Executia de casa a bugetelor publice la Trezoreria municipiului Focsani

1. Organizarea si functionarea la Trezoreria municipiului Focsani

Modificarile importante intervenite dupa 1990 in rolul si structura sistemului bancar, precum si schimbarile conceptie privind administrarea si utilizarea resurselor financiare in sectorul public, au condus la concluzia ca realizarea atributelor finantelor publice in conditiile economiei de piata se asigura numai daca se dispune de sisteme proprii de organizare, care sa permita interventia prompta in toate fazele executiei. Un astfel de sistem de organizare a urmaririi actiunilor finantelor publice il reprezinta trezoreria, conceputa intr-un sistem unitar de organizare la nivel central si teritorial. Derularea executiei financiare prin trezoreria publica asigura protejarea finantelor publice de influientele rezultate de inflatie, trecerea la privatizare, evolutia cursului valutar, modificarile intervenite in rolul si structura sistemului financiar si bancar, statul roman putand mobiliza in conditii de eficienta sporita disponibilitatile de fonduri utilizate direct si indirect.

Termenul de trezorerie a aparut in cadrul unei lungi evolutii istorice, care a condus, pentru inceput, la identificarea cu notiunea de bani publici, iar mai tarziu, la crearea si centralizarea unei institutii sub o autoritate unica desemnata sa asigure respectarea ansamblului de reguli specifice casieriei si contabilitatii publice.

Prin infiintarea trezoreriei statului, Ministerul Finantelor Publice dispune de mijloace specifice de analiza in toate etapele de elaborare, aprobare si executie a bugetului general consolidat in vederea crearii conditiilor necesare asigurarii echilibrului financiar, valutar, monetar si a gestionarii corespunzatoare a datoriei publice. In Romania, trezoreria este conceputa ca un sistem integrat, centralizat, la nivelul Ministarului Finantelor Publice, si descentralizat, in plan teritorial, cu unitati functionale si de gestiune financiara la nivel de municipii.

Termenul de trezorerie este folosit in doua sensuri[1]. Astfel, pe de o parte, trezoreria serveste la desemnarea casieriilor propriu-zise ale statului, atunci cand se vorbeste de "situatia trezoreriei" sau de "deficitul trezoreriei", iar pe de alta parte, aceasta serveste la desemnarea unei administratii publice, ca institutie. Cele doua sensuri ale termenului sunt legate intre ele si vizeaza si functiile pe care le indeplinaste trezoreria. Ca administratie, trezoreria este serviciul public insarcinat cu gestiunea fondului public, in sensul casieriei, dar mai ales cu asigurarea echilibrului permanent dintre incasarile generatoare de lichiditati si plati exigibile, dintre veniturile publice si cheltuielile publice, finantarea deficitului bugetar, gestionarea datoriei publice si altele, toate acestea concurand la asigurarea echilibrului monetar si al echilibrului general al economiei.

Functiile trezoreriei publice sunt astazi influientate de diversificarea si complexitatea rolului statului modern, care au impus regandirea si redimensionarea fluxurilor monetare prin institutia trezoreriei. Functia originara a trezoreriei este cea atribuita de catre finantele clasice care considerau trezoreria ca o casierie, unde sunt depuse si gestionate fondurile statului si ca o banca, cu activitate de credit pe termen scurt, insarcinata sa echilibreze in orice moment intrarile si iesirile de fonduri. Aceasta corespunde definitiei corecte a trezoreriei.

Trezoreria este conceputa in conditiile actuale, ale tranzitiei la economia de piata, ca un sistem operational in cadrul Ministerului Finantelor prin care se efectueaza: operatiuni financiare si banesti bugetare si extrabugetare ale sectorului public si contabilitatea acestuia; controlul fiscal asupra incasarii la termen a veniturilor; controlul asupra finantarii cheltuielilor institutiilor publice; refinantarea deficitului bugetului de stat; lansarea imprumuturilor de stat si plasarea disponibilitatilor sectorului public.

Trezoreriile organizate la nivel de municipiu, orase, perceptii rurale "sunt unitati direct functionale"[2] prin care se exercita o parte insemnata a functiilor de baza si anume: functia de casier al sectorului public, prin care se asigura incasarea veniturilor din impozite, taxe si alte venituri in numerar de la agentii economici, institutii publice si contribuabili, eliberarea de numerar la cererea institutiilor publice din conturile acestora in vederea efectuarii de plati prin casieria proprie si pastrarea disponobilitatilor. O alta functie este cea de control financiar preventiv asupra incasarii veniturilor cu incadrarea in conturile sintetice si analitice corespunzatoare clasificatiei bugetare si asigurarea evidentei analitice pe platitori, precum si asupra incadrari cheltuielilor dispuse de ordonatorii de credite in prevederile si destinatia aprobata prin bugetul anual. In al treilea rand, distingem functia de asigurare a contabilitatii sintetice si analitice privind executia de casa a bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat, constituirea si utilizarea mijloacelor extrabugetare si a fondurilor cu destinatie speciala, urmarind in mod deosebit intocmirea zilnica si lunara a balantei de verificare privind operatiunile derulate prin trezorerie si asigurarea lucrarilor de incheiere a executiei financiare, la finale anului cu intocmirea bilantului contabil.

La municipii, trezoreriile sunt organizate in cadrul administratiilor financiare si au in componenta urmatoarele compartimente, cu responsabilitati principale, care sunt conduse de catre un director adjunct al administratiei financiare:

Prin Serviciul incasari si evidenta veniturilor bugetare si extrabugetare[3] trebuie avute in vedere realizarea urmatoarelor operatiuni: efectueaza controlul asupra documentelor de incasare si a veniturilor bugetare pentru toate componentele sistemului bugetar; verifica incadrarea corecta in conturile sintetice si analitice conform subdiviziunilor clasificatiei bugetare si evidentei analitice pe platitori; calculeaza si aplica majorarile de intarziere; verifica respectarea de catre agentii economici a obligatiilor fata de bugetul statului pe baza deconturilor si a darilor de seama primite de la acestia; verifica documente privind amanari, reesalonari si restituiri ale veniturilor bugetare pe baza documentelor primite de la circumscriptiile si administratiile financiare, compartimentele de urmarire fiscala; intocmeste jurnalul privind incasarea veniturilor; stabileste, la sfarsitul anului, sinteza incasarii veniturilor pe surse si platitori, ramasitele fiind tramsmise organelor de urmarire fiscala; asigura incheierea conturilor sintetice si analitice de venituri, la sfarsitul anului.

La nivelul Serviciului verificare si decontare a cheltuielilor institutiilor publice pe baza de bugete trebuie avute in vedere realizarea principalelor obiective in legatura cu: controlul documentelor de plati prezentate de ordonatorii de credite, asigurand respectarea incadrarii platilor in limita creditelor bugetare aprobate si a disponibilitatilor aflate in cont; verificarea repartizarii creditelor bugetare deschise din bugetele locale, prin incadrarea acestora in sumele creditelor bugetare deschise si in limitele disponibilitatilor pe fiecare unitate administrativ-teritoriala; asigura respectarea reglementarilor legale cu privire la utilizarea mijloacelor extrabugetare si a fondurilor speciale; conduce evidenta analitica a conturilor de cheltuieli si disponibilitati deschise pe ministere si institutii publice subordonate si elibereaza extrase de cont impreuna cu documente justificative; intocmeste jurnale contabile zilnice pentru operatiuni de incasari si plati prin conturi deschise pe seama ministerelor si institutiilor publice si asigura confruntarea lor cu contabilitatea.

Prin Serviciul (biroul) decontari din contul trezoreriei statului si contabilitate se asigura: contabilitatea sintetica si analitica a executiei de casa a bugetului public, in toate compartimentele, cu ajutorul conturilor sitetice si analitice desfasurate pe subdiviziunile clasificatiei bugetare; inregistrarea in ordine cronologica si sistematica a operatiunilor efectuate numai pe baza documentelor justificative; intocmirea lucrarilor de executie operativa si periodica privind executia de casa a bugetului public, a fondurilor speciale si extrabugetare, contul de trezorerie, lucrarile de executie, de incheiere a executiei bugetare, la finele anului, a bilantului contabil, operatiunile de plati din contul trezoreriei prin contul corespondent deschis la Banca Nationala, decontarile intre unitatile trezoreriei si trezoreria judeteana.

Prin Serviciul (biroul ) casierie-tezaur se efectueaza: incasarea veniturilor institutiilor publice; efectuarea platilor persoanelor fizice privind anumite drepturi banesti; conducerea corecta si la zi, evidenta intrarilor si iesirilor de numerar, stabileste soldul zilnic al casieriei, intocmeste jurnalul de casa; asigurarea aplicarii normelor privind integritatea si securitatea numerarului existent in casierie.

