Creeaza.com - informatii profesionale despre
Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » economie
Conceptul de piata. Diversitatea pietelor - CEREREA SI OFERTA

Conceptul de piata. Diversitatea pietelor - CEREREA SI OFERTA



PIATA. CEREREA SI OFERTA

1. Conceptul de piata. Diversitatea pietelor

2. Cererea de bunuri si servicii si elasticitatea ei

3. Oferta de bunuri si servicii si elasticitatea ei

4. Interactiunea dintre cerere si oferta. Formarea pretului de echilibru

 

1. Conceptul de piata. Diversitatea pietelor

            Aparitia si dezvoltarea economiei de schimb (de marfuri) este indisolubil legata de categoria economica „piata”. Piata a constituit puntea de legatura intre productie si consum, intre producatorii si consumatorii autonomizati.

            Piata s-a extins si diversificat in concordanta directa cu dezvoltarea factorilor de productie, cu cresterea productivitatii si randamentului utilizarii lor. Dezvoltarea pietei a evoluat si evolueaza concomitent in trei directii strans legate intre ele:

- in spatiu, prin extinderea tranzactiilor care au loc pe piata la spatii teritoriale tot mai mari

- cresterea cantitatii de bunuri economice ce constituie obiect al vanzarii-cumpararii

- diversificarea structurii bunurilor destinate schimbului, ca urmare a adancirii diviziunii sociale a muncii si a progresului stiintifico-tehnic

In general sunt acceptate urmatoarele elemente fundamentale care caracterizeaza piata:

- este un spatiu economico-geografic in care isi desfasoara activitatea economica si actioneaza agentii economici;

- locul de manifestare si intalnire a cererii cu oferta de bunuri si servicii;

- locul de intalnire a cumparatorilor si vanzatorilor;

- locul de incheiere a tranzactiilor economice, a actelor de vanzare-cumparare a caror obiect il reprezinta marfurile;

- locul de formare a pretului

- cadrul de manifestare a concurentei, care indeplineste rolul de regulator

- are un accentuat caracter impersonal

Sintetizand cele de mai sus se poate spune ca piata reprezinta  un spatiu geoeconomic unde se intalnesc si se confrunta agentii economici si bunurile lor, adica oferta si cererea, un subsistem de afaceri economice de schimb si de relatii economice, o retea de comunicatii, un ordinator social care, prin intermediul parghiilor din care se compune, regleaza diviziunea muncii, coordoneaza orientarile actorilor economici si asigura echilibrul intre oferta si cerere.

Piata este o realitate deosebit de diversa si diversificata. In teoria economica se intalnesc mai multe criterii de clasificare a pietelor. Le vom prezenta pe cele mai reprezentative:

a) dupa cadrul de desfasurare:

- piete interne – locale, regionale, nationale;

- piete externe – internationale

b) dupa natura bunurilor ce formeaza obiectul tranzactiilor:

- piata bunurilor si serviciilor de consum final

- piata factorilor de productie

             - piata financiar-valutara

            c) dupa modul de functionare a diferitelor piete:

             - piete unde nu este necesara intalnirea fizica a ofertantului cu clientul

              - piete concentrate, centralizate (bursele, pietele en gros)

              - piete dispersate, descentralizate (piete en detail)

            d) dupa forma concurentei:

             - piata cu concurenta perfecta

             - piata cu concurenta imperfecta

e) dupa timpul in care se transfera obiectul schimbului:

- piata la vedere, cand livrarea bunurilor se face pe loc, sau in cel mult 48 de ore de la incheierea contractului

- piata la termen, cand livrarea bunurilor are loc la o data ulterioara, convenita, mobilul principal fiind speculatiile.

f) dupa modul de organizare:

- piete permanente

- piete periodice

sau

- magazine

- hale publice

- targuri

- expozitii cu vanzare

- case de comenzi

- burse, etc.

2. Cererea de bunuri si servicii si elasticitatea ei

Un loc esential in functionarea economiei de piata il joaca cererea si oferta, raportul dintre ele avand un caracter obiectiv, reflectat fiind de legea cererii si ofertei. Ea exprima legatura generala, esentiala, cauzala intre marimea si dinamica cererii, respectiv ofertei, si nivelul si dinamica preturilor bunurilor economice pe piata, precum si pentru primele doua.

            Prin cerere se intelege cantitatea dintr-o anumita marfa dorita, care poate fi cumparata de un individ, intr-o perioada determinata de timp, la un pret unitar dat. Aceasta este cererea individuala.

            Cererea pietei (totala) pentru un bun se obtine prin insumarea cererilor individuale pe piata bunului respectiv.

