Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » transporturi
Instructiuni minimale pentru conducerea locomotivei electrice co co modernizate tip ed

Instructiuni minimale pentru conducerea locomotivei electrice co co modernizate tip ed




INSTRUCTIUNI MINIMALE PENTRU CONDUCEREA LOCOMOTIVEI ELECTRICE Co Co MODERNIZATE TIP ED

Locomotiva electrica EA Co-Co 5100 kW a fost modernizata in cadrul unei reparatii planificate fiind echipata cu invertoare statice de tensiune si frecventa pentru alimentarea serviciilor auxiliare, compresor elicoidal, instalatie de climatizare tip Colleman si incalzire cu elemente PTC pentru ambele posturi de conducere, bord de conducere modernizat din ABS , sistem de diagnoza, monitorizare si semnalizare pe display color in ambele posturi de conducere , respectiv atentionare vocala a mecanicului de locomotiva in cazul aparitiei unui regim de defect cu posibilitatea rearmarii sistemului din PC, sistem de reglare a tensiunii pe motoarele de tractiune utilizind punti semicomandate, controler tip mansa pentru curent si viteza cu posibilitate de impunere, regim automat de mentinere constanta a vitezei impuse, sistem performant de antipatinaj dupa turatii.

A.   Modificari constructive:



A.1 Serviciile auxiliare:

Pentru alimentarea serviciilor auxiliare sunt utilizate 4 invertoare statice de tensiune si frecventa, montate in locul blocului de apartae S8. Acestea sunt alimentare de la priza de 386 V a transformatorului principal prin intermediul sigurantelor cu fuzibil ultrarapide montate deasupra acestora.

Serviciile auxiliare sunt impartite in urmatoarele grupe de putere:

Compresor de aer elicoidal 1 x 30 kW + 1 x 3 kW ventilator propriu

Ventilatie fortata MT 1,4,5 6 x 5.5 kW si trafo pr. 2 x 5.5 kW

Ventilatie rezistente frinare 2 x 11 kW

Ventilatie fortata MT 2,3,6 x 5.5 kW , trafo pr., pompa ulei 1 x 5.5 KW + 1 x 1.5 KW

Motoarele sunt protejate individual la suprasarcina si scurt circuit prin intermediul disjunctoarelor electromagnetice S8.12:1-19 montate in modulele de deasupra invertoarelor.

Grupele de putere sunt prevazute cu un sistem redundant de alimentare in asa fel incit invertorul pentru rezistentele de frinare poate inlocui oricare invertor defect redundanta realizindu-se prin intermediul separatoarelor cu trei pozitii S8.34:9 - 11 cu functionare normala pe pozitia "1" si redundanta pe pozitia "2", pozitia "0" fiind o pozitie intermediara.

Alimentarea sistemului pentru servicii auxiliare se poate face atit din priza de 386 V a transformatorului principal dar si de la priza de hala de 3 x 380 V ca prin intermediul contactoarelor T17, T18 montate in camera de inalta a transformatorului principal.

Functionarea serviciilor auxiliare este comandata si supravegheata de catre calculatorul central montat in blocul S7 functie de starea elementelor de protectie tensiune in catenara , disjunctor, curent mediu MT etc.

Sursa de aer o constituie un compresor de aer elicoidal de 3.5 mc/min actionat de un motor electric asincron cu rotor in scurt circuit. Acesta este comandat de un presostat intre 8 si 10 atm. prin intermediul calculatorului central. Este prevazut cu protectie la "supartemperatura ulei compresor " protectie care duce la blocarea invertorului. Dupa atingerea presiunii de 10 atm compresorul mai functioneaza 100 sec pentru regenerare si purjare.

Ventilatia pentru MT este comandata functie de curentul mediu pe motoarele de tractiune in doua trepte de ventilatie pentru reducerea zgomotului cu limita de curent la 500 A sezizarea treptelor de ventilatie fiind realizata de catre relee de presiune cite doua pentru fiecare bloc in parte.

Statia de incarcare baterii a fost mutata din SM in blocul de aparate S7 fiind echipata cu aparate de masura proprii pentru tensiune si curent incarcare baterii si limitare incarcare functie de curent , tensiune si temperatura mediu ambiant.

Calculatorul central este realizat fizic ca un sistem unitar montat intr-un cadru metalic, cu cartele EURO detasabile, grupate pe module functionale (tractiune , frinare, monitorizare, diagnoza, patinare, surse etc.) prevazute cu indicatoare optice (diode LED) frontale ce indica starea si regimurile de functionare proprii.

Racordarea cu instalatia electrica a locomotivei se face prin intermediul unor fise circulare detasabile montate pe spatele blocului.

Calculatorul central monitorizeaza regimurile de tractiune-frinare, functionarea serviciilor auxiliare, protectiile, starea diferitelor aparate din schema electrica a locomotivei (comutatoare de izolare, relee, contactoare, sigurante automate, disjunctoare electromagnetice) tensiunea si curentul pentru fiecare motor de tractiune, turatiile MT , marimile electrice serviciilor auxiliare si comanda puntile redresoare semicomandate prin fibra optica functie de curentul si viteza impusa, starea de incalzire a transformatorului principal si selfului de aplatizare, stare ventilatii, diferenta intre turatii osii motoare in sensul scaderii, blocarii sau cresterii tensiunii pe MT cu pante variabile functie de regimurile de functionare ale locomotivei, avind la baza un sistem cu microcontroler si logica soft memorata.

A.2 Sistemul de calcul

Primeste informatii digitale si analogice ce definesc regimul de functionare al locomotivei , prelucreaza aceste semnale si le transmite serial catre unitatile de afisare din cele doua posturi de conducere , unitati realizate cu display color cu iluminare variabila si module vocale.