Prin Serviciul gestiunii titlurilor de stat si a certificatelor de trezorerie se asigura pastrarea si utilizarea, cu ajutorul evidentei specifice pentru documentele cu regim special, a certificatelor de trezorerie in forma materializata si dematerializata pe emisiuni distincte si in cadrul acestora pe termene, scadente si valori nominale si organizeaza si efectueaza operatiunile de incasare din vanzarea certificatelor de trezorerie in cadrul termenelor de incepere si inchidere a emisiunilor. La rascumpararea certificatelor de trezorerie, se asigura rambursarea la termenul stabilit a valorii nominale a certificatelor de trezorerie vandute si prezente la persoanele fizice, inclusiv a dobanzii aferente perioadei subscrise si a dobanzii la vedere, pentru certificatele de trezorerie transformate in certificate de depozit. Acest serviciu conduce contabilitatea certificatelor de trezorerie si a celor transformate in certificate de depozit, vandute populatiei, a celor rascumparate pe emisiuni, termene, valori nominale, beneficiari si surse de acoperire; intocmeste balantele de verificare, precum si situatiile de raportare zilnice si periodice privind vanzarea si rascumpararea certificatelor de trezorerie conform normelor Ministerului Finantelor Publice; si urmareste circuitul strict al tuturor documentelor legate de vanzarea si rascumpararea certificatelor de trezorerie.

Serviciul administrarea conturilor persoanelor fizice si juridice verifica documentele de infiintare si deschide, pe seama persoanelor fizice (medici de familie, veterinari, stomatologi) si juridice (societati comerciale, regii autonome,etc.), conturi de disponibilitati in functie de natura sumelor pe care le au de incasat de la institutiile publice, conduce evidenta analitica a acestor conturi, intocmeste jurnale zilnice de inregistrare a platilor prin conturile deschise si calculeaza lunar dobanda la vedere, sau pentru depozit, si o vireaza in aceleasi conturi in prima zi lucratoare a lunii urmatoare. Totodata acest serviciu exercita controlul asupra documentelor de plati prezentate de agentii economici, medicii de familie, asigurand incadrarea platii in disponibilitatile din cont si in mod deosebit achitarea cu prioritate a datoriilor la bugetul de stat, iar sumele ramase sa fie utilizate pentru lichidarea obligatiilor catre celelalte bugete sau transferate cu ordin de plata in contul curent propriu deschis la o banca comerciala, si verifica lunar ca agentul economic sa prezinte avizul organului fiscal in raza caruia isi are sediul fiscal (certificat de neurmarire fiscala), din care sa rezulte acordul acestuia in prioritatea platilor.

SERVICIUL GESTIUNII TITLURILOR DE STAT SI A CERTIFICATELOR DE TREZORERIE

Figura . Structura compartimentala a trezoreriei municipale

Mecanismul de functionare al trezoreriei se realizeaza prin contul corespondent deschis la Banca Nationala. Prin acest cont se realizeaza o serie de fluxuri[4]: fluxuri de intrari (debitari) de sume de la agentii economici care au conturile deschise la bancile comerciale, reprezentand achitarea impozitelor si taxelor catre bugetul public national, precum si incasarea veniturilor extrabugetare si a fondurilor cu destinatie speciala si fluxuri de iesire (creditari) de sume catre agentii economici care au conturile in bancile comerciale si care reprezinta, de regula, plati din conturile bugetare, mijloacele extrabugetare si fondurile speciale ale institutiilor publice, pentru achitarea marfurilor si materialelor livrate si receptionate, serviciilor prestate si lucrarilor executate, inclusiv investitiile, precum si soldul debitor contului corespondent al trezoreriei care se regasesc in soldul de casa al bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale, soldurilor din conturile de mijloace extrabugetare.

O directie importanta in ce priveste organizarea gestiunii bugetare prin trezoreria finantelor publice o constituie deschiderea creditelor bugetare si transmiterea nivelelor repartizate pe categorii de ordonatori pana la institutiile publice. Deschiderea de credite bugetare este autorizarea data de Ministerul Finantelor Publice trezoreriei de a pune la dispozitia ordonatorilor principali de credite sumele necesare potrivit prevederilor bugetare pentru indeplinirea anumitor actiuni prevazute in bugetele de venituri si cheltuieli ale institutiilor pe care le conduc, in limita si destinatia stabilita.

In ce priveste bugetele locale, necesarul de mijloace banesti in cazul unitatilor administrativ-teritoriale se stabileste de ordonatorii principali de credite dupa aceleasi criterii ca si in cazul finantarii bugetului de stat. Solicitarile de mijloace banesti se fac de catre ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale (primarii, presedintii consiliilor judetene) catre organele financiar locale: Directia Generala a Finantelor Publice, Administratiei financiare sau Circumscriptiei fiscale, care analizeaza solicitarile urmarind justificarea sumelor pentru cheltuieli care sa se incadreze cerintelor impuse de necesitate, oportunitate, legalitate. Dupa deschiderea si repartizarea creditelor bugetare, ordonatorii de credite bugetare au dreptul sa dispuna efectuarea de plati necesare realizarii activitatilor si actiunilor aprobate prin bugetul de venituri si cheltuieli.

O alta directie a organizarii gestiunii bugetare prin trezoreria finantelor publice o reprezinta incasarea veniturilor bugetare. Incasarile se pot realiza: in numerar - atunci cand incasarea veniturilor bugetare se realizeaza prin casele de incasari ale compartimentului casierie-tezaur, pe baza verificarii ghiseului control-venituri asupra legalitatii incadrarii in sursele corespunzatoare de venit, utilizandu-se ca document de incasare "foaia de varsamant cu chitanta"; prin virament - incasarea realizandu-se pe baza extrasului de cont corespondent al trezoreriei municipiului deschis la Directia Judeteana de Trezorerie pentru veniturile bugetare achitate de contribuabili cu conturi deschise la bancile comerciale si care se deconteaza de catre acesta; prin intermediul contului corespondent si pe calea decontarilor interne, atunci cand incasarea veniturilor se realizeaza pe baza documentelor de plata (dispozitii de plata) ale institutiilor publice, acestea avand conturile deschise in trezorerie si datorand venituri bugetului public national.

Pentru agentii economici din cadrul municipiului care au de incasat sume de la institutii publice pentru livrari de marfuri, prestari de servicii si executari de lucrari, trezoreria municipala are obligatia sa le deschida cont de disponibil. Din sumele colectate in acest cont se platesc cu prioritate obligatiile agentilor economici la bugetul de stat si apoi catre celelalte bugete. Disponibilitatile ramase se transfera cu ordin de banca comercial unde agentul economic isi are deschis cont.

2. Executia de casa a veniturilor bugetare

la Trezoreria municipiului Focsani

Executia bugetara poate fi definita ca un ansamblu de masuri, mijloace, metode, acte normative si institutii prin intermediul carora se procedeaza la realizarea veniturilor si efectuarea de plati pentru cheltuieli. Executia bugetara reprezinta a treia faza a procesului bugetar si presupune o succesiune de operatiuni in care intervine un numar mare de participanti: aparatul fiscal, cu toate structurile sale centrale si teritoriale; institutiile bugetare, de la ministere si alte agentii guvernamentale pana la institutii publice operative (scoli, spitale, muzee, unitati militare etc.); unitati administrativ-teritoriale si alte entitati publice care primesc transferuri de la bugetul de stat; organizatii internationale care primesc sau transfera la buget sume de bani.

Responsabilitatea executiei bugetare revine Guvernului, care prin institutiile sale componente, trebuie sa-si dovedeasca capacitatea de administrare atat a procesului de colectare la un nivel cat mai ridicat a veniturilor, cat si a procesului de utilizare eficienta a alocatiilor bugetare.

Monitorizarea operativa a executiei bugetare se realizeaza, in general, printr-un departament specializat din cadrul Ministerului Finantelor, care sintetizeaza informatiile privind incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor. Obiectivul principal al acestei structuri institutionale este de a mentine, pe parcursul executiei bugetare, raportul dintre venituri si cheltuieli in limitele aprobate prin legea bugetara, asigurandu-se astfel echilibrul financiar si cel monetar.

Prin sistemul trezoreriei se realizeaza incasarea veniturilor bugetului public national si in acelasi timp controlul incasarii acestor venituri, evidentierea pe bugete, surse de platitori, realizandu-se in mod operativ si unitar executarea procesului bugetar, existand posibilitatea informarii operative a organelor fiscale asupra modului de realizare a veniturilor bugetare la nivelul de sursa si platitori.

Veniturile bugetare sunt constituite din impozite si taxe, incasate de la agentii economici si contribuabili, precum si din varsamintele institutiilor publice si alte venituri aprobate anual prin legea bugetara de catre Parlament. Veniturile sunt prevazute in buget pe capitole si subcapitole, corespunzator subdiviziunilor clasificatiei bugetare, aprobata prin ordin al Ministerului Finantelor Publice.

Conform legislatiei[5], in stabilirea realizarii veniturilor bugetare se respecta urmatoarele norme: nici un impozit, taxa sau alte obligatii de natura acestora nu pot fi inscrise in buget si incasate, daca nu au fost stabilite prin lege; legea bugetara anuala aproba pentru fiecare an lista impozitelor, taxelor si a cotelor acestora, precum si a celorlalte venituri ale statului care urmeaza sa se perceapa; este interzisa perceperea sub orice titlu si sub orice denumire de contributii directe sau indirecte, in afara celor stabilite prin lege.

Executia bugetara se incadreaza strict in anul financiar, care are aceeasi durata ca si exercitiul bugetar, atat pentru stat cat si pentru agentii economici. Toate drepturile dobandite de stat referitoare la incasarea veniturilor, drepturi ce revin direc sau indirect bugetului in perioada anului respectiv, apartin exercitiului bugetar corespunzator acestuia, orice venit neincasat pana la 31 decembrie a anului incasandu-se in contul bugetului pe anul urmator. Incasarea unor venituri care nu au fost nominalizate in lista aprobata prin legea bugetara anuala sunt considerate venituri intamplatoare, ca venituri neprevazute sau instituite dupa votarea bugetului de stat.

