Masuri de siguranta la executarea lucrarilor de construire, intretinere sau reparatie a instalatiilor ct. receptionarea lucrarilor de constructie sau reparatie executate la instalatiile ct si punerea in functiune a acestora

MASURI DE SIGURANTA LA EXECUTAREA LUCRARILOR DE CONSTRUIRE, INTRETINERE SAU REPARATIE A INSTALATIILOR CT. RECEPTIONAREA LUCRARILOR DE CONSTRUCTIE SAU REPARATIE EXECUTATE LA INSTALATIILE CT SI PUNEREA IN FUNCTIUNE A ACESTORA

PREVENIREA SI CERCETAREA ACCIDENTELOR SI INCIDENTELOR

o  A) DEFINITII

a)     accident - un eveniment neprevazut, nedorit sau neintentionat ori un lant specific de asemenea evenimente, care are consecinte daunatoare. Accidentele se impart in urmatoarele categorii distincte: coliziuni, deraieri, accidente la treceri de nivel, accidentari ale persoanelor produse de materialul rulant in miscare, incendii si altele;

b)     accident grav - orice coliziune sau deraiere de trenuri, ducand la decesul a cel putin o persoana sau la vatamarea grava a 5 sau mai multe persoane ori producand pagube importante ale materialului rulant, infrastructurii sau mediului si orice alt accident similar cu un impact evident asupra reglementarii sigurantei feroviare sau asupra gestionarii sigurantei;

c)     pagube importante - pagubele care pot fi evaluate de indata de organismul de investigare la un total de cel putin 2 milioane euro;

d)     incident - orice eveniment, altul decat un accident sau un accident grav, asociat cu exploatarea trenurilor si afectand siguranta in exploatare;

e)     decedat - persoana la care a survenit decesul ca urmare a vatamarii sale in accident, cu exceptia sinuciderii;

f)      vatamare grava - afectiune a starii de sanatate suferita de o persoana in cursul unui accident/incident si care:

in intervalul de 7 zile de la data accidentului/incidentului a necesitat spitalizarea pentru o perioada mai mare sau egala cu 3 zile;

are ca rezultat o fractura de os;

implica ruperi sau sfasieri ale tesuturilor, care are ca urmari hemoragii grave, leziuni ale nervilor, muschilor sau tendoanelor;

implica leziunea oricarui organ intern;

implica arsuri de gradul doi sau trei sau orice alte arsuri care acopera mai mult de 5% din suprafata corpului;

rezulta din expunerea la material biologic infectios, materii toxice, corozive sau la radiatii periculoase.

g)     investigatie - un proces desfasurat in scopul prevenirii accidentelor si incidentelor, care include strangerea si analizarea informatiilor, stabilirea conditiilor, inclusiv determinarea cauzelor si, daca este cazul, emiterea unor recomandari de siguranta. Investigatia are statutul juridic de act administrativ, permitand investigatorilor principali sa isi indeplineasca sarcinile in modul cel mai eficient si in timpul cel mai scurt cu putinta. Investigatia este realizata independent de orice ancheta judiciara. Investigarea nu se ocupa in nici un caz cu stabilirea vinovatiei sau a raspunderii.

h)     investigator principal - o persoana responsabila de organizarea, conducerea si controlul desfasurarii unei investigatii;

i)      avizare - proces de instiintare a personalului cu functii de conducere si a celor cu atributii de instruire, indrumare si control despre producerea unui accident sau incident pe infrastructura feroviara publica si/sau privata specifica transportului pe calea ferata, respectiv pe reteaua de transport cu metroul.

B) CLASIFICAREA ACCIDENTELOR SI INCIDENTELOR

Accidentele se impart in urmatoarele categorii:

a)     coliziuni ce pot avea loc intre trenuri sau coliziuni intre trenuri si alte vehicule feroviare in miscare sau in stationare, cu exceptia celor care pot fi scoase de pe linie cu bratele. In categoria coliziunilor de trenuri se includ acostarile intre trenuri sau cu vehicule feroviare in stationare sau in miscare, precum si cu obstacole aflate in gabaritul de libera trecere cu exceptia celor care pot fi scoase din gabaritul liniei cu bratele;

b)     deraieri de vehicule feroviare din compunerea trenurilor in circulatie;

c)     loviri ale vehiculelor rutiere, la trecerile la nivel de catre trenuri in circulatie;

d)     loviri ale persoanelor de catre vehicule feroviare aflate in miscare, cu exceptia cazurilor de suicid;

e)     incendii la vehiculele feroviare din compunerea trenurilor in circulatie.

In functie de consecinte, accidentele se clasifica in:

a)     accidente grave - sunt situatiile sau faptele de la alin.(1) lit.a) si b) care au avut ca urmare, dupa caz:

cel putin o persoana decedata;

vatamarea grava a unui numar de cel putin 5 persoane;

pagube importante produse vehiculelor feroviare, infrastructurii feroviare sau mediului, precum si orice alt accident similar cu un impact evident asupra reglementarii sigurantei feroviare sau asupra gestionarii acesteia.

b)     accidente - sunt situatiile sau faptele de la alin. (1) care nu se incadreaza la accidente grave. Sunt considerate accidente si situatiile sau faptele de la alin. (1) produse in activitatea de manevra feroviara, care au avut ca urmare decesul a cel putin unei persoane.