Prin descarcarea datelor prin intermediul unui port USB si a unui program de interpretare a rezultatelor , se poate urmari evolutia in timp sub forma grafica a tuturor marimilor monitorizate de sistem inaintea producerii unui eveniment, respectiv se pot realiza statistici pe tipuri de defecte, grafice etc.

Fiecare unitate de afisare este prevazuta cu o tastatura minimala din trei butoane :

« ECRAN », « RESET », « ANULARE » prin intermediul carora se pot realiza urmatoarele functii :

Schimbarea ecranului de afisare se realizeaza prin intermediul butonului « ECRAN ». Sistemul este prevazut cu mai multe ecrane de afisare care se schimba prin apasari succesive ale butonului mentionat sau functie de regimurile de functionare ale locomotivei (tractiune, frinare, priza 3 x 380 Vca).

In cazul activarii unei protectii sistemul afiseaza protectia activata cu culoarea rosie atita timp cit aceasta este activa in caz contrar cu culoarea verde si atentioneaza vocal tipul protectiei. Prin intermediul butonului « RESET » sistemul este rearmat , mesajul de pe ecran se poate sterge dar numai cind acesta este scris cu culoarea verde ( elementul ce a declansat protectia , releu de curent, termostat etc este dezactivat - exceptie facind mesajele de avarie pentru invertoare care permit resetarea si cind au culoarea verde) iar disjunctorul (in cazul cind acesta a fost deconectat) se poate reconecta dupa circa 3 sec de la deconectarea sa.

Prin intermediul butonului « ANULARE » se poate reveni in primul ecran din oricare din celelalte ecrane

Atunci cind nu este nici o protectie afisata pe ecranul principal (ecranul unu) functia butoanelor « RESET «   si « ANULARE » se schimba astfel :

o      Butonul « RESET » prin apasarea lui circa 2 - 3 sec permite intrarea intr-un meniu de reglare a intensitatii luminoase a ecranului care se poate creste sau scade tot prin intermediul celor doua butoane mentionate . Iesirea din meniu se realizeaza prin apasarea butonului verde «  ECRAN »

o     


Butonul « ANULARE » prin apasarea lui circa 2 - 3 sec permite intrarea intr-un meniu de reglare a volumului sonor care se poate creste sau scade tot prin intermediul celor doua butoane mentionate Iesirea din meniu se realizeaza prin apasarea butonului verde «  ECRAN »

Ecranul 1 afiseaza viteza reala si viteza impusa respectiv curentul mediu de tractiune si curentul impus, curentul de incalzire tren cind incalzirea este conectata, tensiunea in catenara precum sub forma unor aparate analogice si starea diferitelor elemente sub forma unei bari de stare ( izolare de MT, izolare DSV, izolare aer aparate, regim compresor manual sau automat, compresor auxiliar, reglaj tensiune, etc)


Ecranul 2 afiseaza viteza reala si viteza impusa respectiv curentul mediu de tractiune si curentul impus pentru toate cele 6 motoare de tractiune sub forma de bargraf, curentul de incalzire tren cind incalzirea este conectata, tensiunea in catenara precum si starea diferitelor elemente sub forma unei bari de stare ( izolare de MT, izolare DSV, izolare aer aparate, regim compresor manualsau automat, compresor auxiliar, reglaj tensiune, etc)

Ecranul 3 afiseaza principalele marimi analogice specifice serviciilor auxiliare:, curent

incarcare baterie, tensiune baterie, curenti incalzire, tensiune servicii auxiliare, curent servicii

auxiliare.

Ecranul 4 afiseaza toate marimile analogice monitorizate de sistem precum si starea iesirilor digitale


Ecranul 5 si ecranul 6 afiseaza starea tuturor semnalelor digitale monitorizate de sistem.

Ecranul 7 afiseaza lista avariilor ce au aparut pe locomotiva cu momentul de timp cind au fost activate respectiv cind au fost rearmate.

In partea de jos a ecranului sunt generate mesaje de diagnoza live privind functionarea locomotivei cind mansa pentru impunere curent nu este pe pozitia « 0 ».

Prin activarea butonului »RESET » cu ecranul 7 activ, apare o lista derulanta ce se poate derula cu butoanele « ECRAN » si « ANULARE » vizualizindu-se intrega lista de protectii. Iesirea din lista derulanta se face tot prin intermediul butonului « RESET ».

Sistemul permite reglarea luminozotatii si a volumului sonor prin intermediul celor trei taste.

In modul de reglare a luminozitatii ecranului se intra prin apasare lunga a tastei rosii cand este afisat primul ecran si nu este afisata nici o protectie pe ecran. La aparitia ecranului de reglare a luminozitatii se pot folosi tasta rosie (pentru a creste luminozitatea) si tasta galbena (pentru a scade luminozitatea), efectul fiind imediat, observandu-se astfel scadera sau cresterea luminozitatii ecranului.

Dupa stabilirea luminozitatii optime se poate parasi acest ecran prin apasarea scurt a tastei verde

.

In modul de reglare a volumului se intra prin apasare lunga a tastei galbene cind este primul ecran afisat si nu este afisata nici o protectie pe acesta . La aparitia ecranului de reglare a volumului se pot folosi tasta rosie (pentru a creste volumul) si tasta galbena (pentru a scade volumul), efectul fiind imediat, semnalizat printr-un semnal sonor corespunzator.

Dupa stabilirea volumului optim se poate parasi acest ecran prin apasarea scurt a tastei verde, revenind astfel in primul ecran.

