Creeaza.com - informatii profesionale despre
Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » economie » contabilitate
Regulile de functionare a conturilor

Regulile de functionare a conturilor




Regulile de functionare a conturilor

Prima regula partiale de functionare a conturilor

1       Conturile de activ incep sa functioneze prin a se debita si se debiteaza cu existentele initiale ale elementelor patrimoniului de active din bilantul de deschidere, respectiv bilantul initial.

2       Conturile de pasiv incep sa functioneze prin a se credita si se crediteaza cu existentele initiale ale elementelor patrimoniului de pasive din bilantul de deschidere, respectiv bilantul initial.

D                        Activ                C    D                  Pasiv                          C

  Si

       +

         -

  -

Si

      +

RD = +

Rc = -

RD = -

RC = +

TSD = SiD + RD

TSC = RC

TSD = RD

TSC = Si + RC

                   



A doua regula partiala de functionare a conturilor

-    Conturile de activ se debiteaza si cu cresterile de active ca urmare a operatiunilor economice care le-au generat.

-    Conturile de pasiv se crediteaza si cu cresterile elementelor de pasiv ca urmare a operatiunilor economice ce le-au generat.

Sf = Si + I – E

A: Sf = SiD + RD – RC                            P: Sf = SiC + RC – RD

    SfD = TSD - TSC                                   SfC = TSC – TSD

A treia regula partiala de functionare a conturilor

-    Conturile de activ se crediteaza cu micsorarile elementelor de activ.

-    Conturile de pasiv se micsoreaza prin inregistrarea in debit a scaderilor elementelor de pasiv.

A patra regula de functionare a conturilor

-    Conturile de activ prezinta la finele perioadei de gestiune numai sold final debitor si reflecta existentele de active de care dispune unitatea la acea data.

-    Conturile de pasiv prezinta la finele unei perioade de gestiune numai sold final creditor care reprezinta existentele de pasive de care dispune intreprinderea la un moment dat.

Prima regula de functionare a conturilor de Ch si V

-    Conturile de Ch si de V nu prezinta sold initial.

A doua regula de functionare a conturilor de Ch si V

-     Conturile de Ch se debiteaza cu Ch ocazionate de operatiile economice.

-     Conturile de V se crediteaza cu V generate de operatiile economice.

D            Cheltuieli                C          D           Venit                   C                 

+

-

+

RD

RC

RD

RC

                                      



                                   D           Cont de rezultat        C

Cheltuieli

Venit

A treia regula de functionare a conturilor de Ch si V

-      Conturile de Ch se crediteaza la incorporarea Ch in rezultat.

-      Conturile de V se debiteaza la incorporarea V in rezultat.

A patra regula de functionare a conturilor de Ch si V

-      Conturile de Ch si de V nu au sold la finele perioadei de gestiune.

Regula contului de activ

-       Conturile de activ incep sa functioneze prin a se debita si se debiteaza cu existentele initiale de active din bilantul de deschidere si cu cresterile de active ca urmare a operatiilor economice; se crediteaza cu micsorarile de active generate de  operatiile economice; prezinta numai sold final debitor care reflecta existentele de active la finele perioadei de gestiune.

Regula contului de pasiv

-       Conturile de pasiv incep sa functioneze prin a se credita si se crediteaza cu existentele initiale ale elementelor de pasive si cu cresterile acestora determinate de operatiile economice; se debiteaza cu micsorarile elemntelor de pasive generate de operatiile economice; prezinta numai sold final creditor care reflecta existentele de pasive la finele unei perioade de gestiune.

Regula contului de Ch

-       Conturile de Ch nu prezinta sold initial; incep sa functioneze prin a se debita si se debiteaza cu elementele de Ch ocazionate de operatiile economice; se crediteaza la incorporarea acestora in rezultatul exercitiului; nu prezinta sold final.

Regula contului de V

-      Conturile de V nu prezinta sold initial; incep sa functioneze prin a se credita si se     crediteaza cu elementele de V care sunt generate de operatiile economice; se debiteaza la  incorporarea acestora in rezultat exercitiului; nu prezinta sold final.

Exista conturi monofunctionale si conturi bifunctionale. Exemplu de cont bifunctional este contul de rezultate care poate sa prezinte la un moment dat fie SfC (V > Ch), fie SfD (V < Ch).

Corespondenta conturilor

Bilant: A = P

Cont: Formula contabila: Cont D = Cont C  

In urma dublei inregistrari se realizeaza o legatura intre conturi numita corespondenta conturilor. Conturile intre care se realizeaza aceasta legatura sunt conturi corespondente. Fiecarui cont din bilant ii corespunde un cont => intelegerea legaturii dintre cont si bilant.

Analiza contabila si formula contabila

Prima este necesara in vederea stabilirii in final a formulei contabile. Aceasta presupune mai multe etape care trebuie parcurse:

-     stabilirea naturii operatiilor economice

-     determinarea influentei operatiilor economice in strctura patrimoniului

-     stabilirea conturilor corespondente

-     aplicarea regulilor de functionare a conturilor

-     intocmirea formulei contabile; elementele din FC sunt urmatoarele: contul corespondent debitor care este scris intotdeauna in partea stanga a semnului = ; contul corespondent creditor care este scris intotdeauna in partea dreapta a semnului = ; semnul = care decurge din dubla inregistrare si reprezinta egalitatea valorica intre semnele inscrise in conturile corespondente.

