Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » economie » finante banci
PROIECT DE PRACTICA Finante-Banci "Principalele operatiuni din compartimentele de aprovizionare-desfacere ale companiilor"

PROIECT DE PRACTICA Finante-Banci "Principalele operatiuni din compartimentele de aprovizionare-desfacere ale companiilor"


Universitatea Spiru Haret

Facultatea de Management Finaciar Contabil,Constanta

Specializarea Finante-Banci

PROIECT DE PRACTICA

TEMA: "Principalele operatiuni din compartimentele de aprovizionare-desfacere ale companiilor"



CAPITOLUL I: PREZENTAREA S.C. "PLATIN IMPEX" S.R.L.

Date generale privind S.C. Platin Impex S.R.L.

Societatea comerciala Platin Impex SRL , cu sediul in Constanta, str. Interioara III, nr. 1-B, este inregistrata la Registrul Comertului cu nr. J13/963/2007, avand Codul Unic de Identificare 21420848. Activitatea principala desfasurata de intreprindere este comertul cu ridicata al legumelor si fructelor, codul CAEN corespunzator fiind 4631.

S.C. Platin Impex S.R.L. a fost infiintata la data de 22.03.2007, cu un capital social de 2000 ron. Initial, a avut un numar de 4 angajati: agent comercial, casier, administrator si contabil.

Societatea Platin Impex este o societate cu raspundere limitata, persoana juridica romana, desfasurandu-si activitatea in conformitate cu legile romane si prezentul act constitutiv. Informatii referitoare la societate se pot afla la numarul de telefon : 0744304430.

Durata activitatii este nelimitata, incepand cu data inmatricularii in Registrul Comertului.

Obiect secundar de activitate

Obiectul secundar de activitate al SC Platin Impex SRL este

1)cultivarea plantelor nepermanente:

- cultivarea cerealelor, plante legumicole;

2)cultivarea plantelor din culture 0permanente:

- cultivarea fructelor arbustilor fructiferi,

- cultivarea fructelor pentru prepararea bauturilor,

- cultivarea condimentelor, plantelor aromatice, medicinale si a plantelor de uz farmaceutic;

3)cresterea animalelor:

- cresterea bovinelor cu lapte,

- cresterea altor bovine,

- cresterea cailor si a altor cabaline,

- cresterea ovinelor si caprinelor etc.

Formele de vanzare folosite:

Vanzarea se face direct, prin stabilirea contactului intre client si produse; vanzarea cu acordare de reduceri comenzilor mari pentru cresterea vanzarilor.

Plata se face direct,prin casa sau prin viramente bancare.

Controlul societatii este rezervat unui expert ce va face verificarea anuala a gestiunii, a bilantului, a contului de beneficii si repartizarea dividendelor.

Asociatul intocmeste anual bilantul conform normelor legale in vigoare ale Ministerului Finantelor Publice. Bilantul contabil anual si contul de profit si pierdere se supun aprobarii Directiei Finantelor Publice si se publica in Monitorul Oficial al Registrului Comertului.

Societatea se poate transforma in alta forma juridical numai in conditiile legii, cu respectarea prevederilor acestora, sau poate fuziona cu alte societati in urma hotararii asociatului unic.

Societatea se dizolva in conformitate cu prevederile legii 31/1990, modificata si republicata.

Indicatori financiari conform bilantului depus pe anul 2008 ai SC Platin Impex SRL

Tip situatii financiare depuse

BILANT SCURT CONFORM ORDINULUI 1752/2005

Indicatori din BILANT

lei

ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL

ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL, din care

Stocuri (materiale, productie in curs de executie, semifabricate, produse finite, marfuri etc.)

Creante

Casa si conturi la banci

CHELTUIELI IN AVANS

DATORII - TOTAL

VENITURI IN AVANS

PROVIZIOANE

CAPITALURI - TOTAL, din care:

Capital social subscris varsat

Patrimoniul regiei

Patrimoniul public

Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

Cifra de afaceri neta

VENITURI TOTALE

CHELTUIELI TOTALE

Profitul sau pierderea brut(a)

-Profit

-Pierdere

Profitul sau pierderea net(a) a exercitiului financiar

-Profit

-Pierdere

Indicatori din DATE INFORMATIVE

Numar mediu de salariati

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN

Comert cu ridicata al fructelor si legumelor


1.3. Norme de protectia muncii

In Romania protectia muncii este reglementata prin legea 90/1996 si constituie un ansamblu de activitati ce au ca scop asigurarea celor mai bune conditii privind desfasurarea procesului de munca ,apararea vietii si sanatatii salariatilor sau a altor persoane care participa la procesul de munca.

