Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » economie » contabilitate
Contabilitatea marfurilor la cost de achizitie

Contabilitatea marfurilor la cost de achizitie




Contabilitatea marfurilor la cost de achizitie

Operatiile specifice:

1. achizitia de marfa (factura fiscala, nota de receptie si constatari de diferenta)

CA = Ch. de transport +Pret de cumparare +Alte ch. de manipulari

% = 401

371 C.A.

4426

2. plata furnizorului de marfa

401 = 5311

(542 avansuri de trezorerie)



3. vanzarea de marfa (factura fiscala)

411 = %

707 C.A.+ Profit

4427

4. descarcarea de gestiune

607 = 371

D 371 C

C.A.

C.A.

Ex.: O S.C. tine evidenta marfurilor la cost de achizitie. Ea achizitioneaza marfa pe baza de Factura Fiscala(FF) in valoare de 10.000 lei, TVA 19%. Plata furnizorului se va realiza din avansul de trezorerie ridicat catre delgatul institutiei. Intreaga cantitate este vanduta in valoare de 15.000 lei, TVA 19%. Cheltuielile de transport sunt in suma de 1.000 lei.

Se cere: a.) inregistrarile contabile in registru jurnal

b.) inregistrarea sistematica in fisa contului 371

c.) daca la receptie se constata o diferenta din vina delegatului in valoare de 2000 lei, care sunt inregistrarile contabile? (valoarea la care se imputa, este la cost de achizitie)

d.) care sunt inregistrarile contabile in situatia in care din intreaga cantitate aprovizionata doar jumate este vanduta?

a.) 1. achizitia de marfa: % = 401 13090

371 11000

4426 2090

2. plata furnizorului: 401 = 542 13090

3. vanzare de marfa: 411 = % 17850

707 15000

4427 2850

4. descarcarea gestiunii: 607 = 371 11000

b.)

D 371 C

11000

Rd 11.000

Rc 11.000

TSD 11.000

TSC 11.000

D 121 C

4000

Inchiderea contului de venituri : 707 = 121 15000

Inchiderea contului de cheltuieli: 121 = 607 11000

c.) 1. achizitia de marfa in cazul constatarii de lipsuri:

% = 401 13090

(658) 607 2200

4426 2090

2. plata furnizorului: 401 = 5121 13090

3. vanzare de marfa: 411 = % 15232

707 12800

4427 2432

4. inregistrarea veniturilor din imputatia catre delegat:

4282 = % 2618

758 2200

4427 418

5. descarcare de gestiune: 607 = 371 8800

Evidenta marfurilor la pret de vanzare cu amanuntul

Operatii specifice:

1. achizitia de marfa (FF): % = 401

371 ( Pret de cump. + Ch. de transp.)

4426

2. inregistrarea adaosului comercial (nota de receptie si constatari de diferenta):

371 = 478 ( Adaos com.)

3. inregistarea TVA neexigibila (TVA in asteptare): 371 = 4428 (TVA)

Pret de Vanzare cu Amanuntul = Pret de cump. + Ch. de transp. +Adaos com. +TVA

4. vanzarea catre populatie (bon fiscal,monetar,registrul de casa):

5311 = %

707

4427

5. descarcare de gestiune: % = 371

607

378

4428

Ex. : O SC achizitioneaza marfa, TVA 19 %, pe baza FF, Adaos com. 20%. In cursul lunii sunt incasari in valoare de 7500 lei, conform registrului de casa si monetar.

1. Achizitia:   % = 401 7500

371 6303

4426 1197

2. inregistrarea adaosului comercial (nota de receptie si constatari de diferenta):

371 = 378 1008

KAC= (Si378 + Rc378) / (Si371-4428 + Rd371-4428) AC= KAC * Rc707

KAC = (0 + 2000) / (0 + 14280-2280) = 0.16 AC= KAC * Rc707=1008

3. inregistarea TVA neexigibila (TVA in asteptare):

371 = 4428 1197

4. vanzarea catre populatie (bon fiscal,monetar,registrul de casa):

5311 = % 7500

707 6303

4427 1197

5. descarcare de gestiune: % = 371 7500

607 5295

378 1008

4428 1197

Contabilitatea produselor finite la cost efectiv

Operatiile specifice contabilizarii produselor finite la cost efectiv

- obtinerea produselor finite: 345 = 711 (CE)

- vanzarea produselor finite: 411 = %

701 (PV=CE+P)

- scoaterea din gestiune: 711 = 345 (CE)

CE = Ch.Directe+ Ch.Indirecte

Ex: camasa: - Ch. Directe: materii prime: stofa = 80000 lei

materiale auxiliare: intarituri, nasturi = 15000 lei

manopera(salariile si contributiile aferente)= 5000 lei

- Ch. Indirecte : amortizarea, ch. cu energia si apa, ch. cu intretinerea utilajelor, ch. cu salariile personalului administrativ, ch. cu telefoane,posta = 10000 lei

Profit = 40000 lei

PV = CE + P = 150000 lei

Ex: O SC se aprovizioneaza cu materii prime in valoare de 5000 lei, TVA 19%. Intreaga cantitate este data in consum in vederea obtinerii produselor finite. Materiale consumabile sunt achizitionate in valoare de 1000 lei, si sunt date in consum. Salariile aferente produselor finite obtinute este de 2000 lei. Contributiile aferente salariilor este de 500 lei. Cheltuielile cu energia si apa sunt in valoare de 1000 lei, TVA 19%. Intreaga cantitate de produse finite este vanduta unui client, profitul stabilit este de 20% din costul efectiv. Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate

- achizitie materii prime: % = 401 5950

301 5000

4426 950

- achizitie materale consumabile: % = 401 1190

302 1000

4426 190

- inregistrarea cheltuielilor cu salarii: 641 = 421 2000

- inregistrarea contributiilor: 645 = 431 500

-cheltuielile cu energia si apa: % = 401 1190

605 1000

4426 190

- darea in consum: 601 = 301

602 = 302

- obtinerea produselor finite: 345 = 711 9500

CE= Ch.M.P+Ch.M.C.+Ch.En.Apa+Ch.Personalul

CE= 5000+1000+2500+1000=9500

- vanzarea de produse finite: 411 = % 13566

701 11400

4427 2166

- descarcarea de gestiune pentru produsele finite vandute : 711=345 9.500

Contabilitatea produselor finite la cost antecalculat (prestabilit)

Avand in vedere faptul ca in cursul lunii se obtine produse finite a caror CE nu este stabilit, evidenta acestora privind intrarea in magazie si iesirea lor prin vanzare se va efectua la costul standard ( cost prestabilit).

Costul standard sau prestabilit este obtinut pe baza normelor de consum cheltuielilor anterioare realizate de societate cu produsul respectiv, sau pe baza anumitor informatii culese de pe piata privind costul produselor similare.

Ex : O SC obtine in data de 10.01. produse finite, care sunt intrate in magazie. Evidenta produselor finite se tine la cost prestabilit. Costul unui produs este de 10 lei. In data de 15.01. din 1000 de produse finite intrate in magazie se vand 500 de bucati. Pretul de vanzare este de 18 lei/buc. Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate si sa se satbileasca profitul SC obtinuta in urma vanzarii acestui produs !

- obtinerea de produse finite : 345 = 711 10000

- vanzarea de produse finite : 411 = % 10710

701 9000

4427 1710

- scoaterea din gestiune : 711 = 345 5000

- inregistrarea diferentelor privind produsele obtinute :

348 = 711 5000

D 345 C

D 348 C

D  711 C

10000

5000

Rd  7500

Rc 15000

TSd 7500

TSc 15000

Sf 7500

- inregistrarea diferentelor de cost aferente produselor finite intrate in magazie:

711 = 348 2500

- inchiderea conturilor de venituri:

% = 121 16500

Ex : Antecalculatia pretului produsului paine

Articole de calculatie:  Cantitate Pret unitar Valoare

-Ch. Directe : Materii prime : Faina 1 kg 10000 10000

Drojdie 2000 2000

Apa 1000 1000

Sare 1000 1000

Materiale auxiliare : 1000 1000

Manopera : ½ h 5000 5000

Alte cheltuieli directe : 1000 1000

- Ch. Indirecte : 10% din ch. Directe = 1850 lei

Costul de productie= Ch. Directe + Ch. Indirecte = 20350 lei

- Ch. de desfacere = 1000 lei

Costul complet (efectiv) = 21350 lei

Profitul= 10% din cost complet = 2135 lei

Pretul de vanzare = CE + P = 23485 lei

TVA 19% = 4462

TOTAL = 28000 lei

Ex : O SC produce in cursul lunii 1000 de bucati de produse paine la cost prestabilit de 2,5 lei/buc. Din cele 1000 de buc. SC vinde la pret de 2,8 lei/buc, 800 de buc. La sfarsitul lunii stabileste costul efectiv la valoare de 21350 lei. Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate privind cheltuielile, obtinerea de produse finite si vanzarea produselor finite !

- Ch. cu materii prime :  601 = 301 1400

- Ch. cu materiale aux.: 602 = 302 100

- Ch. cu salariile : 641 = 421 250

- Obtinerea de produse finite : 345 = 711 2500

- Vanzarea produselor finite : 411 = % 2665

701 2240

4427 425

- Scoaterea din evidenta : 711 = 345 2000

- Inreg. ch. de transport : % = 401 95

624 80

4426 15

- Ch. cu energia si apa :  % = 401 220

605 185

4426 35

CE = Ch. Mat.Prime + Ch. Mat.Aux.+ Ch. Manopera + Ch. Indirecte

CE = 1400+100+250+80+185 = 2015 (pt 1000 buc)

- Inregistrarea diferentelor (2500-2015= 485): 348 = 711 485 - Distribuirea diferntelor asupra produselor finite vandute :

711 = 348 388

- Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli:

Cheltuieli : 121 = % 2015

100

Veniturile : % = 121 2643

D  711 C

Sf  403

Profit = 2643 - 2015 = 628 lei

Contabilitatea deconturilor cu personalul:

Contributiile societatii ( angajator )

Contributiile angajatului

- contrib.la asigurarile sociale de stat - 19,75 , 24,5, 29,75 %

- contrib.la asigurarile sociale de stat - 9,50 %

- contrib.la asigurarile sociale de sanatate - 7%

- contrib.la asigurarile sociale de sanatate - 6,5%

- contrib.la fondul de somaj - 2,5%



- contrib.la fondul de somaj - 1%

- fond de risc si accidente ( de la 0,5-45 de ex 1% )

- fond pentru concedii medicale si indemnizatii - 0,75%

- comision la camera de munca ( ITM ) - 0,75%

- impozit pe venit - 16% aplicat la venitul impozabil

Deducerea personala : Codul Fiscal prevede dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza.

Deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pana la 1000 RON inclusiv astfel :

pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere - 250 RON

pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere - 350 RON

pentru contribuabilii care au 2 persoane in intretinere - 450 RON

pentru contribuabilii care au 3 persoane in intretinere - 550 RON

pentru contribuabilii care au 4 sau mai multe persoane in intretinere - 650 RON

Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse ( 1001 - 3000 ) inclusiv , deducerile personale sunt degresive fata de cele mai sus si se stabilesc prin Ordin al Ministrului Finantelor Publice.

Peste 3000 nu se acorda deducere personala

1. O S.C. are angajat cu contract de munca o persoana cu un salar de incadrare de 800 lei, la care se adauga un spor de vechime de 200 lei. Sa se calculeze salariul brut, venitul brut si salariul impozabil. Avand in vedere faptul ca salariatul are in intretinerea sa un copil.

1. salariul de baza

2. sporuri si adaosuri

3. indemnizatii

4. stimulente si premii

5. avantaje

6. indexari

7. salariul brut

8. contrib.. CAS (9.5%)

95

9. contrib F.S (1%)

10. contrib. CNS (6,5%)

11. cotizatia sindicala

12. contrib. facultative

13. venit net

14. deduceri personale

15. venit impozabil

16. impozit pe venit

17. avans acordat

18. alte retineri

19. rest plata

ANGAJATOR

1 ) Inregistrarea fondului de salarii

- 641 - Chelt.cu salariile personalului

421 - Personal salarii datorate

641 = 421 1000

2 ) Obligatiile societatii legate de salarii

Contributii la asig.sociale de stat

6451 - Chelt.privind contrib.societatii la asig.sociale de stat

4311 - Contributiile unitatii la asigurarile sociale de stat

6451 = 4311 198 ( 1000 x 19,75% )

Contributia la CASS - 7%

6453 - Chelt.privind contributia societatii la asig.sociale de sanatate

4313 - Contributia angajatorului la CASS

6453 = 4313 70 ( 1000 x 7% )

Contributia la somaj 2,5%

6452 = 4371 25 ( 1000 x 2,5% )

Contributia la fondul de risc

6458 = 4381 10 (1000 x 1% )

Contributia la fondul de concedii si indemnizatii

6453 = 4313.01 8 ( 1000 x 0,75% )

Contributia la camera de munca

635 = 447 8 ( 1000 x 0,75% )

ANGAJAT

se inregistreaza retinerile din salariul angajatului

421 = % 261

4312 95

4314 65

4372 8

444 93

- se inregistreaza plata contributiilor datorate de angajat si angajator ( banca )

% = 5121 580

95

25

10

8

8

70

65

8

93

se inregistreaza plata salarului prin caserie :

421 = 5311 1000

Total plati =

Total cheltuieli ale societatii =

Statul de plata la o societate comerciala se prezinta asfel:

Nume Prenume

Salar incadr.

Sporuri

Salar brut

CAS

F S

CNS

Salar net

Deduceri pers

Marian I

Seria C

Ciurea L

TOTAL

Nume Prenume

Salar impozabil

Impozit

Avans

Alte retinuri

Rest plata

Marian I

Seria C

Ciureanu L

TOTAL

Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate

Articole contabile:

  1. acordare avansuri:

425 "Avansuri acordate personalulu" = 5311 "Casa in lei" 900

  1. inreg. cheltuielile cu salariile:

641 "Chelt. cu salariile" = 421 "Personalul- salarii datorate" 2400

  1. inreg. chelt. privind contrib. entitatii la asig. Sociale

6451 "Chelt. cu contrib. unit. la asig sociale" = 4311 "Contrib. unit. la asig sociale" 468

  1. contrib. la fondul de somaj

6452 "Chelt. cu contrib. unit. la fondul de somaj" = 4371 "Contrib. unit. la F.S" 60

  1. contrib. la asig. Sociale de sanatate

6453 "Chelt. cu asig. soc. de sanatate" = 4313 "Contrib. la asig soc. de sanatate" 168

  1. contrib. pt. indemnizatii la sanatate

6453 "Chelt. cu asig sociale de sanatate" = 4313.01 "Contrib. la asig soc. de sanatate" 18



  1. contrib.. pt. accidentele de munca, boli profesionale

6458 "Alte chelt privind asigurarile" = 4381 "Alte datorii sociale" 120

  1. comisioane ITM

635 "C helt. cu alte impozite, taxe" = 447 "Fonduri speciale" 18

9. retinerea din salarii a contributiilor datorate:

