TIPURI DE ECONOMII CU PIATA CONCURENTIALA

Devine din ce in ce mai evident ca transformarea fostelor economii planificate din tarile Europei Centrale si de Est in sisteme economice de piata libera se afla pe un drum gresit .

Programele de transformare experimentate in prezent genereaza suferinte umane evitabile ,fara a aduce progrese deosebite in ceea ce priveste productia viabila si cresterea gradului de ocupare a fortei de munca .

Autorii cartii pledeaza pentru elaborarea unor programe alternative de actiune ,propunand o AGENDA cuprinzand acele puncte de care ar trebui sa tina seama orice program constructiv de actiune .

Autorii spera ca publicarea va contribui la concentrarea atentiei asupra acelor elemente esentiale pentru depasirea socului introducerii economiei de piata.

Procesul schimbarilor economice si sociale initiate in 1989 a dat

Actualele programe de transformare prezinta deficiente.AGENDA prezinta un catalog (check list) de criterii pentru evaluarea si elaborarea unor programe de transformare mai adecvate.

Risipa si privatiunile impiedica dezvoltarea democratiilor de piata libera.Procesul de transformare implica eforturi deosebite ,suferinte. milioanelor de oameni din Europa de Est speranta unor standarde mai ridicate de viata .I n ultimii ani s-au facut pasi importanti in introducerea unor relatii economice bazate pe economia de piata .Populatia acestor tari (exceptia celor din RDG ) a suferit o reducere a nivelului de trai:productia a inregistrat un declin brusc , distributia veniturilor s-a inrautatit,somajul e in crestere.

In 1990 (primul an de tranzitie ) salariile reale in Polonia au scazut cu o treime,productia industriala scazand cu 25%.in 1991productia a mai scazut cu inca 19%.In Cehoslovacia ,in 1991,salariile reale au scazut cu 25%,iar productia industriala a scazut cu 25% .In 1992 productia a scazut cu 26% .

O data cu privatizarea intreprinderilor , guvernul va retrage toate subventiile ,declansand pierderi de productie si de locuri de munca.In Ungaria ,salariile reale au scazut cu 5%(in 1990 si 1991),iar productia industriala a scazut cu 19% in 1991 si cu 20% in 1992.

Somajul a crescut in Ungaria si Cehoslovacia de la 2% in 1990 la 8,9% in martie 1992 , iar in Polonia de la 6% la peste 12% .In 1992 existau in Polonia 2,25 mil. Someri.In 1991 PIB a scazut pana la 10% in Polonia si Ungaria , iar in Cehoslovacia pana la 16%. In 1992 PIB era de 1% in Polonia ,de 25 in Ungaria si de 7% in Cehoslovacia.

Apar semnele unui inceput de stabilizare a conditiilor de productie si de de stat catre persoane scadere a ratei inflatiei.

In U ngaria ,in 1991 ri=35% 'iar in Cehoslovacia de 26% in 1992.

In Cehoslovacia :ri=60% (1991), ri=20% (1992).

In Polonia ri=60% (1990),ri =40% (1991)

In Rusia si Ucraina se estima o inflatie de cca 100% pentru 1992, in timp ce productia reala se astepta sa se reduca cu 13%.Salariile reale au scazut cu 4% in 1991 si cu 35% in 1992.

In timp ce unele dintre aceste probleme sunt inevitabile in procesul transformarii radicale a unei memorii planificate in economia de piaata ,severitatea si durata lor depind de calea aleasa pentru transformare. Acestea contin 3 masuri fundamentale:

1.liberalizarea economiei prin desfintarea controlului asupra preturilor si productiei;

2.stabilizarea macroeconomica prin controlul masei monetare si eliminarea deficitului bugetar;

3.vanzarea proprietatii si corporatii particulare .

2.Politica de stabilizare macroeconomica prevede:

-reducerea si /sau eliminarea subventionarii preturilor si prductiei ;

-devalorizarea cursului de schimb si introducerea convertibilitatii monedei;

-politica monetara restrictiva---sa reduca cererea interna de credit suficient de mult pentru a genera rate pozitive reale ale dobanzii;

1.Masurile de liberalizare economica include:

-elimnarea controlului asupra preturilor;

-introducerea comertului exterior liber prin reducerea /desfintarea taxelor vamale ,a monopolurilor comerciale;

-introducerea unor norme legale care sa reglementeze propietatea privata sub forma codului comercial ,legii companiei .