Clasificarea FC se face in functie de numarul de conturi corespondente:

-     FC simple,

-     FC compuse,

-     FC complexe

1       scopul pentru care se intocmesc:

-     FC intocmite conform normelor si instructiunilor de aaplicare a planurilor de conturi

-     FC de stornare

Exemplu:

O societate comerciale dispunde de urmatoarele elemente patrimoniale: disponibilitati la banca = 2.000, Ks = 5.000, numerar in casierie = 1.000, drept de creante fata de clienti = 3.000,datorii la furnizori = 1.000. Se cere:

                    a)    sa se intocmeasca bilantul initial

b)    sa se deschida conturi pentru fiecare element din bilantul initial

c)    sa se reflecte cu ajutorul contului urmatoarele operatii economice:

-      se incaseaza jumatate din creante fata de clienti prin banca

-      se achita datoria fata de furnizori prin casierie

-      se ridica de la banca si se depune in casierie 500 RON

                   d)     sa se intocmeasca bilantul final

ACTIV

PASIV

Banca     2.000

Casa       1.000

Clienti    3.000

Ks                  5.000

Furnizori      1.000

T.A. = 6.000

T.P. = 6.000

                       Bilant initial

Banca                                                                   Casa

D

C

D

C

       Si = 2.000

1)   1.500

3) 500

       Si = 1.000

2)  

3)  500

2)   1.000

RD = 1.500

TSD = 3.500

SfD = 3.000

RC = 500

TSC = 500

RD = 500

TSD = 1.500

SfD = 500

RC = 1.000

TSC = 1.000


                          Clienti                                                             Ks

D

                   C

D

C

Si = 3.000

1)   1.500

Si = 5.000

RD = 0

TSD = 3.000

SfD = 1.500

RC = 1.500

TSC = 1.500

RD = 0

TSD = 0

RC = 0

TSC = 5.000

SfC = 5.000



        Furnizori                                                           Bilant final

D

                          C

A

P

2)   1.000

Si = 1.000

Banca     3.000

Casa           500

Clienti     1.500

Ks         5.000

RD = 1.000

TSD = 1.000

RC = 0

TSC = 1.000

SfC = 0

T.A. = 5.000

T.P. = 5.000

1.     a)  Natura operatiei corespunde cu insusi enuntul problemei: incaseaza in contul de la banca 1.500 RON de la clienti.

b)  Modificarile pe care operatiile economice le determina in structura patrimoniului:

A = P            Banca A       A + X – X = P

                     Clienti A      X = 1.500

c) Conturile corespondente:

Banca

Clientii

                   d)  Regula de functionare a conturilor:

Banca  A D

Clientii A C

e)     Intocmirea FC      cont D = cont C   

                               Banca = Clientii   1.500

2.     a) Natura operatiei corespunde cu insusi enuntul problemei: plata datoriei la furnizori in numerar.

b) Modificarile pe care operatiile economice le determina in structura patrimoniului:

A = P                    Furnizori P        A – X = P – X

                             Casa A                X = 1.000

c) Conturile corespondente:

       Furnizori

       Casa

       d) Regula de functionare a conturilor:

        Furnizori P D

        Casa A C

       e) Intocmirea FC      cont D = cont C   

                                    Furnizorii = Casa    1.000

3.     a) Natura operatiei corespunde cu insusi enuntul problemei: ridicare de numerar din banca si depunerea in casieria unitatii.

b) Modificarile pe care operatiile economice le determina in structura patrimoniului:

A = P                        Banca A        A – X + X = P

                                 Casa A           X = 500

c) Conturile corespondente:

Banca

Casa

       d) Regula de functionare a conturilor:

        Banca A C

        Casa A D

       e) Intocmirea FC      cont D = cont C   

                                                   Casa = Banca      500

D

C

D

C

Si

+

-

-

Si

+

RD = +

TSD = Si + RD

Sf = TSD - TSC

RC = -

TSC = RC

RD = -

TSD = RD

RC = +

TSC = Si + RC

SfC = TSC - TSD

INVENTARIEREA ELEMENTELOR PATRIMONIALE

1.     Notiuni generale

= procedeu al metodei contabile cu ajutorul caruia se verifica concordanta dintre informatiile dintre contabilitate si cele din realitate.

Prin inventariere se determina existentele de A, D si Cp la un moment dat. E necesara datorita faptului ca intre informatiile din contabilitate si cele din realitatea faptica exista diferente. Acestea sunt determinate de cauze obiective respectiv subiective.

Factori obiectivi:

1       crestere in greutate/ scadere in greutate datorita factorilor naturali.

2       alterarea alimentelor

3       calamitati naturale

Factori subiectivi:

3       sustrageri, distrugeri, furturi

4       confuzii intre sortimente

Se intocmesc liste de inventar. Exista diferente intre bilant si listele de inventar. Bilantul ne reflecta sintetic A, D si Cp pe cand listele de inventar ne reflecta analitic fiecare pozitie. In bilant informatiile sunt trecute valoric pe cand in listele de inventar sunt trecute cantitativ si valoric. Bilantul se intocmeste in urma unui ciclu contabil pe cand inventariul se intocmeste in urma operatiilor de masurare, marime, cantarire.