Legea protectiei muncii se aplica tuturor persoanelor fizice si jurudice la care se desfasoara cu personalul angajat.Ministerul Muncii si Solidaritaii Sociale si Ministerul Sanatatii si Familiei prin organel lor de specialitate organizeaza si controleaza toata activitatea privind Protectia Muncii.

Norme de securitate si sanatate in munca

Normele generale de Protectie a Muncii ce se aplica la nivelul intregii economii sunt :

a.)nici un agent economic nu isi desfasoara activitatea daca nu a obtinut Autorizatia de functionare din punct de vedere al Protectiei Muncii, autorizatie care la cerere,este eliberata de Inspectoratele Teritoriale de Munca .

b.)agentii economici au obligatia de a dota pe fiecare lucrator cu echipament individual de protectie a muncii.Acesr echipament este diferit in functie de conditiile concrete de munca,echipamentul individual se acorda in mod gratuit ,iar in cazul degradarii,agentul economic trebuie sa acord in mod obligatoriu un echipament nou

c.)agentii economici au obligatia de a acorda alimentatia de protectie lucratorilor ce lucreaza in conditii grele si foarte grele de munca

d.)agentii economici au obligatia de a acorda materiale igienico-sanitare pentru lucratorii care isi desfasoara activitatea intr-un mediu ce impune o igiena deosebita.

Norme specifice care se aplica la diversi agenti economici in functie de activitatea pe care o desfasoara prevad obligatiile conducerii unei societati comerciale :

a.)sa stabileasca masuri de portectia muncii pentru activitatea desfasurata

b.)sa adopte inca din faza de proiectare si executare a constructiilor echipamentelor tehnice si tehnologiilor ,solutii conforme cu protectia muncii

c.)sa stabileasca pentru toti angajati atributiile si raspunderile ce le revin privind protectia muncii

d.)sa asigure informarea fiecarei persoane inainte de a se angaja aupra riscurilor la care este supusa la lucul de munca

e.)sa ia masuri pentru a pregati anumite persoane care vor avea atributii privind protectia muncii

In cazul nerespectarii normelor specifice de protectia muncii apar accidentele de munca care reprezinta vatamarea violenta a organismului sau intoxicarea acuta profesionala care au loc in timpul procesului de munca si care provoaca pierderea capacitatii de munca pe cel putin 3 zile ,invalidate sau deces .

Boli profesionale reprezinta afectiuni care se produc in urma unei meserii sau profesii in medii cu factori nocivi sau in medii care solicita foarte mult organismul.Declararea bolii profesionale este obligatorie .Aceste boli se comunica Inspectoratului Judetean de Politie Sanitara si Medicina Precentiva .Pentru asigurarea defasurarii activitatii de securitate si sanatate in munca ,in conditii cat mai eficiente,patronul este interesat si trebuie sa cunoasca sistemul (cadru)de organizare a acestei activitati la nivel national, teritorial si al persoanei juridice (unitatea economica)sau al persoanei fizice.

In acest sens este important sa retinem ca la nivelul persoanei fizice sau juridice organizarea activitatii de protectie a muncii constituie o obligatie exclusiva a patronului.Acestea trebuie sa respecte principiile si criteriile minime satibilite de Normele Generale de Protectia Muncii in special privind

a.)evaluarea riscurilor de accidentare si/sau imbolnavire profesionala si a masurilor de eliminare,respectiv diminuarea acestora,in functie de care se stabilesc si formele de organizare a muncii.Pentru indeplinirea acestei obligatii legale patronul are la indemna « Metoda de evaluare a riscurilor la locul de munca »,elaborate de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii.

b.)elaborarea de masuri de prevenire a ricurilor

c.)stabilirea in mod clar si riguros in contracte de munca individuale sau colective ,a atributiilor si competentelor privind activitatea de protectie a muncii pentur fiecare salariat,indiferent de nivelul ierarhic

d.)organizarea dupa caz,a structurii organizatorice si dimensionarea adecvata a compartimentului de protectie a muncii in functie de volumul de activitate, nivelul ierarhic de risc si de aria de dimensionare a activitatii in teritoriu .