3. Privatizarea intreprinderilor de stat.

Aceste intreprinderi de stat au fost transformate in societati pe actiuni pentru a putea fi vandute

Tarile care s-au afirmat dupa cel de-al doilea razboi mondial ca economii de piata democratice pot servi ca exemple reusite de reconstructie si dezvoltare socio-economica Reconstructia in Europa de Vest dupa al doilea razboi mondial s-a bazat pe fostele piete.Cele trei masuri mentionate anterior au fost introduse treptat in decursul unei perioade de 40 de ani . S-a adoptat un sistem cuprinzator de reglementari si masuri de control care a mentinut inflatia si salariile la nivele mici ,a permis controlul asupra cursului de schimb , a ratei dobinzii si asupra preturilor produselor de baza concomitent cu existenta proprietatilor de stat.Acest sistem a fost abandonat treptat (citeva decenii),dezvoltindu-se increderea in capacitatea fortelor pietei de a solutiona problemele.Pentru acest proces a fost important si ajutorul extern al SUA prin planul Marshall si diferite alte programe.Acest ajutor a atenuat penuria de devize care erau necesare reconstructiei si modernizarii infrastructurii,capacitatilor de productie. Ajutorul a fost conditionat de formularea de catre beneficiari a unui plan detaliat de insanatosire economica, precizindu-se scopul pentru pcare urmau sa fie folosite fondurile. Planul Marshall a prevazut fondurile necesare infiintarii Uniunii Europene de Plati, un mecanism care a facut posibila compensarea multilaterala a balantelor comerciale in cadrul zonei geografice a tarilor aflate in reconstructie. Cealalta istorie,de un succes chiar mai spectaculos este cea a Japoniei si a ,,Micilor Tigri"(Hong Kong, Singapore,Coreea de Sud,Taiwanul).Aceste tari si-au bazat cresterea puternica a economiilor pe fortele pietei, nici una dintre ele nu a renuntat vreodata in numele apararii mecanismului sacrosanct al pietii la interventii de politica economica. ,,Guvernind piata" si invatind de la aceasta,ele au reusit sa creeze conditii socio-economice care au stimulat dezvoltarea capacitatilor de productie,sporindu-si competitivitatea.Atit exemplele catastrofale cit si cele reusite evidentiaza necesitatea dirijarii fortelor pietei in Europa Centrala si de Est prin promovarea reconstructiei socio-economice. In prezent ,tarile aflate in tranzitie trebuie sa inlature nu numai pagubele cauzate de sistemul comunist ci trebuie sa faca fata si concurentei internationale a tarilor cu economie avansata tehnologic, acestea din urma fiind confruntate cu o supraproductie considerabila.In anii '40 si 50 SUA (care inregistra un excedent al balantei comerciale si al serviciilor ) s-a confruntat cu pericolul venirii la putere a comunismului la scara mondiala ceeace trebuia inpiedicat prin programul de Reconstructie Europeana.Cinci teme principale trebuie luate in seama de elaborarea unor masuri de interventie politica in cadrul unor programe de transformare: 1.Crearea contextului socio-economic 2.Creare pietei 3.De la distrugere la productie 4De la criza economica la cresterea economica 5Crearea contextului international, acele conditii economice cadru care determina actiunea oamenilor(consumatorul,cumparatorul,angajatul,managerul si toti cei care sint angrenati in producerea,repartitia si consumarea produsului). Nivelul general de bunastare poate fi ridicat prin initiativa personala avind ca scop inbunatatirea propriei lor situatii. Intreprinzatorul particular se straduieste sa obtina profit in conditii de concurenta cu alti intreprinzatori pe piata libera.Cea mai buna strategie este de a-I plasa pe vinzatori si consumatori intr-o situatie de libera concurenta.Programul de transformare sufera de inca o lipsa.El isi indreapta in special atentia asupra unor obiective abstracte: stabilizarea economica,bugete echilibrate,balante comerciale echilibrate,valute convertibile,fara a tine seama de consecintele masurilor care se iau pentru concretizarea lor asupra productiei ,volumului investitiilor,folosirii fortei de munca ,consumului privat. Incertitudinea poate avea in economie efecte: >constructive(stimularea concurentei,cistigul asteptat(nesigur)poate fi si mai mare) >destructive(banii pot fi mai degraba pastrati decit investiti) Transformarea unei economii planificate intr-o economie de piata presupune decizii care implica actiunea statului.Este un proces de invatare din greseli ,guvernul si organele legislative incearca sa stimuleze interesul privat al celor angajati in productia si desfacerea marfurilor.In situatia din tarile Europei Centrale si de Est liberalizarea radicala a preturilor are in multe cazuri efecte destructive decit benefice asupra reconstructiei economice(efectul liberalizarii a doua preturi de baza : cursul de schimb, rata dobinzii) Liberalizarea cursului de schimb-puternica devalorizare---cresterea

pretului bunurilor importate,ceea ce impiedica extinderea capacitatii de productie autohtona ---cresterea dezechilibrului dintre cerere si oferta.