2.     Clasificarea inventarierii

a)     Dupa momentul efectuarii avem inv. periodice (se fac dupa o planificare si depind de rulajul elementelor patrimoniale care se inventariaza) si anuale.

b)     Dupa gradul de cuprindere avem inv. generala care cuprinde toate elementele patrimoniale si inv. partiala in care sunt cuprinse doar anumite elemente de A si de P.

c)      Dupa tehnica utilizata avem inv. totala si inv. prin sondaj.

d)     Dupa conditiile in care se desfasoara avem inv. ordinara (obisnuita, planificata) si inv. extraordinara (impusa de anumite imprejurari: fuziuni, lichidari, cand exista suspiciuni ca avem + sau – la inventar, la cererea organelor de control, la predarea/ primirea de gestiuni, la reorganizarea gestiunilor si in caz de forta majora, calamitati naturale.

3.     Functiile inventarierii

a)     Functia de verificare a concordantei dintre informatiile din contabilitate si cele din realitate.

b)     Functia de stabilire a Cp/ a situatiei nete si a Rezultatului exercitiului.

Cp = A – D

Rez. exerc. = V – Ch

Rez. exerc. = Cp1 – Cp0 = (A1 – D1) – (A0 – D0)

c)      Functia de calcul si evidenta a stocurilor, consumurilor si vanzarilor.

                        Metoda inventariului permanent

                            %                          = 401 Furnizori

371 Marfuri

4426 TVA deductibila

          %                           = 401 Furnizori

301 Materii prime

4426 TVA deductibila

     %                                    = 401 Furnizori

    302 Materiale cons.

    4426 TVA deductibila

Metoda inventariului intermitent

     %                                   = 401 Furnizori

     607 Ch priv. marf.

    4426 TVA deductibil

   %                                    = 401 Furnizori

 601 Ch cu mat. Prime

4426 TVA deductibila

4.     Etapele inventarierii

a)     Pregatirea inventarierii – masuri organizatorice: aranjarea bunurilor pe categorii, asigurarea aparatelor de masurat si masuri contabile.

b)     Inventarierea propriu-zisa

1        constatarea prin numarare, cantarire, masurare, calcule speciale; confirmare de sold la creante si D.

2       descrierea elementelor inventariate se face in listele de inventar

3       evaluarea = exprimarea valorica a elementelor

c)      Stabilirea si inregistrarea + si – la inventar. Daca in realitate cantitatile sunt mai mari sau mai mici decat cele din contabilitate, avem + si – la inventar. Sunt situatii in care se accepta compensari de + si -. + se inregistreaza ca o intrare, iar – ca o iesire.

Plusuri:  301 Materii prime = 601 Ch cu materii prime

                371 Marfuri            = 607 Ch privind marfurile

                345 Produse finite = 711 Variatia stocurilor

                5311 Casa in lei      = 7588 Alte V din exploatare

Minusuri: 601 Ch cu materii prime = 301 Materii prime

                  607 Ch priv. marfurile     = 371 Marfuri

                  711 Variatia stocurilor    = 345 Produse finite

                  7588 Alte V din exploat. = 5311 Casa in lei

Masuri imputabile

4282 Alte creante in leg. cu pers. =         %

                                                               7588 Alte V din exploatare

                                                               4427 TVA colectata

607 Ch privind marfurile                = 371 Marfuri

601 Ch cu materii prime                 = 301 Materii prime

461 Debitori diversi                        =            %

                                                              7588 Alte V din exploatare

                                                              4427 TVA colectata

                                  

       Balanta de verificare

Balanta de verificare verifica exactitatea inregistrarile operatiilor economice si se intocmeste cel putin o data pe an; cand facem situatii periodice (trimestrial, semestrial).

1.     Notiunea, continutul si functiile balantei de verificare

Balanta de verificare = procedeu specific metodei contabilitatii cu ajutorul caruia se verifica exactitatea inregistrarilor in conturi, legatura dintre conturile sintetice si bilant, legatura dintre conturile sintetice si cele analitice si se centralizeaza activitatea unitatilor patrimoniale.

Contine toate conturile pe care le utilizeaza unitatea respectiva intr-o anumita perioada.

Functiile:

a)     Functia de verificare a exactitatii inregistrarilor in conturi (prin egalitati valorice totale, prin corelatiile valorice care se stabilesc cu alte tipuri de balante).

b)     Functia de legatura intre conturi si bilant.

c)      Functia de legatura intre conturile sintetice si cele analitice.

d)     Functia de centralizare a elementelor patrimoniale.

e)     Functia de analiza.

