Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » economie
POLITICA CONCURENTEI IN ROMANIA

POLITICA CONCURENTEI IN ROMANIA


POLITICA CONCURENTEI IN ROMANIA

Aplicarea la standarde europene corespunzatoare a principiilor politicii concurentei si a legislatiei in domeniu este o conditie indispensabila a dezvoltarii unei economii de piata cu adevarat functionala in Romania si o preconditie a aderarii acesteia la Uniunea Europeana. Existenta unui mediu concurential normal si preluarea acquis-ului comunitar asigura aplicarea in Romania a acelorasi reguli ale jocului (pe piata) ca si pe piata unica.



1. BAZELE POLITICII CONCURENTEI

IN ROMANIA

1.1. Politica concurentei in perspectiva aderarii Romaniei la Uniunea Europeana

Prevederile comunitare in domeniul concurentei urmaresc asigurarea unor conditii concurentiale egale in cadrul Pietei Unice. «Politica in domeniul concurentei» a facut obiectul celui de-al saselea capitol al negocierilor pentru aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, impunand   exigente suplimentare fata de celelalte capitole. Negocierile la acest capitol au fost deschise in data de 14 noiembrie 2000, si inchise la Conferinta de Aderare din data de 8 decembrie 2004. Acquis-ul pentru Capitolul 6 constituie "nucleul dur" al Pietei Interne, acesta fiind singurul capitol la care aplicarea efectiva a acquis-ului trebuie realizata cu mult inainte de data aderarii. Concurenta a fost unul dintre capitolele cruciale in toate negocierile de aderare, pentru ca orice tara care doreste sa se integreze in piata interna trebuie sa-si pregateasca economia pentru a face fata concurentei. Daca o tara in curs de aderare nu este pregatita, intreprinderile sale risca sa dea faliment, lucratorii sa-si piarda slujbele, iar clasa politica sa fie sanctionata de electorat[1].

Pietele libere nu sunt, bineinteles, un scop in sine; ele sunt doar un mijloc pentru a avea mai multa justitie sociala, mai multa coeziune si mai multa bunastare pentru consumatori, mai multa corectitudine pentru dezvoltarea unei societati. Aceasta este ratiunea principala pentru o pregatire corespunzatoare in vederea aderarii. Altfel, toate potentialele beneficii ale aderarii ar ramane in van.

Principiile de baza ale politicii concurentei au fost statuate prin Acordul European instituind o Asociere intre Romania, pe de o parte, si Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte, care consacra prevederile referitoare la politica concurentei in Capitolul II - "Concurenta si alte prevederi cu caracter economic" precum si in articole incluse in capitole conexe.

Pentru a ilustra stadiul atins de Romania in crearea unui mediu concurential care sa faca fata presiunilor pietei interne in momentul aderarii, respectiv aplicarii directe a acquis-ului comunitar, vom utiliza ca referinta criteriile de la Copenhaga, ca si aprecierile autoritatilor in domeniu, in special ale Comisiei Europene in Raportul de tara 2005[2], document care include, pe langa evaluarea aferenta fiecarui capitol de acquis, si o anexa ce prezinta o analiza detaliata a elementelor clauzei specifice de salvgardare agreata in privinta capitolului de concurenta in momentul finalizarii negocierilor de aderare.

O lectura atenta a Raportului din 2005 este de natura sa incurajeze curentul de opinie potrivit caruia momentul aderarii Romaniei la UE va fi 1 ianuarie 2007. In acest context, capitolul de concurenta se bucura de o examinare pozitiva din partea Comisiei, remarcandu-se o serie de aprecieri care pot fi considerate drept elemente de baza ale acestei evaluari: "Daca trendul pozitiv de dezvoltare va continua, Comisia se asteapta ca Romania sa atinga un nivel satisfacator al aplicarii legislatiei (n.b. in domeniul ajutorului de stat) in cursul anului 2006 Daca Romania continua trend-ul inceput in toamna anului 2004, indeplinirea obligatiilor privind concurenta din Tratatul de aderare este posibila Se asteapta ca Romania sa mentina eforturile de succes de pana acum"[3].