Capitolul II Notiuni teoretice de contabilitate

Contabilitatea capitalurilor proprii

Capitalul propriu este partea de capital pusa la dispozitia entitatii de catre proprietari (asociati sau actionari) si apartine de drept acestora, nefiind, de regula, rambursabil.

In structura capitalului propriu sunt cuprinse, in afara aporturilor de capital, si unele resurse create din profitul obtinut de entitate sau din alte activitati, asa cum sunt: primele de capital, rezervele din reevaluare, rezervele, rezultatul reportat si rezultatul exercitiului.

CAPITALUL este reprezentat de capitalul social si se constituie la infiintarea societatilor comerciale, prin aportul asociatilor sau actionarilor sub forma de bani sau sub forma de bunuri si se subdivide in:

a)     Capital subscris si nevarsat, reflecta partea din capital angajata de actionari sau asociati, dar care nu a fost pusa inca la dispozitia entitatii infiintate.

b)     Capital subscris si varsat, reprezinta partea din capitalul subscris care a fost pus efectiv la dispozitia entitatii.

Contabilitatea activelor imobilizate

Activele imobilizate sau fixe, denumite si active pe termen lung, imobilizari sau bunuri imobile, cuprind toate acele volori economice de investitie a caror perioada de utilitate si lichiditate este mai mare de un an. Ele alcatuiesc baza si mijloacele de actiune ale Intreprinderii. Ca bunuri economice, activele fixe se caracterizeaza prin durabilitatea lor mai indelungata cat si prin repetata lor participare la circuitul economic. Functia acestor bunuri este fixata in activitatea economica si sociala a intreprinderii sau in activitatea altor intreprinderi. In cazul investitiilor financiare, fara ca prin utilitatea lor sa se delimiteze ca bunuri destinate direct comercializarii. In consecinta, ele nu se consuma sau nu se inlocuiesc dupa prima utilizare. Activele imobilizate se diferentiaza la randul lor in trei grupe: imobilizari necorporale, imobilizari corporale si imobilizari financiare.

Contabilitatea activelor circulante

Un activ se clasifica ca activ circulant atunci cand :

a)     este achizitionat sau produs pentru consum propriu sau in scopul comercializarii si se asteapta sa fie realizat in termen de 12 luni de la data bilantului;

b)     este reprezentat de creante aferente ciclului de exploatare;

c)     este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a caror utilizare nu este restrictionata.

Ciclul de exploatare al unei entitati reprezinta perioada de timp dintre achizitionarea materiilor prime care intra intr-un proces de transformare si finalizarea acestora in trezorerie sau sub forma unui echivalent de trezorerie.

Echivalentele de trezorerie reprezinta investitiile financiare pe termen scurt, extreme de lichide, care sunt usor convertibile in numerar si sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.

In categoria activelor circulante se cuprind:

stocurile, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost intocmita factura;

creantele;

investitiile pe termen scurt;

casa si conturi la banci.

Evaluarea activelor circulante

Activele circulante trebuie evaluate la costul de achizitie sau costul de productie, dupa caz, cu respectarea prevederilor alineatului de mai jos.

Ajustarile de valoare se fac pentru activele circulante in vederea prezentarii acestora la cea mai mica valoare de piata sau, in circumstante speciale, la o alta valoare minima atribuibila acestora la data bilantului.

Evaluarea efectuata conform prevederilor anterioare nu poate fi continuata daca motivele pentru care au fost facute ajustarile de valoare nu mai sunt aplicabile. Prin urmare, in situatia in care ajustarea devine total sau partial fara obiect, intrucat motivle care au dus la reflectarea acesteia au incetat sa mai existe intr-o anumita masura, atunci acea ajustare trebuie reluatacorespunzator la venituri.

Daca activele circulante fac obiectul ajustarilor de valoare cu character exceptional, exclusiv in scop fiscal, suma ajustarilor si motivele pentru care acestea au fost efectuate trebuie prezentate in note explicative.

Notiuni generale privind contabilitatea tertilor

Contabilitatea tertilor asigura evidenta datoriilor si creantelor entitatii in relatiile acesteia cu furnizorii, clientii, personalul, asigurarile sociale, bugetul statului, entitatile afiliate, asociatii/actionarii, debitorii si creditorii diversi.