2.     Clasificarea balantelor de verificare

a)     Balantele de verificare ale conturilor analitice

b)     Balantele de verificare ale conturilor sintetice, dupa numarul de egalitatie pe care le cuprind se impart in:

1       balante de verificare cu o singura egalitate se prezinta in 2 variante: balanta sumelor; balanta soldurilor

∑ TSD = ∑ TSC

        sau

∑ SfD = ∑ SfC

2       balante de verificare cu 2 egalitati, combinare intre cele 2 variante la balanta cu o egalitate:

1)     ∑ TSD = ∑ TSC

2)     ∑ SfD = ∑ SfC

3       balante de verificare cu 3 egalitati: balanta tebelara si balanta sah au 3 serii de egalitati:

1)     ∑ SiD = ∑ SiC

2)     ∑ RD = ∑ RC

3)     ∑ SfD = ∑ SfC

4       balanta de verificare cu 4 egalitati:

1)     ∑ TSPD = ∑ TSPC

2)     ∑ RD = ∑ RC

3)     ∑ TSFD = ∑ TSFC

4)     ∑ SFD = ∑ SFC

3.     Identificarea erorilor de inregistrare cu ajutorul balantei de verificare care se impart in 2 categorii:

5       erori de inregistrare contabila care pot fi identificate prin lipsa unor egalitati valorice din cadrul balantelor  de verificare tabelare ale conturilor sintetice

6       erori de inregistrare contabila care pot fi identificate prin llipsa unor corelatii valorice din cadrul balantei de verificare sah a conturilor sintetice si a balantelor de verificare ale conturilor analitice

I.                 a) Erori de intocmaire a balantei de verificare: erori de adunare, erori care apar cu ocazia transcrierii sumelor din Registrul Cartea Mare in formularul de balanta.

              b) Erori de stabiliare  a elementelor valorice ale conturilor.

              c) Erori de inregistrare in evidenta sistematica.

              d) Erori de stabilire a sumelor in F.C.

II.           a) Omisiunile  de inregistrare contabila.

 b) Erori de compensatie.

 c) Erori de imputatie.

 d) Erori de inregistrare in evidenta cronologica in Registrul Jurnal.

Aplicatii

Sa se faca analiza contabila si sa se inregistreze in evidenta cronologica si sistematica urmatoarele operatii economice:

1.     Se constituie o societate comerciala cu un Ks = 10.000 lei din care terenuri 3.000 lei, marfuri 2.000 lei, mijloace de transport 4.000 lei, numerar in casierie 600 lei, disponibil in contul de la banca 400 lei.

2.     Se inregistreaza varsarea aportului al Ks subscris.

3.     Se depune la banca suma de 200 lei din numerarul existent in casierie.

4.     Se incaseaza in avans de la clienti in suma de 9.000 lei.

5.     Se achita unui furnizor de stocuri un avans din disponibilul existent la banca in suma de 3.000 lei.

6.     Se achizitioneaza un teren de la o persoana fizica in valoare de 6.000 lei.

7.     Se ridica de la banca suma necesara si se achita valoarea terenului.

8.     Unitatea achizitioneaza un calculator in valoare de 2.000 lei, TVA 19%.

9.     Se achita factura fata de furnizori astfel: 100 lei din disponibilul de la banca; 1300 lei dintr-un credit bancar pe termen lung, iar pentru diferenta se accepta de furnizor un efect de comert.

10.  Se depune la banca suma de 300 lei din numerarul existent la casierie.

11.  Se deschide un acreditiv in suma de 250 lei la disp. unui furnizor.

12.  Unitatea achizitioneaza materii prime evaluate la un post de achizitie de 1.000 lei, TVA 19%.

13.  Se achita factura pentru materii prime astfel: 250 lei din acreditivul deschis, 300 lei prin regularizarea unui avans acordat furnizorului, 600 lei dintr-un credit pe termen scurt, iar pentru diferenta se utilizeaza un efect de comert.

14.  Se primeste prin donatie un calculator evaluat la o valoare justa de 1.900 lei.

15.  Unitatea realizeaza constructii in regie proprie in valoare de 2.000 lei pentru care s-au consumat materii prime in valoare de 500 lei si se datoreaza salarii in suma de 1.500 lei.

16.  Unitatea achizitioneaza materiale auxiliare, post de achizitie 1.500 lei, TVA 19% si materii prime post de achizitie 2.000 lei, TVA 19%.

17.  Se realizeaza in regie proprie un program informatic, cost de productie 3.000 lei pentru care s-au consumat materiale auxiliare 1.000 lei si se datoreaza salarii 2.000 lei.

18.  Se inregistreaza amortizarea imobilizarilor pe luna curenta – pentru constructii 500 lei, pentru calculator 300 lei, pentru mijloace de transport 300 lei, pentru programul informatic 100 lei.

19.  La sfarsitul exercitiului se constituie ajustari pentru deprecierea imobilizarilor: constructii 500 lei, calculator 200 lei, mijloace de transport 300 lei, programul informatic 100 lei.

20.  Se inregistreaza distrugerea unui depozit intr-un incendiu in valoare de 500 lei si amortizarea cumulata 200 lei.

21.  Se realizeaza vanzarea mijloacelor de transport, avand pret de vanzare 3.000 lei, TVA 19 %, amortizare 200 lei, ajustare pentru depreciere 100 lei, costul istoric 2500 lei se incaseaza prin banca.

