ACOPERIREA SOLDURILOR DE TREZORERIE PREVIZIUNEA INCASARILOR SI PLATILOR

ACOPERIREA SOLDURILOR DE TREZORERIE PREVIZIUNEA INCASARILOR SI PLATILOR

Previziunea incasarilor si platilor, fiind fundamentata pe cifra vanzarilor, trebuie sa se tina cont in permanenta de repartizarea acesteia pe cateva luni cat si de modificarile ce vor avea loc in structura vanzarilor si in gradul de solvabilitate al clientilor intreprinderii care vor influenta decalajul intre termenele livrarilor si cele ale incasarilor. In functie de ramura economica, intre momentul vanzarilor si cel al incasarilor corespunzatoare exista un decalaj de la 30 pana la 90 de zile. Aceste decalaje determina o esalonare in timp a incasarii veniturilor lunare ce sa vor inscrie in bugetul de trezorerie.

Previziunea platilor se face pornind de la previziunea cheltuielilor anuale si de la esalonarea previzibila a platilor aferente acestor cheltuieli. In principiu previziunea platilor se face asemanator cu cea a incasarilor, tinandu-se cont de natura diferita a cheltuielilor care vor determina o serie de particularitati, atat in privinta previziunii marimii lor anuale, cat si a esalonarii scadentelor de plata.

De exemplu, aprovizionarile cu materiale se planifica in functie de stocurile existente si de previziunea aprovizionarilor din programul de fabricatie sau de comercializare a marfurilor. Scadenta platii aprovizionarilor se stabileste similar cu cea a incasarilor.

Cheltuielile de personal ( salarii plus cheltuieli sociale) se planifica in functie de politica intreprinderii privind forta de munca, in contextul obiectivelor financiare urmarite. Scadenta la plata a salariilor nete este, de regula, chenzinala, in timp ce plata cheltuielilor sociale este lunara.

Obligatiile fiscale (impozitele si taxele) se determina in functie de marimea veniturilor (profitului ) intreprinderii. Termenele de plata sunt de obicei lunare.

In previziunea platilor se va tine cont si de scadentele previzibile ale platilor din celelalte bugete (bugetul investitiilor, productiei, etc).

Soldul trezoreriei, rezultat din compararea incasarilor cu platile, poate fi deficitar sau excedentar.

Deficitul previzional al trezoreriei urmeaza a fi acoperit din credite noi de trezorerie sau de scont, selectate in functie de marimea costului real al acestora . Inainte de apelarea la credite noi se impun a fi luate unele masuri printre care : avansarea unor incasari (reducerea duratei creditelor-client sau solicitarea incasarii in avans a unor vanzari ) si amanarea legala a unor plati (prelungirea creditelor- furnizor); reducerea temporara a platilor prin renuntarea (pentru moment ) la efectuarea unor cheltuieli ; realizarea unor incasari din activitatea exceptionala, etc.

Excedentul previzional al trezoreriei poate fi consecinta unui fond de rulment prea mare determinat de angajarea unor datorii pe termen lung fara o intrebuintare imediata.

In al doilea rand, excedentul de trezorerie poate proveni dintr-o nevoie a fondului de rulment mai mica decat fondul de rulment. Aceasta nevoie este determinata de scadenta mult mai mare a platilor generate de activitatea de exploatare, decat cea a incasarilor (cazul societatilor cu activitate de comert ). Trezorierul intreprinderii va urmarii un plasament al excedentului de trezorerie in conditii de rentabilitate ridicata,

risc redus si lichiditate crescuta .

Costul creditelor angajate pentru acoperirea soldului de trezorerie genereaza plati suplimentare care majoreaza necesarul de finantat , iar plasamentele de trezorerie sunt aducatoare de venituri care majoreaza incasarile. De aceea, la determinarea soldului final de trezorerie se vor avea in vedere si aceste ultime influente.