Modificarea pretului unitar in sensul reducerii sale, determina procesul de extindere a cererii, respectiv de crestere a cantitatii cerute, in timp ce cresterea pretului unitar determina contractia, respectiv reducerea cantitatii cerute pe piata unui produs. Astfel, raporturile de cauzalitate dintre modificarea pretului unitar al unui bun si schimbarea cantitatii cerute dau  continut legii generale a cererii.

Aceasta situatie poate fi ilustrata printr-un exemplu care sa puna in evidenta efectul modificarii pretului asupra cantitatii cerute.

Situatii posibile

Pretul unitar (p)

u.m./bucata

Cantitatea ceruta (Q)

Mii buc.

A

30

2

B

25

4

C

20

6

D

15

8

E

10

10

La un pret de 30 unitati monetare pe bucata, cumparatorii sunt dispusi sa cumpere doar 2 bucati din bunul oferit spre vanzare pe piata, in timp ce la un pret unitar de la 10 unitati monetare pe bucata sunt dispusi sa cumpere 10 unitati. Aceste relatii pot fi reprezentate grafic:

                                                                                                 

Fig. nr. 1. Curba cererii

unde CC’ - curba de cerere

Odata cu scaderea pretului asistam la extinderea cererii si, invers, odata cu cresterea pretului, la contractia cererii. Are loc o deplasare dintr-un punct in altul de-a lungul curbei cererii.

Curba de cerere reprezinta un tip de functie. Relatia dintre volumul cererii si nivelul pretului este, de regula, de proportionalitate inversa.

Dar cererea unui bun nu reactioneaza numai la modificarea pretului, ci si la modificarea altor factori precum modificarea venitului consumatorilor, modificarea gusturilor acestora, modificarea preturilor altor produse ce pot substitui bunul in cauza sau pot fi substituite de el sau ii sunt complementare, numarul de cumparatori, previziunile privind evolutia pretului si a venitului.

Deplasarea curbei cererii spre stanga sau spre dreapta indica variatia cantitatii cerute de bunul respectiv in functie de modificarea altor variabile decat pretul.

Daca luam in considerare venitul consumatorilor, o crestere a acestuia va duce la deplasarea curbei cererii spre dreapta, la cresterea cantitatii cerute din bunul respectiv. Acest comportament are loc pentru bunurile normale, adica acele bunuri pentru care cererea creste atunci cand veniturile consumatorilor cresc.

Exista insa o categorie de bunuri aparte - numite inferioare - care nu se supun legii generale a cererii. Ele au fost puse in evidenta pentru prima data de economistul englez Robert Giffen (1837-1910). El a observat ca cererea consumatorilor fata de aceste bunuri scade la o crestere a venitului si invers. Explicatia ar consta in faptul ca o crestere a venitului permite consumatorilor sa-si sporeasca cantitatile cumparate din bunurile considerate superioare (carne, unt, branzeturi etc.) si sa-si reduca cererea pentru cele inferioare (paine, cartofi etc.), iar la o scadere a venitului asistam la reducerea consumului de bunuri superioare in favoarea celor inferioare, relativ mai ieftine.

La variatia pretului, aceste bunuri inferioare au tot o comportare atipica. In cazul cresterii pretului la aceste bucuri la aceste bunuri, cererea creste si invers.

Concluzionand, putem spune ca cererea pentru un anumit bun economic este determinata de mai multi factori:

a) capacitatea de cumparare a consumatorilor, care determina de fapt cererea de piata, ea reprezentand cererea solvabila. La randul sau aceasta depinde de nivelul global al veniturilor existente in societate precum si de repartitia lor pe consumatori; dar si de nivelul preturilor;

b) vointa de cumparare, care depinde in primul rand de intensitatea si urgenta nevoilor, de anticipatiile privitoare la evolutia venitului si preturilor.

Elasticitatea cererii se refera la sensibilitatea cererii la modificarea pretului sau a altui factor determinant al cererii. In termeni absoluti elasticitatea ne arata cu cat creste (scade) cererea la modificarea unui factor determinant al acesteia.

Coeficientul elasticitatii cererii (Ec) ne arata gradul sau procentul modificarii cererii in functie de schimbarea pretului sau a altei conditii a cererii. El se determina ca raport intre modificarea cererii (variabila dependenta) si modificarea unui factor al cererii (variabila independenta).

Coeficientul elasticitatii cererii pentru bunul x in functie de modificarea pretului acestui bun (Ecpx) se poate calcula astfel:

 

unde:

ΔC = modificarea cererii pentru produsul x;

C = cererea initiala pentru acel produs;

ΔP = modificarea pretului pentru produsul x;

P = pretul initial al produsului.