22.  Se acorda sub forma de donatie un calculator 1.900 lei, amortizarea 900 lei.

23.  Se vinde un program informatic, pret de vanzare 2.500 lei, TVA 19%, costul istoric 2.000 lei care era complet amortizat si avea si-o ajustare pentru depreciere de 50 lei, se incaseaza in numerar.

24.  La sfarsitul exercitiului se diminueaza ajustarea pentru deprecierea constructiilor cu 100 lei si se inregsitreaza o ajustare suplimentara pentru mijloacele de transport in valoare de 200 lei.

25.  Se inregistreaza hotararea Adunarii Generale a actionarilor privind schimbarea Ks cu suma de 1.000 lei.

26.  Se ridica de la banca suma necesara si se achita in numerar reducerea de K.

27.  Se achita la scadenta efecte de comert in suma de 385 lei pentru imobilizari si 100 lei pentru stocuri.

28.  Se platesc dobanzi la creditele bancare in suma de 295 lei din disponibilul de la banca

29.  Se incaseaza dobanzi pentru disponibilul de la banca in suma de 100 lei.

30.  Se ramburseaza credite bancare pe termen lung 1.000 lei si pe termen scurt 600 lei.

31.  Aprovozionare cu marfuri de la furnizori in valoare de 3.000 lei, TVA 19%. Decontare dupa 30 zile.

32.  Se inregistreaza ajustari pentru deprecierea stocurilor astfel: materii prime 200 lei, marfuri 300 lei, materiale auxiliare 100 lei.

33.  Vanzare de marfuri cu un pret de vanzare 3.000 lei, TVA 19%, cost de achizitie 2.000 lei, ajustare pentru depreciere 200 lei, incasare la 60 de zile.

34.  Se incaseaza creanta imediat, acordandu-se un scont de 10%.

35.  Se inregistreaza productia in curs de executie la sfarsitul lunii in valoare de 3.000 lei.

36.  Consum de materii prime 1.500 lei.

37.  Se obtin produse finite la cost de productie de 5.000 lei, prin finalizare productiei in curs de executie in valoare de 2.500 lei.

38.  Se inregistreaza ajustari pentru deprecierea produselor in suma de 300 lei.

39.  Se primeste o donatie de marfuri in valoare de 100 lei.

40.  Se acorda o donatie de marfuri la un azil de batrani in valoare de 500 lei.

41.  Vanzare de produse finite, pret de vanzare 3.000 lei, TVA 19%, cost de productie 1.700 lei, ajustare pentru depreciere 200 lei.

42.  Se incaseaza c/v produselor finite astfel: 500 lei prin regularizarea avansului primit, 1.500 lei prin virament bancar, iar pentru diferenta se accepta un bilet la ordin.

43.  Se constituie un acreditiv in favoarea unui client in suma de 1.000 lei.

44.  Se incaseaza la scadenta efecte de comert in suma de 1.570 lei.

45.  Se revoca acreditivul existent.

46.  Se inregistreaza diminuarea valorii ajustarii pentru produse cu 100 lei si se constituie ajustare pentru depreciere suplimentara aferenta marfurilor 200 lei si, respectiv materiilor prime 100 lei.

47.  Se factureaza un serviciu de transport in valoare de 1.000 lei, TVA 19%.

48.  Se inregistreaza clienti incerti in suma de 1.190 lei, TVA inclus, pentru care se constituie o ajustare pentru depreciere in suma de 1.000 lei.

49.  Se ridica de la banca suma de 1.000 lei si se acorda avansuri pentru deplasare.

50.  Se incaseaza 190 lei clienti incerti, iar diferenta ramane neincasata, clientul dand faliment.

51.  Se justifica avansul pentru deplasare astfel: 700 lei decontare de deplasare (bilete de transport), 200 lei marci postale si timbre fiscale, iar diferenta se depune la casierie.

52.  Se utilizeaza marci postale si timbre fiscale pentru actiuni administrative 100 lei si actiuni judecatoresti 100 lei.

53.  Se inregistreaza factura pentru telefon in valoare de 800 lei, TVA 19%.

54.  Se inregistreaza factura de energie electrica in valoare de 1.000 lei, TVA 19%.

55.  Se ridica de la banca suma de 3.000 lei si se achita avansuri salariatilor.

56.  Se imputa unui angajat suma de 1.000 lei, TVA 19% pentru defectiunile cauzate unui utilaj.

57.  Se inregistreaza statul de salarii pe luna curenta in suma de 20.000 lei, din care avans 3.000 lei, CAS angajati 1.900 lei, CASS angajati 1.300 lei, somaj 200 lei, rate si chirii pentru terti 910 lei, impozit pe venituri de natura salariilor 3.500 lei, creante in legatura cu personalul 1.190 lei.

58.  Se inregistreaza cheltuielile patronale astfel: CAS unitate 5.800 lei, CASS unitate 1.400 lei, somaj unitate 400 lei, comision ITM 150 lei, Fond de garantare a creantelor salariale 50 lei, imputatii interne 200 lei.

59.  Se factureaza unui client servicii de intretinere si reparatii aferente unei cladiri in suma de 30.000 lei, TVA 19%.

