Regulile de functionare a conturilor

Regulile de functionare a conturilor

Prima regula partiale de functionare a conturilor

Conturile de activ incep sa functioneze prin a se debita si se debiteaza cu existentele initiale ale elementelor patrimoniului de active din bilantul de deschidere, respectiv bilantul initial.

Conturile de pasiv incep sa functioneze prin a se credita si se crediteaza cu existentele initiale ale elementelor patrimoniului de pasive din bilantul de deschidere, respectiv bilantul initial.

D Activ C D Pasiv C

A doua regula partiala de functionare a conturilor

Conturile de activ se debiteaza si cu cresterile de active ca urmare a operatiunilor economice care le-au generat.

Conturile de pasiv se crediteaza si cu cresterile elementelor de pasiv ca urmare a operatiunilor economice ce le-au generat.

Sf = Si + I - E

A: Sf = SiD + RD - RC P: Sf = SiC + RC - RD

SfD = TSD - TSC SfC = TSC - TSD

A treia regula partiala de functionare a conturilor

Conturile de activ se crediteaza cu micsorarile elementelor de activ.

Conturile de pasiv se micsoreaza prin inregistrarea in debit a scaderilor elementelor de pasiv.

A patra regula de functionare a conturilor

Conturile de activ prezinta la finele perioadei de gestiune numai sold final debitor si reflecta existentele de active de care dispune unitatea la acea data.

Conturile de pasiv prezinta la finele unei perioade de gestiune numai sold final creditor care reprezinta existentele de pasive de care dispune intreprinderea la un moment dat.

Prima regula de functionare a conturilor de Ch si V

Conturile de Ch si de V nu prezinta sold initial.

A doua regula de functionare a conturilor de Ch si V

Conturile de Ch se debiteaza cu Ch ocazionate de operatiile economice.

Conturile de V se crediteaza cu V generate de operatiile economice.

D Cheltuieli C D Venit C

D Cont de rezultat C

A treia regula de functionare a conturilor de Ch si V

Conturile de Ch se crediteaza la incorporarea Ch in rezultat.

Conturile de V se debiteaza la incorporarea V in rezultat.

A patra regula de functionare a conturilor de Ch si V

Conturile de Ch si de V nu au sold la finele perioadei de gestiune.

Regula contului de activ

Conturile de activ incep sa functioneze prin a se debita si se debiteaza cu existentele initiale de active din bilantul de deschidere si cu cresterile de active ca urmare a operatiilor economice; se crediteaza cu micsorarile de active generate de operatiile economice; prezinta numai sold final debitor care reflecta existentele de active la finele perioadei de gestiune.

Regula contului de pasiv

Conturile de pasiv incep sa functioneze prin a se credita si se crediteaza cu existentele initiale ale elementelor de pasive si cu cresterile acestora determinate de operatiile economice; se debiteaza cu micsorarile elemntelor de pasive generate de operatiile economice; prezinta numai sold final creditor care reflecta existentele de pasive la finele unei perioade de gestiune.

Regula contului de Ch

Conturile de Ch nu prezinta sold initial; incep sa functioneze prin a se debita si se debiteaza cu elementele de Ch ocazionate de operatiile economice; se crediteaza la incorporarea acestora in rezultatul exercitiului; nu prezinta sold final.

Regula contului de V

Conturile de V nu prezinta sold initial; incep sa functioneze prin a se credita si se crediteaza cu elementele de V care sunt generate de operatiile economice; se debiteaza la incorporarea acestora in rezultat exercitiului; nu prezinta sold final.

Exista conturi monofunctionale si conturi bifunctionale. Exemplu de cont bifunctional este contul de rezultate care poate sa prezinte la un moment dat fie SfC (V > Ch), fie SfD (V < Ch).

Corespondenta conturilor

Bilant: A = P

Cont: Formula contabila: Cont D = Cont C ∑

In urma dublei inregistrari se realizeaza o legatura intre conturi numita corespondenta conturilor. Conturile intre care se realizeaza aceasta legatura sunt conturi corespondente. Fiecarui cont din bilant ii corespunde un cont => intelegerea legaturii dintre cont si bilant.