Sistemul este prevazut cu posibilitatea vizualizarii depasirii punctelor de restrictie a vitezei.

Cind locomotiva are viteza 0 Km/h se apasa concomitent butoanele RESET si CANCEL fapt ce determina aparitia unui ecran sugestiv prin care se stabileste lungimea trenului. In momentul in care se ajunge in dreptul marcajului de restrictie a vitezei, se apasa scurt butonul CANCEL fapt ce determina aparitia unui mesaj sugestiv care arata pozitia trenului fata de punctul de inceput al restrictiei de viteza. Dupa depasirea restrictiei, mesajul dispare automat de pe ecran.

Transformatorul principal a fost astfel modificat in asa fel incit sa permita alimentarea puntilor semicomandate.S-a eliminat ansamblu graduator selector, rezistenta de comutare cu izolatorii aferenti.

Infasurarile selfurilor de aplatizare au fost inseriate cite doua si au fost prevazute cu sonde de temperatura cu doua praguri la 120 si 155 grade.Atingerea unui prag de temperatura >120 grade limiteaza curentul pe motoare la 1000 A respectiv, pentru pragul de temperatura > 155 grade se comanda blocarea puntilor redresoare.

Blocurile de aparate au fost astfel modificate incit sa permita izolarea unei grupe de motoare de tractiune. In blocuri S1 - S6 sunt montate si traductoarele de curent ,tensiune, respectiv sigurantele de alimentare pentru puntile redresoare din cadrul blocului. Noul bloc redresor este construit in aceiasi forma si dimensiuni fizice da gabarit mai rduse, fiind racit de catre vechiul grup de ventilatie al blocului. S-au eliminat inversoarele de sens si contactorii de slabire cimp, slabirea cimpului realizindu-se continuu in curent controlat.


Fiecare bloc de parate a fost prevazut cu o placa de borne si un comutator de sens pentru alimentarea independenta a motoarelor de tractiune atunci cind este nevoie de strunjirea bandajelor poz. S1 - 6.3. In regim de functionare normala, comutatoarle stau pe poz. 0. Poz. 1 sau 2 schimba sensul de rotatie a MT .Poz. 1 sau 2, a oricarui comutator determina blocarea tuturor puntilor semicomandate.

Schimbarea sensului de rotatie se face numai cind sursa de alimentarea MT este deconectata.

Din punct de vedere al schemei circuitelor de forta motoarele de tractiune sunt conectate cite doua in serie MT1 cu MT2 , MT3 cu MT4, MT5 cu MT6 constituindu-se trei grupe de putere independente. Prin intermediul contactoarelor din blocurile de aparate S1 - S6 se poate izolata cite o grupa de putere.Alimentarea fiecarei grupe de motoare se face de la o sursa de tensiune continua realizata prin inserierea puntilor semicomandate din blocurile S1 si S2 pentru MT 1 - 2, respectiv blocurile S3 si S4 pentru MT 3 - 4, S5 si S6 pentr MT 5 - 6 configurate intr-un montaj economic.

Izolarea grupelor de putere se poate face din fiecare post de conducere din comutatoarele de pe usa rabatabila F3.Izolarea grupelor de putere se poate face numai cind toti contactorii de tractiune sunt cazuti , controlerul este pe poz. 0. Cind s-a izolat o grupa de putere, pentru izolarea altei grupe este necesara ca toate grupele de putere sa fie repuse in functie si dupa aceea sa se izoleze grupa sau grupele dorite.

Comanda elementelor semiconductoare pentru fiecare punte se face de catre calculatorul central din blocul de aparate S7 prin fibre optice.

Trecerea din regimul de tractiune in regimul de frinare presupune conectare fiecarui rotor MT pe rezistenta proprie de frinare electrica si alimentarea excitatiilor motoarelor inseriate independent pentru fiecare grupa de putere.

Pupitrele posturilor de conducere sunt relizate cu material ABS

Instalatia de climatizare utilizeaza module de racire aer montate in plafonul postului de conducere , respectiv doua module de incalzire cu elemente PTC.

Instalatiiile de aer conditionat din PC sunt alimentate de la un invertor cu filtru de tensiune 220 V/50 Hz , montate linga camera de inalta a transformatorului principal.

Pornirea - oprirea instalatiei de racire se face prin actionarea butoanelor pornit - oprit montate pe usa rabatabila F3 din PC. Invertorul se alimenteaza cu 380 Vca/ 50 Hz prin intermediul sigurantei S7.10 :9 respectiv comanda de 110 Vcc prin siguranta S7.10 :27.

Reglarea puterii de racire se realizeaza de la comutatoarele proprii montate pe distribuitoarele de aer ale instalatiei.

Incalzirea PC se realizeaza cu doua module PTC de cite 2 kW fiecare montate in zona mecanicului si ajutorului de mecanic. Reglarea puterii de incalzire se face in 2 trepte de cite

1 kW fiecare cu comutatorul F3.20.Alimentarea modulelor de inaclzire se face individual pentru fiecare PC in parte de la doua transformatoare cu separare galvanica 380/ 220 Vca montate fiecare sub pupitrele de conducere. Au fost prevazute prize pentru alimentarea altor consumatori atit la 220 Vca cit si 24 Vca circuite protejate cu sigurante automate montate pe usa F3.

Alimentarea geamurilor frontale si a oglinzilor laterale, elemente prevazute cu incalzire electrica, se face temporizat prin intermediul unui modul de temporizare, temporizare data de timpul cit este actionat butonul de activare incalzire montat pe bord , F1.16, buton cu iluminare proprie care arata ca incalzirea este in functie.