421 "Personal-salarii datorate" = % 1758

425 "avansuri acordate personalulu" 900

4312 "contrib.pers la asig sociale" 228 4372 "contrib.pers la F.S" 23

4314 "contrib.pers la asig sociale de sanatate" 156

444 "impozit pe venit de natura salariilor" 151

427 "retineri din salarii datorate tertilor" 300

10. Plata contributiilor:

= 5121 "conturi la banci in lei" 1710

4311 "contrib. unit. la asig sociale" 468

4371 "contrib. unit. la F.S"  60

4313 "contrib. la asig soc. de sanatate" 168

4131.01 "contrib. la asig soc. de sanatate" 18

4381 "alte datorii sociale" 120

428 "alte datorii si creante" 18

4312 "contrib.pers la asig sociale" 228

4372 "contrib.pers la F.S"  23

4314 "contrib.pers la asig sociale de sanatate" 156

444 "impozit pe venit de natura salariilor"  151

427 "retineri din salarii datorate tertilor" 300

Contabilitatea impozitului pe profit

Din punctul de vedere contabil, impozitul pe profit (IP) reprezinta o datorie pe care o are de platit fata de bugetul statului societatiile comerciale care inregistreaza profit. In cadrul decontarilor cu bugetul statului si fondurile speciale se cuprind: impozitul pe profit/venit, taxa pe valoarea adaugata, impozitul pe venituri de natura salariilor, subventiile de primit, alte impozite, taxe si varsaminte asimilate. Impozitul pe profit se calculeaza si inregistreaza trimestrial. Rezultatul definitiv al exercitiului financiar se stabileste la inchiderea acestuia si reprezinta soldul final al contului de profit si pierdere. In contabilitate, profitul sau pierderea se stabileste cumulat de la inceputul exercitiului financiar. Impozitul pe profit are la baza de calcul rezultatul impozabil, care se obtine prin corectarea rezultatului contabil brut cu cheltuieli nedeductibile din punct de vedere fiscal si deducerile fiscale.

Rezultatul brut (RB) =Veniturile totale (VT) - Chelt. totale (CT)

Veniturile din punct de vedere conatbil pot fi grupate in:

venituri din exploatare

venituri financiare

venituri extraordinare

Venituri din exploatare: - v. din vanzarea de marfa

- v. din vanzarea productiei

- v. din productia stocata

- v. din productia imovilizata

- alte venituri din exploatare: v. din donatii, despagubiri, etc.

v. din active cedate

Venituri financiare: - v. din dobanzi

- v. din diferente de curs valutar

- v. din sconturile acordate

- v. din imobolizari financiare

- v. din investitii financiare pe termen scurt

- alte venituri financiare

Venituri extraordinare: - v. din expropriere

Cheltuielile din punct de vedere contabil pot fi grupate in:

cheltuieli din exploatare

cheltuieli financiare

cheltuieli extraordinare

Cheltuieli din exploatare: - ch. cu materii prime si materiale

- ch. cu personalul

- ch. cu serviciile prestate de terti

- ch. cu impozite si taxe

- alte ch. din exploatare: amenzi, penalitati, donatii

ch. cu activele cedate

Cheltuieli financiare: - ch. cu dobanzile

- ch. privind investitiile financiare

- ch. din diferente de curs valutar

- ch. privind sconturile acordate

- pierderi din creante legate de participatii

RB = R.din eploatare(RE) + R.financiar(RF) + R.extraordinar(REx)

RE= V. din exploatare - Ch. din exploatare

RF = V. financiare - Ch. financiare

REx = V. extraordinare - Ch. Extraordinare

Rezultatul Net (RN) = RB - IP

Pentru a stabili IP se determina mai intai rezultetul impozabil (RI).

RI = RB + Ch. nedeductibile + Deducerile fiscale

Ch. nedeductibile sunt acele cheltuieli care nu se iau in considerare la calculul impozitului pe profit. Aceste sunt sunt:

amenzile, penalitatile, majoritatile de intarziere;

impozitul pe profit;

ch. de protocol care depasesc limitele legale ( 2%);

ch. de sponsorizare care depasesc limitele legale (5% din profitul brut);

ch. inregistrate in contabilitate care nu au documente justificative;

ch. utilizate pentru constituirea provizioanelor si rezervelor peste limitele legale;

ch. cu indemnizatia de deplasare in strainatate sau in tara care depasesc nivelul legal pentru institutiile publice;

perisabilitati care depasesc limitele legale;

si altele;

Deducerile fiscale reprezint venituri neimpozabile precum si alte elemente care diminueaza rezultatul fiscal. Aceste deduceri sunt:

sumele folosite pentru rezerva legala in limita de 5% din profitul brut anual pana cand rezervele ating 20% din capitalul social;

pierderile fiscale din anii precedenti ;

dividendele primita de la o alta persoana juridica din Romania,

si altele;

In determinarea rezultatului impozabil la sfarsitul trimestrului se parcurg urmatoarele etape:

  1. Determinarea rezultatului contabil cumulat:

RB cumulat = V cumulat - Ch.cumulat

  1. Satbilirea rezultatului impozabil cumulat la incepurul anului:

RI cumulat = R. contabil cumulat + Ch. nedeductibile - Deduceri fiscale - Pierderi inregistrate in exercitiile financiare anterioare

  1. Calcularea impozitului pe profit:

IP = RI cumulat * cota de impozitare pe profit

  1. Determinarea impozitului pe profit aferent trimestrului pentru care se face calculul:

IP trim. = IP cumulat - IP datorat, cumulat la sfarsitul trimestrului precedent

Ex.: La sfarsitul trimestrului 1, pe baza inregistrarii in contabilitate, sa se stabileasca impozitul pe profit.