Clasificarea incidentelor, in functie de activitatea in care s-au produs:

1. Grupa A - incidente produse in circulatia trenurilor

expedieri sau plecari de trenuri cand calea este ocupata - tren contra tren sau tren dupa tren, fara respectarea prevederilor din reglementarile specifice;

primiri sau intrari de trenuri in statie pe linie ocupata sau inchisa cu atacarea macazului care da acces la linia ocupata sau inchisa, fara respectarea prevederilor din reglementarile specifice; primiri de trenuri cu marca de siguranta ocupata la intrare;

primirea simultana a trenurilor sau expedierea unui tren simultan cu primirea altui tren in acelasi sens de mers pe parcursuri incompatibile; primiri de trenuri cu marca de siguranta ocupata in capatul opus parcursului de primire, fara respectarea prevederilor din reglementarile specifice; expedieri sau plecari de trenuri cu marca de siguranta ocupata pe parcursul de iesire;

scapari de trenuri sau de vehicule feroviare din linie curenta sau din puncte de sectionare, care se angajeaza pe parcursul de primire sau expediere, pe linia curenta sau pe linia de evitare/scapare; scapari de trenuri sau de vehicule feroviare din puncte de sectionare cu depasirea marcii de siguranta;

expedieri sau plecari de trenuri:

a)     fara cale libera sau fara consimtamantul in blocul de linii al statiei vecine;

b)     fara ordinul operatorului de circulatie, pe sectiile cu "conducerea centralizata a circulatiei trenurilor";

c)     in alta directie de mers decat cea prevazuta, cu atacarea macazului care da acces la acea directie de mers;

d)     pe linie inchisa, fara respectarea prevederilor din reglementarile specifice;

plecarea trenurilor dintr-un punct de sectionare fara a avea dreptul de a ocupa linia curenta si fara respectarea prevederilor din reglementarile specifice;

depasirea de catre trenuri a semnalelor fixe sau mobile precum si a indicatoarelor care ordona "oprirea", fara respectarea prevederilor din reglementarile specifice, respectiv de catre trenuri de metrou cu instalatia ATP izolata;

depasirea de catre trenuri a marcii de siguranta in cazul semnalelor de iesire de grup, fara respectarea prevederilor din reglementarile specifice;

depasirea de catre trenuri a vitezelor maxime admise de linie, a vitezelor maxime stabilite pentru categoria de tren respectiva in livretele de mers sau prin ordin de circulatie, a treptelor restrictiilor de viteza;

lovirea lucrarilor de arta, constructiilor, instalatiilor sau altor vehicule feroviare, de catre transporturi cu gabarit depasit, de catre vagoane cu incarcatura deplasata sau cu partile mobile neasigurate sau neinchise, respectiv de catre piese sau subansambluri ale vehiculelor feroviare sau ale incarcaturii din acestea, in urma carora nu au fost inregistrate deraieri de vehicule feroviare;

efectuarea de comenzi eronate pentru circulatia trenurilor ca urmare a functionarii defectuoase, a neremedierii defectiunilor sau neverificarii instalatiilor de centralizare si telecomanda;

indrumarea trenurilor cu procentul de masa franata neasigurat in conformitate cu livretul de mers corespunzator categoriei trenului respectiv, precum si a trenurilor de lucru in activitatea de metrou, fara asigurarea procentului de masa franata pentru mentinerea pe loc sau cu conducta generala de aer intrerupta, indiferent daca procentul de masa franata este sau nu asigurat;

executarea eronata a parcursurilor de intrare, de iesire sau de trecere a trenurilor;

lovirea de catre trenuri a vehiculelor feroviare care se pot scoate de pe linie cu bratele, a materialelor, utilajelor, dispozitivelor, pieselor si instalatiilor aflate in gabaritul de libera trecere, in urma carora nu au avut loc deraieri de vehicule feroviare.

2. Grupa B - incidente produse in activitatea de manevra

iesirea convoiului de manevra, a locomotivei la manevra sau a altor vehicule feroviare, dincolo de limita statiei sau a postului de miscare in linie curenta, fara respectarea prevederilor din reglementarile specifice;

depasirea semnalelor fixe sau mobile care ordona "oprirea" sau "manevra interzisa", a indicatoarelor care interzic trecerea, sau a marcilor de siguranta, de catre convoaiele de manevra, locomotiva izolata sau alte vehicule feroviare la manevra, fara respectarea prevederilor din reglementarile specifice;

depasirea de catre convoaiele de manevra, locomotivele izolate sau alte vehicule feroviare la manevra, a vitezelor maxime admise de linie, a treptelor restrictiilor de viteza, a vitezelor maxime stabilite la manevra prin reglementari specifice, prin planul tehnic de exploatare al statiei sau prin ordinul de circulatie;

deraieri de vehicule feroviare;

tamponari sau acostari de vehicule feroviare care au ca urmare avarii la vehicule feroviare si/sau la incarcatura;

lovirea de catre convoaiele de manevra, locomotivele izolate sau alte vehicule feroviare la manevra, a vehiculelor feroviare care se pot scoate de pe linie cu bratele, a materialelor a utilajelor, dispozitivelor, pieselor si a instalatiilor aflate in gabaritul de libera trecere, in urma carora nu au fost inregistrate deraieri de vehicule feroviare;

stationarea vehiculelor feroviare peste marca de siguranta, dupa terminarea activitatilor de manevra, fara respectarea reglementarilor specifice;

lovirea lucrarilor de arta, constructiilor, instalatiilor sau altor vehicule feroviare, de catre transporturi cu gabarit depasit, de catre vagoane cu incarcatura deplasata sau cu partile mobile neasigurate sau neinchise, respectiv de catre piese sau subansambluri ale vehiculelor feroviare sau ale incarcaturii din acestea;

executarea eronata a parcursurilor de manevra ca urmare a manipularii necorespunzatoare a instalatiilor, respectiv a functionarii defectuoase, a neremedierii defectiunilor sau neverificarii instalatiilor de centralizare si telecomanda;

neretragerea si/sau neoprirea manevrei potrivit reglementarilor specifice si a prevederilor din planul tehnic de exploatare al statiei, in vederea primirii, expedierii sau trecerii trenurilor.