Bordul a fost realizat din material ABS pe care s-au montat displayele grafice de afisare, ampermetrul curent mediu MT, curent incarcare baterie, manometre aer, butoane , modul de semnalizare, etc.

Spatiul de sub pupitru de conducere a fost inchis cu capace detasabile si fixate cu un sistem de yala rotativa.Sub pupitrul de conducere au fost montate electroventilele pentru goarne, transformatorul pentru incalzire, placile de borne.

Rezervorul instalatiei de spalare este montat in zona ajutorului de mecanic fiind mascat de capacul detasabil de inchidere al PC.Instalatia de spalare este prevazuta cu pompa electrica actionata prin butonul de comanda de pe pupitru poz. F9.1,2

Frigiderul este incastrat in peretele despartitor dintre SM si PC din postul I de conducere, respectiv ghiuveta incastrata la fel in PCII marindu-se astfel spatiu disponibil.

Locomotiva este dotata cu controler tip mansa pentru impunerea curentului de tractiune frinare, respectiv a vitezei de deplasare a vehicolului si buton pentru comanda regim automat, inversor de sens, cheie blocare.

Cheia de blocare este cuplata mecanic cu comutatorul pentru inversare sens si are doua pozitii « Blocare » si « Activ ». Inversarea sensului de deplasare este posibila doar cu cheia de blocare in poz. « Activ ». Mansa pentru impunere curent de tractiune este prevazuta cu trei pozitii in tractiune deplasind-o inainte si trei pozitii in regim de frinare deplasind-o inapoi. Mansa este prevazuta cu un sistem de blocare mecanica la trecerea prin pozitia de « 0 ». Pentru deplasarea mansei inainte sau inapoi pe una dintre pozitii, se apasa butonul de deblocare din capatul mansei.

Pozitia « 1 » a mansei determina cuplarea contactorilor de linie pentru tractiune sau frinare. Pozitia « 2 » a mansei este pozitie de mentinere. Pozitia « 3 » a mansei este cu revenire si determina cresterea curentului de tractiune sau frinare atita timp cit mansa este pozitionata pe aceasta pozitie.

Prin mentinerea mansei pe poz. »3 » curentul impus poate creste pina la valoarea de 1725 A. La revenirea mansei pe treapta « 2 » de mentinere curentul prescris isi reduce valoarea la circa 1500 A.

Mansa de impunere viteza este cu reglaj continuu intre 0 si 120 km/h.Pe display este afisata atit viteza reala cit si cea impusa, respectiv curentul mediu masurat si curentul impus pe doua aparate cu cadran dublu.

Locomotiva poate functiona in regim « automat «   respectiv regim  «  manual »

In regim « manual » locomotiva functioneaza cu curent limitat la cel impus respectiv cu viteza limitata la cea impusa fara sa se treaca automat in regim de frinare in cazul depasirii vitezei prescrise dar atentionare vocala si grafica la depasirea acesteia.

In regim « automat » locomotiva functioneaza cu curent limitat la cel impus respectiv cu viteza limitata la cea impusa cu trecere automata in regim de frinare in cazul depasirii vitezei prescrise cu atentionare vocala si grafica la depasirea acesteia.

B.   Conectare la priza de 3 x 380 Vca

Functiile locomotivei au ramas neschimbate.

Se armeaza toate sigurantele de curent continuu si curent alternativ de pe S7 si din PC I, II.

Se comuta comutatorul S7.34 :5 pe poz. « 2 » PROBA

Separatorul pentru tensiune baterie S7.34 :3 pe poz. « 1 »

Separatorul curent comanda S7.34 :1 pe poz. « 1 »

Separatorul pentru transformator auxiliar S7.34 :2 pe poz. « 1 »

Comutatorii pentru redundanta S7.34 :9 - 11 pe poz. « 1 »

Toate disjunctoarele electromegnetice pentru ventilatoarele MT S8.12 :1 - 19 sunt armate.

Se activeaza unul din posturile de conducere prin trecerea cheii de blocare pe poz. «  ACTIV ».

Atentie : trecerea cheii de blocare pe poz. « ACTIV » in ambele posturi de conducere duce la dezactivarea ambelor posturi.

Se incarca automat programul de lucru stare afisata prin semnalizarea optica a celor trei butoane « ECRAN », « RESET », « CANCEL ». timp de 1 min.

Dupa activarea sistemului , pe display apare ecranul 1 de lucru fiind afisate urmatoarele marimi :

o      Serie locomotiva

o      Ceasul in format digital

o      Curentul mediu pe motoarele de tractiune cu marcarea zonei de curent impus , curent maxim (cu rosu)

o      Viteza locmotivei cu marcarea zonei de viteza impusa si viteza maxima (cu rosu)

o      Tensiune in catenara

o      Bara de stare .

Se activeaza manual releul de tensiune minima S7.35 :4 si inclemeaza contactorul pentru priza de hala T18.

Se urmareste trecerea pe incarcare a bateriei de acumulatori curent urmarit atit pe ecranul 3 cit si pe ampermetrele din cele doua posturi de conducere si de pe statia montata in blocul S7.