60.  Se incaseaza jumatate din creanta fata de client prin virament bancar, iar pentru diferenta se accepta un bilet al ordin.

61.  Se ridica de la banca suma necesara si se achita angajatiilor chenzina a doua, mai putin suma de 500 lei, pentru personalul care nu este in unitate.

62.  Salariile neridicate se depun la banca.

63.  Se inregistreaza un stat de plata pentru ajutoare de boala 100 lei, suportat de entitate 60 lei si de asigurarile de sanatate 40 lei, din care se retin rate si chirii in valoare de 20 lei.

64.  Se achita ajutoare materiale de boala, salarii neridicate 400 lei, iar restul se inregsitreaza la venituri.

65.  Se vireaza pe destinatii retinerile din salarii si contributiile entitatii aferente salariilor acordate, precum si alte obligatii asimilate.

66.  Regularizarea TVA.

67.  Inchiderea conturilor de venituri.

68.  Inchiderea conturilor de cheltuieli.

69.  Inregistrarea Impozitului pe profit.

70.  Inchiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit.

71.  Repartizarea profitului astfel: pentru rezerve legale conform legislatiei in vigoare, iar diferenta se reporteaza.

72.  Majorarea capitalului social prin incorporarea rezervelor legale existente.

73.  Inregistrare dividende de plata 2.300 lei, iar diferenta este utilizata pentru constituire de alte rezerve.

74.  Inregistrare impozit pe dividende 16%.

75.  Plata dividendelor.

76.  Varsarea pe destinatii a impozitului pe profit, pe dividende si a TVA de plata.

77.  Inchiderea conturilor privind profitul si repartizarea acestuia.

78.  REGULARIZAREA TVA – Stuatii posibile privind regularizarea taxei pe valoare adaugata.

REGISTRUL JURNAL PENTRU EVIDENTA CRONOLOGICA

SUME

DEBITOARE

CREDITOARE

3

4

5121 Ct la bc in lei    =      5311 Casa in lei

200

200

4

5

5121 Ct la bc in lei     =     419 Clienti creditori

9.000

9.000

5

6

4091 Furn. debitori =    5121 Ct la bc in lei

3.000

3.000

6

7

2111 Terenuri             = 404 Furn. de imobilizari

6.000

6.000

7

8

9

5311 Casa in lei         =  5121 Ct la bc in lei

404 Furn. de imob.   =  5311 Casa in lei

6.000

6.000

8

10

               %                        = 404 Furn de imob.

2132 Ap. de masurare

4426 TVA deductibila

2000

380

2380

9

11

404 Furn. de imob. =                       %

                                     5121 Ct la banci in lei

                                     1621 Credit. bc. pe trm. lung

                                  405 Efecte de plat. pt. imob.

2380

100

1300

980

10

12

5121 Ct la bc in lei = 5311 Casa in lei

300

300

11

13

5411 Acred. in lei   =  5121 Ct la bc in lei

250

250

12

14

               %                   = 401 Furn.

301 Materii prime

4426 TVA deductibil 

1000

190

1190

13

15

401 Furnizori      =                          %

                                       5411 Acred. in lei

                                       4091 Furn. debitori

                                       519 Cred. bc. pe trm. scurt

                                       403 Efecte de platit

1190

250

300

600

40

14

16

2132 Ap. de masurare = 133 Donatii pt. inv.

1900

1900

17

212 Constructii        = 722 V. din prod. imob. corp.

2000

2000

18

601 Ch. cu mat. prime = 301 Matriile prime

500

500

19

641 Ch. cu sal. personal = 421 Personal rem. dat.

1500

1500

16

20

                       %                   =  401 Furnizori

301 Materii prime

3021 Materiale aux.

4426 TVA deductibila

9000

1500

1085

11585

17

21

22

23

208 Alte imob. necorp.      = 721 V din prod. imob. nec.

6021 Ch cu materiale aux. = 3021 Materiale auxiliare

641 Ch cu  salariile pers.    =  421 Pers. remun. datorate

       3000

1000

2000

3000

1000

2000

18

24

6811 Ch cu amort. imob.   =                     %

                                                   2812 Amort. constructii

                                                   2813 Amort. inst., mij. transp

                                      2808 Amort. altor. imob. nec

1700

500

1100

100

19

25

6813 Ch pt. deprec. imob.  =                     %

                                                   2912 Aj. pt. deprec. constr.

                                                  2913 Aj. pt. deprec. mij. tra.

                                                  2908 Aj. pt. deprec. altor im.

                                                                               necorporale

1100

500

500

100

20

26

                        %                         = 212 Constructii

2812 Amort. constructiilor

671 Ch cu calamitati

200

300

500

27

461 Debitori diversi    =                            %

                                           7583 V din vanz. activelor

                                            4427 TVA colectata

3570

3000

570

28

                    %                                    = 2133 Mij. de transport

2813 Amort. ap.

6583 Ch privind activele cedate

200

2300

2500

29

2913 Aj. pt. deprec. mij. transp. = 7813 V din aj. pt.

                                                                             deprec. imob.