Analiza contabila si formula contabila

Prima este necesara in vederea stabilirii in final a formulei contabile. Aceasta presupune mai multe etape care trebuie parcurse:

stabilirea naturii operatiilor economice

determinarea influentei operatiilor economice in strctura patrimoniului

stabilirea conturilor corespondente

aplicarea regulilor de functionare a conturilor

intocmirea formulei contabile; elementele din FC sunt urmatoarele: contul corespondent debitor care este scris intotdeauna in partea stanga a semnului = ; contul corespondent creditor care este scris intotdeauna in partea dreapta a semnului = ; semnul = care decurge din dubla inregistrare si reprezinta egalitatea valorica intre semnele inscrise in conturile corespondente.

Clasificarea FC se face in functie de numarul de conturi corespondente:

- FC simple,

- FC compuse,

- FC complexe

scopul pentru care se intocmesc:

FC intocmite conform normelor si instructiunilor de aaplicare a planurilor de conturi

FC de stornare

Exemplu:

O societate comerciale dispunde de urmatoarele elemente patrimoniale: disponibilitati la banca = 2.000, Ks = 5.000, numerar in casierie = 1.000, drept de creante fata de clienti = 3.000,datorii la furnizori = 1.000. Se cere:

a) sa se intocmeasca bilantul initial

b) sa se deschida conturi pentru fiecare element din bilantul initial

c) sa se reflecte cu ajutorul contului urmatoarele operatii economice:

se incaseaza jumatate din creante fata de clienti prin banca

se achita datoria fata de furnizori prin casierie

se ridica de la banca si se depune in casierie 500 RON

d) sa se intocmeasca bilantul final

Bilant initial

Banca Casa

Clienti Ks

Furnizori Bilant final

a) Natura operatiei corespunde cu insusi enuntul problemei: incaseaza in contul de la banca 1.500 RON de la clienti.

b) Modificarile pe care operatiile economice le determina in structura patrimoniului:

A = P Banca A A + X - X = P

Clienti A X = 1.500

c) Conturile corespondente:

Banca

Clientii

d) Regula de functionare a conturilor:

Banca A D

Clientii A C

e)     Intocmirea FC cont D = cont C ∑

Banca = Clientii 1.500

a) Natura operatiei corespunde cu insusi enuntul problemei: plata datoriei la furnizori in numerar.

b) Modificarile pe care operatiile economice le determina in structura patrimoniului:

A = P Furnizori P A - X = P - X

Casa A X = 1.000

c) Conturile corespondente:

Furnizori

Casa

d) Regula de functionare a conturilor:

Furnizori P D

Casa A C

e) Intocmirea FC cont D = cont C ∑

Furnizorii = Casa 1.000

a) Natura operatiei corespunde cu insusi enuntul problemei: ridicare de numerar din banca si depunerea in casieria unitatii.

b) Modificarile pe care operatiile economice le determina in structura patrimoniului:

A = P  Banca A A - X + X = P

Casa A X = 500

c) Conturile corespondente:

Banca

Casa

d) Regula de functionare a conturilor:

Banca A C

Casa A D

e) Intocmirea FC cont D = cont C ∑

Casa = Banca 500

INVENTARIEREA ELEMENTELOR PATRIMONIALE

Notiuni generale

= procedeu al metodei contabile cu ajutorul caruia se verifica concordanta dintre informatiile dintre contabilitate si cele din realitate.

Prin inventariere se determina existentele de A, D si Cp la un moment dat. E necesara datorita faptului ca intre informatiile din contabilitate si cele din realitatea faptica exista diferente. Acestea sunt determinate de cauze obiective respectiv subiective.