  • ch. cu marfurile este de 10000 lei;
  • ch. de sponsorizare 4000 lei;
  • ch. privind amenzile 1000 lei;
  • venituri din vanzarea marfurilor 20000 lei;
  • venituri din titluri de participare 5000 lei;
  • pierderea din anii precedenti este de 2000 lei.
  1. R contabil cumulat = VT - CT = 25000-15000 = 10000 lei
  2. RI cumulat = R cont. Cumulat - Ch. nedeductibile - Deduceri fiscale

Ch. neded. = Ch. cu amenda + Ch. cu sponsorizarea peste limita legala =1000+3500=45000lei

Ch. de sponsorizare : 10000*( 5/100) =500 lei Ch. deductibila

Ch de sponsorizare = 4000-500=3500 lei

RI cumulat = 10000+4500-2000= 12500 lei

  1. IP = RI cumulat * cota = 12500 * (16/100) =2000 lei

In trimestrul 2

    • veniturile din vanzarea de marfa sunt = 10000 lei;
    • ch. cu marfuri =5000 lei;

Sa se stabileasca impozutul pe trimestrul 2

  1. RB cumulat = 35000-20000=15000 lei
  2. RI cumulat = 15000+4500-2000=17500 lei
  3. IP = 17500* (16/100) =2800 lei
  4. IP trim 2 = 2800-2000= 800 lei

Impozitul pe profit datorat se determina pe baza declaratiei privind impozitul pe profit.

Inregistrarile specifice impozitului pe profit sunt:

- inregistrarea ch. cu impozit pe profit: 691 = 441 2000

- inregistrarea impozitului pe profit: 441 = 5121 2000

Contabilitatea decontarilor in cadrul grupului

Din relatiile SC cu alte filiale si sucursale din cadrul grupului sau asociatiei rezulta datorii si creante, cum ar fi: acordare sau restituirea de ajutoare financiare, acordari sau retrageri de rsurse banesti de la asociati,subscrieri sau retrageri de capital.

Grupul este un ansamblu de SC constituite de regula dintr-o societate mama care exercita direct sau indirect controlul si celelalte societati numite filiale.

Fiecare societate isi pastreaza autonomia si personalitatea economica si juridica. Unitatile din cadrul grupului isi pot acorda reciproc ajutoare materiale si financiare cu titlu rambursabil.

Principalele conturi utilizate sunt:

4511 Decontari intre entitatile afiliate

4518 Dobanzi aferente decontarilor intre entitatile afiliate

4551 Actionari/Asociati - conturi curente

4558 Actionari/Asociati - dobanzi la conturi curente

Ex. : O SC are nevoie de resurse financiare in valoare de 20000 lei. In acest sens ea se imprumuta de la actionari. Pentru suma imprumutata se percepe o dobanda, rata dobanzii fiind de 10%. Suma imprumutata este pe o peroada de 1 an. Restituirea sumei amprumutate se face intr-o singura transa precum si plata dobanzii. Inregistrarile sunt:

- incasarea imprumutului de la asociati: 5121 = 4551 20000

- inregistrarea ch. cu dobanda: 666 = 4558 2000

- restituirea imprumutului: 4551 = 5121 20000

- plata dobanzii: 4558 = 5121 2000

Ex. : SC mama A acorda filialei B un ajutor financiar pe 6 luni in suma de 10000lei, cu o dobanda lunara de 5%, care se deconteaza in exercitiul financiar urmator. Sa se efectueze Inregitrarile atat la SC A cat si la SC B!

Inregistrari pt. SC A (mama) Inregistrari pt. SC B (filiala):

- acordarea ajutorului financiar: - incasarea ajutorului financiar:

4511 = 5121 10000 5121 = 4511 10000

- inreg. veniturilor din dobanzi: - inreg. ch. privind dobanda:

4518 = 766 3000 666 = 4518 3000

- incasarea sumei acordate: - plata sumei incasate:

5121 = 4511 10000 4511 = 5121 10000

- incasarea dobanzii: - plata dobanzii:

5121 = 4518 3000 4518 = 5121 3000

Contabilitatea operatiunilor de regularizare

Conturile utilizate sunt: ch. inregistrate in avans si venituri inregistrate in avans.

In cursul exercitiului dar mai ales la sfarsitul exercitiului financiar, apar operatii economice care trebuie reflectate temporar in contabilitate si care ulterior urmeaza a fi anulate sau repartizate la alte conturi. Asemenea operatii se numesc regularizari.

Ex. : O S.C. la sfarsitul anului, se aboneza la revista Tribuna Economica. In acest sens societatea plateste anticipat suma de 10000 lei. In anul urmator are loc decontarea lunara a abonamentului. Care sunt inregistrarile contabile la societatea comerciala si la editura

Editura Societatea comerciala

- venituri in avans (ex. Fin. N): - ch. in avans (in cursul ex. Fin N):

5121 = % 11900 % = 5121 11900

472 10000 471 10000

4427 1900 4426 1900

- ex. fin. N+1 :  - in cursul ex. fin. N+1 lunar:

472 = 701 833 628 = 471 833

Ex. : O SC contracteaza cu o firma in vederea efectuarii anumitor reparatii. Lucrarile se intind pe o perioada de 6 luni. Intreaga lucrare costa 6000 lei. Decontarea se va efectua luna de luna pe baza devizului de lucrare. Inregistrarile:

- in ex. fin. N: % = 5121 7140

471 6000

4426 1140

- in ex. fin. N+1 ( decontare pe baza avizului): 611 = 471 1000

8.Inventarierea

Inventarierea este un procedeu al metodei contabilitatii prin intermediul caruia se constata faptic (cantarire, masurare, numarare) existenta unui element patrimonial existent in documentele contabile (in evidenta scriptica).

Din punctul de vedere al contabilitatii inventarierea este un procedeu de verificare faptica a existentei si starii mijloacelor economice, a creantelor si datoriilor unei unitati patrimoniale.

