 1,1219

2. RIR= 48,4876

In plus, pe langa faptul ca rezultatele obtinute indica varianta V1 ca optima, exista si alti factori care favorizeaza alegerea acestei variante, cum ar fi:

- datorita faptului ca localitatea Sighetu-Marmatiei este destul de aproape de orasul resedinta de judet Baia-Mare, exista posibilitatea extinderii in viitorul apropiat si pe aceasta piata;

- intreprinzatorul a cerut de la Oficiul de forta de munca intocmirea unei statistici referitoare la numarul de someri din fiecare localitate prezentata. In urma analizarii informatiilor obtinute se constata ca localitatea Sighetu-Marmatiei inregistreaza cel mai mare numar de someri dintre cele doua localitati, ceea ce inseamna ca si mana de lucru poate fi relativ mai ieftina. Investitorul trebuie sa ia in evidenta toate aceste date si sa le exploateze pentru a obtine rezultate bune si un proiect fiabil si real.

Studiind si analizand politica investitiilor am ajuns la concluzia ca inainte de a da curs oricarei investitii trebuie :

Sa ne gandim la diferitele greseli financiare pe care le-am facut in viata -Ce au avut in comun? Ce putem invata din ele? - O diagnosticare corecta inseamna o vindecare pe jumatate.

Sa investim doar in lucruri pe care le intelegem pe deplin si in care credem pe deplin.

Sa acceptam sfaturi cu privire la investitii numai de la oameni care au atins succesul financiar gandindu-se dupa propriul lor sfat.

Sa fim prudenti. Este mai bine sa ramanem cu aceeasi suma de bani decat sa riscam sa ii pierdem, impreuna cu tot timpul investit pentru a-i castiga.

In viitor firmele trebuie sa investeasca ca sa :

echilibreze raportul dintre capacitatea de productie si cerere;

mentina sau sa mareasca avantajul detinut fata de concurenta;

mentina sau sa mareasca cota de piata;

mentina nivelul profitabilitatii;

exploateze avantajele unei noi tehnologii;

respecte prevederile statutare;

protejeze afacerea existenta;

creeze produse sau servicii noi.

Investitiile de capital trebuie orientate catre atingerea obiectivelor strategice ale firmei, obiective care la randul lor vizeaza marirea valorii actiunilor.

ANEXA 2

ANALIZA FINANCIARA PENTRU VARIANTA V 1