Obligatia calcularii si varsarii la termen a impozitelor, taxelor, contributiei de asigurari sociale si a altor varsaminte datorate statului, revine agentilor economici indiferent de forma de proprietate, precum si institutiilor publice. Persoanele fizice (contribuabili) varsa impozitele si taxele datorate pe baza comunicarii organelor fiscale cu privire la debitele stabilite pentru anul fiscal respectiv. Agentii economici si institutiile publice au obligatia sa retina impozitul pe venit asupra veniturilor realizate de persoanele fizice care executa pe baza de contract: lucrari de litere, arta si stiinta; servicii prestate sau lucrari executate; transporturi si carausie. Acestia mai au obligatia , ca pe baza documentelor de executie silita transmise de organele fiscale, sa retina din drepturile de salarii ale personalului propriu, sumele datorate si neachitate la termen de acestia si sa le vireze trezoreriei in raza careia isi au domociliul, pentru a fi evidentiate la incasari si scazute din rolurile fiscale.

Executia partii de venituri a bugetului de stat presupune parcurgerea a patru etape care se refera la: asezarea impozitelor, lichidarea, emiterea titlului de percepere a impozitelor si perceperea efectiva a acestora. Realizarea veniturilor bugetare are o importanta primordiala pentru intregul proces de executie bugetara, constituind premise elementare a efectuarii cheltuielilor prevazute in legea bugetara anuala.

Asezarea impozitului urmareste identificarea si evaluarea materiei impozabile, pe de o parte si stabilirea sumei impozitului de incasat pe categorii de impozite, pe de alta parte, in conditiile prevazute de legislatia fiscala.

Lichidarea reprezinta stabilirea cuantumului impozitului aferent materiei impozabile pe baza cotelor si a altor elemente prevazute de lege. Pe baza acestei operatii are loc "deschiderea rolului" pentru fiecare persoana fizica sau juridica desemnata de lege, prin care se inscrie suma datorata cu titlu de impozit in debitul fiecarei persoane contribuabile.

Emiterea titlului de percepere a impozitului consta in inscrierea cuantumului impozitului datorat, calculat prin operatiunea de lichidare anterioara, intr-un act sau dispozitie pe baza careia se autorizeaza perceperea sa ca venit al bugetului de stat. Forma si denumirea actului legal sunt diferite in functie de situatia concreta a contribuabililor.

Perceperea sau incasarea efectiva a veniturilor presupune incasarea acestora, la termenul stabilit si in cuantumul datorat anterior, aceasta operatiune generand stingerea obligatiilor fiscale ale persoanelor fizice si/sau juridice fata de bugetul statului. In executia veniturilor, nerespectarea obligatiilor ce revin platitorilor poate imbraca forma incalcarii termenelor de plata si sustragerii de la plata impozitului, cu o parte din obiectul impozitului sau prin calculul eronat al impozitului, prin fenomenul de evaziune fiscala.

Pentru nerespectarea termenelor de plata a sumelor datorate bugetului de stat, se aplica sanctiuni sub forma calcularii si incasarii majorarilor de intarziere prevazute de lege. Partea de impozit sustrasa se preleva la bugetul de stat de catre organul fiscal.

Primele trei operatiuni se realizeaza prin intermediul organelor specializate ale Ministarului Finantelor Publice care formeaza aparatul fiscal, iar cea de-a patra operatiune se realizeaza prin intermediul trezoreriei.

In tara noastra, cu exprimare prin indicatorii privind finantele publice, veniturile sunt exprimate in doua mari categorii: venituri ordinare, fiind cele prezente in mod obisnuit si venituri extrabugetare, care au rolul de a completa o crestere a cheltuielilor intr-o perioada de gestiune bugetara. Veniturile ordinare, ca venituri ale bugetului de stat cuprind: venituri curente; venituri din capital si incasari din rambursarea imprumuturilor acordate.

Incasarea veniturilor se efectueaza in contul de venituri ale bugetului de statului, deschis la trezoreria publica. Aceasta evidentiaza veniturile care se incaseaza de la agentii economici, institutii publice si de la persoane fizice, in conturi distincte pentru fiecare buget in parte.

La nivelul Administratiei financiare, incasarea veniturilor bugetare se realizeaza prin Directia de trezorerie si contabilitate publica ce are in componenta sa "Serviciul incasarea si evidenta veniturilor" deschis in acest sens. Procedeele tehnice folosite pentru incasarea veniturilor sunt urmatoarele: calcularea si plata directa de catre subiectii impozitelor; calculul, retinerea si varsarea la bugetul de stat a impozitului datorat de catre o terta persoana; impunerea si debitarea de catre organul fiscal; aplicarea de timbre fiscale constituie o cale de percepere a unor taxe datorate statului pentru unele servicii realizate prin organele proprii in favoarea diverselor solicitari.

SEF SERVICIU "CASIERIE TEZAUR"

AGENT INCASATOR

12 9

	CASIERIE 4 8

11 11 10

14 14

ADMINISTRAREA SI CONTABILITATEA CONTULUI CURENT AL TREZORERIEI 17

6 5

PLATITOR

13 3 7

"SERVICIUL INCASAREA SI EVIDENTA VENITURILOR"

16 1

15 2

Figura 2. Fluxul informational privind incasarea in numerar a veniturilor bugetare prin casieria trezoreriei

Legenda: 1-depunerea documentelor de plata de catre platitor; 2-are loc verificarea documentelor in ceea ce priveste respectarea reglementarior privind varsarea impozitelor si taxelor pe bugete si incadrarea corecta a veniturilor pe capitole si subcapitole ale clasificatiei bugetare; se intocmeste foaia de varsamant cu chitanta; 3-foaia de varsamant cu chitanta se trimite la casieria trezoreriei; 4-are loc verificarea foii de varsamant; 5-casieria primeste banii de la depunator; 6-eliberarea chitantei; 7-trimiterea ordinului de incasare casieriei; 8-are loc verificarea ordinului de incasare, primirea si verificarea banilor, inregistrarea in jurnalul de casa; 9-depunerea incasarilor efectuate de agentii economici la casieria trezoreriei pe baza de borderou si chitanta; 10-casieria elibereaza agentilor incasatori o chitanta pentru suma totala; 11-casierul totalizeaza sumele incasate si inregistrate in jurnalul de casa pe baza documentelor de incasari; 12-casierul preda numerarul impreuna cu jurnalul de casa sefului serviciului "Casierie-tezaur"; 13-are loc predarea exemplarului 2 al jurnalului de casa impreuna cu documentele de casa; 14-se arhiveaza la casieria de incasari exemplarul 3 al jurnalului de casa; 15-are loc intocmirea documentelor: "Jurnal de inregistrare", "Jurnal de sinteza", "Balante de verificare analitice"; 16-are loc transmiterea "Balantei de verificare analitice" compartimentului de contabilitate; 17-intocmirea balantei de verificare sintetica zilnica.

Mecanismul incasarii veniturilor bugetare presupune utilizarea a doua metode: prin virarea dispusa de agentii economici din conturile lor deschise la bancile comerciale in contul trezoreriei si prin plata in numerar direct la casieria trezoreriei. Astfel, agentii economici, indiferent de forma de proprietate, precum si institutiile publice isi achita impozitele si taxele datorate catre buget prin :

depunerea la casieria trezoreriei a sumelor in numerar reprezentand impozite si taxe; In acest scop, agentul economic se prezinta la "Serviciul incasarea si evidenta veniturilor" in vederea stabilirii sumelor datorate si termenul de plata, dupa care se intocmeste nota de plata care se prezinta casieriei. Casierul incaseaza suma si elibereaza chitanta corespunzatoare.

ordin de plata pe baza caruia banca comerciala, achita impozite si taxe datorate statului, trezoreriei in raza careia isi au domiciliul fiscal; Astfel, agentii economici intocmesc ordine de plata in cuantumul si termenele legale pe care le depun la sediile bancilor ce-i deservesc. Documentele sunt trimise sucursalei judetene ale Bancii Nationale Romane care gestioneaza si contul curent al trezoreriei. Aceasta va credita contul trezoreriei judetene si o va aviza printr-un extras de cont. Trezoreria judeteana, pe baza extrasului de cont, verifica concordanta si corectitudinea datelor din documentele anexate si le va repartiza pe trezorerii. Totodata are loc si centralizarea documentelor de plata adresate fiecarei trezorerii, subordonate intr-un borderou. In aceeasi zi trezoreria judeteana va expedia unitatilor subordonate documentele insotite de borderoul centralizator si extrasul de cont. Trezoreriile subordonate inregistreaza in contabilitate veniturile respective, in functie de domiciliul fiscal al platitorului, cu exceptia fondurilor speciale si a veniturilor la fondul de asigurari sociale care se colecteaza numai de catre trezoreria municipala.

Organele trezoreriei si organele fiscale indruma si recomanda agentilor economici sa foloseasca forma de plata prin cont a sumelor datorate bugetului, prevenindu-se intarzieri in achitarea obligatiilor catre buget.