3. Grupa C - alte incidente produse in legatura cu siguranta feroviara

neexecutarea de catre personalul feroviar a atributiilor de serviciu stabilite in cadrul de reglementare specific si care ar putea conduce la producerea de accidente sau incidente clasificate potrivit prezentului regulament;

executarea serviciului de catre personalul cu responsabilitati in siguranta circulatiei feroviare aflat sub influenta consumului de bauturi alcoolice sau a substantelor halucinogene;

parasirea postului de catre personalul cu responsabilitati in siguranta circulatiei feroviare, fara respectarea reglementarilor specifice;

executarea serviciului de catre personalul cu responsabilitati in siguranta circulatiei feroviare fara a fi autorizat, potrivit reglementarilor specifice, in functie, pentru activitatea pe care o presteaza sau la instalatia pe care o deserveste, pe perioada incetarii temporare a valabilitatii autorizatiei, sau fara a detine aviz medical si/sau aviz psihologic, de aptitudine, in termen de valabilitate;

expedieri de trenuri fara ordin de circulatie atunci cand reglementarile specifice prevad obligativitatea emiterii acestuia;

efectuarea serviciului in legatura directa cu siguranta circulatiei, dupa depasirea duratei de lucru reglementata;

indrumarea trenurilor electrice de metrou fara respectarea prevederilor din reglementarile specifice referitoare la verificarea numarului de osii fara frana activa si/sau neinscrierea in fisa de bord a numarului de osii fara frana activa;

neintroducerea restrictiilor de viteza sau neinchiderea liniei in cazurile prevazute in reglementarile specifice, neacoperirea cu semnale mobile a portiunilor de linii inchise sau slabite;

nedarea dispozitiei pentru inchiderea barierei sau neinchiderea barierei de la trecerile la nivel in vederea trecerii trenurilor; neinchiderea barierei de la trecerile la nivel, respectiv neoprirea circulatiei rutiere la trecerile la nivel dotate cu indicatoare rutiere, in vederea trecerii convoaielor de manevra, a locomotivelor izolate sau a altor vehicule feroviare;

efectuarea de lucrari la linii sau la instalatii fara respectarea prevederilor din reglementarile specifice, referitoare la siguranta feroviara;

darea in exploatare a vehiculelor feroviare, a liniilor de cale ferata, cat si a instalatiilor fixe, in urma operatiunilor de intretinere si reparare, cu defecte sau lipsuri, care afecteaza siguranta feroviara;

caderea pieselor apartinand vehiculelor feroviare sau a incarcaturii din vagoane (partial sau total) si altele similare, din trenuri, care afecteaza siguranta feroviara;

indrumarea transporturilor cu gabarit depasit sau a vagoanelor incarcate fara respectarea reglementarilor specifice (sarcina pe osie depasita, incarcatura deplasata sau neasigurata si altele similare);

nerespectarea opririlor trenurilor de calatori si mixte stabilite in livretele de mers sau in mersul intocmit cu ocazia punerii in circulatie a trenurilor suplimentare; nerespectarea conditiilor inscrise in ordinul de circulatie, privind circulatia trenurilor si manevrarea vehiculelor feroviare;

manipularea neregulamentara a instalatiilor de centralizare, semnalizare si comanda care pot afecta siguranta feroviara;

defecte si deranjamente in activitatea de exploatare feroviara:

a)  ruperi de osii,

b)  ruperi de roti sau de bandaje,

c)  serpuirea liniilor de cale ferata,

d)  supraincalzirea cutiei de osie.

Nu se incadreaza ca accidente sau incidente situatiile si faptele care au condus la inchiderea circulatiei feroviare in mod accidental, din urmatoarele cauze:

a)     naturale, respectiv inundatii, alunecari de teren, inzapeziri, caderi de stanci, de copaci sau de alte obstacole neprevazute, cutremure, incendii de vegetatie;

b)     afectarea accidentala a gabaritului de libera trecere al caii de catre vehicule rutiere, utilaje si altele asemenea;

c)     defectarea vehiculelor feroviare din compunerea trenurilor aflate in circulatie sau la manevra;

d)     ruperea pantografului locomotivelor aflate in circulatie sau la manevra;

e)     ruperea trenului;

f)      scurgeri din continutul vagoanelor incarcate cu substante chimice care pot afecta mediul si sanatatea personalului.

C) DEZVOLTAREA SI IMBUNATATIREA SIGURANTEI FEROVIARE

Organizarea activitatii de dezvoltare si imbunatatire a sigurantei feroviare

Dezvoltarea si imbunatatirea sigurantei feroviare se realizeaza de catre personalul cu atributii de conducere, instruire si control din cadrul structurilor organizatorice ale operatorilor economici care desfasoara operatiuni de transport feroviar, cat si de catre personalul cu responsabilitati in siguranta circulatiei feroviare.

Acest personal este obligat sa cunoasca si sa aplice intocmai si la timp normele nationale de siguranta feroviara si sistemele de management al sigurantei, proprii operatorului economic angajator.

) Responsabilitatea exploatarii sigure a sistemului feroviar si a controlului riscurilor asociate cu acesta apartine operatorilor economici care desfasoara operatiuni de transport feroviar, care au obligatia sa puna in aplicare masurile necesare de control al riscurilor, daca este cazul in cooperare, sa aplice normele si standardele nationale de siguranta, precum si sa instituie sisteme de management al sigurantei. Fara sa aduca atingere raspunderii civile, in conformitate cu cerintele legale in vigoare, fiecare operator economic care desfasoara operatiuni de transport feroviar este responsabil de partea lui de sistem si de exploatarea in siguranta a acestuia, inclusiv de aprovizionarea cu materiale si contractarea de servicii, fata de utilizatori, clienti, lucratorii implicati si terti.