Inventarierea se efectueaza din cel putin 2 motive[1]:

verificarea dintre stocul scriptic si stocul faptic;

inventarierea pentru schimbarea sau modificarea preturilor.

8.1 Functiile inventarierii

Functia de control.De regula, informatiile furnizate de contabilitate au un caracter relativ deoarece:

bunurile economice, materiale si banesti, sufera pe timpul transportului, manipularii si depozitarii anumite modificari cantitative si calitative. Aceste modificari se datoresc unor factori obiectivi si subiectivi pe care contabilitatea nu-i poate surprinde si consemna in momentul actionarii lor. Astfel, se inregistreaza scaderi cantitative (perisabilitati) datorita proprietatilor fizico-chimice ale elementelor materiale care se evapora, se usuca, se oxideaza, se scurg etc. Unele bunuri isi pierd parametrii calitativi datorita expirarii termenului de garantie (alimente, medicamente), depozitarii necorespunzatoare, accidentelor etc. Alte bunuri, dimpotriva, cresc in greutate cum este cazul animalelor tinere si animalelor la ingrasat;

● in anumite gestiuni sau la unele sortimente de bunuri au loc sustrageri, furturi, risipa, proasta gospodarire (consumuri exagerate);

● unele date din documentele primare se omit cu ocazia inregistrarii lor in contabilitate, se inregistreaza de mai multe ori sau se inregistreaza eronat (la alta gestiune sau alt sortiment, unitate de masura si indici de calitate gresiti etc);

● personalul care gestioneaza, manipuleaza miscarea acestor bunuri da dovada de neglijenta sau nepricepere (confuzii intre sortimente sau alte erori);

● la unele sortimente s-au creat stocuri fara miscare, greu vandabile sau de prisos;

● unele comenzi de productie in curs (productie neterminata) sunt anulate datorita renuntarilor facute de clienti sau unele proiecte de cercetare si investitii sunt abandonate;

● la unele elemente patrimoniale se inregistreaza calamitati naturale, alte cazuri de forta majora si fortuite (clienti incerti, furturi prin efractie etc.);

Prin compararea situatiei faptice, stabilita prin inventariere, cu situatia faptica din contabilitate se stabilesc plusurile si minusurile de inventar si se iau masuri in vederea punerii de acord a soldurilor scriptice cu realitatea, in vederea intaririi ordinii in gestionarea patrimoniului, in vederea detectarii raspunderilor.

Cu ajutorul inventarierii se identifica bunurile inutilizabile, comenzile luate, creantele vechi si neincasate etc. Si se iau pe aceasta baza masuri pentru preintampinarea sau limitarea pagubelor, pentru cresterea vitezei de rotatie si sporirea eficientei. Analizand cauzele care au dus la neincasarea sau neplata la termen a creantelor si obligatiilor se iau masuri menite sa duca la sporirea disciplinei decontarilor.

Functia de stabilire a situatiei nete;

Inventarierea este punctul de pornire si punctul de inchidere al oricarui exercitiu. Pe baza inventarierii se deschid conturile si tot pe baza inventarierii se inchid conturile si se definitiveaza bilantul contabil. Dupa cum s-a aratat, situatia neta a patrimoniului se determina cu ajutorul relatiei :

Situatia

neta a

patrimoniului

 

Active

(inventariate)

 

Datorii

(inventariate)

 

 

 


Daca se face abstractie de modificarea aporului proprietarului la capital social, atunci rezultatul net al exercitiului se determina in functie de valoarea situatiei nete, astfel :

Rezultatul

net

 

Situatia neta de la sfarsitul

exercitiului

 

 


Prin inventariere se confirma realitatea activelor patrimoniale si a datoriilor, astfel asigurandu-se premisele determinarii corecte a situatiei nete, a obligatiilor fiscale si a rezultatului net.

Functia de calcul si evidenta a stocurilor.

Unitatile patrimoniale mici si mijlocii pot folosi pentru evidenta stocurilor metoda inventarului intermitent. In aceasta varianta de lucru se inregistreaza in conturile de stocuri (clasa a 3-a de conturi) numai stocurile initiale si finale ale elementelor patrimoniale respective. Astfel, in cazul materiilor prime, materialelor, marfurilor, etc., aprovizionate de la terti, intrarile in patrimoniu se inregistreaza direct in conturile de cheltuieli corespunzatoare. La sfarsitul fiecarei luni, prin inventariere se stabilesc stocurile finale care se scad din cheltuieli si se inregistreaza in conturile de stoc. Aceste stocuri finale se anuleaza la inceputul lunii urmatoare prin includerea lor in cheltuieli. In aceste conditii, inventarierea stocurilor de la sfarsitul fiecarei luni sta la baza determinarii iesirilor din depozite (a consumurilor si a vanzarilor) astfel :

Intrarile in cursul perioadei (prin aprovizionarisau din productie)

 

Stocurile initiale (de la sfarsitul lunii precedente)

 

Iesirile din depozite (consumuri, vanzari)

 


 

 

Deci, in conditiile utilizarii metodei inventarului intermitent, inventarierea lunara a stocurilor de materii prime sta la baza determinarii cheltuielilor materiale, iar inventarierea produselor finite sta la baza determinarii veniturilor din productia stocata.

8.2 Clasificarea inventarierii

  1. Dupa momentul efectuarii lor:

inventarieri periodice;

inventarieri anuale.