100

100

30

5121 Ct la bc in lei                         = 461   Debitori diversi

3570

3570

REGISTRUL JURNAL PENTRU EVIDENTA CRONOLOGICA

SUME

DEBITOARE

CREDITOARE

22

31

32

33

214 Aparatura birotica        = 131 Subventii

6811 Ch. cu amort. imob.   = 2814 Amort. altor active

131 Subventii                        = 7582 V. din subv. si don. prim

1.900

900

900

1.900

900

900

23

34

35

36

37

461 Debitori diversi          =                              %

                                                7583 V din cedarea activelor

                                                4427 TVA colectat

2808 Am. altor imob. nec. = 208 Alte imob. necorporale

2908 Aj. pt. deprec. altor imob. nec. = V din aj. pt. deprec.

                                                                                         imob.

5311 Casa                                 = 461 Debitori diversi

        2.975

      2.000

         50

2975

2.500

475

     2.000

        50

2975

24

38

39

2912 Aj. pt. deprec. constr.  = 7813 V din aj. pt. deprec.

                                                                                      imob.

6813 Ch. de ex. privind aj.     = 2913 Aj. pt. deprec. inst.

pt. deprec. imob.

100

200

100

200

25

40

1012 K subscris varsat         = 456 Dec. cu act./asoc. priv. K

1000

1000

26

41

42

43

581 Viramente interne      = 5121 Banca

5311 Casa                               = 581 Viramente interne

456 Dec. cu act./asoc. priv. K = 5311 Casa

1000

1000

1000

1000

1000

1000

27

44

                    %                                 = 5121 Banca

405 Efecte de platit pt imob.

403 Efecte de platit

385

100

485

28

45

666 Ch. privind dobanzile       = 5121 Banca

295

295

29

46

5121 Banca                                 = 766 V. din dobanzi

100

100

30

47

                          %                            = 5121 Banca

1621 Credite bc pe trm. lung

519 Credite bc pe trm. scurt

1000

600

1600

31

48

                      %                       = 401 Furnizori

371 Marfuri

4426 TVA deductibil

3000

570

3570

32

49

6814 Ch de expl. privind aj =            %

                                                        391 Aj. pt. deprec. mat.

                                                        397 Aj. pt. deprec. marf.

                                                        392 Aj. pt. deprec. mater.

600

200

300

100

33

50

51

4111 Clienti                    =                        %

                                             707 V din vanz. marfurilor

                                             4427 TVA colectata

607 Ch cu marfuri           = 371 Marfuri       

3000

570

500

3570

500

52

397 Aj. pt. deprec. marf.  = 7814 V din expl.

200

200

34

53

                  %                               = 4111 Clienti

5121 Banca

667 Ch. priv. sconturile acord.

3213

357

3570

35

54

331 Prod. in curs de exec.     = 711 V din prod. stocata

3000

3000

36

55

601 Ch cu materii prime    = 301 Materii prime

1500

1500

37

56

345 Prod. finite                   =                        %

                                                  331 Prod. in curs de exec.

                                                  711 V din prod. stocata

5000

2500

2500

38

57

6814 Ch de expl. priv.     =  394 Aj. pt. deprec. prod.

300

300

39

58

371 Marfuri                            = 7582 V din don. si subv.

100

100

40

59

6582 Don. si subv. acordate   = 371 Marfuri

500

500

41

60

61

62

4111 Clienti               =                         %

                                       701 V din vanz. prod. finite

                                        4427 TVA colectata

711 V din prod. stocata     = 345 Produse finite

394 Aj pt. deprec. prod.     = 7814 Ch de expl

3570

1700

200

3000

570

1700

200

42

63

                     %                                = 4111 Clienti

419 Clienti creditori

5121 Banca

413 Efecte de prm. de la cl.

500

1500

1570

3570

43

64

5411 Acred.                            = 5121 Banca

1000

1000

44

65

5121 Banca                              = 413 Efecte de comert

1570

1570

45

66

A 5411 Acred                                = 5121 Banca

B 5121 Banca                                = 5411 Acred

1000

1000

46

67

68

394 Aj. pt. deprec. prod.      = 7814 Ch de expl.

7814 Ch de expl                  =                    %

                                                     397 Marfuri

                                                      391 Materii prime

100

300

100

200

100

47

69

4111 Clienti                           =                                   %

                                                    704 V din lucrari exec.

                                                   4427 TVA colectata

                                                   