Prevederile alin. (1) nu aduc atingere raspunderii fiecarui producator, furnizor de intretinere, detinator de vehicule pentru operatiuni de transport pe calea ferata sau pe reteaua de transport cu metroul, prestator de servicii si fiecarei entitati achizitoare, legate de asigurarea faptului ca materialul rulant, instalatiile, accesoriile, echipamentele si serviciile furnizate de acestia respecta cerintele si conditiile de utilizare specificate, astfel incat pot fi puse in functiune in mod sigur de fiecare operator economic care desfasoara operatiuni de transport feroviar.

Prin management al sigurantei feroviare se intelege modul de organizare al activitatilor specifice astfel incat acestea sa se desfasoare in depline conditii de siguranta feroviara. In acest sens, operatorii economici care desfasoara operatiuni de transport feroviar pe calea ferata sau pe reteaua de transport cu metroul au, in principal, urmatoarele obligatii:

a)     sa organizeze desfasurarea operatiunilor de transport feroviar pe calea ferata sau pe reteaua de transport cu metroul pe baza normelor nationale de siguranta feroviara;

b)     sa organizeze si sa efectueze controlul activitatilor proprii privind siguranta feroviara, stabilind proceduri specifice;

c)     sa utilizeze in activitatile pe care le desfasoara in legatura cu operatiunile de transport feroviar pe calea ferata sau cu metroul, numai produse si/sau servicii feroviare critice, care respecta reglementarile specifice obligatorii cu privire la autorizarea, omologarea sau agrementarea tehnica de catre AFER;

d)     sa utilizeze in functiile cu responsabilitati in siguranta circulatiei feroviare pe calea ferata sau pe reteaua de transport cu metroul numai personal autorizat si/sau atestat, dupa caz, care corespunde din punct de vedere profesional si care detine aviz medical si aviz psihologic de aptitudine, in termenul de valabilitate;

e)     sa detina personal desemnat cu atributii in organizarea si conducerea activitatii de transport pe calea ferata sau pe reteaua de transport cu metroul si de siguranta feroviara, atestat de catre AFER, precum si o structura organizatorica cu atributii in coordonarea privind siguranta feroviara si sistemul de management al sigurantei feroviare, dupa caz;

f)      sa participe la operatiunile care se desfasoara pentru restabilirea circulatiei trenurilor in cazul accidentelor/incidentelor produse pe calea ferata sau pe reteaua de transport cu metroul, la solicitarea administratorului/gestionarului infrastructurii feroviare;

g)     sa stabileasca proceduri pentru asigurarea raportarii, investigarii si analizarii accidentelor si incidentelor produse pe calea ferata sau pe reteaua de transport cu metroul, precum si pentru luarea masurilor preventive necesare;

h)     sa ia toate masurile necesare pentru acoperirea raspunderii sale civile in caz de accidente si/sau incidente in timpul furnizarii serviciilor de transport pe calea ferata sau pe reteaua de transport cu metroul pe care le efectueaza.

In cazul in care se constata ca personalul cu responsabilitati in siguranta circulatiei pe calea ferata sau pe reteaua de transport cu metroul se face vinovat de producerea accidentelor sau incidentelor AFER poate suspenda sau retrage autorizatia/autorizatiile detinute de catre acest personal, potrivit reglementarilor specifice.

Organizarea activitatilor de instruire si control a personalului cu responsabilitati in siguranta circulatiei pe calea ferata sau pe reteaua de transport cu metroul se efectueaza de catre conducerea operatorilor economici care desfasoara operatiuni de transport feroviar.

Desfasurarea activitatilor de control se efectueaza cu personal stabilit de catre conducerea operatorilor economici care desfasoara operatiuni de transport pe calea ferata sau pe reteaua de transport cu metroul. In acest sens, fiecare operator economic care desfasoara astfel de operatiuni de transport trebuie sa intocmeasca proceduri specifice proprii in care sa se stabileasca modul de organizare, efectuare si finalizare a activitatii de control in legatura cu siguranta feroviara.

Activitatile de pregatire, perfectionare, verificare profesionala periodica si participare in comisiile de autorizare a personalului cu responsabilitati in siguranta circulatiei se asigura de catre personal de specialitate atestat de catre AFER.

D) Obligatiile si raspunderile personalului operatorilor economici care desfasoara operatiuni de transport pe calea ferata

Personalul cu responsabilitati in siguranta circulatiei feroviare pe calea ferata sau cu metroul, in timpul serviciului, are urmatoarele obligatii:

a)     sa isi exercite atributiile de serviciu, cu respectarea prevederilor din reglementarile specifice;

b)     sa ia masuri potrivit competentelor pe care le are, ori de cate ori constata o incalcare a prevederilor din reglementarile specifice referitoare la siguranta feroviara, pentru a asigura respectarea acestora;

c)     sa sesizeze verbal si in scris prin raport de eveniment, adresat conducatorului subunitatii din care face parte, orice neregula observata in legatura cu siguranta pe calea ferata sau pe reteaua de transport cu metroul, indiferent de domeniul de activitate feroviar in care s-a produs. Modelul raportului de eveniment este prevazut in anexa nr. 1;

d)     in cazul in care neregula sesizata pune in pericol iminent siguranta pe calea ferata sau pe reteaua de transport cu metroul, trebuie sa ia personal masuri de indata de prevenire a situatiei de pericol si sa o avizeze pe orice cale conducerii subunitatii celei mai apropiate.