Principalele momente in care se efectueaza inventarierea sunt:

la sfarsitul exercitiului financiar inventarierea este obligatorie;

la predarea si primirea de gestiune inventarierea este obligatorie;

in cazul unor calamitati naturale;

in orice moment in care exista suspiciuni ca sunt lipsuri ;

la cererea organelor de control;

in cazul fuzionarii sau dizolvariii;

casa se inventarieaza seara de seara, numerarul existent in casa nu poate depasii 20.000.000 lei.

2. Dupa volumul inventariat:

inventariere partiala - cuprinde un grup de elemente patrimoniale



(marfuri, minereuri);

inventariere generala - cuprind toate elementele patrimoniale.

3.Dupa modalitatea de efectuare:

inventariere totala;

sondaje (inventariere prin sondaj).

4.In functie de conditiile in care se efectueaza:

inventarieri ordinare - in cazuri normale, planificate;

inventarieri extraordinare - cu ocazia modificarii preturilor, cu ocazia

divizarii sau comasarii la cererea organe-

lor de control.

8.3 Etapele inventarierei:

Pregatirea inventarieri;

Desfasurarea propriu-zisa a inventarieri;

Stabilirea plusurilor si minusurilor in inventariere;

Inregistrarea in contabilitate a diferentelor constatate.

1. Pregatirea inventarierei

In consiliul de administratie sau managerul ia hotararea desfasurarii unei inventarieri. In acest scop numeste persoanele care vor efectua inventarierea: comisia de inventariere Din aceasta comisie nu fac parte persoanele care au in gestiune bunurile inventariate (gestionarul sau alte rude).

Persoanele sunt numite pe baza de dispozitie scrisa.

Se sisteaza toate operatiile de intrare si iesire de bunuri economice, care fac parte din operatiune.

Se sigileaza toate caile de acces;

Se verifica si se controleaza aparatele de masura si control;

Se ia o declaratie a gestionarului privind bunurile existente in unitate, daca a operat in evidentele contabile ultimele operatiuni, daca are unele plusuri in gestiune

Lucrarile pregatitoare ale inventarierii de natura contabila cuprind:

● se asigura inregistrarea tuturor operatiunilor in contabilitatea sintetica si analitica si in evidenta operativa condusa in cadrul gestiunilor (fise de magazie, rapoarte de gestiune etc.);

● se verifica exactitatea inregistrarilor prin confruntarea informatiilor din contabilitate cu cele din evidenta operativa si prin intocmirea balantelor de verificare sintetice si analitice;

● se ridica de la gestiuni toate evidentele operative si se vizeaza dupa ultima operatiune (benzi de la casele de marcat, fise de magazie, rapoarte de gestiune etc.).

2. Inventarierea propriuzisa - poate fi fie prin sondaj sau generala.

Are loc cantarirea, numararea bunurilor si inregistrarea in listele de inventariere.

Listele de inventariere se intocmesc separat pe locuri de depozitare, pe categorii de bunuri si pe persoane responsabile de integritatea lor. De asemenea, se intocmesc liste de inventariere separate pentru: bunurile care nu apartin gestiunii inventariate dar au fost gasite in cadrul acesteia; bunurile necorespunzatoare calitativ; bunurile fara miscare si de prisos, creante si datorii incerte sau in litigiu.

Totalitatea bunurilor constatate si verificate sunt inregistrate in listele de inventariere.

Elementele patrimoniale a caror existenta nu poate fi demonstrata se verifica pe baza inregistrarilor din contabilitate.

Tot prin acest procedeu, al constatarilor indirecte, se verifica: disponibilitatile banesti din conturile de la banci (reflectate in extrasele de cont eliberate de catre banci); creantele si obligatiile unitatii in raport cu tertii (oglindite in contabilitatea analitica si in extrasele de cont confirmate de terti).

Etapele inventarierii si documentele necesare

DISPOZITIA DE INVENTARIERE

PROCES VERBAL DE SIGILAR E

DECLARATIA GESTIONARULUI

(INVENTAR)


LISTA DE INVENTARIERE

STABILIREA SI REGULARIZAREA PLUSURILOR SAU MINUSURILOR

 


PROCESULVERBAL DE INVENTARIERE

DECIZIA DE LUARE IN EVIDENTA


Exemplu: mijloace fixe date in chirie, marfuri aflate in custodie, bunuri trimise la prelucrare Tot prin acest procedeu, al constatarilor indirecte, se verifica: disponibilitatile banesti din conturile de la banci (reflectate in extrasele de cont eliberate de catre banci); creantele si obligatiile unitatii in raport cu tertii (oglindite in contabilitatea analitica si in extrasele de cont confirmate de terti).

3. In vederea calcularii plusurilor si minusurilor elementele patrimoniale din categoria stocurilor vor fi evaluate la valoarea lor de intrare, creantele si datoriile la valoarea lor nominala. Imobilizarile se evalueaza la valoarea lor actuala. Rezultatele inventarierii sunt consemnate intr-un proces verbal de inventariere.