La randul sau, Neelie Kroes, Comisar European pentru Concurenta, remarca in discursul sau, rostit la Bucuresti (Institutul European din Romania) la 12 mai 2005 ca procesul de reforma in domeniul protectiei concurentei este probabil mai vizibil in noile state membre, si chiar mai mult in statele in prag de aderare. Dar daca se vrea ca Europa sa inregistreze o crestere economica durabila, acest lucru implica un proces in care trebuie sa participe fiecare stat membru - indiferent daca este vechi sau nou, mare sau mic. Pentru a avea succes, Romania trebuie sa demonstreze insa ca disciplina din domeniul concurentei exista si functioneaza cu adevarat   intr-un viitor stat membru . Si, din acest motiv, in acest domeniu mai mult decat in oricare altele, faptele conteaza, nu vorbele. Simplele 'angajamente' politice nu sunt suficiente cand este vorba de disciplina concurentei.

In acest domeniu de o importanta vitala, trei elemente trebuie sa fie puse in practica cu mult inainte de aderare de catre toate tarile in curs de aderare:

cadrul legislativ necesar;

capacitate administrativa adecvata;

performante credibile in aplicarea legislatiei.

Romania a adoptat cadrul legislativ necesar. De asemenea a infiintat, odata cu Consiliului Concurentei, o autoritate de supervizare competenta. Provocarea consta acum in a face acest cadru institutional sa functioneze cu adevarat. Trebuie sa se ajunga la un anumit nivel de performanta in aplicarea legii si sa se demonstreze ca Romania va putea sa-l mentina si dupa integrare. Acest ultim element a fost pana acum indeplinit in mod mai putin satisfacator, in special in ce priveste ajutoarele de stat si restructurarea sectorului siderurgic.

Odata cu aderarea la Uniunea Europeana, Romania va deveni un membru cu drepturi depline in cel mai important bloc economic mondial, consolidandu-si pozitia pe planul diviziunii globale a muncii.

Fig.1. Indicele competitivitatii globale

 


In ultimii ani Romania a facut si anumite progrese pe linia cresterii competitivitatii economice, in anii 2004-2005 urcand 12 locuri in clasamentul competitivitatii macroeconomice si 20 de locuri in clasamentul competitivitatii microeconomice, dar a ramas pe ultimul loc intre noile state membre UE si tarilor candidate, cu exceptia Bulgariei la anumite capitole. Competitivitatea macroeconomica a crescut in special datorita convergentei institutionale cu Uniunea Europeana care se reflecta la nivel de standarde si legislatie. Sub raportul indicelui competitivitatii globale (microeconomice si macroeconomice), Romania ocupa locul 57 in lume in anul 2005 (fig.1) . Ceea ce trage inapoi competitivitatea sunt, in special, costul creditului si practicile informale.

Experienta acumulata de Romania si, mai ales, necesitatea preluarii integrale a acquis-ului comunitar in domeniul concurentei au condus la reformarea legislativa si a sistemului administrativ-institutional. Politica comunitara a concurentei are o relevanta directa pentru noile state intrate in UE si pentru cele candidate din Europa Centrala si de Sud-Est, inca inainte de aderarea lor si independent de producerea acestui eveniment, obligatiile asumate in acest domeniu avand dublu caracter de noutate: se refera la instrumente necunoscute economiilor cu planificare centralizata si reprezinta primele angajamente contractuale internationale ale acestor tari[6].

1.2. Reforma institutionala

Aplicarea efectiva si eficienta a politicii concurentei impunea crearea autoritatii autonome de concurenta: Consiliul Concurentei Odata cu Legea concurentei nr. 21/1996 a fost creat si un al doilea organism cu atributii in domeniul aplicarii politicii concurentei si ajutorului de stat: Oficiul Concurentei - organ de specialitate al Guvernului, in structura Ministerului Finantelor Publice.

Reforma institutionala a inceput cu aplicarea legislatiei in domeniul concurentei, care a fost incredintata unei singure autoritati, cu rol jurisdictional, Consiliul Concurentei, care a rezultat din fuziunea celor doua institutii care administrau domeniul.

Pentru promovarea concurentei in toate domeniile si asigurarea prevalentei legislatiei din domeniul concurentei asupra celorlalte acte normative, in anul 2004, la initiativa Consiliul Concurentei, a fost infiintat Grupul interministerial de lucru pe probleme de concurenta, in care institutiile implicate sunt reprezentate la nivel de secretar de stat. Grupul este un organism fara personalitate juridica, care functioneaza pe langa Consiliul Concurentei. La reuniunile sale lunare pot participa, in calitate de invitati, si reprezentanti ai altor autoritati ale administratiei publice, organizatii si asociatii nonguvernamentale reprezentative ale intreprinzatorilor, producatorilor sau ai altor agenti economici interesati si implicati in activitatea Grupului, in functie de tematica abordata[7].