In acest moment se pot efectua probele clasice la priza de hala 3 x 380 Vca

Sistemul de climatizare PC:

1. Se armeaza toate sigurantele automate de pe usa F3 din ambele posturi de conducere.

2. Cu comutatoarele instalatiei de climatizare pe regim de racire (termostatul in zona de temperatura scazuta - albastru, iar comutatorul de regim pe una din pozitiile de racire usoara sau racire grea) se apasa butonul F3.23 de pe usa F3

3. Se aprinde lampa ce indica functionarea instalatiei de racire aer iar instalatia produce aer rece.

ATENTIE : temperatura mediului ambiant trebuie sa fie peste 22 grade

4. Se trec comutatoarele instalatiei de racire din plafon pe regimul de incalzire (atit comutatorul de regim cit si termostatul)

5. Instalatia produce aer cald.

6. Se apasa butonul F3.24 ; lampa se stinge iar instalatia se opreste.

Pornirea aerotermelor din PC se realizeaza din comutatorul cu mai multe pozitii F3.20 prin intermediul caruia se regleaza si puterea de incalzire

Sistemul de incalzire geamuri frontale si oglinzi PC:

1.Se apasa pentru 1 sec butonul F1.17 iar comutatorul pentru incalzire geamuri frontale se trece pe poz. 1

2. Butonul lumineaza circa 60 sec iar incalzirea geamurilor frontale functioneaza cit butonul lumineaza

3. Butonul apasat 2, 3 , 4 sec determina functionarea instalatiei 2, 3 , 4 minute etc.

Compresorului principal :

Compresorul principal se porneste din intrerupatorul F2.4

Porneste invertorul pentru compresor si dupa circa 5 - 6 sec compresorul produce aer comprimat fapt ce se poate urmarii la indicatia manometrelor de aer din posturile de conducere.

Dupa ce presiunea a ajuns la circa 10 atm . compresorul mai functioneaza inca 100 secunde dar in gol, respectiv, se alimenteaza electroventilul P15 pentru regenerare aer. Atita timp cit lucreaza compresorul, electroventilul P13 este alimentat intermitent eliminind condensul.



La scaderea presiunii de aer la 8.5 atm compresorul porneste in mod automat reluindu-se ciclul descris anterior.

Pe ecran in bara de stare este afisata functionarea compresorului.

Ventilatie MT

Ventilatia MT se porneste din intrerupatorul F2.5

Pornesc in acelasi timp invertoarele asociate grupelor de ventilatie I si II la la putere maxima iar dupa 10 sec daca curentul pe MT < 500 A puterea scade la jumatat. Cind presiunea a ajuns la o valoare ce permite inclemarea releelor de presiune, treapta II de ventilatie, sau trepta I de ventilatie, fapt monitorizat in ecranul 6, este afisat in bara de stare mesajul « Ventilatie tractiune ». Prin trecerea mansei de impunerea acurentului de tractiune - frinare pe poz. »1 » in in fata si cu inversorul pe « inainte » sau «  inapoi », inclemeaza contactorii de linie pe display fiind indicat in bara de stare mesajul « Contactori tractiune » .

Ventilatie frinare

Regimul de frinare se comanda prin trecerea mansei pentru impunerea curentului de tractiune pe poz. « 1 » de frinare electrica iar ventilatia MT in functie fiind activ mesajul in bara de stare «  Ventilatie tractiune »

Contactorii de frinare inclemeza imediat, mesajul in bara de stare «  Contactori frinare » iar daca dupa 7 sec nu sunt realizate conditiile de ventilatie acestia pica.

Porneste automat invertorul grupei de ventilatie rezistente frinare. Cind presiunea a ajuns la o valoare ce permite inclemarea releelor de presiune, fapt monitorizat in ecranul 6, este afisat in bara de stare mesajul « Ventilatie frinare ».

Sistemul redundant

Sistemul este prevazut cu un sistem redundant pe alimentarea serviciilor auxiliare, realizat cu comutatoare rotative,cu trei pozitii de functionare « 1 », « 0 » , si « 2 », prin intermediul carora, convertizorul static al rezistentelor de frinare poate alimenta compresorul sau ventilatia MT sau ventilatia trafo si pompa ulei.

Pozitia normala de functionare este poz. « 1 »

Pozitia « 2 » este pozitia pentru redundanta

Pozitia « 0 » este pozitie de defect, caz in care iesirea invertorului , respectiv consumatorii de pe invertorul in cauza sunt izolati.

Cele trei comutatoare pentru redundanta , cu pozitiile  S5.34 :9 - 11, in regim normal de functionare, sunt comutate pe pozitia « 1 » si sunt sigilate.

C.   Conectarea la retea a locomotivei si modalitatea de conducere

Deoarece functiile locomotivei au ramas neschimbate , operatiile de conectare la catenara sunt cele clasice cunoscute de mecanic (cuplare compresor auxiliar, ridicare pantograf, conectare disjunctor, etc.).

Dupa activarea sistemului , pe display apare ecranul 1 de lucru .

2. Dupa cuplarea disjunctorului inclemeaza releul de tensiune minima la circa 2 - 3 sec,

Se porneste compresorul principal si se asteapta sa se realizeze presiunea de lucru.

Se porneste ventilatia care trece dupa 10 sec din regim de putere maxim in regim de putere diminuata.

Dupa activarea mesajelor din barea de stare »Ventilatie tractiune » se trece comutatorul de sens pe poz. « Inainte »

6. Se trece mansa pentru tractiune frinare in poz. »1 » tractiune.Treecerea mansei pe poz. 21 inainte de a avea ventilatie tractiune activata, determina blocarea puntilor. Pentru deblocare este necesara aducerea mansei pe poz. 0.

Inclemeaza contactorii de linie fapt consemnat prin mesajul din bara de stare » Contactori tractiune »

7. Se impune o viteza mai mare de 0 km/h . Mansa de impunere viteza este cu reglaj continuu intre 0 si 120 km/h.Pe display este afisata atit viteza reala cit si cea impusa, respectiv curentul mediu masurat si curentul impus pe doua aparate cu cadran dublu.

8. Se trece mansa de tractiune frinare pe poz. «  2 » apoi « 3 » .

Prin mentinerea mansei pe poz. »3 » curentul impus poate creste pina la valoarea de 1725 A. La revenirea mansei pe treapta « 2 » de mentinere curentul prescris isi reduce valoarea la circa 1550 A. Cit timp este apasata mansa pe poz. « 3 » curentul impus creste cu o rampa impusa

In acelasi timp apare curent pe motoarele de tractiune acesta limitindu-se la cel impus.

Locomotiva se deplaseaza inainte si viteza creste. Cind viteza se aproprie de viteza impusa , curentul prin motoarele de tractiune descreste proportional astfel ca la atingerea vitezei impusa curentul prin motoarele de tractiune este 0 A.

Locomotiva poate functiona in regim « automat «  respectiv regim  » manual »

In regim « manual » locomotiva functioneaza cu curent limitat la cel impus respectiv cu viteza limitata la cea impusa fara sa se treaca automat in regim de frinare in cazul depasirii vitezei prescrise dar atentionare vocala si grafica la depasirea acesteia.

In regim « automat » locomotiva functioneaza cu curent limitat la cel impus respectiv cu viteza limitata la cea impusa cu trecere automata in regim de frinare in cazul depasirii vitezei prescrise cu atentionare vocala si grafica la depasirea acesteia.

9. Pentru trecerea in regim automat de tractiune , dupa ce a fost impus curentul de tractiune, si viteza dorita se apasa butonul « AUTOMAT » de linga mansa de impunere curent. Trecerea in regimul « Automat «  este marcata de iluminarea butonului respectiv, iar cadranul pentru viteza impusa se coloreaza in rosu.

Cind viteza reala depaseste viteza impusa , atit in regim »Manual » sau « Automat » este atentionat grafic si vocal in clar mecanicul de locomotiva.

In plus , in regim »Automat » se trece automat in regim de frinare electrica , ecranul modificindu-si indicatiile corespunzator afisind curentul mediu de frinare, revenirea in regim de tractiune facindu-se automat functie de diferenta dintre viteza impusa si cea masurata.

Iesirea din regimul « Automat «  se face prin deplasarea mansei de impunere curent din pozitia respectiva intr-o pozitie oarecare

10.Trecerea mansei pe poz. »1 » determina scaderea curetului prescris , respectiv a celui prin MT catre 0 A cu o rampa impusa , revenirea pe poz. »2 » determinind oprirea descresterii.

11.Pentru trecerea in regim de frinare electrica, se trece mansa de impunere curent pe pozitia »1 » inapoi.

Porneste ventilatia rezistentelor de frinare si inclemeaza si contactorii de frinare fapt consemnat prin mesajele din bara de stare »Ventilatie frinare » si «  Contactori frinare »

12.Trecerea mansei pe pozitiile « 2 » si apoi « 3 » determina cresterea curentului prin rezistentele de frinare catre valoarea de 960 A cu o panta impusa. Limitarea curentului de frinare la valoarea dorita se face prin trecerea mansei in poz. »2 » de mentinere sau scaderea curentului de frinare impus pe poz. »1 ». Cind sistemul , odata cu scaderea vitezei locomotivei, nu mai poate tine valoare curentului impus, mecanicul este atentionat «  Saturare frina electrica » putind lua masuri de frinare pneumatica pentru limitarea vitezei la valoarea dorita .

Locomotiva este prevazuta cu sistem de antipatinaj dupa turatii osii, avind traductoare de turatie pentru fiecare MT in parte tensiune MT respectiv viteza de variatie turatie (accelarare). In cazul unei patinari sistemul reduce automat curentul pe grupa care a patinat cu o anumita pondere functie de gradul de patinare si functie de viteza locomotivei la care a avut loc patinarea.

ATNETIE !In conditii de aderenta scazuta (umezeala , ploaie, vegetatie pe sine, zapada) locomotiva poate pierde aderenta si poate patina cu toate cele trei grupe de motoare de tractiune, limitindu-se astfel forta de tractiune. In aceste conditii, pentru a evita patinarea continua, se va reduce treptat curentul de tractiune impus la o valoare la care fenomenul de patinare sa nu mai fie continuu pe cele trei grupe de motoare , locomotiva functionind in acest caz la limita de aderenta in conditiile date.

La pornirea din panta in cazul tractiunii combinate cu frinare pneumatica peste 1.2 atm in cilindrii de frina, curentul este limitat automat la circa 1000 A ; daca este nevoie de putere crescuta de tractiune se comuta butonul F2.8 pe poz. 1.

Pe circuitul de alimentare a pantografelor sunt montate relee de presiune minima pantograf astfel ca la o presiune minima aer pantograf deconecteaza disjunctorul inainte de desprinderea pantografului de la firul de contact.

Izolarea pantografelor sau selectarea acestora se face de la robinetele cu aierisire automata la comutare . Toata instalatia de comanda , protectie si reglare a pantografelor este montata deasupra blocului de aparate S7. Supapele de reglare timp uracare -coborire sunt montate tot aici.

D.    Situatii de avarie :

In cazul actionarii unei protectii aceasta este afisata pe ecran cu culoarea rosie atita timp cit este activa si isi schimba culoare in verde cind nu mai este activa mecanicul de locomotiva fiind atentionat vocal si grafic despre tipul acesteia . Stergerea de pe ecran este posibila doar daca culoarea acesteia este verde(protectie inactivata) prin actionarea butonului « RESET » si astfel sistemul se rearmeaza putindu-se reconecta disjunctorul in cazul cind acesta a fost deconectat din cauza unei protectii.