Institutiile publice finantate de la bugetul de stat sau bugetele locale, desfasoara anumite activitati de prestari de servicii sau executari de lucrari catre agenti economici sau populatie, da la care incaseaza contravaloarea acestora. Destinatia veniturilor realizate din activitatea institutiilor este reglementata prin legea finantelor publice sau prin alte dispozitii legale in vigoare si anume: se varsa ca venituri la buget; se utilizeaza pentru acoperirea cheltuielilor bugetare; se utilizeaza ca mijloace extrabugetare sau fonduri speciale. O institutie publica finantata integral de la buget, varsa veniturile proprii realizate in contul bugetului din care este finantata. In anumite cazuri, veniturile proprii sunt folosite pentru acoperirea cheltuielilor institutiilor respective, peste alocatiile bugetare.

Realizarea programului de incasari la bugetul de stat reprezinta principalul criteriu de performanta al activitatii de ansamblu al Administratiei finantelor publice municipale Focsani, indicatorii fiind programati lunar de Ministerul Finantelor Publice. Din punct de vedere structural, valoarea veniturilor colectate la bugetul de stat este prezenta in tabelul urmator:

Tabelul 2. Structura si evolutia veniturilor bugetului de stat la nivelul municipiului Focsani in perioada 2004-2006

-lei-

Sursa: Administratia finantelor publice Focsani

Din analiza seriilor de date privind colectarea veniturilor de stat pe anii 2004-2006, prezentate in tabelul 2, se desprind urmatoarele: fata de anul 2004, perioada in care veniturile colectate au insumat 209.851.414,3 lei, in anul 2005 au fost colectate 207.691.395,3 lei, inregistrandu-se o scadere de aproximativ un punct procedural (1,02%), in timp ce in anul 2006 veniturile colectate au insumat 271.281.622,1 lei, inregistrandu-se o crestere fata de anul 2004 cu 22,6%, cat si fata de anul 2005 cu 23,44%. Prin urmare, dinamica realizarii globale a veniturilor bugetare de stat in anul 2006 fata de anul 2005 si respectiv 2004 indica o crestere semnificativa, fapt ce reflecta imbunatatirea de ansamblu a activitatii institutiei.

Ponderea surselor de venit in anii 2004-2006 pe principalele surse de venit ale bugetului de stat, reflecta tendinta de crestere a ponderii veniturilor din impozite directe, concomitent cu scaderea ponderii veniturilor din impozite indirecte. Astfel, la nivelul municipiului Focsani, evolutia ponderii impozitelor directe in raport cu impozitele indirecte arata astfel:

Tabelul   Evolutia ponderii impozitelor directe in raport cu impozitele indirecte

-lei-

Sursa: Administratia finantelor publice Focsani

Din tabelul 3 rezulta scaderea cu 8 puncte procentuale a ponderii impozitelor indirecte in total venituri, concomitent cu cresterea in aceeasi proportie a impozitelor directe. Aceasta modificare structurala rezulta in principal pe seama taxei pe valoarea adaugata, care detine in anul 2006 o pondere de 17,81% din total venituri, in scadere cu 17,67% fata de ponderea in totalul veniturilor anului 2004, si a cresterii ponderii impozitului pe venit cu 5,74% in anul 2006 fata de anul 2004.

In context macroeconomic, tendinta reflectata la nivelul municipiului Focsani oglindeste o dinamica normala a structurii veniturilor bugetului de stat, consecinta a modificarilor intervenite in cadrul legislativ de ordin fiscal si largirii bazei de impozitare, apreciere ce poate fi facuta din analiza dinamicii principalelor categorii de impozite.

3 Executia de casa a cheltuielilor bugetare la Trezoreria municipiului Focsani

In fiecare an, prin legea bugetara anuala sunt aprobate credite bugetare, acestea reprezinta limita maxima a cheltuielilor ce se pot efectua in cursul unui exercitiu bugetar. Creditele bugetare sunt nerambursabile si nepurtatoare de dobanda vizand finantarea bugetara definitiva si gratuita cu respectarea principiului utilizarii in conformitate cu destinatia pentru care s-au aprobat de catre Parlament. Acestea nu pot fi utilizate pentru finantarea altui exercitiu decat cel pentru care au fost aprobate, orice cheltuiala neefectuata pana la 31 decembrie a anului financiar in curs urmand a fi platita in contul bugetului anului urmator. De asemenea, sunt interzise virarile de credite bugetare de la un ordonator principal la altul sau la nivelul unui ordonator, de la un capitol la altul. Virarile de credite bugetare intre celelalte subdiviziuni ale casificatiei bugatare, care nu contravin legislatiei, sunt de competenta fiecarui ordonator de credite, pentru bugetul propriu si bugetele unitatilor subordonate.

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE -TREZORERIA-

Raspunderea pentru modul cum sunt cheltuite sumele aprobate prin legea bugetara anuala revine in primul rand ordonatorilor de credite.

Figura   Repartizarea creditelor bugetare

Ordonatorii principali de credite repartizeaza creditele bugetare pe unitati ierarhic inferioare,in raport cu sarcinile acestora si cu veniturile cuprinse in bugetele acestora. Prin activitatea proprie, ordonatorii principali aproba efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu. Pentru bugetul de stat ordonatorii principali sunt ministri si conducatorii organelor centrale care asigura repartizarea creditelor bugatare pe intreaga ierarhie a unitatilor subordonate si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu. La fel, ordonatorii secundari, asigura repartizarea creditelor bugetare unitatilor subordonate si a celor din bugetul propriu. Ordonatorii de credite asigura si controlul preventiv al cheltuielilor si controlul de gestiune.

In executia partii de cheltuieli a bugetului de stat se parcurg, succesiv urmatoarele patru etape: angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata. Angajarea este etapa cea mai importanta in executia cheltuielilor deoarece de ea depinde incadrarea lor in limitele creditelor bugetare aprobate. Ea consta in asumarea de catre un organism public a obligatiei de a plati unei persoane fizice sau juridice o anumita suma de bani (repartizata din bugetul de stat) pe baza unui act juridic (contract, decizie ministeriala, hotarare judecatoreasca) care este legata de livrarea unor furnituri, executarea de lucrari sau prestarea de servicii in folosul statului etc. competenta in angajarea cheltuielilor revine de regula conducatorilor institutiilor publice ce au calitatea de ordonatori principali de credite si in mod exceptional si de ordonatori secundari de credite. Lichidarea este operetia prin care se constata serviciul facut in favoarea institutiei publice in functie de care se sabileste cuantumul platii ce urmeazaa fi efectuata din creditul bugetar aprobat. Datorita faptului ca in momentul angajarii sumele datorate nu pot fi stabilite cu precizie, determinarea exacta a sumelor de plata se efectueaza in aceasta etapa pe baza unor acte justificative cu privire la livrarea marfurilor, lucrarile executate si serviciile prestate, fiind realizata posterior prestatiilor catre institutia de stat angajatoare de cheltuieli bugetare.

Ordonantarea reprezinta emiterea unui ordin de plata sau a unei dispozitii de plata, a unei sume de bani in favoarea unui tert, suma ce a fost determinata pe baza evaluarii realizate prin lichidare. In general, datorita faptului ca pe baza acestor acte sunt afectate resursele statului, dispozitiile sau ordinile de plata trebuie vizate de catre persoanele care exercita controlul preventiv. Plata este operetiunea prin care se realizeaza stingerea obligatiilor banesti ale statului fata de tertii care au efectuat anumite prestari in favoarea unei institutii sau a unui organ public.

Primele trei operetiuni sunt efectuate de catre ordonatorii de credite bugetare sau imputernicitii acestora iar plata se efectueaza numai de gestionarii banilor publici (contabili platitori sau casieri), aceasta in scopul realizarii unei delimitari intre functia de dispozitie in materie de cheltuieli publice si functia de manuire a banilor publici pentru a preintampina dalapidarile, deturnarile de fonduri, fraudele.

Primul pas care se efectueaza in procedura executiei cheltuielilor este deschiderea bugetara ce se realizeaza la cererea ordonatorilor de credite si consta in alimentarea cu fonduri de catre Ministerul Finantelor Publice a conturilor deschise pe seama ordonatorilor de credite la trezoreriile publice. Aceasta alimentare se efectueaza in limitele creditelor bugetare aprobate, potrivit destinatiei si in raport cu gradul de folosire a resurselor puse la dispozitie anterior, in conformitate cu prevederile dispozitiilor legale care reglementeaza efectuarea cheltuielilor respective. Deschiderea creditelor bugetare declanseaza practic procesul de folosire a acestora in scopul realizarii obiectivelor aprobate.

In cazul bugetului de stat, orice cheltuiala din sumele alocate prin bugetul de stat se poate aproba de catre ordonatorul de credite si efectua numai daca a fost prealabil avizata de catre conducatorul compartimentului financiar-contabil sau alte persoane insarcinate cu exercitarea controlului financiar preventiv.

In vederea deschiderii creditelor bugetare, ordonatorii principali de credite intocmesc o cerere de deschidere a creditelor bugetare pentru fiecare capitol de cheltuieli aprobat, cu defalcare pe categorii de cheltuieli. Creditele se solicita pentru necesarul de cheltuieli pentru un trimestru si in limita prevederilor trimestriale. Cererea se prezinta pana in ziua de 20 din ultima luna a trimestrului, impreuna cu o nota de fundamentare Directiei Generale a Trezoreriei.