In contabilitatea furnizorilor si clientilor se inregistreaza operatiunile privind cumpararile, respectiv livrarile de marfuri si produse, lucrarile executate si serviciile prestate, precum si alte operatiuni similare efectuate.

Avansurile acordate furnizorilor, precum si cele primite de la clienti se inregistreaza in contabilitate in conturi distincte.

Operatiunile privind vanzarile/cumpararile de bunuri, executarile de lucrari si prestarile de servicii efectuate pe baza efectelor comerciale se inregistreaza in contabilitate in conturile corespunzatoare de efecte de primit sau de platit, dupa caz.

Efectele comerciale scontate neajunse la scadenta se inregistreaza intr-un cont in afara bilantului si se mentioneaza in notele explicative.

Efectele comerciale trebuie sa indeplineasca conditiile de forma si fond prevazute de legislatia in vigoare, fara de care validitatea lor poate fi contestata sau anulata.

Creantele si datoriile in valuta se inregistreaza in contabilitate atat in lei, la cursul de schimb de la data efectuarii operatiunilor, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, cat si in valuta.

Operatiunile in valuta trebuie inregistrate in momentul recunoasterii initiale in moneda de raportare (leu), aplicandu-se sumei in valuta cursul de schimb dintre

Contabilitatea furnizorilor si clientilor, a celorlalte datorii si creante se tine pe categorii, precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica. In acest sens, in contabilitatea analitica, furnizorii si clientii se grupeaza astfel: interni si externi, iar in cadrul acestora pe termene de plata, respectiv de incasare.

Contabilitatea decontarilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizatiile pentru concediile de odihna, precum si cele pentru incapacitate temporara de munca, platite din fondul de salarii si alte drepturi in bani si/sau in natura datorate de entitate personalului pentru munca prestata.

In contabilitate se inregistreaza distinct alte drepturi si avantaje care, potrivit legislatiei in vigoare, nu se suporta din fondul de salarii (masa calda, alimente antidot etc.), precum si alte drepturi acordate potrivit legii.

Drepturile de personal neridicate in termenul legal se inregistreaza intr-un cont distinct, pe persoane.

Retinerile din salariile personalului pentru cumparari cu plata in rate, chirii sau pentru alte obligatii ale salariatilor, datorate tertilor (popriri, pensii alimentare si altele), se efectueaza numai in baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relatii contractuale.

Sumele datorate si neachitate personalului (concediile de odihna si alte drepturi de personal), respectiv eventualele sume care urmeaza sa fie incasate de la acesta, aferente exercitiului in curs, se inregistreaza ca alte datorii si creante in legatura cu personalul.

Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri de uniforme si echipamente de lucru, precum si debitele provenite din pagube materiale, amenzile si penalitatile stabilite in baza unor hotarari ale instantelor judecatoresti, si alte creante fata de personalul entitatii se inregistreaza ca alte creante in legatura cu personalul.

Contabilitatea decontarilor privind contributiile sociale cuprinde obligatiile pentru contributia la asigurari sociale, contributia la asigurari sociale de sanatate si la constituirea fondului pentru ajutorul de somaj.

Eventualele sume datorate sau care urmeaza sa fie incasate in perioadele urmatoare, aferente exercitiului in curs, se inregistreaza ca alte datorii si creante sociale.

In cadrul decontarilor cu bugetul statului si fondurile speciale se cuprind: impozitul pe profit/venit, taxa pe valoarea adaugata, impozitul pe venituri de natura salariilor, subventiile de primit, alte impozite, taxe si varsaminte asimilate.

Impozitul pe profit/venit de plata trebuie recunoscut ca datorie in limita sumei neplatite. Daca suma platita depaseste suma datorata, surplusul trebuie recunoscut drept creanta.

Taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat se stabileste ca diferenta intre valoarea taxei exigibile aferente bunurilor livrate sau serviciilor prestate (TVA colectata) si a taxei deductibile pentru cumpararile de bunuri si servicii (TVA deductibila).

In situatia in care exista decalaje intre faptul generator de TVA si exigibilitatea acesteia, totalul TVA se inregistreaza intr-un cont distinct denumit TVA neexigibila care, pe masura ce devine exigibila potrivit legii, se trece la TVA colectata sau TVA deductibila, dupa caz.

De asemenea, in contul de TVA neexigibila se inregistreaza si TVA deductibila sau colectata, pentru livrari de bunuri si prestari de servicii pentru care nu au sosit sau nu s-au intocmit facturile.

Diferenta de taxa, in plus sau in minus, dintre TVA colectata si TVA deductibila se inregistreaza in conturi distincte (TVA de plata sau TVA de recuperat) si se regularizeaza in conditiile legii.

Taxa pe valoarea adaugata se determina si se inregistreaza in contabilitate potrivit legii.

Impozitul pe venituri de natura salariilor, care se inregistreaza in contabilitate, cuprinde totalul impozitelor individuale, calculate potrivit legii.

La alte impozite, taxe si varsaminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale se cuprind: accizele, impozitul pe cladiri, impozitul pe terenuri, varsamintele din profitul net al regiilor autonome, impozitul pe dividende, taxa asupra mijloacelor de transport, taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat si alte impozite si taxe. Acestea se defalca in contabilitatea analitica pe feluri de impozite, taxe si varsaminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale.

Reflectarea in contabilitate a accizelor si fondurilor speciale incluse in preturi sau tarife se face pe seama conturilor corespunzatoare de datorii, fara a tranzita prin conturile de venituri si cheltuieli.

Subventiile primite sau de primit de catre entitate se inregistreaza in contabilitate intr-un cont distinct.

Dividendele repartizate detinatorilor de actiuni, propuse sau declarate dupa data bilantului, precum si celelalte repartizari similare efectuate din profit, nu trebuie recunoscute ca datorie la data bilantului.

Sumele depuse sau lasate temporar de catre actionari/asociati la dispozitia entitatii, precum si dobanzile aferente se inregistreaza in contabilitate in conturi distincte.

Creantele/datoriile entitatii fata de alti terti, altii decat personalul propriu, clientii si furnizorii, se inregistreaza in conturile de debitori/ creditori diversi.

In contul de debitori diversi se evidentiaza si sumele reprezentand avansuri de trezorerie, nedecontate pana la data bilantului (articol contabil 461 «Debitori diversi» = 542 «Avansuri de trezorerie»).

Operatiunile care nu pot fi inregistrate direct in conturile corespunzatoare, pentru care sunt necesare clarificari ulterioare, se inregistreaza, provizoriu, intr-un cont distinct. Sumele inregistrate in acest cont trebuie clarificate de catre entitate intr-un termen de cel mult trei luni de la data constatarii.

Diferentele de curs valutar care apar cu ocazia decontarii creantelor si datoriilor in valuta la cursuri diferite fata de cele la care au fost inregistrate initial pe parcursul perioadei sau fata de cele la care au fost raportate in situatiile financiare anuale anterioare trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli in perioada in care apar.

Atunci cand creanta sau datoria in valuta este decontata in decursul aceluiasi exercitiu financiar in care a survenit, intreaga diferenta de curs valutar este recunoscuta in acel exercitiu. Atunci cand creanta sau datoria in valuta este decontata intr-un exercitiu financiar ulterior, diferenta de curs valutar recunoscuta in fiecare exercitiu financiar, care intervine pana in exercitiul decontarii, se determina tinand seama de modificarea cursurilor de schimb survenita in cursul fiecarui exercitiu financiar.

Cheltuielile efectuate si veniturile realizate in exercitiul financiar curent, dar care privesc exercitiile financiare urmatoare, se inregistreaza distinct in contabilitate, la cheltuieli in avans sau venituri in avans, dupa caz.

In aceste conturi se inregistreaza, in principal, urmatoarele cheltuieli si venituri: chiriile, abonamentele si alte cheltuieli efectuate anticipat, respectiv veniturile din chirii, abonamente si alte venituri aferente perioadelor sau exercitiilor urmatoare.

Pentru deprecierea creantelor din conturile de clienti, decontari in cadrul grupului si debitori, cu ocazia inventarierii la sfarsitul exercitiului financiar, se reflecta ajustari pentru depreciere.

Subventii

In categoria subventiilor se cuprind subventiile aferente activelor si subventiile aferente veniturilor. Acestea pot fi primite de la: guvernul propriu-zis, agentii guvernamentale si alte institutii similare nationale si internationale.

In cadrul subventiilor se reflecta distinct:

- subventii guvernamentale;

- imprumuturi nerambursabile cu caracter de subventii;

- alte sume primite cu caracter de subventii.