Factori obiectivi:

crestere in greutate/ scadere in greutate datorita factorilor naturali.

alterarea alimentelor

calamitati naturale

Factori subiectivi:

sustrageri, distrugeri, furturi

confuzii intre sortimente

Se intocmesc liste de inventar. Exista diferente intre bilant si listele de inventar. Bilantul ne reflecta sintetic A, D si Cp pe cand listele de inventar ne reflecta analitic fiecare pozitie. In bilant informatiile sunt trecute valoric pe cand in listele de inventar sunt trecute cantitativ si valoric. Bilantul se intocmeste in urma unui ciclu contabil pe cand inventariul se intocmeste in urma operatiilor de masurare, marime, cantarire.

Clasificarea inventarierii

a)     Dupa momentul efectuarii avem inv. periodice (se fac dupa o planificare si depind de rulajul elementelor patrimoniale care se inventariaza) si anuale.

b)     Dupa gradul de cuprindere avem inv. generala care cuprinde toate elementele patrimoniale si inv. partiala in care sunt cuprinse doar anumite elemente de A si de P.

c)      Dupa tehnica utilizata avem inv. totala si inv. prin sondaj.

d)     Dupa conditiile in care se desfasoara avem inv. ordinara (obisnuita, planificata) si inv. extraordinara (impusa de anumite imprejurari: fuziuni, lichidari, cand exista suspiciuni ca avem + sau - la inventar, la cererea organelor de control, la predarea/ primirea de gestiuni, la reorganizarea gestiunilor si in caz de forta majora, calamitati naturale.

Functiile inventarierii

a)     Functia de verificare a concordantei dintre informatiile din contabilitate si cele din realitate.

b)     Functia de stabilire a Cp/ a situatiei nete si a Rezultatului exercitiului.

Cp = A - D

Rez. exerc. = V - Ch

Rez. exerc. = Cp1 - Cp0 = (A1 - D1) - (A0 - D0)

c)      Functia de calcul si evidenta a stocurilor, consumurilor si vanzarilor.

Metoda inventariului permanent

% = 401 Furnizori

371 Marfuri

4426 TVA deductibila

% = 401 Furnizori

301 Materii prime

4426 TVA deductibila

601 Ch cu mat. Prime

4426 TVA deductibila

Etapele inventarierii

a)     Pregatirea inventarierii - masuri organizatorice: aranjarea bunurilor pe categorii, asigurarea aparatelor de masurat si masuri contabile.

b)     Inventarierea propriu-zisa

constatarea prin numarare, cantarire, masurare, calcule speciale; confirmare de sold la creante si D.

descrierea elementelor inventariate se face in listele de inventar

evaluarea = exprimarea valorica a elementelor

c)      Stabilirea si inregistrarea + si - la inventar. Daca in realitate cantitatile sunt mai mari sau mai mici decat cele din contabilitate, avem + si - la inventar. Sunt situatii in care se accepta compensari de + si -. + se inregistreaza ca o intrare, iar - ca o iesire.

Plusuri: 301 Materii prime = 601 Ch cu materii prime

371 Marfuri = 607 Ch privind marfurile

345 Produse finite = 711 Variatia stocurilor

5311 Casa in lei = 7588 Alte V din exploatare

Minusuri: 601 Ch cu materii prime = 301 Materii prime

607 Ch priv. marfurile = 371 Marfuri

711 Variatia stocurilor = 345 Produse finite

7588 Alte V din exploat. = 5311 Casa in lei

Masuri imputabile

4282 Alte creante in leg. cu pers. =  %

7588 Alte V din exploatare

4427 TVA colectata

607 Ch privind marfurile = 371 Marfuri

601 Ch cu materii prime = 301 Materii prime

461 Debitori diversi  = %

7588 Alte V din exploatare

4427 TVA colectata

Balanta de verificare

Balanta de verificare verifica exactitatea inregistrarile operatiilor economice si se intocmeste cel putin o data pe an; cand facem situatii periodice (trimestrial, semestrial).

Notiunea, continutul si functiile balantei de verificare

Balanta de verificare = procedeu specific metodei contabilitatii cu ajutorul caruia se verifica exactitatea inregistrarilor in conturi, legatura dintre conturile sintetice si bilant, legatura dintre conturile sintetice si cele analitice si se centralizeaza activitatea unitatilor patrimoniale.

Contine toate conturile pe care le utilizeaza unitatea respectiva intr-o anumita perioada.