Odata cu depunerea cererii pentru deschiderea de credite, ordonatorii principali de credite prezinta Ministerului Finantelor Publice o "nota justificativa", precum si "dispozitiile bugetare pentru repartizarea creditelor", pentru urmatoarele tipuri de cheltuieli: cheltuieli proprii; cheltuielile ordonatorilor de credite secundari din subordine; cheltuielile institutiilor publice direct subordonate ai caror conducatori indeplinesc atributiile ordonatorului de credit tretiar. In acest scop ordonatorii principali intocmesc "Dispozitia bugetara pentru repartizarea creditelor" aferenta cheltuielilor proprii, precum si pentru institutiile din subordine, in trei exemplare.

Cererile pentru deschiderea de credite bugetare, se verifica urmarindu-se incadrarea sumelor solicitate in volumul creditelor aprobate si neconsumate pe prima perioada pentru care se solicita creditele respective, precum si completarea corecta a elementelor din formular, semnatura persoanelor autorizate, stampila si imborderarea. In aceasta etapa de verificare se analizeaza si continutul "Notelor justificative", care se intocmesc pentru categoriile de cheltuieli mentionate in cererile pentru deschiderea creditelor bugetare, in scopul stabilirii nivelului disponibilitatilor, a cheltuielilor preliminate si pe aceasa baza a determinarii marimii creditelor ce pot fi deschise. Totodata, Directia Generala a Trezoreriei verifica incadrarea valorii totale a "Dispozitiilor pentru repartizarea creditelor' in totalul creditului bugetar cat si pe subdiviziunile acestuia. Cererile pentru deschiderea creditelor care nu sunt intocmite corect se retituie.

Directia Generala a Trezoreriei, dupa primirea si verificarea acestor documente retine primul exemplar si al doilea din cererea de deschidere a creditelor bugetare, precum si primul exemplar din nota justificativa si dispozitiile bugetare de repartizare a creditelor, in baza carora inregistreza in contabilitatea proprie, in conturile corespunzatoare din afara bilantului, repartizarea creditelor de catre ordonatorii principali de credite, pe seama institutiilor din subordine aflate in judete si municipiul Bucuresti.

Dupa inregistrarea in contabilitatea proprie, aceasta, expediaza prin posta speciala la Directia de trezorerie judeteana si a municipiului Bucuresti exemplarul doi din dispozitiile bugetare de repartizare a creditelor, prin care se comunica repartizarea creditelor bugetare pe seama institutiilor din subordinea ministerelor, care se afla in judetul respectiv. Documentele se transmit cu un borderou in dublu exemplar, din care exemplarul al doilea se restituie Trezoreriei Centrale pentru confirmarea primirii documentelor respective. Exemplarul trei din cererea de deschidere a creditelor se restituie ordonatorului principal de credite, prin care se confirma deschiderea creditelor bugetare pe trimestrul respestiv. Acest traseu pe care il parcurg cererile de deschidere a creditelor este prezentat in figura 4:

	ORDONATOR PRINCIPAL DE CREDITE BUGETARE		MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

DIRECTIA GENERALA A TREZORERIEI

TREZORERIA CENTRALA

Figura 4. Circuitul cererilor pentru deschiderea de credite de la bugetul de stat

La Directia de trezorerie judeteana se primesc dispozitiile bugetare pe baza borderoului, verificandu-se existenta documentelor mentionate de acesta, se semneaza de primire pe exemplarul al doilea al borderoului, dupa care il expediaza inapoi, Trezoreriei Centrale. Directia de trezorerie judeteana grupeaza dispozitiile bugetare pe localitatile in care isi au sediul institutiile respective (judet, municipiu, oras, comuna), apoi intocmeste borderoul in dublu exemplar din dispozitiile bugetare aferente fiecarei localitati din judet, si le expediaza prin posta sau curier, trezoreriilor municipale, orasenesti si perceptiilor.

Trezoreria municipala verifica dispozitiile bugetare cu borderoul, semneaza de primire exemplarul doi al borderoului, dupa care se trimite inapoi Directiei de trezorerie judeteana pentru confirmarea primirii dispozitiilor bugetare, iar borderoul se pastreaza impreuna cu primul exemplar.

In cazul in care au fost repartizate de catre ministere credite bugetare ordonatorilor secundari de credite (directia sanitara, inspectoratul de invatamant etc.), acestia au obligatia ca in termen de doua zile sa prezinte dispozitii bugetare pentru repartizarea creditelor la institutiile din subordine aflate in localitatea din cadrul judetului respectiv, precum si pentru cheltuieli proprii.

Creditele din bugetul de stat pentru transferuri catre bugetele locale se deschid de catre Ministerul Finantelor Publice pe seama Directiei de trezorerie judeteana , iar aceasta la randul ei repartizeaza creditele la trezoreriile teritoriale din subordinea sa. Pentru solicitarea creditelor din bugetul de stat pentru transferuri, Directia trezoreriei judetene intocmeste si prezinta Ministerului Finantelor Publice o "Cerere de deschidere de credite" insotita de o "Nota justificativa" privind solicitarea transferurilor din bugetul de stat.

Ministerele si celelalte organe centrale ale administratiei de stat care deschid credite bugetare pentru acoperirea subventiilor si a diferentelor de pret la regiile autonome si societatile comerciale cu capital de stat, vor repartiza credite deschise numai la unitatile din subordine a caror conducatori indeplinesc atributiile ordonatorilor secundari de credite sau tertiari, dupa care se asigura acordarea fondurilor respective. In caz contrar, utilizarea creditelor respective se va face la nivelul ordonatorilor principali de credite.

Creditele deschise se inregistreaza in contabilitatea trezoreriei de la toate nivelele pe baza cererilor de deschidere a dispozitiilor bugetare, in contul din afara bilantului "01-credite deschise si repartizate pe seama ordonatorilor de credite finantati din bugetul de stat". Acest cont se deschide in evidenta analitica a trezoreriei pe fiecare capitol de cheltuieli si subcapitole, dupa caz, si pe categorii de cheltuieli, si este folosit in executie ca limita maxima pana la care pot fi admise plati catre institutiile publice respective.

Creditele deschise si repartizate din bugetul de stat intre anii 2004-2006 prin intermediul Directiei de trezorerie si contabilitate publica, ce functioneaza in cadrul Administratiei financiare a municipiului Focsani, sunt prezente in tabelele urmatoare:

Tabelul 4. Nivelul creditelor bugetare deschise si repartizare din bugetul de stat pe anul 2004

-lei-

Din tabelul 4 rezulta ca institutiile care au primit credite in valoarea cea mai mare sunt cele din invatamant cu 27,28% din totalul creditelor repartizate, urmate de cele care asigura ordinea publica si siguranta nationala cu 16,66%.

Tabel 5. Nivelul creditelor bugetare deschise si repartizate din bugetul de stat pe anul 2005 

-lei-

In tabelul 5 se observa ca institutiile de sanatate ocupa primul loc in repartizarea creditelor din bugetul de stat cu o pondere de 20,07% din totalul creditelor deschise si repartizate pe anul 2005, mai mult cu 108,25% fata de anul 2004, urmate de ordinea publica si siguranta nationala cu o cota procenruala de 17,25% din totalul creditelor.

Tabelul 6. Nivelul creditelor bugetare deschise si repartizate din bugetul de stat pe anul 2006

- lei-

Denumire titular	Credite deschise si Repartizate  %		Plati	Sold
Autoritati publice
Aparare nationala
Ordine piblica si aparare nationala
Sanatate
Invatamant
Asistenta sociala
Total

Totalul creditelor repartizate in anul 2006, este mai mare fata de anul 2004 cu 60,52% iar fata de anul 2005 cu 22,59%. Creditele au fost repartizate in proportii aproximativ egale, exceptie facand cele deschise si repartizate pentru Ministerul Apararii Nationale, care au fost mai mici, fiindu-le repartizate 10,12% din totalul creditelor, mai mari insa fata de cele din anii 2004, respectiv 2005.

In cazul bugetelor locale, administrarea acestor bugete se asigura de catre Consiliile locale. Functia de ordonator principal de credite in cazul bugetelor locale este indeplinita de catre primari, sau dupa caz de presedintele Consiliului judetean.

Cheltuielile se efectueaza in limita prevederilor din bugetul local, cu repartizarea pe trimestre a acestora. Sursele de acoperire a cheltuielilor sunt veniturile proprii si transferurile din bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului local respectiv. Platile dispuse de ordonatorii de credite se efectueaza prin trezorerie numai dupa deschiderea creditelor bugetare din bugetul local.

Pentru derularea in bune conditii a executarii bugetelor locale si efectuarii platilor, la deschiderea creditelor din bugetul local, ordonatorii pincipali de credite stabilesc lunar cheltuielile ce urmeaza a se efectua din bugetul propriu, tinand cont de cheltuielile aprobate prin bugetul local, necesarul de cheltuieli, veniturile proprii si transferurile din bugetul de stat pentru echilibrare, din care se acopera platile repective.

Ordonatorul principal de credite determina volumul creditelor bugetare in limita carora urmeaza sa se efectueze plati prin trezorerie din mijloacele bugetului local, atat pentru activitatea proprie cat si pentru institutiile publice din subordine. In acest sens, fiecare ordonator principal de credite intocmeste necesarul de credite care urmaza a se deschide pentru luna respectiva, completand "Comunicarea de deschidere a creditelor". Acest document se intocmeste in doua exemplare, la nivelul fiecarui capitol de cheltuieli aprobat in bugetul local, si se prezinta pana in ziua de 20 din fiacare luna, pentru creditele aferente lunii urmatoare.