Subventiile aferente activelor reprezinta subventii pentru acordarea carora principala conditie este ca entitatea beneficiara sa cumpere, sa construiasca sau achizitioneze active imobilizate.

O subventie guvernamentala poate imbraca forma transferului unui activ nemonetar, caz in care subventia si activul sunt contabilizate la valoare justa.

In conturile de subventii pentru investitii se contabilizeaza si donatiile pentru investitii, precum si plusurile la inventar de natura imobilizarilor corporale si necorporale.

Subventiile nu trebuie inregistrate direct in conturile de capital si rezerve.

Subventiile pentru active, inclusiv subventiile nemonetare la valoarea justa, se inregistreaza in contabilitate ca subventii pentru investitii si se recunosc in bilant ca venit amanat. Venitul amanat se inregistreaza in contul de profit si pierdere pe masura inregistrarii cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor.

Restituirea unei subventii referitoare la un activ se inregistreaza prin reducerea soldului venitului amanat cu suma rambursabila.

Restituirea unei subventii aferente veniturilor se efectueaza fie prin reducerea veniturilor amanate daca exista, fie, in lipsa acestora, pe seama cheltuielilor.

In masura in care suma rambursata depaseste venitul amanat sau daca nu exista un asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integrala restituita, se recunoaste imediat ca o cheltuiala.

Contablitatea veniturilor si a cheltuielilor

Contul de profit si pierdere cuprinde: cifra de afaceri neta, veniturile si cheltuielile exercitiului, grupate dupa natura lor, precum si rezultatul exercitiului (profit sau pierdere).

Cifra de afaceri neta, in sensul prezentelor reglementari, se calculeaza prin insumarea veniturilor rezultate, din livrarile de bunuri, executarile de lucrari si prestarile de servicii si alte venituri din exploatare, mai putin reducerile comerciale acordate clientilor.

Atunci cand, in baza unor prevederi legale exprese, in conturile de venituri au fost cuprinse sume reprezentand diverse impozite si taxe reflectate concomitent in conturi de cheltuieli, cu ocazia intocmirii contului de profit si pierdere, la cifra de afaceri neta se vor inscrie sumele reprezentand veniturile mentionate, corectate cu cheltuielile corespunzatoare acelor impozite.

In intelesul prezentelor reglementari, termenii de mai jos au urmatoarele semnificatii:

a) veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor;

b) cheltuielile constituie diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor ori cresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari.

Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzactii care sunt clar diferite de activitatile curente si care, prin urmare, nu se asteapta sa se repete intr-un mod frecvent sau regulat, de exemplu exproprieri sau dezastre naturale.

Capitolul III: Operatiuni privind activitatea desfasurata in cadrul compartimentului aprovizionare-desfacere la SC Platin Impex SRL

1) La data de 10.08.2009 se inregistreaza conform facturii cu nr. 991 vanzarea de nectarine catre SC Iuly Mar Secret SRL, la valoarea de 61 lei, TVA 19% = 11,77. Plata se efectueaza la casierie, cu chitanta nr. 2111.

4111 = % - 73

61,94

4427 11

5311 4111 - 73,71

2) La data de 11.08.2009 se inregistreaza conform facturii cu nr. 2304 vanzarea de ardei gras si ciuperci catre SC SUPERPANI STAR SRL la valoarea de 32,65 lei respectiv 38,44 lei, cu TVA 19% = 13,51 lei.

4111 = % 84,60

707.02 32

707.03 38

4427 13

3) La data de 12.08.2009 se inregistreaza in contabilitate conform facturii cu nr. 992 vanzarea de rosii catre SC Aliment Murfatlar SRL, la valoarea de 10 lei, cu TVA 19% = 1,91.Plata facturii se face cu fila de CEC in termen de 15 zile.

4111 = % - 12

707.04 10

4427 1

5112 = 4111 -12

4) La data de 13.08.2009 se emite un ordin de plata catre Directia Sanitar Veterinara, cu suma de 626 lei.

401 = 5121 - 626

5) La data de 14.08.2009 se inregistreaza in contabilitate conform facturii cu nr. 995 vanzarea de lamai catre SC MA CAFÉ SRL , cu valoarea de 58,84 lei, TVA 19%= 11,16 lei. Plata facturii se face prin casa, cu chitanta nr. 2121.