Pentru dezvoltarea si imbunatatirea sigurantei pe calea ferata sau pe reteaua de transport cu metroul, personalul de conducere, instruire si control al operatorilor economici care desfasoara operatiuni de transport feroviar are urmatoarele obligatii, care vor fi cuprinse in fisele posturilor corespunzator functiei executate, dupa cum urmeaza:

a)     sa asigure toate conditiile necesare pentru ca activitatea personalului cu responsabilitati in siguranta pe calea ferata sau pe reteaua de transport cu metroul sa se desfasoare potrivit reglementarilor specifice;

b)     sa utilizeze in functiile cu responsabilitati in siguranta pe calea ferata sau pe reteaua de transport cu metroul numai personal care corespunde din punct de vedere profesional si pentru care exista avize medicale si avize psihologice, de aptitudine, aflate in termen de valabilitate;

c)     sa organizeze si sa asigure verificarea starii personalului cu responsabilitati in siguranta la calea ferata sau pe reteaua de transport cu metroul la intrarea si in timpul serviciului;

d)     sa stabileasca atributiile, sarcinile si raspunderile personalului cu responsabilitati in siguranta circulatiei;

e)     sa se convinga ca atributiile, sarcinile si raspunderile personalului, privind siguranta feroviara sunt insusite si se executa intocmai;

f)      sa asigure conditiile necesare pentru insusirea integrala si la timp, de catre personalul cu responsabilitati in siguranta feroviara, a prevederilor din reglementarile specifice;

g)     sa organizeze, sa asigure si sa verifice, dupa caz, efectuarea activitatii de control in legatura cu siguranta feroviara, desfasurata de personalul cu astfel de responsabilitati;

h)     sa execute activitatea de control potrivit programului aprobat potrivit procedurilor specifice proprii;

i)      sa analizeze periodic eficienta activitatii de control si sa prelucreze abaterile privind siguranta la calea ferata sau pe reteaua de transport cu metroul, potrivit procedurilor specifice proprii;

j)      sa organizeze periodic analize de siguranta circulatiei la calea ferata sau pe reteaua de transport cu metroul, potrivit propriilor proceduri specifice;

k)     sa analizeze neregulile sesizate prin rapoartele de eveniment si sa ia masuri urgente de inlaturare a cauzelor care au condus la producerea acestora. In cazul in care continutul raportului de eveniment priveste alte structuri organizatorice cu specific feroviar, va inainta raportul de eveniment acestora, care au obligatia de a raspunde in termen de cel mult 30 zile de la data primirii raportului de eveniment;

l)      sa organizeze activitatea de evidenta a rapoartelor de eveniment;

m)   sa asigure investigarea incidentelor potrivit competentelor stabilite in prezentul regulament, in vederea stabilirii de masuri corective necesare pentru prevenirea unor incidente similare;

n)     sa aplice masurile stabilite in dosarele de cercetare disciplinara a personalului propriu a carui vinovatie in producerea accidentelor si incidentelor a fost constatata potrivit legislatiei in vigoare;

o)     sa sanctioneze, potrivit dispozitiilor legale, abaterile privind siguranta la calea ferata sau pe reteaua de transport cu metroul, sesizate sau constatate in activitatea personalului propriu;

Analizele de siguranta circulatiei reprezinta o componenta a sistemului de management al sigurantei pentru calea ferata sau pentru reteaua de transport cu metroul, in cadrul carora se prelucreaza, prin materiale educative, accidentele si incidentele, precum si abaterile produse in activitatea de transport feroviar in legatura cu siguranta circulatiei feroviare si modul de aplicare a masurilor stabilite in urma actiunilor de control care au vizat activitatea proprie.

E) Avizarea accidentelor si incidentelor produse pe infrastructura feroviara publica si privata specifica transportului pe calea ferata

Personalul operatorilor economici care desfasoara operatiuni de transport pe calea ferata, care a luat la cunostinta despre producerea unui accident sau a unui incident produs in incinta unei subunitati, este obligat sa anunte de indata conducerea acelei subunitati sau a punctului de lucru. Conducatorul acestei subunitati sau a punctului de lucru este obligat, in acest caz, sa anunte de indata pe seful statiei, sau pe inlocuitorul acestuia, din cadrul structurilor organizatorice ale administratorului/gestionarului infrastructurii feroviare, care deserveste subunitatea respectiva.

(2) Personalul operatorilor economici care desfasoara operatiuni de transport pe calea ferata, care a luat la cunostinta despre producerea unui accident sau incident in linie curenta, este obligat sa sesizeze de indata prin raport de eveniment pe seful statiei celei mai apropiate sau pe inlocuitorul acestuia.

(3) Pe sectiile cu conducere centralizata a circulatiei trenurilor, precum si in cazul sectiilor de circulatie cu conducere in sistem dispecer, personalul care a luat la cunostinta despre producerea unui accident/incident este obligat sa ia masuri de indata de instiintare a conducatorului turei de serviciu de la regulatorul de circulatie. Acesta indruma la fata locului pe seful celei mai apropiate statii sau pe inlocuitorul acestuia.

(4) Avizarea de indata a producerii unui accident/incident pe infrastructura feroviara publica si privata specifica transportului pe calea ferata si pe reteaua feroviara cu metroul constituie atributie de serviciu pentru personalul operatorilor economici care desfasoara operatiuni de transport pe calea ferata, care a luat la cunostinta despre producerea acestuia.

Avizarea accidentelor/incidentelor produse pe calea ferata, in toate cazurile, se face de catre seful statiei sau inlocuitorul acestuia, din cadrul structurilor organizatorice ale administratorului/gestionarului infrastructurii feroviare, catre operatorul de serviciu de la regulatorul de circulatie pe raza caruia s-a produs accidentul/incidentul din cadrul Sucursalei Regionale CF a Companiei Nationale de Cai Ferate "CFR" - SA, denumita in continuare CNCF "CFR" SA si se realizeaza in doua etape:

a)     instiintarea verbala, cuprinzand primele informatii, de indata ce acesta a luat la cunostinta despre producerea accidentului/incidentului;

b)     avizarea propriu-zisa, transmisa prin telefonograma, in cel mai scurt timp posibil.