Reforma institutionala a avut in vedere si asigurarea unei reale independente in activitatea de decizie, analiza si investigare, precum si reducerea posibilitatilor de aparitie a faptelor de coruptie si de conflict de interese. Astfel, activitatile jurisdictionale au fost separate de cele de conducere si executie, respectiv de investigare si de supraveghere a pietelor, precum si cele de analiza a notificarilor, monitorizare si inventariere a ajutoarelor de stat[8]. Membri Consiliului Concurentei sunt independenti in luarea deciziilor si nu reprezinta autoritatea care i-a numit. Deciziile adoptate sunt supuse controlului instantelor de judecata.

Consiliul Concurentei si-a asigurat prezenta in teritoriu prin inspectoratele de concurenta teritoriale. Cu ajutorul aparatului teritorial a fost monitorizata respectarea prevederilor legale si a deciziilor Consiliului Concurentei la nivel local. De asemenea, inspectoratele de concurenta au inregistrat permanent starea de fapt a pietei si tendintele regionale, oferind suportul informational necesar perceperii unei imagini corecte si pertinente a mediului de afaceri concurential. In prezent, Consiliul Concurentei este o institutie moderna care raspunde exigentelor europene si a pornit pe calea acumularilor calitative in ceea ce priveste intreaga sa activitate.

Consiliul Concurentei intervine numai cand piata este perturbata sau risca sa fie perturbata prin acte, fapte, practici sau comportamente ale agentilor economici (intelegeri anticoncurentiale, abuz de pozitie dominanta sau concentrari) sau ale organelor administratiei publice centrale sau locale (prin decizii emise sau reglementari adoptate). Principalele atributii ale Consiliului Concurentei sunt

efectueaza, din proprie initiativa, investigatii utile pentru cunoasterea pietei

sesizeaza Guvernul asupra existentei unei situatii de monopol propune adoptarea masurilor considerate necesare pentru remedierea disfunctionalitatilor constatate;


sesizeaza Guvernul cu privire la cazurile de imixtiune a organelor administratiei publice centrale si locale in aplicarea legii Concurentei;

emite aviz conform legislatiei comunitare pentru proiectele de acte normative care pot avea impact anticoncurential si propune modificarea acelora care au un asemenea efect;

face recomandari Guvernului si organelor administratiei publice locale pentru adoptarea de masuri care sa faciliteze dezvoltarea pietei si a concurentei

ia decizii cu privire la politica si schemele de acordare a ajutoarelor de stat si controleaza respectarea acestor reguli;

Legea Concurentei prevede comunicarea punctului de vedere al Consiliului Concurentei asupra oricarui aspect in domeniul politicii concurentiale, la cererea autoritatilor publice, organizatiilor profesionale, patronale si sindicale, inclusiv a Camerei de Industrie si Comert a Romaniei, a organizatiilor pentru protectia consumatorilor si a instantelor judecatoresti si parchetelor.

1.3. Reforma legislativa

Spre deosebire de cea mai mare parte a acquis-ului comunitar, pentru care Acordul European de Asociere prevede necesitatea de a actiona in directia armonizarii graduale a legislatiei, prevederile referitoare la politica concurentei reprezinta obligatii ferme, cu trimiteri explicite la articolele 81, 82 87 din Tratatul Uniunii Europene. Legea Concurentei si legea ajutorului de stat cu modificarile si completarile aduse la sfarsitul anului 2003 (caseta 1), precum si legislatia secundara emisa in aplicarea acestora sunt compatibile cu legislatia Uniunii Europene, respectand, prin continut, prevederile dreptului comunitar. Astfel incepand cu anul 2004, Consiliul Concurentei a aplicat noua legislatie de baza atat in domeniul concurentei, cat si al ajutorului de stat si a desfasurat o intensa activitate de elaborare a reglementarilor secundare; numai in perioada martie-iulie 2004 au fost adoptate cca 50 de regulamente si instructiuni pentru punerea in aplicare a cadrului de baza. Doar prin adoptarea acestor norme secundare a fost posibila aplicarea efectiva a legislatiei primare.

Caseta 1. Noutati legislative: Legea concurentei nr.21/1996

La momentul adoptarii, Legea concurentei nr.21/1996 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.88 din 30 aprilie 1996, fiind modificata si completata ulterior prin:

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. pentru modificarea si completarea Legii concurentei nr. publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 875 din 10 decembrie 2003, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 461 din 24 mai 2004;

Legea nr.184/2004 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. pentru modificarea si completarea Legii concurentei nr. publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 461 din 24 mai 2004;

Legea nr. privind modificarea si completarea Legii concurentei nr. publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.130 din 30 noiembrie 2004.