4111 = % -70

707.05 58

4427 11

5311 = - 70,00

6)La data de 17.08.2009 se inregistreaza in contabilitate conform facturii cu nr. 999 vanzarea de portocale catre SC MA CAFÉ SRL, cu valoarea de 85,40lei , TVA 19%= 16,22 lei. Plata facturii se face prin casa, cu chitanta nr. 2123.

4111 % - 101,62

707.06 85

4427 16

5311 = 4111 - 101

7) La data de 18.08.2009 se inregistreaza in contabilitate conform facturii cu nr. 2335 vanzarea de ciuperci si salata verde catre SC Servin 98 SL, la valoarea de 19,45 lei respectiv 22,65 lei, cu TVA 19% = 8 lei.Plata facturii se realizeaza prin casa, cu chitanta nr. 2125.

4111 = % - 50

19,45

22,65

4427 8

5311 = - 50,10

8) La data de 19.08.2009 se inregistreaza in contabilitate conform facturii cu nr.2338 vanzarea de mere catre SC Galem Exim SRL, cu valoarea de 57,18 lei si TVA 19% = 10,92 lei. Plata se face prin casa, cu chitanta nr. 2126.

4111 % - 68,00

707.08 57

4427 10

5311 = 4111 - 68

9) La data de 20.08.2008 se inregistreaza in contabilitate conform facturii cu nr.2348 vanzarea de lamai si portocale catre SC MA CAFÉ SRL, cu valoarea de

81,74lei respectiv 98 lei, TVA 19% = 34,20. Plata facturii se face cu chitanta nr. 2131.

= % - 214,22

707.05 81

707.06 98

4427 34

= 4111 - 214,22

10) La data de 21.08.2009 se emite un ordin de plata catre Directia Sanitar Veterinara, cu suma de 313 lei, pentru factura cu nr. 0211 din data de 24.04.2009.

401 = 5121 - 313

11) La data de 24.08.2009 se inregistreaza in contabilitate conform facturii cu nr. 2361 vanzarea de nectarine, piersici si rosii catre SC Aliment Murfatlar SRL in valoare de 11,76lei, 11,76lei respectiv 8 lei cu TVA 19% = 6,07 lei.Plata facturii se face printr-un CEC primit, in termen de 15 zile.

= % - 38,00

707.01 11

707.09 11

707.04 8

= 4111 - 38,00

12) La data de 25.08.2009 se inregistreaza in contabilitate conform facturii cu nr. 1995100064 intrarea a 5 baxuri de banane de la SC Dole Romania SRL, pretul de intrare fara TVA fiind de 58,82lei/bx,total factura fara TVA 294,1 lei si TVA 19% = 55,9 lei. Plata se realizeaza cu chitanta nr. 4007.

% = 401 - 350

371 294

4426 55

401 = 5311 - 350,00

13) La data de 26.08.2009 se inregistreaza in contabilitate plata unei facturi de utilitati cu nr. CTINN catre SC HOLIDAY INN SA, prin casierie, cu chitanta nr. 0003113.

401 = 5311 - 400,00

14) La data de 27.08.2009 se inregistreaza in contabilitate conform facturii cu nr. 2358 vanzarea de nectarine la valoarea de 10,59 lei, rosii in valoare de 9,24 lei, lamai 12,50 lei si ceapa in valoare de 3,03 lei, catre societatea Aliment Murfatlar SRL, TVA 19% fiind de 6,72 lei. Plata facturii se va face cu CEC in termen de 15 zile.

4111 = % - 42

10,59

707.04 9

707.05 12,50

707.10 3

4427 6

= 4111 - 42,08

15) La data de 28.08.2009 se inregistreaza in contabilitate conform facturii cu nr. 2371 vanzarea de piersici catre SC MA CAFÉ SRL in valoare de 18 lei, TVA 19%= 3,48 lei. Plata se face prin casierie, cu chitanta nr. 4020.

= % - 21,80

707.09 18

4427 3

= 4111 - 21,80

BIBLIOGRAFIE

Legea contabilitatii nr. 82/1991 cu modificarile ulterioare;

Legea societatilor comerciale nr. 31/1990 cu modificarile ulterioare;

Morosan Ioan "Contabilitatea practica", Editura Evcont Consulting, Suceava, 2002;

Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr. 1752/2005

Gheorghe Dumitru : "Contabilitatea Financiara", Editura Ex Ponto, Constanta,2008.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.