In cazul accidentelor/incidentelor produse pe infrastructura feroviara publica, seful statiei sau inlocuitorul acestuia, din cadrul structurilor organizatorice ale administratorului/gestionarului infrastructurii feroviare dupa transmiterea instiintarii verbale, convoaca pe toti sefii subunitatilor locale cu specific feroviar implicati, care se vor deplasa de indata la locul producerii acestora, unde sunt obligati:

a)     sa constate proportia si urmarile accidentului/incidentului, daca sunt persoane decedate sau vatamate, si sa solicite de urgenta prezenta organelor specializate din cadrul autoritatilor publice: Inpectoratul pentru Situatii de Urgenta, Parchet, reprezentantii autoritatilor de stat din domeniile administratiei si internelor, sanatatii, muncii, familiei si protectiei sociale, garzii nationale de mediu, dupa caz, potrivit reglementarilor in vigoare;

b)     sa ia masuri pana la sosirea comisiei de investigare, pentru impiedicarea extinderii distrugerilor si pagubelor, precum si pentru paza locului in vederea pastrarii intacte a indiciilor, a probelor si a urmelor care pot conduce la stabilirea cauzelor producerii accidentului/incidentului.

(2) Seful statiei sau inlocuitorul acestuia, ajuns la locul producerii accidentului/incidentului, are obligatia sa intocmeasca si sa transmita de indata in scris avizarea accidentului/incidentului operatorului de serviciu de la regulatorul de circulatie al Sucursalei Regionale CF.

(3) In cazurile prevazute de lege seful statiei sau inlocuitorul acestuia va aviza cele produse si la serviciul apelului de urgenta 112.

In cazul producerii de accidente/incidente in statii sau in puncte de sectionare afiliate neprevazute cu sef de statie, sau cand seful statiei sau inlocuitorul acestuia, din cadrul structurilor organizatorice ale administratorului/gestionarului infrastructurii feroviare, nu se poate prezenta in timp util la locul accidentului/incidentului, obligatiile sefului statiei revin impiegatului de miscare de serviciu.

(2) Atunci cand accidentul/incidentul s-a produs in linie curenta, pe sectii cu conducere centralizata a circulatiei trenurilor sau pe sectii de circulatie cu conducere in sistem dispecer, pentru obligatiile prevazute la art. 24 alin. (1) si. (2) conducatorul turei de serviciu de la regulatorul de circulatie va stabili si nominaliza prin dispozitie scrisa seful statiei care se va deplasa la locul producerii accidentului/incidentului.

In cazul in care accidentul/incidentul s-a produs pe infrastructura feroviara privata, atributiile stabilite la art. 24 revin responsabilului cu siguranta circulatiei sau sefului de statie al operatorului economic care gestioneaza infrastructura respectiva. Si in acest caz avizarea accidentului/incidentului se face de catre seful statiei sau inlocuitorul sau din cadrul structurilor organizatorice ale administratorului/gestionarului infrastructurii feroviare publice care deserveste subunitatea respectiva, in baza instiintarii verbale si a avizarii scrise transmise de catre responsabilul cu siguranta circulatiei feroviare, respectiv de catre seful de statie al operatorului economic.

(2) In cazul in care un operator economic are infrastructura feroviara deservita de mai multe statii, conducerea structurii teritoriale a administratorului/gestionarului infrastructurii feroviare stabilesc statia care va aviza accidentele/incidentele produse pe infrastructura feroviara a operatorului economic respectiv.

Avizarea accidentelor si a incidentelor are prioritate fata de orice alta comunicare.

Cand comunicatiile telefonice CFR sunt intrerupte, seful statiei sau inlocuitorul acestuia solicita prin orice mijloace - radiotelefon, telefon mobil, curier ­­- celei mai apropiate statii cu posibilitati de comunicare, sa transmita telefonograma de avizare a accidentului/incidentului.

Telefonograma de avizare a accidentului/incidentului cuprinde:

a)     data, ora si locul unde s-a produs accidentul/incidentul;

b)     descrierea si urmarile acestuia;

c)     mijloacele de interventie necesare pentru inlaturarea urmarilor si restabilirea circulatiei feroviare, potrivit reglementarilor specifice;

d)     autoritatile publice care nu au putut fi avizate de seful statiei sau inlocuitorul acestuia.

Dupa primirea avizarii, pentru fiecare etapa in parte, operatorul de serviciu de la regulatorul de circulatie aduce de indata la cunostinta conducatorului turei de serviciu de la regulatorul de circulatie, continutul avizarilor respective;

Conducatorul turei de serviciu de la regulatorul de circulatie avizeaza de indata, pentru fiecare etapa in parte, pe:

a)     conducatorul turei de serviciu de la regulatorul de circulatie regional din cadrul Sucursalei Regionale CF;

b)     dispecerul energetic feroviar, cand s-au produs avarii la linia de contact sau atunci cand se impune intreruperea alimentarii cu energie electrica a liniei de contact;

c)     autoritatile publice care nu au putut fi avizate de seful statiei sau inlocuitorul acestuia.

Conducatorul turei de serviciu de la regulatorul de circulatie regional avizeaza de indata, pentru fiecare etapa in parte, pe:

a)     revizorul de serviciu de la revizoratul regional de siguranta circulatiei din cadrul Sucursalei Regionale CF;

b)     conducatorul turei de serviciu de la regulatorul de circulatie central din cadrul CNCF "CFR" SA.

SEMNALIZARI SPECIFICE ACTIVITATII FEROVIARE

Conceptul de semnal la CFR

Prin semnal se intelege instalatia sau mijlocul prevazut in instalatia de semnalizare cu ajutorul caruia se transmit sau se primesc ordine si indicatii de catre personalul de cale ferata. Ordinele si indicatiile date de semnale trebuie indeplinite imediat si neconditionat.