Documentul se prezinta "Serviciului contabilitate" din cadrul trezoreriei care va verifica si analiza incadrarea creditelor bugetare deschise in prevederile bugetelor locale aprobate anual, cu repartizare pe trimestre. Totodata se verifica si daca aceste credite au acoperire din venituri proprii (sold la inceputul lunii, veniturile ce urmeaza a se incasa in luna respectiva) si subventiile ce urmeaza a fi acordate de la bugetul de stat in completarea veniturilor proprii pentru luna respectiva. Creditele bugetare deschise trebuie sa se incadreaze in prevederile aprobate prin bugetul local.

Dupa analiza si verificare, aceste credite se inregistreaza in contul din afara bilantului "02 Credite deschise si repartizate pe seama ordonatorilor finantati din bugetele locale". Din creditele bugetare deschise ordonatorul principal repartizeaza creditele institutiilor publice subordonate, ai caror conducatori indeplinesc atributele ordonatorilor secundari sau tretiari de credite. Repartizarea creditelor bugetare se efectueaza pe baza documentului "Dispozitie bugetara" care se prezinta "Compartimentului controlul si evidenta cheltuielilor" pentru a verifica incadrarea acestora in suma creditelor deschise pe capitole inregistrate pe seama unitatilor administrativ-teritoriale respective.

Creditele deschise si repartizate din bugetele locale intre anii 2004-2006 prin intermediul Administratiei Financiare Focsani, sunt redate in tabelele urmatoare:

Tabelul 7. Nivelul creditelor bugetare deschise si repartizare din bugetele locale pe anul 2004  - lei-

Sursa: Directia Generala a Finantelor Publice Focsani

In tabelul 7 se observa ca ponderea cea mai mare in totalul creditelor deschise si reparizate din municipiul Focsani o detin creditele pentru "Servicii, dezvoltare publica si locuinte" care reprezinta 31,86% din totalul lor, urmate de credite pentru "Asistenta sociala" cu o pondere de 17,28% .

Tabelul 8. Nivelul creditelor bugetare deschise si repartizate din bugetele locale pe anul 2005

-lei-

Sursa: Directia Generala a Finantelor Publice Focsani

Creditele deschise si repartizate din bugetele locale pe anul 2005 sunt mai mari cu 109,65% decat cele repartizate in anul 2004. De aceasta data ponderea cea mai mare in totalul creditelor bugetare deschise si repartizate o au cele pentru invatamant cu un volum de 78.032.299,4 lei, ceea ce in marimi relative reprezinta 41,64% din totalul lor. Cheltuielile pentru sanatate au un volum nesemnificativ in totalul creditelor deschise din bugetul local, cu un procent de numai 0,07%.

Tabelul 9. Nivelul creditelor bugetare deschise si repartizare din bugetele locale pe anul 2006

-lei-

Sursa: Directia Generala a Finantelor Publice Focsani

In totalul creditelor deschise si repartizate in anul 2006, cele pentru invatamant pastreaza prima pozitie cu un procent de 40,70%, semnalandu-se o usora scadare fata de anul 2005.

Ordonatorii de credite pot dispune plati din creditele deschise si repartizate astfel: in conturile lor, pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin bugetul propriu de venituri si cheltuieli, cheltuieli materiale si prestari servicii, si in contul institutiilor din subordine pentru cheltuieli de capital.

Platile din creditele bugetare deschise se efectueaza din initiativa ordonatorilor de credite care poarta raspunderea asupra utilizarii mijloacelor bugetare. Astfel platile pot fi dispuse: in numerar, prin casieria institutiilor si prin decontare in cont, in favoarea agentilor economici care au livrat marfuri, alimente, materiale, combustibil, au prestat servicii sau executat lucrari.

In vederea efectuarii platilor prin trezorerie se folosesc urmatoarele forme: cecul pentru eliberarea numerarului din cont; ordinul de plata prin care ordonatorul de credite dispune efectuarea de plati din conturile sale in favoarea agentilor economici, bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat; factura cu dispozitie de incasare intocmita de furnizori pentru o institutie publica, ca urmare a livrarii marfurilor, combustibilului, energiei electrice, prestarii serviciilor si executarii lucrarilor, pe baza contractelor incheiate sau comenzilor transmise.

Ordinele de plata intocmite de institutiile publice din raza careia este arondata institutia respectiva se grupeaza si totalizeaza zilnic, distinct pe operatiuni si pe banci de destinatie. Pe baza documentelor grupate, serviciul "Contabilitate decontari" intocmeste un document de plati centralizator pentru operatiunile de plati dispuse din conturile institutiilor publice pentru care s-a creditat contul trezoreriei. Ordinul de plata centralizator se intocmeste in doua exemplare: primul exemplar, impreuna cu documentele anexate se transmit Directiei de trezorerie judetene, prin posta sau delegat special; al doilea exemplar se retine de trezorerie ca document justificativ privind efectuarea platilor din contul corespondent. 

Directia de trezorerie judeteana, la primirea documentelor de la trezoreriile municipale si orasenesti, verifica concordanta dintre ordinele de plata centralizatoare cu documentele anexate si apoi regrupeaza toate documentele primite de la trezorerii, pe sedii de banci si intocmeste pentru fiecare banca la care furnizorii sau creditorii au conturile deschise si carora urmeaza sa li se efectueze virarea sumelor, un ordin de plata centralizator. Documentele primite de la trezoreriile subordonate trebuie prelucrate in ziua primirii, fiind interzisa prelucrarea in ziua urmatoare.

La sucursala judeteana Bancii Nationale a Romaniei, dupa ce se primeste ordinul de plata centralizator al trezoreriei judetene, se opereaza in conturi si a doua zi este expediat extrasul de cont. Trezoreria judeteana, dupa ce primeste extrasul, avizeaza trezoreriile subordonate platitoare asupra efectuarii platii prin extrasul de cont emis de aceasta. Trezoreriile componente, pe baza extraselor, verifica modul de inregistrare in contabilitate a cheltuielilor.

Cheltuiala publica are o situatie paradoxala: pe de-o patre, i se confera a importanta hotaratoare pornind de la ideea ca ceea ce primeaza sunt cheltuielile si apoi se cauta resurse necesare pentru acoperirea lor; pe de alta parte insa, nu se regasesc preocupari privind natura cheltuielii publice si influienta acesteia in viata social-economica.

In conceptia moderna asupra finantelor publice, cheltuiala publica este cercetata si apreciata in primul rand prin prisma naturii sale, ceea ce conteaza nu este atat marimea ei cat mai ales efectele pe care le induce in viata social-economica.

Concluzii si propuneri

Autoritatile publice centrale sunt obligate sa intocmeasca un plan anual prin care sa prevada suma veniturilor si cheltuielilor publice. Acest program este supus discutiei si aprobarii puterii legislative supreme, Parlamentul, si reprezinta bugetul general consolidat.

Motivatia principala pentru intocmirea bugetului este una de natura financiara si consta in aceea ca, prin structurarea si dimansionarea veniturilor ce urmeaza a se colecta si a cheltuielilor publice, se asigura o gestionare rationala a fondurilor publice si se vizeaza o cheltuire eficienta a acestora.

La nivelul fiecarui stat se elaboreaza mai multe categorii de bugete corelate care alcatuiesc un sistem. Notiune de sistem bugetar semnifica faptul ca acesta are mai multe componente bugetare care se individualizeaza printr-o serie de trasaturi specifice (competente de programare, adoptare, executie si incheiere, surse de constituire a veniturilor, destinatia cheltuielilor, nivelul teritorial de aplicare etc.) , dar si trasaturi comune care le reuneste.

Potrivit legislatiei, sistemul bugetar din Romania are drept componente urmatoarele:

Bugetul de stat;

Bugetele locale;

Bugetul asigurarilor sociale de stat;

Bugetul asigurarilor sociale de sanatate;

Bugetele fondurilor speciale;

Solutionarea problemelor din finantele publice, este realizata prin participarea unei multitudini de institutii ale statului, care formeaza aparatul financiar. Prin aparat financiar de stat intelegem in sens larg, toate organele care contribuie in mod direct la infaptuirea activitatii financiare a statului. In sens restrans, sunt desemnate doar orgnele de specialitate ale statului cu atributii in domeniul financiar. Astfel, aparatul financiar cuprinde doua grupe de organe: organe ale statului cu competenta generala si organe ale statului cu competentta speciala.

Organele statului cu competenta generala, au importante atributii si in domeniul finantelor publice, din aceasta categorie facand parte: Parlamentul Romaniei, Guvernul, Consiliile locale, ministerele, celelalte organe centrale si locale ale administratieide stat, precum si institutiile publice de subordonare centrala sau locala.

Organele statului cu competenta speciala, au atributii exclusiv in domeniul finantelor publice. Din aceasta categorie fac parte: organele centrale de specialitate - Ministerul Finantelor Publice, Curtea de Conturi, Corpul de control economic-financiar al primului ministru, Garda financiara; organele teritoriele de specialitate. Aceasta organizare este aseazata pe impartirea tarii in unitati administrativ-teritoriale, fiind structurata pe niveluri ierarhice in limitele unitatii administrative: judete, municipii, orase, comune. Din punct de vedere juridic, organele financiar teritoriale sunt institutii ale administratiei publice, cu administratie si gestiune proprie de institutie.