Functiile:

a)     Functia de verificare a exactitatii inregistrarilor in conturi (prin egalitati valorice totale, prin corelatiile valorice care se stabilesc cu alte tipuri de balante).

b)     Functia de legatura intre conturi si bilant.

c)      Functia de legatura intre conturile sintetice si cele analitice.

d)     Functia de centralizare a elementelor patrimoniale.

e)     Functia de analiza.

Clasificarea balantelor de verificare

a)     Balantele de verificare ale conturilor analitice

b)     Balantele de verificare ale conturilor sintetice, dupa numarul de egalitatie pe care le cuprind se impart in:

balante de verificare cu o singura egalitate se prezinta in 2 variante: balanta sumelor; balanta soldurilor

∑ TSD = ∑ TSC

sau

∑ SfD = ∑ SfC

balante de verificare cu 2 egalitati, combinare intre cele 2 variante la balanta cu o egalitate:

∑ TSD = ∑ TSC

∑ SfD = ∑ SfC

balante de verificare cu 3 egalitati: balanta tebelara si balanta sah au 3 serii de egalitati:

∑ SiD = ∑ SiC

∑ RD = ∑ RC

∑ SfD = ∑ SfC

balanta de verificare cu 4 egalitati:

∑ TSPD = ∑ TSPC

∑ RD = ∑ RC

∑ TSFD = ∑ TSFC

∑ SFD = ∑ SFC

Identificarea erorilor de inregistrare cu ajutorul balantei de verificare care se impart in 2 categorii:

erori de inregistrare contabila care pot fi identificate prin lipsa unor egalitati valorice din cadrul balantelor de verificare tabelare ale conturilor sintetice

erori de inregistrare contabila care pot fi identificate prin llipsa unor corelatii valorice din cadrul balantei de verificare sah a conturilor sintetice si a balantelor de verificare ale conturilor analitice

I.         a) Erori de intocmaire a balantei de verificare: erori de adunare, erori care apar cu ocazia transcrierii sumelor din Registrul Cartea Mare in formularul de balanta.

b) Erori de stabiliare a elementelor valorice ale conturilor.

c) Erori de inregistrare in evidenta sistematica.

d) Erori de stabilire a sumelor in F.C.

II. a) Omisiunile de inregistrare contabila.

b) Erori de compensatie.

c) Erori de imputatie.

d) Erori de inregistrare in evidenta cronologica in Registrul Jurnal.

Aplicatii

Sa se faca analiza contabila si sa se inregistreze in evidenta cronologica si sistematica urmatoarele operatii economice:

Se constituie o societate comerciala cu un Ks = 10.000 lei din care terenuri 3.000 lei, marfuri 2.000 lei, mijloace de transport 4.000 lei, numerar in casierie 600 lei, disponibil in contul de la banca 400 lei.

Se inregistreaza varsarea aportului al Ks subscris.

Se depune la banca suma de 200 lei din numerarul existent in casierie.

Se incaseaza in avans de la clienti in suma de 9.000 lei.

Se achita unui furnizor de stocuri un avans din disponibilul existent la banca in suma de 3.000 lei.

Se achizitioneaza un teren de la o persoana fizica in valoare de 6.000 lei.

Se ridica de la banca suma necesara si se achita valoarea terenului.

Unitatea achizitioneaza un calculator in valoare de 2.000 lei, TVA 19%.

Se achita factura fata de furnizori astfel: 100 lei din disponibilul de la banca; 1300 lei dintr-un credit bancar pe termen lung, iar pentru diferenta se accepta de furnizor un efect de comert.

Se depune la banca suma de 300 lei din numerarul existent la casierie.

Se deschide un acreditiv in suma de 250 lei la disp. unui furnizor.

Unitatea achizitioneaza materii prime evaluate la un post de achizitie de 1.000 lei, TVA 19%.

Se achita factura pentru materii prime astfel: 250 lei din acreditivul deschis, 300 lei prin regularizarea unui avans acordat furnizorului, 600 lei dintr-un credit pe termen scurt, iar pentru diferenta se utilizeaza un efect de comert.