Daca plasarea excedentului de lichiditati constituie un obiectiv cu o insemnatate deosebita in activitatea trezorierului, atunci reducerea cheltuielilor financiare, aferente creditelor de trezorerie reprezinta o sarcina de baza a acestuia, realizabila prin :

angajarea de credite numai atunci cand se justifica necesitatea lor ;

alegerea creditelor care se adapteaza cel mai bine la situatia concreta din intreprindere;

obtinerea celor mai favorabile conditii de acordare privind costul, plafonul maxim si flexibilitatea creditului etc.

Pentru elaborarea bugetului de trezorerie se pleaca de la urmatoarele date inscrise in tabelele de mai jos:

Tabel 5.3.1.

Elemente pentru elaborarea bugetului de trezorerie

mii lei

TABELUL 5.3.2.

SITUATIA PROGNOZATA PLATI + INCASARI

mii lei

Specificatii

Total

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Incasari activ. Exploatare

Incasari activ. Exceptionale

Incasari activ. Financiare

TOTAL INCASARI

Plati activ exploatare

Plati impozite si taxe

Plati exceptionale

Plati credite

Plati dobanzi

TOTAL PLATI

Previziunea incasarilor si platilor are la baza soldurile finale din bilantul exercitiului 2003 reprezentat prin aexa nr. 7. Pentru previziunea incasarilor se cunosc:

-frecventa medie a incasarilor ale unei luni oarecare se prezinta astfel:

-25% in prima luna

- 45% in luna a doua

- 20% in luna a treia

- 10% in luna a patra

Se mai cunosc vanzarile din urmatoarele luni din anul 2003 :

- vanzari ale luni octombrie 2003: 23466 mii lei;

- vanzari ale luni noiembrie 2003: 18611 mii lei;

- vanzari ale lunii decembrie 2003: 49374 mii lei;

Situatia previzionata a vanzarilor in exercitiul anului 2003 se prezinta astfel dupa cum reiese din tabelul nr.5.3.2:

Ianuarie : 10000 mii lei; Aprilie : 11000 mii lei;

Februarie : 12000 mii lei; Mai : 21000 mii lei;

Martie : 14000 mii lei; Iunie : 15000 mii lei;

Iulie: 22000 mii lei; Octombrie: 25000 mii lei;

August: 21000 mii lei; Noiembrie: 20000 mii lei;

Septembrie: 24000 mii lei; Decembrie: 50000 mii lei;

Vanzarile previzionate pentru exercitiul 2003 sunt de 244000 mii lei cu defalcarea corespunzatoare pe luni.

Pentru previziunea platilor se cunosc urmatoarele:

aprovizionarile exercitiului 2003 determina un sold la inceputul anului de 81242 mii lei constituit din:

aprovizionari in luna octombrie : 35830 mii lei;

aprovizionari in luna noiembrie : 33050 mii lei;

aprovizionari in luna decembrie : 9675 mii lei;

Platile se fac in proportie de 25% peste 60 de zile si 75% peste 90 de zile.

Situatia previzionata a aprovizionarilor in exercitiul 2004 conform tabelului 5.2.3: este urmatoarea :

Ianuarie : 32000 mii lei; Aprilie: 14000 mii lei

Februarie : 20000 mii lei; Mai: 36000 mii lei;

Martie : 21000 mii lei; Iunie : 34000 mii lei;

Iulie: 15000 mii lei; Octombrie : 36000 mii lei;

August: 33000 mii lei; Noiembrie : 34000 mii lei;

Septembrie: 38000 mii lei; Decembrie : 9700 mii lei;

Aprovizionarile previzionate pentru exercitiul 2004 sunt de 322700 mii lei cu defalcarea corespunzatoare pe luni.

soldul cheltuielilor salariale si sociale in luna decembrie 2003 a fost de 6750 mii lei. Pentru anul 2004 se prevede o indexare de 12%.

Obligatiile fiscale (impozite directe si indirecte) in sold la 31.12.2003 sunt de 1434 mii lei. Pentru anul 2004 se prevede acelasi nivel lunar cu obligati de plata in sold la sfarsitul anului. Datoriile de exploatare din sold la 31.12.2003 sunt: 49809 mii lei adica 41625 mii lei furnizori + 6750 mii lei salarii + CAS + 1434 mii lei obligatii fiscale

Din situatia referitoare la previziunea incasarilor se determina incasarile totale previzibile pentru anul 2004:

Incasari anuale = Sinitial creante + Vanzari ian. - dec. - Sfinal creante

Sinitial creante = 23466 x10% +18611 (20% + 10%) + 49374 (45% + 20% +10%)

= 2346,6 + 3722,2 + 1861,1 + 22218,3 + 9874,8 + 4937,4 = 44960 mii lei;

Sfinal creante = 25000x10% + 20000 (20% + 10%) + 50000 (45% +20% + 10%)

= 2500 + 6000 + 37500 = 46000 mii lei;

Din situatia referitoare la previziunea platilor se determina platile totale previzibile pentru anul 2004 :

Platifz = Sinitialfz + Aprovizionari - Sfinalfz

Sifz = 35830 x 75% + 33050 x 100% + 9675 x 100% = 26873 + 33050 + 9675 =

= 69598 mii lei;

Sfinfz = 36000 x 75% + 34000 x 100% + 9700 x 100% = 70700 mii lei;

Platifz = 69598 + 322700 - 70700 = 321598 mii lei;

Total plati = 321598 + (7560 x 12) + (1434 x 12) = 321598 + 90720 + 17208 =

= 429526 mii lei;

Soldfinal de trezorerie = Soldinitial bilant + Incasari anuale - Plati anuale

SoldFINAL TREZORERIE = 5793 + 242960 - 429526 = - 180773 mii lei;

TABEL 5.2.1.

PREVIZIUNEA INCASARILOR MII LEI

__________ ______ ____ _____________ 242960 __________ ______ ____ ____________

Tabelul 5.2.2

PREVIZIUNEA PLATILOR SI STABILIREA SOLDULUI FINAL DE TREZORERIE MII LEI

CONCLUZII SI PROPUNERI

Contabilitatea, ca instrument principal de cunoastere, gestiune si control al patrimoniului si al rezultatelor obtinute, trebuie sa asigure prin intermediul situatiilor financiare anuale, informatiile necesare satisfacerii unei sfere largi de utilizatori in luarea deciziilor economice. Principalii utilizatori ai informatiilor din situatiile financiare sunt: investitorii, creditorii financiari si comerciali, furnizorii, clientii, guvernul si instititiile sale. In raport cu acesti utilizatori, contabilitatea trebuie sa se inscrie pe coordonata neutralitatii si adevarului, furnizand o imagine fidela, clara si completa asupra pozitiei financiare, performantelor si modificarii pozitiei financiare a intreprinderii.

In economia de piata, cifra vanzarilor reprezinta indicatorul dominant al activitatii economice a unei intreprinderi, deoarece in functie de vanzari se regleaza productia, aprovizionarea, numarul si structura personalului si investitiile necesare.

Trezoreria permite aprecierea gradului de coerenta ale schimbarilor strategice efectuate de intreprindere si anume capacitatea de a genera lichiditati, ca parte a rezultatelor obtinute, degajate in cursul exercitiului si facultatea de a mentine, dupa acoperirea diferitelor prelevari, un sold de trezorerie compatibil cu investitiile nete de efectuat.

In cazul S.C. VAL-STEL S.R.L. deficitul previzional al trezoreriei urmeaza a fi acoperit prin unele masuri ca: amanarea legala a unor plati (prelungire creditelor - furnizor); reducerea temporara a platilor prin renuntarea (pentru moment) la efectuarea unor cheltuieli; realizarea unor incasari din activitatea exceptionala etc.

In concluzie activitatea trezorierului, in stabilirea previziunilor de finantare poate fi sintetizata in urmatoarele trei directi principale: evaluarea costului real al fiecarui credit (in functie de durata de folosinta) si stabilirea unei ierarhizari a imprumuturilor; cuantificarea efectelor disponibile dupa natural lor; selectionarea surselor de finantare care genereaza cel mai redus cost al finantari.