Textul Legii concurentei nr.21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, a fost republicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.742 din 16 august 2005 si cuprinde modificarile si completarile suferite de lege de la intrarea in vigoare si pana in prezent

Trebuie subliniat faptul ca, odata cu republicarea, s-a procedat la renumerotarea articolelor din Legea concurentei nr.21/1996. Prin urmare, orice trimitere la textul acestui act normativ trebuie sa tina cont de noua numerotare!

Legislatia primara si cea secundara au preluat cele mai noi evolutii comunitare inca inainte de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Acestea sunt, la momentul actual, complet armonizate cu acquis-ul comunitar, ceea ce permite indeplinirea angajamentelor asumate de Romania si corespund cerintelor Uniunii Europene in ceea ce priveste aplicarea inca de acum a regulilor in materie, pentru ca Romania sa fie in stare sa faca fata fortelor concurentiale ale pietei unice la momentul aderarii.

In domeniul concurentei, s-a pus accentul pe descoperirea si sanctionarea celor mai grave incalcari ale Legii concurentei. S-a realizat o serioasa analiza a mecanismelor concurentiale de piata si au fost deschise investigatii din proprie initiativa. Modificarea pragurilor valorice in domeniul concentrarilor economice si eliminarea obligatiei de notificare a acordurilor restrictive care se incadreaza in categoriile exceptate, precum si de obtinere a beneficiului exceptarii prin decizie a Consiliului Concurentei, au permis concentrarea resurselor pe cazurile cele mai grave.

SITUATIA PREZENTA

2.1. Domeniul antitrust: confirmarea rezultatelor pozitive

Prin Raportul de tara din 2005, Comisia Europeana a repartizat domeniile evaluate pe trei paliere de performanta:

Zona verde - activitati pentru care Romania este pregatita sa adere la Uniunea Europeana sau eforturile in vederea aderarii sunt in curs, mentinerea ritmului lor fiind de natura sa faciliteze solutionarea eventualelor probleme pana la momentul aderarii.

Zona galbena - domenii in care autoritatile romane sunt incurajate sa continue actualele eforturi reformatoare si sa asigure o mai buna directionare a acestora pentru a permite alinierea la cerintele UE in perioada de pana la aderare.

Zona rosie - domenii ce ridica ingrijorari serioase expertilor comunitari, necesitand actiuni imediate din partea autoritatilor romane.

In materie de antitrust, prin Raportul de tara 2005, Comisia saluta rolul pro-activ dezvoltat de Consiliul Concurentei, incadrand acest domeniu in zona verde[9].

Abuzul de pozitie dominanta este reglementat primar de dispozitiile art.6 din Legea Concurentei, ale carui prevederi sunt dezvoltate de "Regulamentul pentru aplicarea prevederilor art.5 si 6 din lege privind practicile anticoncurentiale''. Prin art.8, legiuitorul a instituit o exceptie de la interdictia prevazuta de art.6, sanctionand numai acele comportamente, susceptibile de a fi calificate drept practici anticoncurentiale, conform prevederilor art.5 alin.1 si art.6 ale agentilor economici sau ale gruparilor de agenti economici, a caror cifra de afaceri depaseste 20 de miliarde de lei si a caror cota de piata detinuta este mai mare de 5%. Abuzul de pozitie dominanta constituie contraventie si se sanctioneaza conform art.56, alin.1 lit.a) din Legea Concurentei cu amenda de pana la 10% din cifra de afaceri totala realizata de agentul economic in anul anterior sanctionarii[10].

Una dintre interdictiile prevazute de Legea concurentei nr.21/1996 este cea de la art.12, respectiv interdictia de a realiza concentrari economice care, avand ca efect crearea sau consolidarea unei pozitii dominante, conduc sau ar putea conduce la restrangerea, inlaturarea sau denaturarea semnificativa a concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia. Criteriile de evaluare a unei concentrari economice se regasesc in prevederile art.13 alin.(1) din Legea concurentei nr.21/1996. Acestea sunt identice cu cele prevazute de art.2 alin.(1) din Regulamentul Consiliului UE nr.139/2004 referitor la controlul concentrarilor economice[11].

2.2. Domeniul ajutorului de stat: progrese substantiale

Dintre prevederile comunitare, relevante pentru Romania, sunt cele legate de acordarea ajutorului de stat. In acest domeniu foarte sensibil activitatea a fost deosebit de sustinuta pentru recuperarea ramanerilor in urma. Consiliul Concurentei a facut fata unor provocari reale de ordin cantitativ si calitativ. Eforturile sustinute ale Consiliului si ale celorlalte autoritati implicate au facilitat includerea domeniului in zona galbena, dupa ce in prima parte a anului 2005 chestiunile legate de ajutor de stat s-au aflat in zona rosie.

Principiile si normele care guverneaza materia ajutorului de stat au fost transpuse in legislatia romaneasca prin Legea nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, republicata (vezi casetele 2 si 3), precum si prin legislatia secundara adoptata de Consiliul Concurentei, ca autoritate administrativa independenta de control si supraveghere, cu atributii similare celor ale Comisiei Europene.

Caseta 2. Noutati legislative: Legea nr.143/1999

privind ajutorul de stat

La momentul adoptarii, Legea nr.143/1999 privind ajutorul de stat a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.370 din 3 august 1999, fiind modificata si completata ulterior prin:

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. privind asigurarea transparentei in domeniul ajutorului de stat si al relatiilor financiare dintre autoritatile publice si intreprinderile publice, precum si completarea art. 6 din Legea nr. privind ajutorul de stat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 631 din 26 august 2002 (aprobata cu modificari prin Legea nr. publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.38 din 23 ianuarie 2003), abrogata prin Legea nr.

Legea nr. pentru modificarea si completarea Legii nr. privind ajutorul de stat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 930 din 23 decembrie 2003;

Ordonanta Guvernului nr.94/2004 privind reglementarea unor masuri financiare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 803 din 31 august 2004.

Textul Legii nr.143/1999 privind ajutorul de stat a fost republicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.744 din 16 august 2005 si cuprinde modificarile si completarile suferite de lege de la intrarea in vigoare si pana in prezent

Trebuie subliniat faptul ca, odata cu republicarea, s-a procedat la renumerotarea articolelor din Legea nr.143/1999 privind ajutorul de stat. Prin urmare, orice trimitere la textul acestui act normativ trebuie sa tina cont de noua numerotare!

Este de remarcat faptul ca adoptarea si implementarea acestor prevederi genereaza costuri, in principal sub forma cresterii preturilor la produsele si serviciile care au beneficiat de ajutor de stat (subventii directe, stergeri ale datoriilor catre bugetul de stat in cazul unor firme etc.). Un astfel de cost este resimtit si de catre populatie, dat fiind faptul ca in general astfel de ajutoare au fost orientate catre furnizorii de servicii de interes general (utilitati publice).

Caseta 3. Noutati privind obligatii de notificare si raportare a unor ajutoare de stat in anul 2005.

Prin noile prevederi (exceptate pana in anul 2004), respectiv O.G. nr. 94/2004 privind reglementarea unor masuri financiare, aprobata de Legea nr. 507/2004, se aduc modificari Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, astfel :

In forma anterioara legii (Legea nr. 603/2003) ajutoarele de stat cu caracter social, acordate consumatorilor individuali (cu conditia ca acestea sa fie date fara discriminare in ceea ce priveste originea produselor sau serviciilor implicate) precum si cele pentru inlaturarea efectelor cauzate de dezastre naturale sau evenimente exceptionale erau considerate compatibile cu un mediu concurential normal, si nu erau supuse obligatiei de notificare, fiind suficient avizul prealabil al Consiliului Concurentei.

Desi sunt considerate in continuare compatibile cu un mediu concurential normal, noile prevederi impun notificarea acestor tipuri de ajutoare.

Ca urmare, orice ajutor de stat cu caracter social sau care se acorda pentru inlaturarea efectelor cauzate de dezastre naturale sau de evenimente exceptionale, a carui valoare este mai mare decat pragul de minim prevazut de lege, respectiv 4 mld. Lei, (Ordinul Presedintelui Consiliului Concurentei, nr.51/12.03.2004, publicat in M.O. nr. 248/22.03.2004), trebuie notificat Consiliului Concurentei.

In consecinta :

Toate autoritatile publice centrale si locale care acorda astfel de ajutoare sunt obligate sa le raporteze Consiliului Concurentei, in conformitate cu prevederile Regulamentului privind procedurile de raportare si monitorizare a ajutoarelor de stat, publicat in M.O. nr. 443/18.05.2004.

Redactia Profil : Concurenta

Dar, beneficiile derivate din adoptarea acestor masuri pot fi sintetizate astfel: accelerarea restructurarii beneficiarilor de ajutoare de stat, reducerea cheltuielilor bugetare (fondurile astfel mobilizate putand fi utilizate pentru investitii in alte sectoare) etc.[12].

Intrucat la nivel comunitar nu a fost elaborata o definitie in cadrul Tratatelor sau al unui alt act normativ, in transpunerea acquis-ului privind ajutorul de stat, putem spune ca legislatia romaneasca a facut un pas inaintea celei europene, intrucat Legea nr. 143/1999 cuprinde chiar o definitie a notiunii de ajutor de stat. Art. 2 (1) indica urmatoarele elemente caracteristice masurilor de sprijin ce reprezinta ajutoare de stat:

trebuie sa fie acordate de catre stat sau prin intermediul resurselor de stat;

trebuie sa favorizeze agenti economici sau producerea de bunuri;

trebuie sa fie selective;

trebuie sa denatureze ori sa ameninte sa denatureze concurenta sau trebuie sa afecteze comertul dintre Romania si statele membre ale Uniunii Europene.

In interpretarea acestei definitii regasim delimitarea facuta de Curtea Europeana de Justitie intre notiunea de ajutor de stat de cea de "subventie" folosita in cadrul GATT inca din anul 1961, conceptul de ajutor de stat fiind inteles intr-un sens mai larg decat notiunea de subventie deoarece cuprinde si interventii care, sub diverse forme, pot reduce obligatiile financiare cuprinse in bugetul agentului economic si, implicit, pot avea acelasi efect[13].

2.3. Principalele elemente de progres

Obtinerea unor evaluari incurajante si pozitive a domeniului concurentei in Raportul de tara din 2005 si 2006 a fost rezultatul unui efort care a antrenat nu doar Consiliul Concurentei, dar si furnizorii de ajutor de stat, precum si alte autoritati responsabile cu implementarea legislatiei relevante.

Publicarea pe pagina de internet a institutiei a tuturor deciziilor luate in domeniul concurentei si al ajutorului de stat (in limba romana si in limba engleza), a ordinelor de deschidere a investigatiilor, precum si a intregii legislatii adoptate a asigurat transparenta activitatii Consiliului. In plus, toate aceste demersuri s-au bucurat, pe parcursul anului 2005, de sustinerea consistenta a Comisiei Europene. Instituirea sistemului de preconsultari intre compartimentele Consiliului Concurentei si expertii Comisiei Europene a avut un rol determinant in imbunatatirea analizei si cresterea calitatii deciziilor. Raportul de tara din 2005 a indicat elementele care au dezvoltat aceasta stransa cooperare:

vizita comisarului european pentru concurenta;

mecanismul de pre-consultare in materie de ajutor de stat;

mecanismul informal de consultare in domeniul antitrust;

raportarile intocmite de Consiliul Concurentei la fiecare doua luni si care sintetizeaza progresele obtinute in acest domeniu (Planul de actiune);

consultarile tehnice bilaterale;

asistenta acordata in cadrul Proiectului de Twinning.

In acest context, o serie de elemente de progres pot fi considerate drept puncte de reper ale analizei pe care forul comunitar a intreprins-o in acest domeniu in ultimul timp:

cresterea numarului notificarilor de ajutoare de stat transmise autoritatii romane de concurenta, ca urmare a masurilor promovate de Guvern si de Consiliul Concurentei;

blocarea ajutoarelor de stat incompatibile prin participarea reprezentantilor Consiliului Concurentei la pregatirea sedintelor de Guvern si la dezbaterile din cadrul comisiilor parlamentare, precum si prin adoptarea de decizii negative;

asigurarea unei monitorizari stricte a ajutoarelor de stat;

implementare pro-activa a legislatiei antitrust prin concentrarea resurselor asupra celor mai grave distorsiuni ale concurentei;

respectarea angajamentelor prevazute de Strategia nationala de restructurare a sectorului siderurgic;

asigurarea unei capacitati administrative solide in domeniu.

Toate aceste progrese obliga autoritatea romana in domeniu sa continue si sa consolideze ritmul actual de activitate in vederea pregatirii pentru aderare si in stransa legatura cu evolutiile ce se inregistreaza la nivelul Uniunii Europene.

3. PROMOVAREA CULTURII CONCURENTEI

Pentru a face fata cu succes globalizarii economiei si integrarii in piata unica europeana, pentru a raspunde exigentelor impuse de calitatea de viitor stat membru al Uniunii Europene, este nevoie de o cunoastere aprofundata a regulilor de concurenta, cunoastere care poate fi dobandita prin promovarea activa a culturii concurentei[14].