4. Inregistrarea in contabilitate a plusurilor constatate cu ocazia inventarierii se efectueaza prin urmatoarele articole contabile:

plusuri la mijloace fixe

212 = 131

plusuri de materii prime, materiale

301 = 601 iar pentru materiale 302 = 602

plusuri obiecte de inventar

plusuri la produse finite, semifabricate, produse reziduale

plusuri la marfuri

plusuri la ambalaje

381=608

5.Inregistrare in contabilitate a minusurilor constatate cu ocazia inventarierii se realizeaza prin urmatoarele articole contabile.

lipsa la inventar a mijloacelor fixe

a)     daca mijlocul fix este amortizat total

b)     daca mijlocul fix nu este amortizat integral

% = 212 10.000.000

658 8.000.000

se imputa lipsa gestionarului (din salar)

4282 = % 11.900.000

758 10.000.000

4427 1.900.000

in caz de furt

416 = 461

in cazul lipsurilor la materii prime

601 = 301 sau 301 = 601

lipsuri la materiale

602 = 302 sau 302 = 602

lipsuri la obiecte de inventar

lipsuri la produse finite

lipsuri la marfuri

607 =371 sau 371 = 607

Exemplu

Se constata un plus din marfa A -10buc contabilitatea in cadrul acestei societatii se tine la pret de cumparare.

Sociatatea en-gros

371 = 607 10.000

Societatea en-detail

10.000

Consideram ca adosul comercial la aceasta grupa de marfa este 20%

371 = 378 2.000

371 = 378 2.000

371 = 4428 21.760

Daca se doreste ca inregistrarea plusurilor de marfuri sa nu afecteze rulajul contului 607, inregistrarea plusurilor se poate face, in rosu.

Reflectarea in contabilitate a minusurilor la inventar

Minusurile constatate la inventar conform stabilirii cauzelor producerilor se delimiteaza in:

- minusurile solutionate

- minusurile nesolutionate

Minusurile solutionate, in raport de cauza produceri se grupeaza in:

a) minusurile ce se compenseaza cu plusuri in conditii care permit efectuarea compensarii

b) minusurile care se incadreaza in normele de pierderi normale

c) minusurile provenite din neglijenta

d) minusurile determinate de forta majora

a) Compensarile de marfuri

Operatia de compensare a plusurilor cu a minusurilor de marfuri din aceeasi grupa, aceeasi perioada si la aceeasi gestiune se poate solda cu solutionarea integrala a diferentelor, sau pot ramane plusuri sau minusuri valorice.

Exemplu

In urma inventarierii s-au consatat urmatoarele:

- societatea A un plus de 10 m tesatura tip "x" cu 2.000 lei

2.000 lei = 2.000 x 10 = 20.000 lei

- societatea A un minus de 30 m tesatura tip "y" cu 3.000 lei

3.000 lei = 3.000 x 20 = 60.000 lei

Inregistrarea in contabilitate

371.01 = 371.02 20.000

Diferenta este 60.000 - 20.000 = 40.000 lei este din vina gestionarului caruia i se impuna:

Se descarca gestiunea pentru minusul de 40.000 lei

607 = 371 40.000

se impuna la pretul de amanuntul

461 = % 47.600

758 40.000

4427 7.600

Minusurile produse ca urmare a cauzelor de forta majora se considera calamitatii si se suporta pe cheltuielile exceptionale.

Exemplu:

La societatea 'X' se constata minusuri de 2.000.000 lei datorita unei surpari de teren

en-gros:

% = 371 2.000.000

671 1.500.000

378 500.000

en-detail:

% = 371 2.000.000

671 1.194.920

378 500.000

4428 305.080

Test

1)Etapele inventarierii sunt :

a)     pregatirea inventarierii, efectuarea inventarierii, stabilirea rezultatelor inventarierii,

regularizarea plusurilor si minusurilor constatate;

b)     efectuarea inventarierii, stabilirea rezultatelor si regularizarea lor;

c)     stabilirea comisiei de inventariere, pregatirea inventarierii, efectuarea inventarierii;

d)     stabilirea obiectului inventarierii, stabilirea comisiei de inventariere, efectuarea inventarierii;

e)     stabilirea obiectului inventarierii, efectuarea inventarierii, stabilirea rezultatelor

si regularizarea diferentelor.

2) Cu ocazia inventarierii valorile materiale se evalueaza la:

a)     valoarea ramasa;

b)     valoarea actuala;

c)     valoarea estimata;

d)     valoarea istorica;

e)     valoarea de inlocuire.

3) Inventarierea este realizata de :

a)     gestionar;

b)     de contabil;

c)     gestionar + contabil;

d)     comisia de inventariere;

e)     organele de control.

3) Evaluarea activelor la inventar se realizeaza la:

a)     cost de productie;

b)     cost de achizitie;

c)     valoarea actuala;

d)     valoarea nominala;

e)     valoarea contabila neta.

4) Care este scopul principal al inventarierii:

a)     sa prezinte ansamblul operatiilor economice;

b)     sa stabileasca situatia reala a patrimoniului;

c)     sa stabileasca situatia din contabilitate;

d)     sa determine aportul in natura la capitalul social;

e)     nu are un scop anume.









Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu
BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul – caracterizarea personajelor
Caracterizare Alexandru Lapusneanul
Caracterizarea lui Gavilescu
Caracterizarea personajelor negative din basmul

Tehnica si mecanica

Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice.
Actionare macara
Reprezentarea si cotarea filetelor

Economie

Criza financiara forteaza grupurile din industria siderurgica sa-si reduca productia si sa amane investitii
Metode de evaluare bazate pe venituri (metode de evaluare financiare)
Indicatori Macroeconomici

Geografie

Turismul pe terra
Vulcanii Și mediul
Padurile pe terra si industrializarea lemnului






Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu