Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » transporturi
Etapele integrarii transportului feroviar roman

Etapele integrarii transportului feroviar roman


Etapele integrarii transportului feroviar roman


În domeniul transportului feroviar, prima etapa a integrarii cailor ferate comunitare, anterioara anului 1991, a fost incurajarea colaborarii cailor ferate nationale si a fost sustinuta de mai multe reglementari care corespundeau acestui scop.


A doua etapa a inceput in anul 1991, odata cu adoptarea Directivei 91/440/CEE privind dezvoltarea cailor ferate comunitare, si a reprezentat o cotitura pentru integrarea transportului feroviar comunitar, fiind primul pas catre liberalizare si crearea unei piete integrate a serviciilor feroviare.

Alte doua directive adoptate in anul 1995 au completat cadrul legislativ:

Directiva 95/18/CE privind licentele intreprinderilor feroviare



Directiva 95/19/CE privind repartizarea capacitatilor de infrastructura feroviara si incasarea redeventelor de utilizare a infrastructurii.

Transpunerea celor trei directive de catre statele membre s-a facut foarte incet si inegal, si de aceea au fost formulate propuneri de amendare inca din anul 1998.

Au urmat si alte reglementari specifice cu accent pe reteaua feroviara de mare viteza, transportul marfurilor periculoase etc.


În anul 1996 a fost prezentata de Comisia Comunitatilor Europene Cartea Alba - o strategie pentru revitalizarea cailor ferate comunitare, cu accent pe introducerea graduala a legilor economiei de piata la calea ferata.


Urmatoarea etapa a inceput din 15 martie 2001 prin publicarea in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene a 'Primului pachet feroviar', format din trei directive:

Directiva 2001/12/CE privind dezvoltarea cailor ferate comunitare, care modifica Directiva 91/440/CEE;

Directiva 2001/13/CE privind licentele intreprinderilor feroviare, care modifica   Directiva 95/18/CE;

Directiva 2001/14/CE privind repartizarea capacitatilor de infrastructura feroviara, incasarea redeventelor de utilizare a infrastructurii feroviare si certificarea in materie de siguranta, care inlocuieste Directiva 95/19/CE.


Termenul de preluare a 'Primului pachet feroviar' de catre statele membre ale Uniunii Europene, prin adoptarea dispozitiilor legislative, administrative si de reglementare necesare pentru a se conforma acestor directive, a fost 15 martie 2003.


Directivele au imbunatatit prevederile referitoare la urmatoarele aspecte:

accesul pe piata,

cadrul institutional - independenta functiunilor si mecanismul de monitorizare,

finantarea si contabilitatea,

licentierea operatorilor,

tariful de utilizare a infrastructurii,

procesul de alocare a capacitatilor,

alocarea prioritatilor,

certificatele in materie de siguranta,

organismul de reglementare si control.


Conform acestor prevederi, drepturile de acces au fost extinse si la transportul international de marfa care utilizeaza reteaua TERFN ( Trans European Rail Freight Network ), care de la 15 martie 2003 includea liniile de acces si porturile specificate in anexa a I
a Directivei 2001/12/CE.


Noul cadru institutional pentru domeniul feroviar prevede ca functiile esentiale ale managementului infrastructurii sa fie separate de operatorii feroviari.

Aceste functii au fost specificate in anexa a II-a a Directivei 2001/12/CE si sunt:

licentierea intreprinderilor feroviare,

alocarea capacitatilor de infrastructura,

stabilirea tarifului de utilizare a infrastructurii,

monitorizarea obligatiilor de serviciu public.

Daca vechea Directiva 91/440/CEE prevedea cel putin separarea contabila intre gestionarea infrastructurii si operatorii feroviari, primul pachet feroviar a prevazut si separarea contabila intre transportul feroviar de marfa si cel de calatori, iar sumele platite pentru serviciul public nu pot fi transferate operatorilor de marfa.

Comisia monitorizeaza, din punct de vedere economic si al conditiilor tehnice, piata de transport feroviar urmarind:

utilizarea retelei feroviare,

evolutia conditiilor cadru in sectorul feroviar ( tariful de utilizare a infrastructurii, alocarea capacitatilor, reglementarile in domeniul sigurantei, licentierea ),

gradul de armonizare a conditiilor.

Introducerea monitorizarii va fi completata de cooperarea intre organismele de reglementare. Comisia va raporta Parlamentului European si Consiliului European evolutia serviciilor feroviare pe piata comunitara, conditiile cadru, starea TERFN ( Trans European Rail Freight Network ), utilizarea drepturilor de acces, barierele intampinate de serviciile feroviare, limitarile datorate infrastructurii, noi necesitati legislative.


Licentierea operatorilor feroviari este obligatorie, conform noii Directive 2001/13/CE,  nu numai pentru intreprinderile care utilizeaza drepturile de acces conform Directivei 91/440/CEE, ci si pentru toate intreprinderile feroviare, iar statele membre notifica Comisiei Europene publicarea licentelor, suspendarea, revocarea sau modificarea acestora.

Reglementarea prevede ca organismul desemnat sa efectueze licentierea,   sa nu aiba statut de operator feroviar sau sa desfasoare activitati de aceasta natura.


În urma experientei si acumularilor obtinute in aplicarea Directivei 95/19/CE, aceasta a fost inlocuita in totalitate cu noile prevederi ale Directivei 2001/14/CE.

Aceasta cuprinde 40 de articole ( fata de un numar de 16 articole cate cuprindea vechea directiva), structurate in cinci capitole, si a instituit noul cadru legislativ in ceea ce priveste tariful de utilizare a infrastructurii, alocarea capacitatilor si certificarea in materie de siguranta.


Conform prevederilor acestei directive, administratorul infrastructurii stabileste si publica, dupa consultarea partilor interesate, un document de referinta care cuprinde caracteristicile infrastructurii puse la dispozitia operatorilor feroviari si al carui continut este prezentat in anexa a I-a a directivei.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.