Se primeste prin donatie un calculator evaluat la o valoare justa de 1.900 lei.

Unitatea realizeaza constructii in regie proprie in valoare de 2.000 lei pentru care s-au consumat materii prime in valoare de 500 lei si se datoreaza salarii in suma de 1.500 lei.

Unitatea achizitioneaza materiale auxiliare, post de achizitie 1.500 lei, TVA 19% si materii prime post de achizitie 2.000 lei, TVA 19%.

Se realizeaza in regie proprie un program informatic, cost de productie 3.000 lei pentru care s-au consumat materiale auxiliare 1.000 lei si se datoreaza salarii 2.000 lei.

Se inregistreaza amortizarea imobilizarilor pe luna curenta - pentru constructii 500 lei, pentru calculator 300 lei, pentru mijloace de transport 300 lei, pentru programul informatic 100 lei.

La sfarsitul exercitiului se constituie ajustari pentru deprecierea imobilizarilor: constructii 500 lei, calculator 200 lei, mijloace de transport 300 lei, programul informatic 100 lei.

Se inregistreaza distrugerea unui depozit intr-un incendiu in valoare de 500 lei si amortizarea cumulata 200 lei.

Se realizeaza vanzarea mijloacelor de transport, avand pret de vanzare 3.000 lei, TVA 19 %, amortizare 200 lei, ajustare pentru depreciere 100 lei, costul istoric 2500 lei se incaseaza prin banca.

Se acorda sub forma de donatie un calculator 1.900 lei, amortizarea 900 lei.

Se vinde un program informatic, pret de vanzare 2.500 lei, TVA 19%, costul istoric 2.000 lei care era complet amortizat si avea si-o ajustare pentru depreciere de 50 lei, se incaseaza in numerar.

La sfarsitul exercitiului se diminueaza ajustarea pentru deprecierea constructiilor cu 100 lei si se inregsitreaza o ajustare suplimentara pentru mijloacele de transport in valoare de 200 lei.

Se inregistreaza hotararea Adunarii Generale a actionarilor privind schimbarea Ks cu suma de 1.000 lei.

Se ridica de la banca suma necesara si se achita in numerar reducerea de K.

Se achita la scadenta efecte de comert in suma de 385 lei pentru imobilizari si 100 lei pentru stocuri.

Se platesc dobanzi la creditele bancare in suma de 295 lei din disponibilul de la banca

Se incaseaza dobanzi pentru disponibilul de la banca in suma de 100 lei.

Se ramburseaza credite bancare pe termen lung 1.000 lei si pe termen scurt 600 lei.

Aprovozionare cu marfuri de la furnizori in valoare de 3.000 lei, TVA 19%. Decontare dupa 30 zile.

Se inregistreaza ajustari pentru deprecierea stocurilor astfel: materii prime 200 lei, marfuri 300 lei, materiale auxiliare 100 lei.

Vanzare de marfuri cu un pret de vanzare 3.000 lei, TVA 19%, cost de achizitie 2.000 lei, ajustare pentru depreciere 200 lei, incasare la 60 de zile.

Se incaseaza creanta imediat, acordandu-se un scont de 10%.

Se inregistreaza productia in curs de executie la sfarsitul lunii in valoare de 3.000 lei.

Consum de materii prime 1.500 lei.

Se obtin produse finite la cost de productie de 5.000 lei, prin finalizare productiei in curs de executie in valoare de 2.500 lei.

Se inregistreaza ajustari pentru deprecierea produselor in suma de 300 lei.

Se primeste o donatie de marfuri in valoare de 100 lei.

Se acorda o donatie de marfuri la un azil de batrani in valoare de 500 lei.

Vanzare de produse finite, pret de vanzare 3.000 lei, TVA 19%, cost de productie 1.700 lei, ajustare pentru depreciere 200 lei.

Se incaseaza c/v produselor finite astfel: 500 lei prin regularizarea avansului primit, 1.500 lei prin virament bancar, iar pentru diferenta se accepta un bilet la ordin.