3.1. Semnificatia culturii concurentei

Promovarea culturii in domeniul concurentei, initiata si desfasurata in prezent de Consiliul Concurentei, constituie o latura deosebit de importanta in procesul de aplicare a regulilor de concurenta, alaturi de utilizarea instrumentelor specifice de combatere a practicilor anticoncurentiale si de control al concentrarilor economice si ajutoarelor de stat. Pentru ca politica concurentei trebuie cunoscuta si inteleasa de toti cei care sunt implicati in viata economica, iar aceasta nu se poate realiza fara aplicarea consecventa a principiilor transparentei si nediscriminarii.

Din aceste considerente este necesara, in afara de cunoasterea "regulilor de joc", cunoasterea procedurilor pe care le aplica Consiliul Concurentei pana la luarea deciziei. Publicul larg, dar si celelalte autoritati publice, au nevoie sa inteleaga rolul Consiliului Concurentei in mentinerea functionala a economiei de piata, modalitatile prin care actioneaza acesta si scopul aplicarii cu consecventa a regulilor de concurenta: crearea si dezvoltarea unui mediu concurential care sa protejeze consumatorii, incat acestia sa poata beneficia de avantajele pe care le ofera o concurenta corecta.

De asemenea, agentii economici trebuie sa fie informati si sa cunoasca atat modalitatile prin care pot fi protejati de legislatie in cazul in care ar putea fi victime ale unor practici anticoncurentiale, cat si riscurile la care se expun in cazul in care incalca regulile[15].

Promovarea principiilor politicii concurentei (competition advocacy) este activitatea condusa de catre autoritatea concurentei referitor la promovarea mediului concurential pentru activitatile economice, in vederea intelegerii mecanismelor liberei concurente de catre operatorii economici, pe de o parte, si institutiile guvernamentale, pe de alta parte, si pentru cresterea informarii publice cuprinzatoare a avantajelor concurentei economice[16].

Asadar, promovarea principiilor politicii concurentei cuprinde toate activitatile asumate de autoritatile de concurenta, de a promova si proteja concurenta, activitati care nu constituie competente propriu-zise pentru administrarea legii concurentei. Promovarea acestor principii cuprinde deci toate eforturile intentate pentru ca autoritatile publice, alte entitati guvernamentale, sistemul judecatoresc, agentii economici si publicul sa inteleaga ca beneficiile concurentei se pot obtine pentru societate si ca rolul legii si politicii concurentei poate fi jucat in promovarea si protectia efectelor de bunastare ale acesteia. Aceasta implica o varietate de activitati, printre care :

seminarii pentru oameni de afaceri, legiuitori, judecatori, mediul academic etc., pe probleme specifice de concurenta ;

comunicate de presa despre cazuri curente solutionate;

publicarea rapoartelor anuale si a liniilor directoare ale criteriilor urmate in rezolvarea cazurilor de concurenta etc.

In general, este recunoscut ca asemenea activitati asigura transparenta politicii concurentei impreuna cu credibilitatea si puterea convingerii autoritatilor care administreaza legislatia concurentei. Toate aceste activitati contribuie la stabilirea a ceea ce este deseori numita cultura concurentei, care este poate cel mai bine caracterizata prin reactiile, atitudinile sau comportamentele consumatorului si ale producatorului.

Cultura concurentei, asa cum este perceputa de catre autoritatile de concurenta, este strans legata de varsta legislatiei si, astfel, de experienta autoritatii de concurenta. Deoarece majoritatea tarilor in tranzitie si in curs de dezvoltare au o viata scurta a regimurilor concurentei, in aceste tari cultura concurentei este mai slaba decat cea din tarile dezvoltate.

3.2. Activitatile specifice promovarii culturii concurentei

Pentru promovarea culturii concurentei s-au sugerat o varietate de mijloace:

media oficiala prin rapoarte anuale, monitorul oficial, explicatii, sfaturi sau indicatii oficiale;

mass media: internet, presa scrisa, radio-ul, televiziunea;

mijloace selective: seminarii si workshopuri, intalniri cu oameni de afaceri, discursuri, articole in jurnale;

studii elaborate si publicate.