Elementul cheie :Crearea unui nivel de cerere efectiva suficient pentru a asigura investitiile necesare.

Politicaveniturilor:corelarea cresterii salariilor cu cea a productivitatii muncii. In procesul de transformare ,statul trebuie sa stimuleze cresterea productiei prin masuri constiente nefiind suficienta "mina invizibila" atribuita pietelor.Somajul nu este numai un rau social ,ci conduce la pierderea nivelului calificarii fortei de munca.Transformarea este vazuta ca o tranzitie intre doua sisteme sociale antagonice:de la socialism ca prima faza a unei ere post comuniste,la capitalism-ca forma superioara de sistem social. Statul se implica in economie prin: >bunuri pe care le produce in sectorul industrial >rolul de constrigere influentare >prestarea de servicii:securitate, justitie ,aparare >controlul unor locuri de munca >girarea maselor financiare Conceptul de economie mixta poate fi vazut ca un compromis intre "socialism" si "capitalism".economia mixta s-a nascut din criza .

Planificarea ,asocierea reprezentantilor statului la decizia in materie de salarii sau productie, extinderea cheltuielilor publice ,regularizarea pietei se vor constitui in programe pentru Hitler sau Musolini. Preomovarea statului la rangul de antreprenor va fi ireversibila in Spania si Italia .