Se constituie un acreditiv in favoarea unui client in suma de 1.000 lei.

Se incaseaza la scadenta efecte de comert in suma de 1.570 lei.

Se revoca acreditivul existent.

Se inregistreaza diminuarea valorii ajustarii pentru produse cu 100 lei si se constituie ajustare pentru depreciere suplimentara aferenta marfurilor 200 lei si, respectiv materiilor prime 100 lei.

Se factureaza un serviciu de transport in valoare de 1.000 lei, TVA 19%.

Se inregistreaza clienti incerti in suma de 1.190 lei, TVA inclus, pentru care se constituie o ajustare pentru depreciere in suma de 1.000 lei.

Se ridica de la banca suma de 1.000 lei si se acorda avansuri pentru deplasare.

Se incaseaza 190 lei clienti incerti, iar diferenta ramane neincasata, clientul dand faliment.

Se justifica avansul pentru deplasare astfel: 700 lei decontare de deplasare (bilete de transport), 200 lei marci postale si timbre fiscale, iar diferenta se depune la casierie.

Se utilizeaza marci postale si timbre fiscale pentru actiuni administrative 100 lei si actiuni judecatoresti 100 lei.

Se inregistreaza factura pentru telefon in valoare de 800 lei, TVA 19%.

Se inregistreaza factura de energie electrica in valoare de 1.000 lei, TVA 19%.

Se ridica de la banca suma de 3.000 lei si se achita avansuri salariatilor.

Se imputa unui angajat suma de 1.000 lei, TVA 19% pentru defectiunile cauzate unui utilaj.

Se inregistreaza statul de salarii pe luna curenta in suma de 20.000 lei, din care avans 3.000 lei, CAS angajati 1.900 lei, CASS angajati 1.300 lei, somaj 200 lei, rate si chirii pentru terti 910 lei, impozit pe venituri de natura salariilor 3.500 lei, creante in legatura cu personalul 1.190 lei.

Se inregistreaza cheltuielile patronale astfel: CAS unitate 5.800 lei, CASS unitate 1.400 lei, somaj unitate 400 lei, comision ITM 150 lei, Fond de garantare a creantelor salariale 50 lei, imputatii interne 200 lei.

Se factureaza unui client servicii de intretinere si reparatii aferente unei cladiri in suma de 30.000 lei, TVA 19%.

Se incaseaza jumatate din creanta fata de client prin virament bancar, iar pentru diferenta se accepta un bilet al ordin.

Se ridica de la banca suma necesara si se achita angajatiilor chenzina a doua, mai putin suma de 500 lei, pentru personalul care nu este in unitate.

Salariile neridicate se depun la banca.

Se inregistreaza un stat de plata pentru ajutoare de boala 100 lei, suportat de entitate 60 lei si de asigurarile de sanatate 40 lei, din care se retin rate si chirii in valoare de 20 lei.

Se achita ajutoare materiale de boala, salarii neridicate 400 lei, iar restul se inregsitreaza la venituri.

Se vireaza pe destinatii retinerile din salarii si contributiile entitatii aferente salariilor acordate, precum si alte obligatii asimilate.

Regularizarea TVA.

Inchiderea conturilor de venituri.

Inchiderea conturilor de cheltuieli.

Inregistrarea Impozitului pe profit.

Inchiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit.

Repartizarea profitului astfel: pentru rezerve legale conform legislatiei in vigoare, iar diferenta se reporteaza.

Majorarea capitalului social prin incorporarea rezervelor legale existente.

Inregistrare dividende de plata 2.300 lei, iar diferenta este utilizata pentru constituire de alte rezerve.

Inregistrare impozit pe dividende 16%.

Plata dividendelor.

Varsarea pe destinatii a impozitului pe profit, pe dividende si a TVA de plata.

Inchiderea conturilor privind profitul si repartizarea acestuia.

REGULARIZAREA TVA - Stuatii posibile privind regularizarea taxei pe valoare adaugata.