Cu exceptia bunurilor inferioare, elasticitatea in functie de pret este de sens negativ, deoarece o crestere a pretului duce la o scadere a cantitatii cerute si invers.

Aceasta elasticitate este cu atat mai mare cu cat bunul respectiv va avea mai multi inlocuitori, un pret mai ridicat, sa fie mai durabil si va fi cu atat mai mica cu cat bunul are un pret mai mic, nu are inlocuitori, apartine bunurilor indispensabile, este complementar altui bun.

Din punct de vedere al elasticitatii in functie de pret cererea unui bun poate fi:

1) cerere perfect inelastica sau rigida, cand Ecp = 0;

2) cerere perfect elastica, cand Ecp →∞;

3) cerere cu elasticitate unitara, cand Ecp = 1;

4) cerere elastica, cand Ecp > 1;

5) cerere inelastica, cand Ecp < 1.

In cazul cererii cu elasticitate unitara volumul valoric al cererii ramane neschimbat.

In cazul unei cereri elastice, volumul valoric al acesteia se modifica, intr-o proportie superioara modificarii pretului.

In cazul cererii inelastice, volumul valoric al cererii se modifica intr-o proportie inferioara modificarii pretului.

Se poate determina si coeficientul elasticitatii cererii in functie de venit (Ecvx), sau de alt factor determinant al cererii in mod analog. 

Elasticitatea cererii in functie de venit este, de regula, de sens pozitiv, deoarece cantitatea de bunuri ceruta creste odata cu venitul si scade odata cu acesta, exceptie facand bunurile inferioare.

Marimea cererii unui bun se poate modifica si sub incidenta modificarii pretului altui produs, avand in acest caz elasticitatea incrucisata (Ecpx (y)(z)).

Coeficientul elasticitatii cererii pentru bunul x in functie de modificarea pretului altor bunuri (exemplu y si z), in conditiile in care ceilalti factori care determina cererea pentru bunul x nu se modifica, se calculeaza astfel:

 

unde P = pretul bunului y sau z initial.

Elasticitatea incrucisata masoara intensitatea interdependentei intre doua bunuri. Cand creste cererea pentru bunul x datorita majorarii pretului bunului y, atunci bunul y poate fi substituit cu bunul x si Ecpx(y) > 0. Cand consumatorii cumpara mai putin din bunul x datorita cresterii pretului la bunul z, atunci bunul z este complementar bunului x si Ecpx(z) < 0.

3. Oferta de bunuri si servicii si elasticitatea ei

Alaturi de cerere, un loc important il ocupa oferta, deoarece cele doua categorii ale pietei trebuie analizate in mod corelat, intre ele stabilindu-se un anumit raport ce reprezinta forma specifica de exprimare a legaturilor dintre productie si consum.

Prin oferta se intelege cantitatea maxima dintr-un anumit bun pe care un vanzator intentioneaza sa o vanda intr-o perioada determinata de timp, la un anumit pret.

Relatia dintre oferta si nivelul pretului poate fi exprimata in esenta astfel: modificarea pretului de pe piata unui bun determina extinderea si contractia ofertei; daca pretul creste, oferta se va extinde, deci va creste cantitatea oferita, iar daca pretul se va reduce, oferta se contracta, adica se va reduce cantitatea oferita. Raporturile de cauzalitate dintre modificarea pretului si cantitatea ofertei reprezinta de fapt legea generala a ofertei (conform acestei legi cresterea pretului determina cresterea cantitatii oferite iar reducerea pretului are efect invers).

Corelatia dintre nivelul pretului si marimea ofertei poate si ilustrata astfel:

Situatii posibile

Pretul unitar (p)

u.m./bucata

Cantitatea ceruta (Q) mii buc.

A

10

2

B

15

4

C

20

6

D

25

8

E

30

10

Deci pe masura ce creste pretul unitar asistam, concomitent la cresterea ofertei. Aceasta legatura poate fi reprezentata grafic prin curba de oferta, care reprezinta un tip de functie, ca si curba de cerere (vezi figura 2.).

Intre evolutia pretului si cantitatea oferita exista o relatie directa, pozitiva, ceilalti factori care influenteaza oferta presupunandu-se constanti.

O deplasare de-a lungul curbei de oferta arata variatia cantitatii din bunul respectiv oferita spre vanzare odata cu modificarea pretului. Dar oferta reactioneaza nu numai la modificarea pretului ci si la modificarea altor factori cum ar fi, de exemplu, modificarea costurilor. In acest caz poate avea loc o deplasare a curbei de ofera spre dreapta sau spre stanga.

  P

                         extinderea                O'

30                       ofertei

25

20

15

 

10                               contractia

               O                                                                                                               

                            ofertei

    

       0           2          4         6        8        10     Q

 
Fig.nr. 2. Curba ofertei


O reducere a costurilor de productie poate duce la marirea ofertei si deplasarea curbei ofertei spre dreapta, pretul de vanzare ramanand neschimbat. La o crestere a costurilor de productie asistam la o deplasare spre stanga a curbei ofertei, deci o reducere a cantitatii oferite pe piata.

Alti factori care pot determina deplasari ale curbei ofertei la acelasi nivel al pretului sunt: pretul altor bunuri, numarul firmelor care produc acelasi bun, taxele si subsidiile, previziunile privind evolutia pretului si evenimentele social-politice si naturale.

De asemenea, in dimensionarea ofertei un rol esential il au factorii de productie - disponibilitatea (abundenta sau raritatea), fluiditatea, mobilitatea si randamentul lor. Astfel, putem vorbi de o oferta fixa, in cazul raritatii absolute a factorilor de productie si o oferta flexibila, in cazul raritatii relative a factorilor de productie, cand bunul economic poate fi reprodus in proportii variabile cu ajutorul factorilor de productie.

Elasticitatea ofertei exprima dimensiunile sau gradul modificarii in functie de schimbarea pretului sau a oricarei din conditiile ofertei.

Coeficientul elasticitatii ofertei in functie de pret (Eop) se determina astfel:

 

unde ∆O = modificarea ofertei pentru bunul economic

         O = oferta initiala pentru bunul respectiv.

Din punct de vedere al elasticitatii distingem:

1) oferta rigida sau perfect inelastica, cand EOP=0;

2) oferta perfect elastica, cand EOP → ∞;

3) oferta cu elasticitatea unitara, cand EOP =1;

4) oferta elastica, cand EOP >1;

5) oferta inelastica, cand EOP <1.

Elasticitatea ofertei, ca si elasticitatea cererii, prezinta o importanta deosebita in procesul decizional, deoarece in functie de evolutia pretului de pe piata fiecarei bun, veniturile totale incasate depind atat de forma elasticitatii cererii, cat si de posibilitatile de adaptare a ofertei la aceasta evolutie.

In afara cazurilor de raritate absoluta, elasticitatea ofertei unui bun depinde de existenta stocurilor disponibile si de posibilitatea de sporire a productiei bunului in cauza. Aceasta din urma este conditionata de existenta factorilor de productie (subutilizarea lor favorizeaza extinderea productiei prin folosirea deplina a lor, iar utilizarea deplina favorizeaza o anumita rigiditate a ofertei), fluiditatea si mobilitatea factorilor de productie precum si posibilitatile de timp de care dispun producatorii pentru sporirea volumului productiei.

            Elasticitatea ofertei este superioara pe perioada scurta in raport cu perioada de piata si mai mare in perioada lunga comparativ cu cea scurta.

4. Interactiunea dintre cerere si oferta. Formarea pretului de echilibru

            Desi examinarea separata a cererii si ofertei a prilejuit obtinerea unor informatii valoroase despre fiecare in parte, aceste doua parghii ale mecanismului pietei nu sunt izolate una de cealalta, ci interactioneaza, se presupun reciproc, se conditioneaza si influenteaza una pe alta. Unind baremurile cererii si ofertei din paragrafele anterioare vom obtine urmatoarele rezultate:

Situatii posibile

Pret unitar u.m./buc

Cant. ceruta (mii buc.)

Cantitatea oferita (mii buc.)

A

30

2

10

B

25

4

8

C

20

6

6

D

15

8

4

E

10

10

2

            Observam ca echilibrarea cererii si a ofertei, adica egalizarea lor se produce pentru 6 mii bucati, la un pret unitar de 20 u.m./bucata. Acest pret poarta numele de pret de echilibru, adica pretul la care cantitatile oferite si cantitatile cerute se egalizeaza.

            Considerand pretul variabila independenta, interactiunea dintre cerere si oferta o putem reprezenta si grafic (fig. 3.). La un pret mai ridicat decat cel de echilibru, observam existenta unui excedent al ofertei asupra cererii, care in final va duce la scaderea pretului. La un pret inferior pretului de echilibru, avem un exces de cerere care in final va duce la cresterea pretului si reechilibrare. Punctul de intersectie al celor doua curbe este singurul punct in care fortele de presiune asupra pretului se egalizeaza, prin proiectia lui pe axele de coordonate obtinandu-se cantitatea de echilibru Qe si pretul de echilibru Pe.


            Interactiunea dintre cerere si oferta constituie o legatura functionala obiectiva generala, permanenta, durabila si stabila in cadrul pietei libere, cunoscuta ca legea economica a interactiunii cererii si ofertei de marfuri. Continutul principal al actiunii acestei legi il constituie egalizarea cantitatii oferite cu cea ceruta pe piata.

            Momentele principale ale actiunii acestei legi se pot rezuma la urmatoarele: miscarea spre egalizare, adica miscarea de apropiere a cantitatii oferite si a cantitatii solicitate; mentinerea starii de egalitate sau de echilibru; reegalizarea sau reeechilibrarea lor in caz de dezechilibru.

            Rezultatul cel mai important al actiunii acestei legi economice este pretul de echilibru. Sub influenta diferitilor factori, corelatia dintre cantitatile cerute si cantitatile oferite se schimba, pot avea loc deplasari ale curbei cererii sau ofertei fata de o situatie de echilibru stabilita la un moment dat, fiind influentat pretul de echilibru, care se modifica.

Grafic, aceste modificari se pot urmari in figura 4.

Observam ca deplasarea curbei ofertei spre stanga (reducerea ei) duce la stabilirea unui nou punct de intersectie – E’ si  a unui nou pret – PE’ mai ridicat decat cel initial (PE), iar deplasarea curbei ofertei spre dreapta (cresterea ei) duce la stabilirea altui punct de intersectie – E’’ si a unui nou pret de echilibru – PE’’ mai scazut decat cel initial.

Analog se intampla in cazul in care se deplaseaza curba cererii si oferta ramane relativ stabila.


In practica are loc insa si modificarea simultana a cererii si a ofertei, pretul de echilibru ramanand acelasi cand sporul cererii este egal cu sporul ofertei, sau, modificandu-se, cand cererea si oferta se modifica inegal.

Influenta exercitata de cerere si oferta asupra pretului de echilibru difera si in functie de perioada de timp la care ne referim:

- pe termen foarte scurt oferta nu se poate modifica, astfel ca  doar modificarea cererii va duce la modificarea pretului de echilibru

- pe termen scurt oferta poate suferi unele modificari prin actiunea asupra volumului factorului de productie munca, dar nu se poate interveni asupra capitalului fix, oferta fiind putin elastica

- pe termen lung atat oferta cat si cererea sunt elastice.

 

Recapitulare cuvinte cheie/concepte

Ø      piata, caracteristici ale pietei, criterii de clasificare a pietelor

Ø      legea cererii si a ofertei; cerere; legea generala a cererii si ofertei; bunuri substituibile; bunuri complementare; bunuri normale;  bunuri inferioare; capacitate de cumparare a consumatorului; vointa de cumparare; elasticitatea cererii; coeficientul elasticitatii cererii; elasticitate incrucisata;

Ø      oferta; legea generala a ofertei; elasticitatea ofertei; coeficientul elasticitatii ofertei

Ø      legea interactiunii dintre cerere si oferta; pretul de echilibru; deplasarea curbei cererii si ofertei





Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: Pregatitoare Cand/ cum și de ce se intampla? Roata anotimpurilor
 Brose - proiect
 Managementul Proiectelor - Controlul proiectelor, mega si micro proiecte

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Diplomatie si conflict: relatiile internationale in timpul Primului Razboi Mondial
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 PROIECT DE DIPLOMA CHIMIE INDUSTRIALA SI INGINERIA MEDIULUI - TEHNOLOGIA ACIDULUI GLUTAMIC

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - sistemul de selectie in jocul de handbal pentru copii de 10-11 ani in concordanta cu cerintele handbalul
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA management - Impactul implementarii unui sistem de management al relatiilor cu clientii in cadrul unei societati comerciale
 LUCRARE DE LICENTA Ingineria si Protectia Mediului in Industrie - Proiectarea unui depozit de deseuri urbane pentru un oras cu 200.000 de locuitori

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat profesional informatica - evidenta spital
 ATESTAT LA INFORMATICA - Gestionarea unui magazine de confectii
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare


Analiza situatiei patrimoniale si financiare a intreprinderii
STRATEGII DE ADAPTARE A PRETURILOR LA CERINTELE PIETEI
POLITICA AGRARA COMUNA IN CADRUL U
Bachelor Paper - EMU and challenges implied by euro introduction
ANALIZA STRUCTURII PRODUCTIEI
Gandirea economica din Romania dupa 1859
Criza neokynesismului si dirijismului din ultima treime a secolului XX si eforturile postkeynesistilor de a se delimita de neoclasicism si de a consol
Analiza financiara a HOTELULUI REGHINA

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu

 


.com Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.