In SUA interventiile economice ale statului  -"New Deal"- ul american -Civil Work administration" patron gigant -,,Agricultural Adjustment Act"- -,,National Industrial Recovery Act" Functia istorica a capitalismului a fost timp de aproximativ 300 de ani de a determina atenuarea penuriei, a foamei si a tiraniei sacrului .(puterii) Capitalism:-libera stabilire a preturilor(piata) -libera proprietate asupra mijloacelor de productie. Instaurarea capitalismului intr-o tara nu este suficienta pentru ca tara respectiva sa se inscrie pe calea dezvoltarii economice, mai fiind nevoie de un minimum de reguli ,de un stat eficient si necorupt Lista tarilor capitaliste dezvoltate sau care au un ritm rapid de desvoltare: >America de Nord, inclusivChile si Mexic >totalitatea tarilor europei Occidentale,indiferent daca fac parte dinCEE sau din AELS(asociatia europeana a liberului schimb) >Japonia si noile tari industrializate (N.T.I.) din Asia: Thailanda,Coreea de Sud,si ceilalti ,,dragoni":Taiwan,Hong Kong,Singapore. Arabia Saudita si Emiratele Arabe Unite sint foarte bogate ,dar nu sint incluse in rindul tarilor capitaliste dezvoltate ,deoarece bogatia lor nu este cistigata pe piata ,ci extrasa din sol .(ele nesupunindu-se legilor democratiei si separarii puterilor). Pe continentul african exista o tara care de mai multi ani se straduieste sa arunce o punte intre Africa de Nord si Europa de Sud (Maroc) Capitalismul are drept principiu de baza :piata ,concurenta Imigratia va constitui in sec.al XX-lea cel mai important subiect de dezbatere politica in majoritatea tarilor dezvoltate.Mina de lucru imigrata revine mai ieftin la randament egal decit mina de lucru nationala.Statele Unite dupa ce au practicat vreme indelungata o politica restrictiva in ceea ce priveste procentele de imigrare ,au devenit in clipa de fata una din tarile din ce in ce mai deschise imigrarii(mai ales aceleia de origine latino americana)Japonia ramine o tara inchisa .In Germania dreptul singelui determina apartenenta la o natiune.(nu pot concepe integrarea imigrantilor turci ) .Modelul anglo-saxon pe de o parte ,modelul germano-nipon de cealalta parte .Saracia reprezinta o problema prin care tarile capitaliste se deosebesc de celelalte. In zona alpina, in Benelux si in Scandinavia securitatea sociala este considerata o urmare fireasca a programului economic,o institutie favorabila dezvoltarii economice.Tarile europene cele mai dezvoltate(Germania,Franta,Marea Britanie ,Olanda,Danemarca) garanteaza un venit minim .Ierarhia salariilor reprezinta o pirghie eficace.Daca dorim ca muncitorii sa munceasca ,trebuie sa-I platim conform randamentului individual.Decalajele dintre venituri au inceput sa creasca (odata cu declansarea revolutiei consevatoare anglo -saxone de la inceputul anilor '80)in SUA ,Anglia,Franta ducind la ridicarea competivitatii.In alte tari capitaliste intreprinderile se straduiesc sa mentina ierarhia salariilor intre niste limite ,adesea foarte inguste.Este cazul Japoniei ,toate deciziile ,inclusiv fixarea remunerarilor sunt luate colectiv iar patriotismul de intreprindere constituie un factor de mobilizare mai puternic decit salariul.In tarile alpine(Elvetia,Austria,Germania) in rindul profesiunilor intreprinderilor au loc conflicte dintre tinerii nerabdatori sa se afirme si vechii sefi care refuza sa cedeze.Fiscalitatea trebuie sa incurajeze economisirea sau contractarea de datorii.InFranta opinia publica se pronunta in favoarea economisirii,chiardaca se economiseste foarte putin.(este si cazul Japoniei)Acestea sint ,,tari - furnica".Dimpotriva SUA -o ,,tara - greiere"In Statele Unite fiscalitatea incurajeaza contractarea de datorii:de ce sa te privezi daca cu cit te indatorezi mai ssmult ,cu atit platesti mai putin .De multi ani SUA si Marea Britanie sunt finantate de Japonia si Germania deoarece procentul de economii a fost in ultimii zece ani ,de doua ori mai ridicat in Germania si in Japonia decit in SUA si Marea Britanie.Intotdeauna capitalistii care obtin profituri se revolta impotriva reglementarilor.In Anglia si SUA, din cauza dezorganizarii transportului aerian si a falimentului caselor de economii ,principalii beneficiari ai reglementarii sint avocatii ,acei lawyears(o profesiune comerciala si nu una liberala ca in Europa).In SUA numarul de lawyears il depaseste pe acela de farmers. Japonezii si germanii prefera reguli cit mai precise .Teoria liberala demonstreaza ca numai libertatea de miscare a capitalurilor total deschise concurentei poate asigura o repartizare optima a resurselor necesare dezvoltarii intreprinderilor In 1970 ,,cota de intermediere "partea ce revine bancilor din finantarea economiei americane era de 80% ,in 1990 scazind la 20%Expansiunea pietelor de creante si de valori imobiliare ,inlocuirea bancii de catre bursa .Capitalismul ,,tarilor alpine" se intemeiaza pe ideea contrara.Nu exista decit doua cai oneste de imbogatire: sa fii competitiv fie in productie fie in speculatie.Economiile care privilegiaza banca ofera mai putine posibilitati de inbogatire rapida .Anglia considera ca rolul intreprinderii in materie de edicatie si de formare profesionala trebuie sa fie cit mai mic cu putinta ,din doua motive : >constituie o cheltuiala imediata facuta in vederea unui randament pe termen lung >nu mai este timp sa se lucreze pe termen lung, profiturile trebuie maximizate cit mai rapid.Germania si Japonia depun eforturi de promovare profesionala a tuturor salariatilor. Orice societate capitalista are nevoie pentru a-si consolida capacitatile de inovatie si competivitate sa-si insoteasca si sa -si preceada progresul de o dezvoltare a asigurarilor de tot felul.Anglia vede in asigurari o simpla activitate de piata (apartine lumii jocurilor financiare ,a riscului individual)Mai exista si o alta conceptie,pe linga cea anglo -saxona: importanta cadrului institutional in ceea ce priveste garantarea securitatii intreprinderilor si a persoanelor particulare ,preocuparea pentru securitate ,siguranta,pentru a infrunta mai usor viitorul.In prezent unele dintre cele mai mari intreprinderi germane si japoneze se unesc ducind la asocieri:Mitsubishi si Daimler -Benz, Toyota si Volkswagen,Matsushita si Siemens. C.E.P.I.I centrul de Studii Prospective si de Informatii Internationale)subliniaza ca cele mai controversate cazuri le reprezinta :Germania-mizeaza pe stabilitatea punctelor sale forte (mecanica ,chimie ,material de transport) si Japonia caracterizata prin schimbarea rapida a specializarilor,care a dus la explozia productiei de automobile si a produselor electronice de larg consum . In Europa nu exista un model economic omogen .modelul Marii Britanii este mai apropiat de cel al Statelor Unite , decit cel al Germaniei .Franta se aseamana mult cu Spania(traditii de dirijism ,corporatism inflationist) Exista un,, nucleu dur"al Europei economice si prezinta doua aspecte : >aspectul alpin -zona Deutsche Mark (Elvetia si Austria) >aspectul renan -concentreaza trasaturile caracteristice ale noii Germanii Prabusirea comunismului scoate la iveala opozitia dintre doua modele de capitalism: >cel ,,neoamerican"-se bazeaza pe reusita individuala si pe profitul financiar rapid, >cel ,, renan "-----reusita colectiva >preocuparea pe termen lung >mai eficient ,mai echitabil(cel din Germania prezinta asemanari cu cel din Japonia Incepind din 1945(acordurile de la Bretton Woods)dolarul serveste drept moneda de referinta in tranzactiile internationale;reprezinta principala moneda de rezerva pe care o inmagazineaza bancile centrale din majoritatea tarilor Bunurile comerciale ocupa in cadrul modelului neo-american un loc mult mai important decit in modelul ,renan" .Bunurile mixte ,care depind atit de piata cit si de initiativele publice sunt mai importante in modelul renan . Intrepriderea -in modelul neoamerican-reprezinta un bun comercial, in modelul renan-de natura mixta Salariile in: -modelul neoamerican -depind de conditiile aleatorii de piata -