REGISTRUL JURNAL PENTRU EVIDENTA CRONOLOGICA

			SUME
			DEBITOARE	CREDITOARE
3	4	5121 Ct la bc in lei = 5311 Casa in lei	200	200
4	5	5121 Ct la bc in lei = 419 Clienti creditori	9.000	9.000
5	6	4091 Furn. debitori = 5121 Ct la bc in lei	3.000	3.000
6	7	2111 Terenuri = 404 Furn. de imobilizari	6.000	6.000
7	8 9	5311 Casa in lei = 5121 Ct la bc in lei 404 Furn. de imob. = 5311 Casa in lei	6.000	6.000
8	10	% = 404 Furn de imob. 2132 Ap. de masurare 4426 TVA deductibila	2000 380	2380
9	11	404 Furn. de imob. = % 5121 Ct la banci in lei 1621 Credit. bc. pe trm. lung 405 Efecte de plat. pt. imob.	2380	100 1300 980
10	12	5121 Ct la bc in lei = 5311 Casa in lei	300	300
11	13	5411 Acred. in lei = 5121 Ct la bc in lei	250	250
12	14	% = 401 Furn. 301 Materii prime 4426 TVA deductibil	1000 190	1190
13	15	401 Furnizori = % 5411 Acred. in lei 4091 Furn. debitori 519 Cred. bc. pe trm. scurt 403 Efecte de platit	1190	250 300 600 40
14	16	2132 Ap. de masurare = 133 Donatii pt. inv.	1900	1900
	17	212 Constructii = 722 V. din prod. imob. corp.	2000	2000
	18	601 Ch. cu mat. prime = 301 Matriile prime	500	500
	19	641 Ch. cu sal. personal = 421 Personal rem. dat.	1500	1500
16	20	% = 401 Furnizori 301 Materii prime 3021 Materiale aux. 4426 TVA deductibila	9000 1500 1085	11585
17	21 22 23	208 Alte imob. necorp. = 721 V din prod. imob. nec. 6021 Ch cu materiale aux. = 3021 Materiale auxiliare 641 Ch cu salariile pers. = 421 Pers. remun. datorate	3000 1000 2000	3000 1000 2000
18	24	6811 Ch cu amort. imob. = % 2812 Amort. constructii 2813 Amort. inst., mij. transp 2808 Amort. altor. imob. nec	1700	500 1100 100
19	25	6813 Ch pt. deprec. imob. = % 2912 Aj. pt. deprec. constr. 2913 Aj. pt. deprec. mij. tra. 2908 Aj. pt. deprec. altor im. necorporale	1100	500 500 100
20	26	% = 212 Constructii 2812 Amort. constructiilor 671 Ch cu calamitati	200 300	500
	27	461 Debitori diversi = % 7583 V din vanz. activelor 4427 TVA colectata	3570	3000 570
	28	% = 2133 Mij. de transport 2813 Amort. ap. 6583 Ch privind activele cedate	200 2300	2500
	29	2913 Aj. pt. deprec. mij. transp. = 7813 V din aj. pt. deprec. imob.	100	100
	30	5121 Ct la bc in lei = 461 Debitori diversi	3570	3570

REGISTRUL JURNAL PENTRU EVIDENTA CRONOLOGICA

! 711 e o exceptie de la regula ct de pasiv - > incepe sa functioneze prin a se credita, se crediteaza la obtinerea prod finite, valoarea costului de productie. Se debiteaza cu valoarea produselor finite la costul de productie.

! Retinerile care se fac din salarii sunt:

contributia la asigurari de sanatate 5.5 %

contributia la asigurari sociale 9.5 %

contributia la fondul de somaj 0.5%

impozite pe salarii

alte retineri

Problema 11

Achizitie de marfuri de la furnizori.

% = 401 Furnizori 16660

371 Marfuri 1400

4426 TVA deductibil 2660

Pretul de vanzare cu amanuntul.

Pv.am. = Vi + Ac + TVA neex.

= 14000 + 25 % 14000 = 19 % (Vi + Ac)

= 14000 + 3500 + 3325

= 20825

371 Marfuri = % 6825

378 Dif. de pret 3500

4428 TVA neex. 3325