In cazul activarii mai multor avarii in acelasi timp , pe ecran este afisata ultima protectie activata iar prin intermediul unui increment nr. protectiei din totalul protectiilor activate.

Pentru a vizualiza protectiile activate se apasa butonul cu functii multiple « ANULARE» derulind lista protectiilor . Afisarea protectiei cu culoarea verde indica ca protectia nu mai este activa si se poate sterge de pe ecran cu butonul « RESET ».

In cazul aparitiei unui regim de avarie toate marimile monitorizate de sistem sunt memorate pentru o perioada de timp inainte de aparitia acestui regim astfel ca prin descarcarea datelor se poate face o reconstituire a evolutiei in timp a principalelor marimi inainte de producerea evenimentului , respectiv catalogarea dupa tip de defect , frecventa de aparitie, data aparitiei.

Descarcarea datelor se realizeaza prin intermediul unui port cu viteza mare de transfer tip USB utilizind un calculator portabil sau un simplu stick de memorie urmind ca apoi datele sa fie descarcate pe un calculator care prin intermediul unui program de interpretare a rezultatelor sa fie afisate sub forma grafica pe ecran functie de timp , sau sa se realizeaze diferite statistici,

grafice, etc.

In cazul in care apare situatia de defectare a unui display de afisare dintr-un post de conducere , acesta se poate inlocui cu cel din postul inactiv schimbind mufele seriale «  seriala PC1 » cu « seriala PC2 » din de la unitatea centrala din S7. In cazul blocarii afisarii unui disply , acesta se poate reseta apasind pe butoanele « ECRAN si « RESET » timp de 6 - 7 secunde.

In cazul in care sistemul nu se mai poate controla din posturile de conducere prin intermediul tastaturii minimale, locomotiva se poate conduce pe baza indicatiilor aparatelor analogice pina la prima statie , sistemul resetindu-se , in cazul activarii unei protectii ce duce la deconectarea disjunctorului , de pe panoul unitatii centrale din S7 prin intermediul butonului « Reset » modulul electronic MID - IR, activarea protectiei fiind semnalizata optic prin ledul montat pe panoul frontal al unitatii centrale «  Protectie activata ».

Sistemul este prevazut cu posibilitatea modificarii pragurilor de patinare prin intermediul unui potentiometrur montat pe panoul frontal al unitatii centrale situatie ceruta in cazul in care apar diferente mari intre incarcarea motoarelor datorita uzurii inegale a bandajelor , inlocuirii unui motor etc.

Sistemul este prevazut cu un sistem redundant pe alimentarea serviciilor auxiliare, realizat cu comutatoare rotative,cu trei pozitii de functionare « 1 », « 0 » , si « 2 », prin intermediul carora, convertizorul static al rezistentelor de frinare poate alimenta compresorul sau ventilatia MT sau ventilatia trafo si pompa ulei.

Pozitia normala de functionare este poz. « 1 »



Pozitia « 2 » este pozitia pentru redundanta

Pozitia « 0 » este pozitie de defect, caz in care iesirea invertorului , respectiv consumatorii de pe invertorul in cauza sunt izolati. Cele trei comutatoare pentru redundanta , cu pozitiile  S7.34 :9-11, in regim normal de functionare, sunt comutate pe pozitia « 1 » si sunt sigilate.

La aparitia semnalului de avarie pe displayele din PC, ce nominalizeaza un invertor anume, in cazul incercarilor repetate de pornire, pentru trecerea pe sistemul redundant se efectueaza urmatoarele operatii in ordinea precizata (exemplu pentru compresor) :

1.Se opresc serviciile auxiliare.

2.Se trece comutatorul de redundanta pentru compresor S7.34 :9 pe poz. 2

3.Apare mesajul de « Deconectati disjunctoarele ventilatoarelor rezistentelor de frinare » 

4. Se trec aceste disjunctoare pe pozitia de defect fapt consemnat de disparitia mesajului de pe displayele din PC.

5.Se porneste compresorul actionind F2.4

6.In aceasta situatie, convertizorul pentru rezistentele de frinare functioneaza in locul celui defect.

In acest caz frinarea reostatica nu mai este activa.

7. Se repeta aceleasi operatii pentru celelate comutatoare de redundanta in cazul avariilor repetate la celelalte invertoare.

Nu se admite functionarea locomotivei cu mai mult de un comutator pe pozitia « 2 » in regim redundant.

Este interzisa actionarea comutatorelor de redundanta in timpul functionarii serviciilor auxiliare.

Daca si dupa comutarea sistemului redundant apare mesaj de defect la invertorul pentru rezistentele de frinare se poate concluziona ca defectul se gaseste pe unul din motoarele electrice ale serviciilor auxiliare ( punere la masa etc.). In acest caz se cauta motorul defect prin eliminarea pe rind din disjunctoarele electromagnetice a motoventilatoarelor.

ATENTIE : sistemul redundant se utilizeaza doar in regim de defect pentru a deplasa locomotiva pina in primul depou si remedierea defectului si nu este un regim normal de functionare.

Dupa remedierea defectului, cu serviciile auxiliare oprite, se trece comutatorul in cauza pe poz. « 1 » si se sigileaza, respectiv se rearmeaza disjunctoarele electromagnetice pentru rezistentele de frinare si se sterg mesajele de avarie de pe display.

In cazul aparitiei unui defect repetat asupra unui motor de tractiune( suprasarcinaMT, punere la masa , etc..) se poate izola din comutatorii de pe usa F3 grupa de putere asociata .