Actiunile specifice promovarii culturii concurentei pot fi si ele grupate in mai multe categorii:

a) Actiuni de promovare a culturii concurentei in relatia cu Guvernul, cum ar fi:

crearea si institutionalizarea unui sistem de consultari ex-ante si asigurarea functionalitatii acestuia pe o baza permanenta;

participarea la elaborarea, de catre Guvern, a legislatiei vizand reforma si integrarea economica;

participarea la actiunile vizand privatizarea si efectele sale economice;

implicarea Consiliului Concurentei in activitatea guvernamentala, in calitate de observator de drept, prin reprezentantii sai imputerniciti special in acest scop;

participarea reprezentantilor Consiliului Concurentei la reuniuni internationale si valorificarea rezultatelor in cadrul grupurilor interministeriale de lucru pe probleme de concurenta si ajutor de stat.

b) Activitati de promovare a culturii concurentei in relatiile cu sectorul privat. Operatorii economici romani, in contextul internationalizarii pietei romanesti trebuie sa fie constienti ca disciplina concurentiala presupune urmarirea echilibrului intre orientarea spre client si cea spre concurenta prin promovarea unui management si marketing modern, fara ca actiunile de maximizare a profitului sa apeleze la practici anti-concurentiale.

Un element important in calitatea aplicarii legislatiei concurentei este perfectionarea pregatirii in domeniu a judecatorilor care analizeaza cazurile in speta ajunse in fata instantelor judecatoresti.[17]

c) Concomitent, rolul pro-activ al Consiliului Concurentei s-a manifestat prin elaborarea si publicarea documente programatice, cum ar fi cu scopul de a face cunoscute rolul si competentele Consiliului Concurentei, legislatia in domeniu, precum si obiectivele sale strategice si planul de actiuni pentru promovarea durabila a culturii concurentei:

Cartea alba a liberei concurente in Romania

Foaie de parcurs pentru promovarea culturii concurentei

Plan de actiuni pentru promovarea culturii concurentei in Romania

Ghid privind o abordare pro-activa a procesului de aplicare a regulilor de concurenta

Manualul privind dreptul ajutorului de stat in Romania



Politica in domeniul   concurentei. Micromonografii - Politici Europene, versiune actualizata. Institutul European din Romania, Bucuresti, 2003.

Prin semnarea Tratatului de Aderare (25 aprilie 2005, Luxemburg), Romania a dobandit statutul de tara in curs de aderare. Odata cu obtinerea acestui statut, Comisia Europeana evalueaza progresele realizate in procesul de integrare prin intermediul unui Raport comprehensiv de monitorizare. In perioada in care tara noastra avea statutul de stat candidat, documentul de evaluare intocmit de forul comunitar purta denumirea de Raport periodic.

Comisia Europeana, Raportul de tara, 2005.

Neelie Kroes, Comisar European pentru Concurenta, Discurs :"Concurenta in Uniunea Europeana - cazul Romaniei", 12 mai 2005, Bucuresti.

Voinea L., Raportul global al competitivitatii. 2004-2005: concluzii pentru Romania. Grupul de Economie Aplicata.

Negrescu D., Oprescu Gh., "Politica de protectie a concurentei si acquis-ul comunitar", in "Profil: Concurenta" nr.3-4, noiembrie 2000

Atomi A., Analiza de impact a reglementarii in domeniul concurentei. Profil: Concurenta nr. 4/2005.

Strategia Consiliului Concurentei 2005-2006.

Berinde M., Reactii dupa raportul de tara 2005 - Evaluarea capitolului de concurenta - Profil: Concurenta, nr. 3/2005.

Mireuta C., Abuzul de pozitie dominanta in legislatia romana, Profil :Concurenta nr. 2/2004

Radetchi Z., Ilie R., Concentrari economice. Efecte pe orizontala, pe verticala sau de conglomerat. Profil : Concurenta nr.1/2006.

Ciupagea C. (coord.), Evaluarea costurilor si beneficiilor aderarii Romaniei la UE. Institutul European din Romania - Studii de impact (PAIS II), Studiul nr. 12, Bucuresti, 2004, Cap.9

Besnila M., Favorizarea - element constitutiv al notiunii de ajutor de stat. Exemple din jurisprudenta comunitara. Profil: Concurenta nr. 1/2006.

Consiliul Concurentei. Foaie de parcurs pentru promovarea culturii concurentei, Bucuresti, 2004.

Consiliul Concurentei. Cartea alba a liberei concurente in Romania, Bucuresti, 2004.

Mosteanu T., Rolul Consiliului Concurentei in promovarea principiilor politicii concurentei, Revista Profil: Concurenta nr.1/2003.

Andrei F., Baches I., Economia de piata functionala - reala provocare pentru Consiliul Concurentei, Profil: Concurenta nr.1/2004.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.