Creeaza.com - informatii profesionale despre
Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » economie
INFLATIA SI POLITICI ANTIINFLATIONISTE

INFLATIA SI POLITICI ANTIINFLATIONISTE




INFLATIA SI POLITICI ANTIINFLATIONISTE

Abordari cantitative ale inflatiei

-         CARACTERISTICI:

o      Inflatia, ca forma a dezechilibrelor din economie, este direct proportionala cu amploarea acestora, nivelul acesteia fiind cu atat mai mare cu cat decalajul dintre cererea si oferta agregata este mai mare;

o      Majorarea rapida a repturilor (pornind de la cateva procente si ajungand la un nivel de 2-3 cifre) conduce la inflatie galopanta.

o      Daca inflatia se concretizeaza intr-un nivel reprezentat de 3-4 cifre, aceasta se numeste hiperinflatie (cand ritmul de crestere al preturilor depaseste 50% lunar).

o      Inflatia este insotita nu numai de cresterea preturilor, dar si de cresterea cantitatii de moneda.

o      Inflatia presupune:

§       rate diferite de crestere a preturilor de la un sector de activitate la altul š a permis cresterea disproportionata a consumului;

§       devalorizare monetara.

o      Cresterea preturilor rezulta dintr-o abundenta a mijloacelor de plata, indicele preturilor fiind rlevant pentru puterea de cumparare a unei monede.

-         DEVALORIZAREA MONETARA  (pierdere a puterii de cumparare a monedei) se evalueaza astfel:

o      PRIN DIVIZARE (raportarea preturilor unui produs intre doua momente) – subliniaza faptul ca si in conditiile inc are inflatia este foarte mare, moneda conserva o mica parte din puterea de cumparare;

o      PRIN METADA DOBANZILOR COMPUSE: in sensul ca determinarea ratei infaltiei se bazeaza pe formula de calcul a dobanzii compuse:

 

-         MASURAREA INFLATIEI:

o      prindeterminarea ratei inflatiei pe baza indicilor de pret:

§      

o      sau prin utilizarea regulii numarului 70, care permite o determinare rapida a numarului de ani in care nuvelul preturilor se dubleaza:

§      

-         CORELATIA RATA INFLATIEI – SOMAJ:

o      Aceasta carelatie este cunoscuta sub numele de Curba lui Philips: cresterea somajului duce la reducerea inflatiei si invers.

o      independent de inflatie, exista o rata naturala a somajului care se manifesta si atunci cand inflatia este zero;

o      la orata naturala a somajului (considerata ca fiind de 6%), inflatia se poate manifesta la orice nivel, curba lui Philips devenind verticala;

-         STAGFLATIA  reprezinta situatia in care somajul, cat si inflatia au aceeasi evolutie (cres simultan sau descresc), fiind rezultatul:

o      inflatiei prin cerere š STAGFLATIA PRIN CERERE:

§       cresterea cererii globale pe termen scurt antreneaza o insuficienta a bunurilor din economie šmajorarea productiei pe seaman unor consumuri reale mai mici, in conditiile cresterii preturilor;

§       cresterea preturilro antreneaza dezechilibre si scaderea productiei.

o      inflatiei prin oferta š STAGFLATIE PRIN OFERTA:

§       se manifesta cand oferta globala se majoreaza, fara a fi insotita de majorarea cantitatii de monada, iar nivelul cererii ramane nemodificat;

§       oferta agregata poate fi, in functie de adaptarea acesteia la oferta de moneda:

·       neadaptabila:

o      cand se porneste de la cresterea salariilor nominale, in contextul unei cresteri a ratei inflatiei

·       adaptabila:

o      prin majorarea ofertei de moneda se porneste de la cresterea salarilor pe fundalul unei cresteri generale a preturilor.