Toate aceste organe sunt indrumate si controlate de catre Directia generala a finantelor publice si controlului de stat.

Organele statului care fac parte din aparatul financiar au ca principale sarcini: administrarea finantelor publice, realizarea si mentinerea echilibrului financiar, monetar si valutar al tarii, asigurarea eficientei economiei nationale. Pe langa aceste sarcini cu caracter general, pot fi mentionate si anumite atributii de stricta specialitate, si anume: efectuarea de studii, analize, prognoze referitoare la activitatea financiara monetara si fiscala; constituirea si repartizarea resurselor banasti necesare economiei nationale si satisfacerii cerintelor sociale si culturale; realizarea integrala a drepturilor patrimoniale ale statului; apararea integritatii fondurilor publice; avizarea proiectelor de acte normative referitoare la circulatia monetara si emisiunea baneasca; stabilirea clasificatiei bugetare a veniturilor si cheltuielilor publice; intocmirea lucrarilor pregatitoare elaborarii proiectului bugetului public national; organizarea si urmarirea incasarii veniturilor si efectuarii cheltuielilor bugetare. Controlul asupra acestor activitati se realizeaza de catre Curtea de conturi, Garda financiara.

Una din principalele atributii ale aparatului financiar, este cea a realizarii ultimei etape a procesului bugetar, si anume a executiei bugetare.

Executia bugetului consta in incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor aprobate de Parlament. Fiind un proces deosebit de amplu si de complex, la executia bugetului participa un numar foarte mare de operatori bugetari, incepand cu aparatul fiscal central si teritorial al Ministerului Finantelor Publice, ministere si alte institutii guvernamentale, pana la institutiile publice operative - scoli, spitale, muzee, unitati militate, instante judecatoresti, unitati administrativ-teritoriale si alte entitati publice care primesc transferuri sau sunt finantate de la bugetul de stat.

Responsabilitatea executiei bugetare revine Guvernului, prin institutiile sale componente, carora li s-a acordat competente de administrare atat in procesul de colectare la un nivel cat mai ridicat al veniturilor, cat si a procesului de utilizare eficienta a alocatiilor bugetare, respectandu-se principiul potrivit caruia veniturile reprezinta limite minime de realizat, iar cheltuielile bugetare aprobate reprezinta limite maxime ce nu pot fi depasite, institutiile publice fiind obligate sa respecte intocmai destinatiile stabilite pentru fiecare alocatie bugetara.

Coordonarea activitatii privind executia bugetara de ansamblu, urmarind si corelarea operatiunilor de alocare a sumelor din buget, prin efectuarea de cheltuieli, cu cele de incasare a veniturilor bugetare, se asigura de catre Ministerul Finantelor Publice.

In afara institutiilor mentionate anterior, o alta categorie implicata in procesul bugetar, o constituie pe de-o parte contribuabili iar pe de alta parte ordonatorii de credite bugetare ca si consumatori de fonduri bugetare.Ordonatorii de credite bugetare au dreptul sa solicite sume de bani cu aceasta denumire, in stransa concordanta globala si structurala cu bugetele de venituri si cheltuieli aprobate.

Derularea executiei bugetului de stat, respectiv incasarea veniturilor cuvenite bugetului precum si efectuarea platilor de la buget se realizeaza prin trezoreria statului si a unitatilor sale teritoriale. Aceasta activitate, care presupune derularea unui complex de operatiuni prin sistemul de conturi deschise pentru bugetul de stat, poarta numele de executie de casa.

Prin Trezoreria Finantelor Publice se asigura utilizarea resurselor statului cu o eficienta sporita de catre institutiile din sectorul public sub controlul permanent al organelor financiare, respectarea destinatiei fondurilor aprobate de catre Parlamentul Romaniei, precum si intarirea raspunderii ordonatorilor de credite in gestionarea banului public.

Prin trezorerie se exercita si controlul fiscal asupra incasarii la termen a veniturilor, precum si controlul asupra finantarii cheltuielilor institutiilor publice.

Controlul exercitat prin acest sistem operational al trezoreriei constituie un sistem sigur de gestionare eficienta si utilizare a fondurilor de catre institutiile publice, sub aspectul legalitatii, al incadrarii in prevederile bugetare si in disponibilitatile banesti existente.

Prin trezorerie se asigura exercitarea in mai bune conditii a atributiilor Ministerului Finantelor Publice si a unitatilor sale teritoriale, ca urmare a reorganizarii si imbunatatirii structurii aparatului financiar fiscal, urmarindu-se importanta unitatii fiscale teritoriale in cadrul careia functioneaza un compartiment distinct cu activitate de trezorerie.

Importanta trezoreriei este marcata si de faptul ca prin acest sisrtem se realizeaza la nivel central, de catre Ministarul Finantelor Publice, gestionarea datoriei publice interne si externe, lansarea si rambursarea imprumuturilor contractate si plata dobanzilor.

O alta problema financiara solutionata prin intermediul trezoreriei o reprezinta mobilizarea resurselor financiare din economie pentru acoperirea deficitului bugetar. Deficitul bugetar poate fi finantat prin emisiuni de obligatiuni garantate de stat, vandute populatiei, purtatoare de dobanda calculata la un pret al titlurilor de discont. Aceasta metoda are un avantaj deosebit pentru investitori prin faptul ca trezorerie statului garanteaza pe de o parte, la scadenta, plata dobanzii, iar pe de alta parte, pe perioada imprumutului, dispune de diferenta absoluta a discontului intre valoarea nominala subscrisa si suma efectiv avansata.

Trezoreria publica implica o importanta deosebita pentru ca prin ea se realizeaza perfectionarea sistemului informational si decizional, folosindu-se sisteme de prelucrare automata a datelor, obtinandu-se astfel informatii certe, operative in legatura cu executia bugetara, asigurandu-se eficienta sporita in luarea deciziilor.

In calitate de casier al sectorului public, Trezoreria Finantelor Publice genereaza o adevarata retea de fluxuri monetare la nivelul careia se asigura legatura dintre incasari si plati, in permananta trebuind sa existe disponibilitati care sa faca fata scadentelor.

Pe baza studiului efectuat privind functionarea de ansamblu a Trezoreriei Finantelor Publice si rolul ei in economia romaneasca de pana in prezent, apreciem ca o imbunatatire implicarea sa in economie si ca pe un real succes privind eficienta gestionarii finantelor publice romanesti.

Se manifesta o tendinta pozitiva de constituire a trezoreriei, ca un instrument sigur si precis de corectare a dezechilibrelor financiare majore care framanta Romania in zilele noastre, tendinta confirmata de rezultatele acesteia privitoare la raportul incasari-plati. Cuantumul veniturilor incasate si al platilor efectuate a crescut simtitor de la o perioada la alta, asigurandu-se totodata si o reducere a decalajelor dintre incasari si plati. De asemenea, consideram ca existenta si functionarea trezoreriei ofera un control mai strict asupra incasarilor la termen si asupra finantarii cheltuielilor institutiilor publice, crescad posibilitatea cunoasterii amanuntite a derularii executiei bugetare.

Practic s-a realizat o imbunatatire a sistemului informational privind conceptia bugetului public si efectele practice ale finantelor publice in economia reala.

Un rezultat deosebit al activitatii trezoreriei asupra finantelor publice este acela al asigurarii mentinerii echilibrului bugetar ce s-a infaptuit inca din faza incipienta a executiei bugetare, urmare a procesului de efectuare a cheltuielilor pe baza deschiderii de credite, intrucat aceste deschideri se aproba in sistemul trezoreriei, respectiv Trezoreria Centrala pentru bugetul statului si bugetul asigurarilor sociale de stat si Trezoreriile teritoriale functionale pentru bugetele locale in limita prevederilor din buget.

Desfasurarea activitatii de trezorerie a avut rezultate cu implicatii pozitive si in plan economic si social. In plan economic, rezultatele sunt determinate de posibilitatea realizarii tuturor resurselor statului la nivelul prevederilor legislatiei in vigoare si in conformitate cu prevederile bugetare, utilizarea mijloacelor sectorului public in stransa concordanta cu disponibilitatile existente cu prevederile legale specifice fiecarui sector, actiune in parte, pe destinatiile prevazute in legile bugetare anule. Din punct de vedere social, exista doua laturi care definesc rezultatele derularii executiei bugetare prin trezorerie: una ce priveste realizarea actiunilor de protectie sociala si a celor de interes general al societatii (invatamant, sanatate, cultura, asistenta sociala) asa cum sunt prevazute in buget, iar a doua latura vizeaza credibilitatea in sectorul public, aceasta fiind determinata de siguranta ce o confera operatiunile sectorului public derulate prin trezorerie.

Pe baza situatiei existente si analizate in cadrul studiului nostru privin activitatea trezoreriei, subliniem potentialul major al acesteia in influientarea functionarii viitoare a finantelor publice din tara noastra.

In acest sens, consideram cateva directii prioritare in care trebuie sa actioneze si anume: restructurarea sistemului contabil si de informare, integrarea planificarii financiare (cu executia bugetului) si dezvoltarea unei abordari pragmatice a alcatuirii bugetului, dezvoltarea activitatilor trezoreriilor teritoriale pe linia urmarii la incasare a veniturilor si finantarii cheltuielilor bugetare; transformarea sistemului de trezorerie intr-un sistem integrat de gestionare a datelor.