- modelul renan-sint stabilite in functie de factori straini de productivitatea salariului (diploma, vechime ,grile de salarizare stabilite prin conventii colective la nivel national) In SUA locuintele sunt aproape in exclusivitate un bun comercial .In tarile renane constructia de locuinte tine cel mai adesea de initiativa publica iar chiriile sunt subventionate . Invatamintul se distribuie in ambele modele in toate cele 3 categorii de bunuri .In modelul american numarul institutiilor de invatamint asculta de regulile pietei, este preponderent si continua sa creasca in directia bunuri comerciale . In Japonia este o rusine sa intentezi sau sa-ti fie intentat un proces .Pentru a se evita ajungerea la aceasta forma extrema trebuie incercate toate formele de compromis .In schimb in SUA profesiunea de avocat a devenit o industrie ,,industria de procese " . Fraiele capitalismului se afla in cea mai mare parte in mainile bancilor iar soarta lor nu se joaca la bursa . In modelul renan ,bancile sunt cele care joaca rolul incredintat in modelul anglo-saxon pietei financiare si bursei .In Germania foarte des bancile sunt principalii actionari ai intreprinderilor in doua moduri : -fie posedind direct o parte din capital --fie prin exercitarea dreptului de vot al actionarilor care au conturi in bancile respective. Remunerarile salariatilor germani sunt printre cele mai ridicate din lume si sunt mult mai omogene(diferentele dintre salarii sunt mult mai mici ) -Structurile profesionale si sistemul de promovare proprii modelului renan acorda in mod sistematic intaietate calificarii si vechimii .Adevarata bogatie a intreprinderii nu o costituie nici capitalul si nici imobilul de care aceasta dispune ,ci calificarea si priceperea salariatilor ei .

In Germania statul nu are dreptul sa intervina in viata economica si sociala decit din doua motive:  -egalizarea conditiilor de concurenta (intreprinderile mici si mijlocii sa fie sprijinite impotriva excesului de putere al intreprinderilor mari ) -cel de-al doilea motiv:caracter social :subventiile acordate santierelor navale si minelor . "Capitalismul a fost atat de des atacat pe fata si atat de invidios contestat incat trece in ochii tuturor drept dusman al speciei umane .

A-l condamna inca o data ar insemna a juca un rol lipsit de risc si de glorie.A-i apara in schimb cauza inseamna a pleda in fata unor judecatori care au in buzunar sentinta capitala"

(Le capitalism ,,Que sais -je "1962)

BIBLIOGRAFIE:

1."SOCUL PIETEI "-JAN KREGEL ,EGON MATZNER

2."ECONOMIA MIXTA "

JUMATATE SOCIALISTA

JUMATATE CAPITALISTA

MATEI DOGAN,DOMINIQUE PELASSY