1190

1000

90

48

70

71

4118 Clienti incerti                         = Clienti

6814 Ch de expl. privind            = 491 Aj. pt. deprec.

                                                                                    creantelor

1190

1000

1190

1000

49

72

73

74

581 Viramente interne                = 5121 Banca

5311 Casa                                       = 581 Viramente interne

542 Avansuri de trezorerie         = 5311 Casa

1000

1000

1000

1000

1000

1000

50

75

5311 Casa                                       = 4118 Clienti incerti

190

190

51

76

                       %                        = 542 Av pe trezorerie

625 Ch de deplasare

5321 Timbre postale

5311 Casierie

700

200

100

1000

52

77

626 Ch cu posta si telec       = 5321 Timbre

200

200

53

78

                    %                              = 401 Furnizori

626 Ch cu posta si telec

4426 TVA deductibil

800

152

952

54

79

                         %                        = 401 Furnizori

605 Ch cu energie si apa

4426 TVA deductibil

1000

190

1190

55

80

81

82

581 Viramente interne                 = 5121 Banca

5311 Casa                                       = 581 Viramente interne

425 Av acord. pers.                       = 5311 Casa

3000

3000

3000

3000

3000

3000

56

83

4282 Alte cre. in leg. cu pers.    =                     %

                                                           7581 V din desp.

                                                            4427 TVA colectat

1190

1000

190

57

84

85

641 Ch cu ren.                           = 421 Pers. ren. dat.

421 Pers. salarii datorate     =                      %

                                                    425 Av acord. pers.

                                              4312 CAS 9,5 %

                                                   4314 ASS 5 %

                                                    4372 Somaj

                                                     427 Ret. din sal. dat. tertilor

                                                     444 Imp. pe salarii

                                                    4282 Alte creante

      20000

    12000

    20000

3000

1900

1300

200

910

3500

1190

58

86

6451 CAS                             = 4311 Contr. unit. la as. soc.

6453 Contr. angaj. la      = 4313 Contr. angaj. la

6452 Contr. unit. pt. aj.  = 4371 FS

635 Ch cu alte imp si taxe  =                        %

                                                     4371 Contr. unit. la FS

                                                     4472  Contr. pers. la FS

3800

1300

200

200

3800

1300

200

150

50

59

87

4111 Clienti                      =                         %

                                              708 V din activitati diverse

                                                        4427 TVA colectat

       

35700

30000

5700

60

88

                   %                         = 4111 Clienti

5121 Banca

413 Efecte de primit

17850

17850

35700

61

89

90

91

581 Viramente interne      = 5121 Banca

5311 Casa                             = 581 Viramente interne

421 Pers. salarii datorate     =       %

                                                     5311 Casa

                                                    426 Pers. ren.

8000

8000

8000

8000

8000

7500

500

62

92

93

581 Viramente interne     =  5311 Casa

5121 Banca                         = 581 Viramente interne

500

500

500

500

63

94

95

                       %                         = 423 Pers. aj. mat. dat.

641 Ch cu salariile

4311 ASS

423 Pers. aj. mat. dat.             = 427 Alte retineri

60

40

20

100

64

96

                 %                               = 5311 Casa

423 Pers. aj. mat. dat.

426 Drepr. de pers. nerid.

80

400

480

65

97

                           %                         = 5121 Banca

4312 CAS 9,5 %

4314 ASS 6,5 %

4372 Contr. pers. la FS

Rate chirii   (910+20)

444 Imp. pe salarii

4311 CAS 19%

4313 ASS

4371 FS

4471

4472 Fond garantare

1900

1300

200

930

3500

3800

1260

200

150

50

13290

! 711 e o exceptie de la regula ct de pasiv - > incepe sa functioneze prin a se credita, se crediteaza la obtinerea prod finite, valoarea costului de productie. Se debiteaza cu valoarea produselor finite la costul de productie.

! Retinerile care se fac din salarii sunt:

4472contributia la asigurari de sanatate 5.5 %

4473contributia la asigurari sociale 9.5 %

4474contributia la fondul de somaj 0.5%

4475impozite pe salarii

4476alte retineri

Problema 11

1.     Achizitie de marfuri de la furnizori.

                  %                   = 401 Furnizori                               16660

371 Marfuri                                                      1400

4426 TVA deductibil                                        2660

   

2.     Pretul de vanzare cu amanuntul.

Pv.am. = Vi + Ac + TVA neex.

             = 14000 + 25 % 14000 = 19 % (Vi + Ac)

             = 14000 + 3500 + 3325

             = 20825

371 Marfuri              =                    %                      6825

                                      378 Dif. de pret                                  3500

                                       4428 TVA neex.                                  3325





Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: Pregatitoare Cand/ cum și de ce se intampla? Roata anotimpurilor
 Brose - proiect
 Managementul Proiectelor - Controlul proiectelor, mega si micro proiecte

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Diplomatie si conflict: relatiile internationale in timpul Primului Razboi Mondial
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 PROIECT DE DIPLOMA CHIMIE INDUSTRIALA SI INGINERIA MEDIULUI - TEHNOLOGIA ACIDULUI GLUTAMIC

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - sistemul de selectie in jocul de handbal pentru copii de 10-11 ani in concordanta cu cerintele handbalul
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA management - Impactul implementarii unui sistem de management al relatiilor cu clientii in cadrul unei societati comerciale
 LUCRARE DE LICENTA Ingineria si Protectia Mediului in Industrie - Proiectarea unui depozit de deseuri urbane pentru un oras cu 200.000 de locuitori

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat profesional informatica - evidenta spital
 ATESTAT LA INFORMATICA - Gestionarea unui magazine de confectii
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare


CONTABILITATEA CONSTITUIRII ȊNTREPRINDERILOR DIN COMERT SI TURISM
Metoda de contabilitate de gestiune si calculatie a costurilor prin metoda G.P. (George Perrin)
Regulile de functionare a conturilor
Operatii contabile privind stocurile de marfuri

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu

 


Referate Contabilitate.com Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.