FORMELE INFLATIEI

In functie de cauzele care o genereaza:

INFLATIA PRIN CERERE:

-         CARACTERISTICI:

o      este generata de dezechilibrele care se manifesta pe piata bunurilor si serviciilor, inre cererea de bunuri si oferta globala inelastica.

o      efectul este cresterea preturilor bunurilor si serviciilor respective;

o      fenomenul este determinat de majorarea ofertei de moneda, cauzata de:

§       excedent al balantei de plati;

§       creatia monetara excesiva;

§       modificari in raportul dintre consum si economii

o      inelasticitatea ofertei globale rezulta din insuficienta stocului de produse sau chiar din absenta temporara a acestora.

-         MECANISME SPECIFICE DE TRASMITERE A DEZECHILIBRELOR:

o      relatiile interindustriale;

o      cresterea veniturilor populatiei si cresterea cererii de produse;

o      efectul de contagiune (referitor la cresterea veniturilor);

o      generalizarea cresterilor de pret.

INFLATIA PRIN COSTURI

-         CARACTERISTICI:

o      este generata de revendicari ale grupurilor sindicalepentru cresterea slariilor si in acele domenii de activitate unde nu se obtin cresteri de productivitate;

o      majorarea salariilor conduce la cresterea costurilor bunurilor si serviciilor si, implicit, la cresterea preturilor.

o      este determinata de diferenta dintre cresterea productivitatii si cresterea salariilor;

o      se manifesta pe piata factorilor de productie, majorarea salalriilor antrenand sporirea preturilor.

INFLATIA IMPORTATA

-         CARACTERISTICI:

o      Este rezultatul participarii economiilor la fluxurile internationale de capital, bunuri, servicii;

o      Se manifesta ca urmare a importului de materii prime si produse;

o      Variatia cursurilor de schimb (nefavorabil pentru importatori) genereaza inflatie.

INFLATIA STRUCTURALA

-         CARACTERISTICI:

o      determinata de strategia adoptata de unele tari, de dezvoltare accelerata si de crestere economica rapida, ceea ce implica mobilizarea intensiva a factorilor de productie.

o      dezechilibrele se manifesta prin declinul unor sectoare de actvitate, aparitia altor sectoare de activitate, aparitia unor noi ramuri de actvitate si crearea de noi capacitati de productie. Finantarea acestroa se realizeaza din surse bugetare sau din credite bancare care, la rndul lor, genereaza un aflux monetar.

-         FACTORI GENERATORI:

o      sustinerea unor sectoare de activitate;

o      rigiditatea economiei

 

IN FUNCTIE DE ASTEPTARILE INFLATIONISTE:

INFLATIA ANTICIPATA:

o      este primita si asteptata de toti participantii de pe piata;

INFLATIA NEANTICIPATA:

o      produce efecte importante asurpa economiilor, fortei de munca si productiei, afectand echilibrul general;

IN FUNCTIE DE RITMUL DE CRESTERE A PRETURILOR

INFLATIE MODERATA (ritm anual de crestere de 2-3%);

INFLATIE GALOPANTA (peste 10%);

HIPERINFLATIE (peste 50%).

 

DEZINFLATIA, DEFLATIA SI POLITICI ANTIINFLATIONISTE.

EFECTELE INFLATIEI:

Efectele se manifesta asupra:

-         CRESTERII ECONOMICE;

o      EFECTE FAVORABILE:

§       Cresterea veniturilor nominale, mai mult sau mai putin indexate, antreneaza cresterea cererii globale;

§       Cheltuielile financiare ale indatorarii sunt putin impovaratoare, intrucat se ramburseaza in moneda devalorizata, iar efectul multiplicator al creditului se amplifica;

§       Ratele reale de dobanda, foarte scazute, confera rentabilitate proiectelor de investitii.

o      EFECTE NEFAVORABILE:

§       mentine in activitate intreprinderi marginale, ineficiente;

§       favorizeaza existenta unor preturi anormal de ridicate, iar intreprinderile in cauza sunt mai putin competitive decat altele, inflatia fiind, astfel, un mijloc de supravietuire pentru acestea;

§       constituie o frana in calea progresului economic (antreneaza distorsiuni srtificiale intre intreprinderi si denatureaza concurenta);

§       contribuie la deteriorarea progresiva a echilibrului extern;

§       denatureaza influenta ratei dobanzii prin scaderea artificiala a ratelor reale, conducand la risipa de capital

o      CONCLUZIE:

§       inflatia ridicata franeaza cresterea economica;

§       hiperinflatia induce recesiune;

§       o doza moderata de inflatie antreneaza efecte pozitive.

-         POPULATIEI;

o      cei care pierd sunt cei cu venituri fixe sau modeste si cei care economisesc;

o      sunt favorizati cei ce detin bunuri imobiliare si funciare, alte active reale, precum si debitorii.

-         INTREPRINDERILOR:

o      sunt beneficiare si victime ale inflatiei;

o      sunt favorizate investitiile si se degaja o marja de autofinantare suplimentara, prin diminuarea ratei de rambursare.

o      scade rentabilitatea pe fondul cresterii salariilorsi a ponderii acestora in valoarea adaugata;

POLITICI ANTIINFLATIONISTE:

-         MIJLOACE TRADITIONALE ANTIINFLATIONISTE:

o      INGHETAREA PRETURILOR:

§       modalitate directa de lupta contra inflatiei;

§       presupune masuri de interzicere a majorarii preturilor pentru diverse bunuri si servicii, pentru o anumita perioada;

o      POLITICA BUGETARA SI FISCALA;

§       se urmareste reducerea cererii globale;

§       se intervine direct asupra componentelor sale:

·       fie prin reducerea cheltuielilor publice;

·       fie prin majorarea fiscalitatii

§       nu se aplica, fiind ineficienta pe termen scurt, pe termen lung avand un efect necontrolabil.

o      LIMITAREA CREDITULUI:

§       actiune restrictiva asupra distribuirii anumitor credite;

§       limite:

·       dificultatea de a fixa norme de crestere a volumului creditelor;

·       alterarea concurentei intre banci si penalizarea celor mai dinamice;

·       multiplicarea procedurilor de incalcare a reglementarilor.

o      POLITICA VENITURILOR:

§       se aplica in masura in care o majorare excesiva a veniturilor constituie un factor determinant al cresterii cererii si al costurilor salariale;

-         POLITICI DE STABILIZARE:

o      limitarea deficitelor bugetare, prin majorarea veniturilor si reducerea cheltuielilor;

o      dezvoltarea sistemului financiar-bancar.

 

TINTIREA DIRECTA A INFLATIEI

Tintirea directa a inflatiei reprezinta strategia de politica monetara ce presupune stabilirea unei tinte pentru nivelul ratei inflatiei, pe o anumita perioada de timp, tinta ce trebuie atinsa prin aplicarea masurilor de politica monetara, astfel incat sa se asigure stabilitatea preturilor (Sherwin [2000])[1] Chiar daca aparitia conceptului a aparut initial in viata practica, dezvoltarea teoretica a acestuia s-a accelerat in ultima perioada, pe fondul adoptarii acestei strategii de tot mai multe banci centrale.

Astfel ca, Svensson (Svensson [2001])[2] defineste tintirea inflatiei din prisma caracteristicilor acesteia:

(1)  tintirea inflatiei reprezinta o tinta numerica, fie ca este vorba de un anumit procent ce trebuie asigurat cu sau fara un interval de toleranta, fie ca este vorba de stabilirea unui interval in care inflatia sa fie inclusa. Stabilirea numerica a acestei tinte inflationiste este strict legata de indicele de pret care este luat in considerare, experienta tarilor care au trecut la tintirea inflatiei aratand ca indicele cel mai frecvent utilizat este indicele preturilor de consum (CPI) (Sherwin [2000], Debelle[1997]).

(2)  procesul decizional la nivel de banca centrala se bazeaza pe o puternica independenta a acesteia in ceea ce priveste adoptarea instrumentelor de politica monetara care sa conduca la realizarea tintei infaltioniste;

(3)  presupune un grad ridicat de transparenta si asumarea responsabilitatii pentru atingerea tintei de inflatie.

Indiferent insa de modul in care este perceputa tintirea inflatiei, aceasta impune cel putin cinci componente care sa asigure o buna implementare a ei (Svensson [2001], Mishkin [2000],Debelle[1998]):

-        stabilirea asigurarii stabilitatii preturilor ca obiectiv unic sau prioritar al politicii monetare, fie pe cale constitutionala, fie prin angajamentul public al bancii centrale;

Daca avem in vedere obiectivele de politica monetara stabilite in cadrul regimului de tintire a inflatiei, obiectivul prioritar trebuie sa fie atingerea ratei inflatiei specificate (Debelle [1997]). Orice alt obiectiv poate fi urmarit doar daca, prin realizarea lui se ajunge la atingerea obiectivului prioritar. Ceea ce trebuie avut in vedere este faptul ca, de foarte multe ori atingerea mai multor obiective de politica monetara poate genera „conflicte” intre acestea, deoarece realizarea unui se poate face prin neindeplinirea conditiilor celuilalt obiectiv. De aici se disting doua tipuri de strategii de tintire directa a inflatiei: tintirea stricta a inflatiei, caz in care banca centrala isi cantoneaza intreaga activitate in jurul tintei inflationiste pe care o are de atins, si tindirea flexibila a inflatiei, caz in care banca centrala are in vedere si alte variabile macroeconomice: gradul de ocupare, cursul de schimb, nivelul cresterii economice. In acest din urma caz, banca centrala va urma, in fapt, o deflatie graduala, care sa nu conduca la afectarea echilibrului economic real sau al celui extern (deprecierea masiva a propriei monede).

-         cuantificarea acestui obiectiv sub forma unei rate a inflatii (singur procent sau interval de variatie) ce urmeaza a fi atinsa de-a lungul unui interval de timp;

Cunatificarea tintei inflationiste presupune luarea in considerare a mai multo elemente:

Ų     intervalul pentru care se stabileste tinta inflationista;

Determinarea acestuia depinde de conditiile economice specifice fiecarei tari care adopta tintirea infaltiei, deoarece se poate vorbi de o aplicare imediata a tintei stabilite (in cazul in care economia respectiva inregistreaza un nivel scazut al inflatiei) sau de oaplicare graduala, stabilindu-se, astfel, intervale de dezinflatie pe parcursul mai multor ani (de regula 2 ani) pentru fiecare interval stabilindu-se o anumita tinta inflationista. O alta problema legata de timp este cea a adoptarii tintirii inflatiei. Cum putem stabili ca acesta este momentul favorabil adoptarii unei noi strategii de politica monetara?! Este greu de stabilit momentul optim, dar experienta tarilor care deja au adoptat aceasta strategie a aratat ca tintirea inflatiei poate fi adoptata in conditiile in care economia respectiva deja se afla intr-o perioada de reducere a inflatiei, autoritatea monetara dispune de credibilitate in randul publicului, dar si de sustinere din partea executivului, ceea ce face mult mai facila implementarea unei noi strategii.

Ų     indicele de pret pe baza caruia se determina tinta inflationista;

Chiar de la inceput toate argumentele sunt orientate in favoarea indicelui preturilor de consum indefavoarea, spre exemplu, a deflatorului PIB sau a altor indici de pret. Aceasta deoarece, trebuie recunoscut ca puterea de cumparare a consumatorilor finali este evidentiata de indicele preturilor de consum (CPI), acesta fiind mult mai aproape de public, cei care apreciaza in fapt, evolutia nivelului inflatiei. Bineinteles, apar si diferentieri in ceea ce priveste stabilirea elementelor ce compun CPI, procentul de dezinflatie acceptat in majoritatea cazurilor fiind de aproximativ 2% pe an.

Ų     forma de exprimare a tintei:  procent fix sau ca interval:

In ceea ce priveste cuantificarea obiectivului, apar diferentieri de la tara la tara, acestea presupunand, in sensul ca fie se stabileste o tinta fixa (plafon) (cazul Spaniei care avea stabilit un plafon de cel mult 3% anual), fie un interval in care sa se afle nivelul inflatiei pentru perioada analizata. O alta diferentiere apare si in ceea ce priveste dimensiunea benzii de fluctuatie a inflatiei fata de nivelul central urmarit. In principalele cazuri de aplicare a tintirii inflatiei (a se vedea Noua Zeelanda, Canda, Marea Britanie, Australia) banda de fluctuatie a tintei inflationiste a fost cuprinsa intre 1% si 3% anual (spre exemplu Neoua Zeelanda: 0% - 3%, Australia 2-3%, Marea Britanie 1-4%).

-        asigurarea independentei bancii centrale in privinta instrumentelor utilizate pentru atingerea nivelului stabilit al inflatiei;

Asigurarea stabilitatii preturilor prin tintirea directa a inflatiei impune un grad rididat de independenta la nivelul bancii centrale in ceea ce priveste aplicarea si conducerea politicii monetare. Acest lucru poate fi realizabil in conditiile in care politica monetara se armonizeaza cu cea fiscala, banca centrala avand astfel posibilitatea de a utiliza in orice moment instrumentele de care are nevoie pentru a-si atinge obiectivele. In aceste conditii este nevoie ca politica fiscala sa se ajusteze in functie de actiunile intreprinse la nivel de banca centrala, „astfel incat sa nu pericliteze obiectivul de inflatie, ceea ce este echivalent cu absenta oricaror simptome de dominanta fiscala:

- finantarea deficitului public direct de catre banca centrala sau de catre sistemul bancar sa fie redusa sau chiar inexistenta;

- guvernul sa nu depinda de veniturile din senioraj;

- pietele financiare sa fie suficient de dezvoltate pentru a permite tranzactionarea instrumentelor de indatorare publice sau private;

- nivelul datoriei publice sa fiesustenabil”[3]

Toate acestea, vin o data in plus, sa impuna politica monetara ca fiind pilonul politicii macroeconomice, in jurul acesteia urmand a se concentra actiunea celorlalte politici.

-        elaborarea si aplicarea programului de politica monetara in conditii de transparenta deplina;

Ceea ce este important in aplicarea strategiei de politica monetara bazata pe tintirea inflatiei este faptul ca aceasta promoveaza o mare transparenta din punct de vedere al politicii monetare (Svensson [2003], Sherwin [1999], Mishkin & Posen [1997]). In primul rand, prin stabilirea tintei inflationiste banca centrala are posibilitatea sa comunice publicului larg nivelul inflatiei catre care s-a orientat si pe care trbuie sa-l asigure in perioada imediat urmatoare. Fie ca se realizeaza prin diverse materiale publicitare, fie ca sunt anuntate indiverse discursuri ale membrilor conducerii bancii centrale, fie ca este vorba de publicatii ale acesteia, toate au o singura finalitate: comunicarea cu cei care sunt afectati, in final de puterea de cumparare a monedei.  Acestea conduc, mai departe, la consolidarea pozitiei bancii centrale pe piata, generand o mai mare credibilitate a actiunilor intreprinse in directia asigurarii stabilitatii preturilor.

-        si, nu in ultimul rand, faptul ca o politica monetara este mult mai usor perceputa, inteleasa de catre publicul larg;

In conditiile in care banca centrala publica tintele infaltioniste pe fondul existentei unor previziuni in acest sens, publicul larg va putea mult mai usor sa estimeze masura in care masurile adopate de banca centrala au fost in masura sa conduca la mentinerea stabilitatii preturilor.

Toate acestea reprezinta, in fapt, tot atatea argumente in favoarea aplicarii unei politici monetare bazate pe tintirea inflatiei.

Astfel se afirma ca (Rudebusch & Walsh [1998]) prin concentrarea asupra obiectivului stabilit, prin asigurarea unui ridicat grad de transparenta la nivelul politicii monetare, prin explicarea, catre publicul larg, cat mai clar a strategiilor si masurilor adoptate si, nu in ultimul rand prin asumarea responsabilitatii pentru masurile adoptate, banca centrala poate considera ca dezirabila adoptarea tintirii inflatiei ca strategie de politica monetara.

Cu toate acestea, exista si argumente care descurajeaza in ceea ce priveste adoptarea unei astfel de strategii.

In primul rand, politica monetara este mult mai rigida, fiind orientata in directia atingerii tintei stabilite. Astfel ca atentia bancii centrale este orientata in directia tintei inflationiste, fiind mult mai putin flexibila in ceea ce priveste alte obiective de politica monetara. Politica monetare este, astfel, caracterizata de anumite constrangeri in ceea ce prinveste masurile discretionare (a se vedea independenta bancii centrale) ale bancii centrale.

In ciuda eforturilor bancii centrale de a reduce asteptarile inflationiste ale populatiei si, implicit costurile dezinflatiei, de foarte multe ori estimatile populatiei s-au adaptat la evolutiile pietei, fapt ce au alimentat evolutiile preturilor din economie. Pe de alta parte, banca centrala trebuie sa aiba in vedere si o balansare intre obiectivele adiacente de politica monetara, deoarece realizarea unora dintre ele poate genera influenta nefavorabile asupra realizarii tintei principale.

Chiar estimarile realizate la nivel de banca  centrala, din punct de vedere al stabilirii tintei, sunt greu de realizat, iar pe de alta parte, masurile de politica monetara adoptate in directia asigurarii stabilitatii preturilor pot genera efecte cu o anumita intarziere. Chiar cunoscand aceste laguri, nevoia de a privi in perspectiva poate altera evolutiile viitoare, tocmai prin ingreunarea capacitatii de previzionare. Capacitatea de previzionare este infleuntata, tot nefavorabil, si de situatiile noi, neprevazute care se pot manifesta in viitor, situatii care, in ciuda previziunilor, nu au putut fi estimate in totalitate.

Toate acestea genereaza si un oarecare grad de instabilitate la nivelul pietei financiare, deoarece economiile interactioneaza intre ele si efectul de contagiune actioneaza imediat. La toate acestea se adauga si presiunile generate de existenta pietei valutare libere care permite flucturea fara restrictii a cursului valutar.

Pe fondul acestor argumente pro si contra, practica a aratat ca adoptarea tintirii directe a inflatiei poate fi eficienta in conditiile in care banca centrala reuseste sa asigure stabilitatea procesului deflationist, stabilitatea sistemului financiar fiind o conditie suplimentara in acest scop.



[1] SHERWIN, Murray – “Institutional framework for inflation targeting”, Reserve Bank of New Zeeland, October 2000 (www.rbnz.govt.nz/speeches/009759.html)

[2] SVENSSON, Lars E.O –  “Inflation Targeting: Should It Be Modeled as an Instrument Rule or a Targeting Rule?”, Princeton University, December 2001.

[3] Banca Nationala a Romaniei – “Tintirea directa a inflatiei: o noua strategie de politica monetara”, Caiete de studii, Bucuresti, 2002





Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: Pregatitoare Cand/ cum și de ce se intampla? Roata anotimpurilor
 Brose - proiect
 Managementul Proiectelor - Controlul proiectelor, mega si micro proiecte

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Diplomatie si conflict: relatiile internationale in timpul Primului Razboi Mondial
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 PROIECT DE DIPLOMA CHIMIE INDUSTRIALA SI INGINERIA MEDIULUI - TEHNOLOGIA ACIDULUI GLUTAMIC

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - sistemul de selectie in jocul de handbal pentru copii de 10-11 ani in concordanta cu cerintele handbalul
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA management - Impactul implementarii unui sistem de management al relatiilor cu clientii in cadrul unei societati comerciale
 LUCRARE DE LICENTA Ingineria si Protectia Mediului in Industrie - Proiectarea unui depozit de deseuri urbane pentru un oras cu 200.000 de locuitori

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat profesional informatica - evidenta spital
 ATESTAT LA INFORMATICA - Gestionarea unui magazine de confectii
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare


ECONOMIA JUDETULUI ALBA
Obiectul de studiu al analizei economico-financiare
Previziune microeconomica
Liberalismul economic clasic si paradigma lui
Limitele si inconsecventele teoriei marginaliste
Dilema inflatie-somaj. Curba Philips
Principiile sistemului monetar international
Criza neokynesismului si dirijismului din ultima treime a secolului XX si eforturile postkeynesistilor de a se delimita de neoclasicism si de a consol

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu

 


.com Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.