In ce priveste restructurarea sistemului contabil si de informare, scopul trebuie sa fie acela de a se asigura ca unitatile beneficiare de fonduri vor inregistra diversele faze ale implementarii cheltuielilor de la angajament pana la plata in conturile din cadrul registrului central al sistemului de trezorerie. Aceasta trebuie sa reprezinta baza asigurarii conformitatii fiecarei operatiuni cu repectiva alocare de la buget si a repectarii limitelor financiare care ar urma sa fie stabilite periodic pentru fiecare organism institutional. Toate operatiunile trebuie inregistrate in cadrul sistemului in conformitate cu regulile contabile, obiectivul urarit fiind acela de a asigura inregistrarea mereu actualizata a executiei tuturor operatiunilor financiar-fiscale initiate de Guvern.

Pentru dezvoltarea activitatii in sensul cuprinderii intregului proces bugetar in teritoriu arondat trezoreriilor trebuie preluate in evidenta acestora toate mijloacele bugetare si speciale. O serie de fonduri speciale (fond somaj, fond special pentru dezvoltarea si modernizarea drumurilor publice), o serie de mijloace bugetare acordate unor regii sau societati economice sub forma de subventii sau in alt fel nu se deruleaza in totalitate prin trezorerie. Prin legea bugetului de stat pe anul 2003 s-a rezolvat partial problema, in sensul ca o serie de fonduri speciale au fost incluse in bugetul de stat, asigurandu-se cresterea transparentei si eficientei alocarii fondurilor bugetare.

Prin preluarea integrala a acestor cheltuieli ale bugetului de stat in sistemul trezoreriei se elimina eventualele imobilizari si totodata se reflecta executia bugetara in totalitatea sa.

Ratiunea integrarii planificarii financiare cu executia bugetului consta in a permite, pe de o parte, ca utilizarea creditelor sa se faca in functie de desfasurarile bugetare iar pe de alta parte, in a uniformiza fluctuatiile mari intre totalul incasarilor si totalul cheltuielilor, reducandu-se astfel minimul imprumuturilor pentru buget si costurile aferente.

In ce priveste controlul asupra executiei bugetului, planificarea financiara presupune o intreaga gama de proceduri: elaborarea planului financiar lunar cu stabilirea fluxului de informatii si proiectiile fluxului numerarului, executia si monitorizarea planului financiar elaborat la nivelul Trezoreriei Centrale pentru alocarea unor limite globale de credit comunicate ministerelor si alocate apoi de catre acestea unitatilor beneficiare de fonduri, revizuirea si reactualizarea planului financiar la sfarsitul fiecarei luni. Cu toate ca planurile financiare   trebuie elaborate lunar, este necesar sa se completeze cu prognoze saptamanale si chiar zilnice asupra intrarilor si iesirilor din contul unic al trezoreriei.

Cu privire la amplitudinea planificarii financiare trebuie precizat ca programarea intrarilor trebuie sa includa nu numai incasarile bugetare, ci si toate intrarile de resurse in numerar. In afara de impozitele totale si veniturile neimmpozabile, trebuie incluse si sumele din imprumuturile externe si interne, precum si iesirile ce rezulta din operatiunile de finantare. Intrarile si iesirile nu trebuie sa fie limitate la tranzactiile bugetului de stat, ci sa includa si operatiunile fondurilor speciale.

In planul dezvoltarii activitatii trezoreriilor teritoriale trebuie avuta in vedere corelarea ce trebuie sa existe intre determinarea creantelor statului si urmarirea la incasare a acestora. Se inregistreaza o discontinuitate in urmarirea incasarii integrale a creantelor statului, determinate de timpul necesar unor evidente separate pe platitori si surse in sectorul fiscal, evidente in care se acumuleaza debitele si incasarile, pe baza lor determinandu-se restantele de incasat.

Pentru a elimina fenomenul de discontinuitate si a elibera compartimentele fiscale de operatiuni de birou, se poate prelua la nivelul trezoreriilor, pe langa evidenta incasarilor si evidenta debitelor constatate de inspectorii fiscali ori declarate de contrubuabili, acest lucru presupunand numai o imbunatatire a programului informatic al trezoreriei care sa permita inregistrarea debitelor pe baza declaratiilor contribuabililor si a borderourilor intocmite de catre compartimentele de impozite si taxe.

Cunoscand gradul ridicat de dezvoltare al activitatilor comerciale la nivelul unitatilor productive, precum si necesitatea mentinerii unei circulatii banesti sanatoase, disponibilitatile banesti ale tuturor agentilor economici trebuie sa se deruleze prin conturile deschise la bancile comerciale, amplificand incasarea directa a obligatiilor acestora pentru orice suma, nelimitata la plafonul maxim de casa, prin depunerea numerarului din caseriile acestora in casieria trezoreriei pentru stingerea obligatiilor catre stat.

In aceste conditii, agentii economici n-ar mai fi obligati sa depuna intregul numerar la banca ce-i deserveste si numai apoi printr-un instrument de plata agregat sa se faca demersurile necesare pentru stingerea obligatiilor catre buget.

Privitor la transformarea sistemului de trezorerie intr-un sistem integrat de gestiune a datelor, pornim de la faptul ca, in prezent, sistemul nu functioneza ca o retea integrata, ceea ce creaza probleme de utilizare deplina a planificarii financiare la controlul executiei bugetului, care duce la pierderi de timp in obtinerea datelor, facand ca informatiile sa fie condensate, in forma agregata pentru transmiterea lor la Trezorerie Centrala din cadrul Ministerului Finantelor Publice. Aceste inconveniente pot fi eliminate prin crearea unei retele integral computerizate si integrarea planificarii financiare cu executia bugetului. Astfel, informatiile generate de un sistem integral computerizat ar permite o prognoza mai eficienta asupra fluxului numerarului, asupra executiei bugetare, asa incat compartimentele care raspund de planificarea financiara din cadrul Trezoreriei Centrale sa poata inregistra in sistem limite orientative pentru lunile urmatoare. Asemenea informatii anticipate ar ajuta ministerele sa-si planifice mult mai bine obligatiile si cheltuielile viitoare.

Controlul mai strict si informarea mai eficienta sunt argumente care ne indreptatesc sa afirmam ca sistemul trezoreriei va ajuta la cresterea operativitatii procesului de executie bugetara, influientand astfel si rezolvarea mai rapida a blocajului financiar existent in economia noastra.

BIBLIOGRAFIE

Anghelache Gabriela, Beleanu Pavel- Finantele publice ale Romaniei, Editura Economica, Bucuresti, 2003

Basno Cezar- Introducere in teoria finantelor publice, Editura Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti, 2000

Belen Pavel, Anghelache Gabriela- Trezoreria Statului, Editura Economica, Bucuresti, 2004

Bistriceanu D. Gheorghe- Finantele agentilor economici, Editura Economica, Bucuresti, 2001

Bostan Ionel, Radu Petru- Controlul financiar si auditul intern la institutiile publice, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2003

Brezeanu Petre- Diagnostic financiar, Editura Economica, Bucuresti, 2003

Ciobanu Vasile- Gestiunea financiara a institutiilor publice, Curs universitar, Craiova, 2001

Drehuta Emilian si altii- Bugetul public si contabilitatea unitatilor bugetare, Editura Agora, 2002

Gherghel Silvia- Buget si trezorerie publica, Editura Focus, Petrosani, 2002

Gliga Ioan- Dreptul finantelor publice, Editura Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti, 2002

Gorgea Corneliu- Lexicon fiscal si bugetar, Editura Economica, Bucuresti, 2000

Filip Gheorghe (si colectivul)- Finante , Editura Sedcom Libris, Iasi, 2001

Lefter Chirica- Finante publice, contabilitate bugetara si de trezorerie, Editura Economica, Bucuresi, 2002

Manolescu Gheorghe- Buget - abordare economica si financiara, Editura Economica, Bucuresti, 1999

Mosteanu Tatiana- Buget si trezorerie publica, Editura Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti, 2001

Mosteanu Tatiana- Buget si trezorerie publica, Editura Universitara, Bucuresti, 2003

Vacarel Iulian si altii- Finante publice, Editura Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti, 2002

Vascu Barbu Teodora- Bugetul statului si agentii economici, Editura Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti, 2003

Talpos Ioan- Finantele Romaniei, Editura Sedona, Bucuresti, 2000

*** Legea nr.273/29 iunie 2006 privind finantele publice locale publicata in Monitorul Oficial nr. 618/17 iulie 2006, cu modificarile si completarile ulterioare

*** Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, publicata in Monitorul Oficial nr. 597/13 august 2002, cu modificarile si completarile ulterioare

*** Legea nr. 631/2002 privind bugetul de stat pe anul 2003 publicata in Monitorul Oficial nr. 683/2002

*** Hotararea Guvernului nr. 78/15 februarie 1992 privind organizarea si functionarea trezoreriei finantelor publice publicata in Monitorul Oficial nr. 30/28 februarie 1992, cu modificarile ulterioare

*** Norme metodologice privind organizarea si functionarea trezoreriei finantelor publice nr. 5318/1993, cu modificarile ulterioare

*** Hotararea Guvernului nr. 495/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si Agentiei Nationale de Administrare Fiscala publicata in Monitorul Oficial , nr. 382/2006

26. *** OMFP nr. 1820/2003 privind organizarea si functionarea directiilor generale ale finantelor publice judetene