Pentru izolarea altei grupe de motoare de tractiune este necesara activarea tuturor motoarelor si apoi izolare celuei cu probleme.Motoarele nu se izoleaza decit atunci cind sunt toti contactorii cazuti si nu avem curent prin motoarele de tractiune

D.1 Cauze ce determina limitarea curentului de tractiune la circa 1000 A:

Defectarea unui motoventilator dintr-o grupa de ventilatie pentru MT

"Supratemperatura self > 120 grade Gr I- III MT"

"Tractiune electrica combinata cu frinare pneumatica" in acest caz iesirea din acest regim fiind posibila prin actionarea intrerupatorului F2.8 fapt confirmat si de mesajul din bara de stare"Izolat frinare pneumatica cu tractiune".

Comanda treptei 2 de ventilatie si neconfirmarea acesteia de releele de presiune

D.2 Cauze care pot duce la deconectarea disjunctorului:

Suprasarcina redresor S1 - S6

Suprasarcina 25 kV

Suprasarcina servicii auxiliare

Suprasarcina incalzire tren

Presiune minima aer aparate

Presiune minima aer pantograf

Deconectare rapida disjunctor

Priza deplasare depou activa

Dispozitiv punere la masa activ

Avarie calculator tractiune - frinare

Supratensiune MT1 - 6

Suprasarcina curent tractiune MT 1 - 6

Suprasarcina curent frinare MT 1- 6

Suprasarcina curent excitatie

Depasire viteza maxima vehicul

Pentru reconectarea disjunctorului carea a deconectat din cauza unei protectii, cu mesaj confirmat pe displayul din PC, trebuie readusa mansa pentru tractiune in poz. "0" si sters mesajul de avarie de pe display prin apasarea tastei verzi.

D.3 Puntile redresoare sunt blocate daca:

Sunt activate avariile la ambele motoare de ventilatie pentru un motor de tractiune, fapt ce impune izolarea grupe de MT-uri pentru deblocarea acestora

Daca este activata protectia pompa ulei

Daca nu exista ventilatie trafo tr. 1

Daca este punere la masa pe una dintre grupele de motoare si nu este izolat MT-ul in cauza

Daca este strinsa frina de mina din PC1 sau 2

Daca supratemperatura pe self este mai mare de 155 grade

Dac este actvat DSV si nu este izolat

Daca controlerul nu este pe "0" si nu este comandata nici tractiunea nici frinarea sau sunt amindoua in acelasi timp

Daca nu este comandat sensul de mers

Daca este comandata tractiunea si nu intra toti contactorii de tractiune pentru MT active

Daca este comandata frinarea si nu intra toti contactorii toti de frinare

Daca sunt sigurante arse la redresori si nu este izolata grupa motorul respectiv

Daca nu este presiune minima aer aparate si nu este izolat presostatul respectiv

Daca nu sunt activate toate releele de presiune pentru reg. de tractiune si/sau frinare electrica functie de regimul comandat

Pica ambele ventilatoare la un MT si nu este izolata grupa respectiva

Frinare pneumatica combinata cu frinare electrica

Supratemperatura transformator

Presiune minima aer aparate si neizolata

Comutatoare sens rotatie pentru strunjire pe poz. 1 asau 2

Deblocarea puntilor necesita aducerea mansei de tractiune in poz "0"

D.4 Mesaj de avertizare "Traductor defect".

Acest mesaj este afisat in momentul in care diferenta de turatii dintre osii a depasit un anumit nivel si se pastreaza o anumita perioada de timp ceeace denota probleme la traductorul de turatie mentionat. Mesajul apare scris cu rosu pe ecranul principal.In acest moment, traductorul respectiv se autoizoleaza, sistemul de patinare pentru motorul de tractiune asociat traductorului, functionind intr-un regim de monitorizare special asigurindu-se in continuare protectia motorului la patinare.

Mesajul se poate reseta de pe modulul MV-P din calculatorul central apasind scurt timp pe butonul rosu de pe acest modul sau din butonul RESET de pe monitorul din postul de conducere

Dupa resetare si stergerea mesajului de pe ecran, daca defectul persista, mesajul va apare iarasi pe ecran . In aceste condititi va fi anuntata firma producatoare.

Nu este necesara izolarea motorului asociat traductorului defect sau grupei respective asociate.

Orice disfunctionalitate aparuta in sistem si care nu este descrisa in aceste instructiuni minimale va fi anuntata firmei producatoare.






Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu
BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul – caracterizarea personajelor
Caracterizare Alexandru Lapusneanul
Caracterizarea lui Gavilescu
Caracterizarea personajelor negative din basmul

Tehnica si mecanica

Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice.
Actionare macara
Reprezentarea si cotarea filetelor

Economie

Criza financiara forteaza grupurile din industria siderurgica sa-si reduca productia si sa amane investitii
Metode de evaluare bazate pe venituri (metode de evaluare financiare)
Indicatori Macroeconomici

Geografie

Turismul pe terra
Vulcanii Și mediul
Padurile pe terra si industrializarea lemnului



TRANSPORTUL DURABIL
LISTA LEGITIMATIILOR DE CALATORIE CE SE POT EMITE IN SISTEM ELECTRONIC PE CATEGORII, FACILITATI SI MOTIVE
Dezvoltarea transporturilor feroviare
MANUAL DE OPERARE DISPLAY PENTRU DIAGNOZA - SISTEM AUTOMAT DE COMANDA SI DIAGNOZA TEHMIN - SACDT - PENTRU VAGOANE DE CALATORI TIP V26(36)-16
Cursuri Economia Transporturilor - Modelarea interactiunii sistem de activitati - sistem de transport
Transportul urban si regional modern
Importanta transporturilor de marfuri in activitatea economica. Preocupari actuale
Organizarea transportului feroviar



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu