Inceputurile si dezvoltarea pietei de capital din Romania

Inceputurile si dezvoltarea pietei de capital din Romania.

Premisele aparitiei unei piete de capital in Romania au fost create odata cu promulgarea Legii nr. 31/1990 care a asigurat cadrul legal necesar nasterii si dezvoltarii societatilor de capitaluri, si a instituit un cadru clar pentru principalele produse utilizate pe piata de capital: actiunile si obligatiunile.

Un moment important l-a constituit adoptarea Legii nr. 58/1991 a privatizarii societatilor comerciale care a relevat o data in plus nevoia existentei unei piete secundare. Aceasta a introdus pe piata financiara, intr-o cantitate masiva niste hirtii de valoare la purtator (Certificate de Proprietate) care au avut rolul de a familiariza publicul cu titlurile de valoare, si de a demonstra necesitatea crearii unui cadru organizat pentru vinzarea / cumpararea acestora.

Datorita conjuncturii politice piata de capital nu s-a dezvoltat asa cum era de asteptat pe perioada imediat urmatoare.

In anul 1992 certificatele de proprietate au fost emise si distribuite in forma materializata, la purtator, ceea ce a determinat aparitia unei "piete gri" de tranzactionare, si tot in acest an se realizeaza prima oferta publica de actiuni contra numerar, oferta care a fost efectuata de Agentia Nationala pentru Privatizare si Banca Romana de Dezvoltare cu sprijinul unei societati de consultanta din Marea Britanie.

Odata cu aparitia Ordonantei nr. 18/1993 privind reglementarea tranzactiilor nebursiere cu valori mobiliare si organizarea unor institutii de intermediere, a fost infiintata Agentia Valorilor Mobiliare (A.V.M.) constituita ca Directie Generala in Ministerul de Finante. A creat cadrul de reglementare minim necesar pentru inceputul pietei de capital din Romania, prin elaborarea Regulamentului privind oferta publica de vinzare de valori mobiliare si a Regulamentului privind autorizarea societatilor de intermediere de valori mobiliare si a agentiilor de valori mobiliare. Cel mai important a fost faptul ca in aceasta perioada s-a lansat programul pilot de privatizare, prin metoda ofertei publice de actiuni, la societatea comerciala Apullum. Totodata a inceput sa-si faca aparitia pe aceasta piata o categorie foarte importanta de operatori - intermediarii autorizati - ca participanti directi si exclusivi la incheierea operatiunilor de vinzare-cumparare de valori mobiliare - fapt ce a creat premisele nasterii Bursei de Valori Bucuresti si mai tirziu a pietei RASDAQ - intr-un cuvint a pietei secundare romanesti.

In ce priveste istoria fondurilor mutuale din Romania putem spune ca acestea s-au nascut intr-un moment in care piata de capital era practic inexistenta. Ele functionau undeva la interferenta dintre Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale si Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancara, nefiind autorizate de nici o autoritate specifica pietei bancare sau pietei de capital. Cu toate acestea, fondurile au continuat sa activeze si sa devina un fenomen de masa si la moda, cistigind din ce in ce mai multi investitori atrasi de cresterile mari anuntate de acestea care insa nu prezentau o caracteristica importanta - lichiditatea, cu atit mai mult cu cit activele de portofoliu aveau o durata de viata indelungata, erau investitii pe termen lung.

In anul 1994 a fost adoptata Legea nr. 52 privind valorile mobiliare si bursele de valori care a creat conditii pentru aparitia de noi institutii pe piata:

Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.);

Burse de Valori;

Societati de depozitare;

Societati de registru;

Asociatii profesionale cu statut de organisme de autoreglementare care au condus la aparitia de noi piete secundare de tranzactionare (RASDAQ).

Odata cu adoptarea legii 52 / 1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori, a fost infiintata Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare reprezentind autoritatea autonoma , cu personalitate juridica, compusa din cinci membrii, numiti de Parlament.

Autoritatea C.N.V.M. se exercita pe intreg teritoriul Romaniei.

Misiunea C.N.V.M. consta in :

a)    a favoriza buna functionare a pietei valorilor mobiliare;

b)    a asigura protectia investitorilor contra practicilor neloiale, abuzive si frauduloase;

c)    de a realiza informarea detinatorilor de valori mobiliare si a publicului asupra persoanelor care fac in mod public apel la economiile banesti (emitente de valori mobiliare) si asupra valorilor emise de acestia ;

d)    de a stabili cadrul activitatii intermediarilor si agentilor pentru valori mobiliare, regimul asociatiilor profesionale constituite de acestia si a organismelor insarcinate cu asigurarea functionarii pietei de valori mobiliare. 

Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare ii este incredintata administrarea Legii 52 / 1994, punerea ei in aplicare, precum si supravegherea si controlul respecterii dispozitiilor sale, fiind investita in acest scop cu puteri de reglementare, decizie, autorizatie, dispensa, interdictie, interventie, ancheta si sanctionare disciplinara si administrativa.

C.N.V.M. adopta norme de reglementare prin regulamente si instructiuni care sunt puse in aplicare prin ordin al presedintelui.

Actele individuale adoptate de autoritatea nationala sunt deciziile, ordonantele, atestatele si avizele.

Regulamentele CNVM vizeaza:

a)    organizarea si functionarea burselor de valori si a altor piete de valori mobiliare;

b)    autorizarea si functionarea organismelor colective de investitii si plasament in valori mobiliare, precum si a societatilor care le administreaza;

c)    functionarea Oficiului de Evidenta a Valorilor Mobiliare;

d)    autorizarea si exercitarea intermedierii de valori mobiliare;

e)    cenzorilor externi independenti si a consultantilor de valori mobiliare;

f)     aprobarea si modificarea regulamentelor de operatiuni bursiere;

g)    functionarea oficiilor de compensatii si lichidare a tranzactiilor cu valori mobiliare, precum si aprobarea si modificarea regulamentelor acestora;

h)    promovarea si derularea ofertelor publice de valori mobiliare;

i)     orice alte organisme si operatiuni specifice pietelor de valori mobiliare reglementate, controlate si supravegheate de catre C.N.V.M. conform legii.

C.N.V.M. poate delega unor agenti ai sai ori unor institutii sau organisme ale pietei de valori mobiliare, una sau mai multe din perspectivele cu care este investita de lege. Delegarea de putere poate avea ca obiect numai actele individuale care sunt emise in numele C.N.V.M..

Incadrul acestei institutii se organizeaza si functioneaza, potrivit legii un oficiu propriu de evidenta a valorilor mobiliare.