Semnale fixe utilizate pe raza districtului

Semnale de: - intrare,

iesire

trecere

prevestitoare

repetitoare

manevra.

Aspect, amplasare, indicatii, semnificatia acestora, exploatare in caz de deranjament

Semnalul de intrare de tip BBA se amplaseaza la cel putin 200 m de virful macazului atacat pe la varf sau de marca de siguranta cand macazul este atacat pe la calcai.

Indicatii:

- rosu - opreste fara a depasi semnalul;

- verde - liber cu viteza stabilita, semnalul urmator este pe liber cu viteza stabilita;

- galben - liber cu viteza stabilita, atentie semnalul urmator ordona oprirea;

- galben c1ipitor - liber cu viteza stabilita, semnalul urmator este pe liber cu viteza redusa;

- verde-galben - liber cu viteza redusa, semnalul urmator liber cu viteza stabilita sau redusa;

- galben-galben - liber cu viteza redusa, atentie semnalul urmator ordona oprirea.

La defectarea semnalului luminos de intrare, permiterea intrarii trenului in statie se face pe baza indicatiei de chemare. In cazul defectarii si a semnalului de chemare, primirea trenului se face cu ordin de circulatie ca si in cazu1 semaforului de intrare.

Semnalele luminoase de trecere, aspect CA

Amplasare: minim 1200 m la limitele sectoareleor de bloc.

Indicatii:

- rosu - opreste fara a depasi semnalul, primul sector de bloc din fata este ocupat;

- galben - liber cu viteza stabilita, atentie semnalul urmator ordona oprirea, primul sector de bloc liber, al doilea ocupat;

- verde - liber eu viteza stabilita, semnalul urmator este pe liber cu viteza stabilita cel putin primele doua sectoare din fata sunt libere;

- galben c1ipitor la semnalul prevestitor - liber cu viteza stabilita, semnalul urmator este pe liber cu viteza redusa,

Deranjament: la bec ars, semnalizarea este afisata pe aparatul de comanda din statia care controleaza instalatia, IDM anutand organul SCB pentru remediere.

Semnale de iesire, aspect CBA sau BBA

Amplasare: semnalele de iesire se amplaseaza pentru fiecare linie de expediere inaintea marcii de siguranti, ele pot fi retrase catre axa statiei fata de marca de siguranta pe care o acopera in sensul de mers pe o distanta de cel putin 100 m pentru linie directa, respectiv 50 m pentru linie abatuta (drum de alunecare).

Indicafii: - sunt aceleasi ca si la semnalul de intrare.

La defectarea unuia sau mai multor semnale luminoasae de iesire, circulatia trenurilor se face pe baza de cale libera cu ordin de circulatie si viteza de cel mult 20 km/h peste schimbatoarele de cale la iesire.

Semnalul de manevra - tip B

Semnalele de manevra, intre ele cat si fata de semnalele pentru circulatia trenurilor se pot amplasa la distante mai mici de 300 m.

Indicatii:

- albastru - opreste fara a depasi semnalul;

- alb lunar - manevra permisa dincolo de semnal.

La defectarea semnalului de manevra, se va aviza mecanicul de locomotiva prin ordin de circulatie iar miscarile de manevra se vor efectua in baza semnalelor date de agenti.

Indicatoare de cale si semnalizare utilizate pe raza districtului

Pe raza districtului SCB Golesti intalnim: indicator de directie, indicatorul numarul liniei, balize avertizoare, indicatoare pentru pozitia macazurilor, marca de siguranta, indicatorul de viteza, indicatorul de fluier si indicatorul kilometric si hectometric.

Aspect, amplasare, indicatii, semnificatia acestora, exploatare in caz de deranjament

Indicatorul de directie este un panou dreptunghiular, care indica prin litere iluminate alb, directia de mers a trenului. Indicatorul de directie se monteaza sub unitatile luminoase ale semnalelor de circulatie de la liniile de la care se pot executa parcursuri in mai multe directii de mers. Litera care indica directia de mers va fi afisata la indicator in acelasi timp cu indicatiile permisive de circulatie ale semnalului luminos respectiv.

Indicatorul 'numarul liniei" serveste pentru recunoasterea de catre personalul de locomotiva si tren a numarului liniei pe care este garat trenul. Indicatorul 'numarul liniei' este o placa dreptunghiulara alba pe care este inscris cu cifre negre numarul liniei, placa montata pe stalp.

Balizele avertizoare se instaleaza:

a. inaintea semnalelor prevestitoare;

b. inaintea haltelor comerciale si a punctelor de oprire in linie curenta;

c. inaintea paletei galbene de la restrictiile de viteza;

d. inaintea semnalelor de avarie de la trecerile la nivel pe distante intre statii neinzestrate cu bloc de linie automat.

Indicatoarele pentru pozitia macazurilor pot fi felinare sau tablite indicatoare. Macazurile, sabotii de deraiere si opritorii ficsi trebuie sa fie prevazuti cu indicatoare; exceptie fac macazurile si sabotii centralizati din statiile centralizate electrodinamic si electronic, cu parcursuri de manevra centralizate la care nu se monteaza nici un fel de indicator de macaz sau de sabot.

Marca de siguranta limiteaza zona pana unde pot stationa vehiculele feroviare pe o linie, fara a le pune in pericol pe cele care circula pe linia vecina. Marca de siguranta este un bloc de beton sau un cupon de sina care este vopsit in alb, cu capetele negre.

Indicatorul permanent de viteza indica portiunile de linie pe care vitezele de circulatie sunt limitate permanent din cauza constructiei caii, curbelor sau pantelor etc.

Indicatorul de fluier serveste pentru a atrage atentia mecanicului ca va circula peste o trecere la nivel, un pod mai lung de 30m sau va intra in tunel.

Indicatorul kilometric si indicatorul hectometric indica distanta in km sau in hm in sensul de la Bucuresti.

Semnalizarea vehiculelor cu si fara motor care se pot scoate de pe linie cu bratele

Noaptea, sau in conditii de vizibilitate redusa, vehiculele cu sau fara motor, care se pot scoate de pe linie cu bratele, se semnalizeaza cu lumina rosie atat inainte cat si inapoi, in toate cazurile.

In afara de aceasta semnalizare, vehiculele fara motor, care se pot scoate de pe linie cu bratele - vagonete de cale, carucioare de masurat calea, carucioare-defectoscop, drezine de mana etc. - daca nu circula la "cale libera", trebuie sa fie acoperite, dupa cum urmeaza:

a. vehiculele incarcate precum si monoraiurile care transporta sine de cale ferata sau materiale grele trebuie sa fie acoperite in ambele sensuri, la o distanta de minim 1000 m, atat ziua cat si noaptea, prin agenti de semnalizare inzestrati cu: radiotelefon, ceas, extras din mersul trenurilor, stegulet, fluier iar pe timp de noapte si in conditii de vizibilitate redusa in loc de stegulet se va folosi lanterna;

b. vehiculele goale, trebuie sa fie acoperite in ambele sensuri, prin agenti de semnalizare numai daca trec peste poduri mai lungi de 30 m, prin tuneluri sau daca vizibilitatea este sub 1000 m

CIRCULATIA TRENURILOR SI MANEVRA VEHICULELOR FEROVIARE

Gabaritul de libera trecere

o Definitie

Gabaritul de libera trecere este conturul geometric transversal limita, in plan vertical, perpendicular pe axa longitudinala a caii, in interiorul caruia, in afara de materialul rulant, nu se admite sa patrunda nici o parte a constructiilor, cum sunt: poduri, tuneluri, pasaje superioare, pasarele si alte constructii tehnologice sau instalatii fixe - semnale, coloane si altele - si nici materiale sau obiecte depozitate de-a lungul liniei curente sau in statii.

Gabaritul de libera trecere asigura circulatia trenurilor si manevra vehiculelor feroviare in deplina siguranta fara limitarea vitezei sau alte restrictii.

o  Descarcarea si depozitarea materialelor si marfurilor de langa linie

Marfurile se aseaza si se asigura in asa fel incat sa fie respectat gabaritul de libera trecere, sa nu se impiedice activitatea, vizibilitatea semnalelor, buna functionare a aparatelor de cale si a semnalelor.

o  Responsabilitatile pentru asigurarea si verificarea gabaritului de libera trecere

Responsabili pentru verificarea si asigurarea gabaritului de libera trecere sunt:

- in linie curenta - seful districtului linii sau inlocuitorul acestuia si responsabilsul pentru siguranta circulatiei al operatorului economic care efectueaza lucra la infrastructura feroviara;

- pe liniile statiei, altele decat cele de incarcare-descarcare - personalul care efecueraza manevra;

- pe liniile de incarcare-descarcare - personalul operatorului economic, iar personalul care efectueaza manevra este obligat sa verifice asigurarea gabaritului de libera trecere.

Desigilarea si sigilarea instalatiilor CT

Instalatiile SCB care realizeaza dependente functionale de siguranta circulatiei trebuie sa fie inchise si sigilate. Ruperea sigiliilor de la instalatiile SCB se poate face dupa caz, de catre:

a) personalul care asigura intretinerea si repararea instalatiilor;

b) personalul care manipuleaza instalatiile - numai in cazurile si pentru sigiliile prevazute in instructiunile de manipulare a instalatiei.

Personalul prevazut la litera a are obligatia ca inainte de ruperea sigiliilor sa inregistreze aceasta operatie in RRLISC.

Desigilarea instalatiilor de catre personalul care le manipuleaza se poate face in urmatoarele situatii:

a) in caz de nefunctionare a instalatiilor SCB, anumite sigilii prevazute in instructiunile de manipulare a instalatiei respective pot fi rupte de catre IDM dispozitor sau de catre agentul care manipuleaza aceste instalatii din ordinul scris al IDM dispozitor, numai dupa consemnarea in RRLISC. Ruperea sigiliilor se avizeaza imediat personalului care asigura intretinerea si repararea instalatiilor;

b) din dispozitia scrisa, transmisa cu numar si ora de catre dispecerul energetic feroviar, pentru deschiderea sau inchiderea separatoarelor liniei de contact;

c) in cazul in care personalul de intretinere a instalatiilor solicita in scris acest lucru.

Dupa desigilarea si manipularea instalatiei conform instructiunilor de manipulare se procedeaza astfel:

a) in cazul in care se constata ca instalatia functioneaza corespunzator, aceasta se sigileaza cu sigiliile statiei si se avizeaza personalul de intretinere a instalatiilor. Sigilarea trebuie consemnata imediat in RRLISC;

b) in cazul in care se constata ca instalatia nu functioneaza corespunzator si deranjamentul persista, IDM avizeaza imediat pe seful statiei si pe operatorul de circulatie, dupa care executa serviciul conform situatiei create, cu respectarea prevederilor din reglementarile specifice, din instructiunile de manipulare a instalatiilor si din PTE.

Pentru integritatea sigiliilor prevazute in instructiunile de manipulare a instalatiei respective raspunde personalul de serviciu care utilizeaza aceste instalatii.

Circulatia vehiculelor cu si fara motor care se pot scoate de pe linie cu bratele

Aceastea se poate face pe baza de cale libera, oprirea lor fiind obligatorie in fiecare statie. Se face dupa caz cu incuviintarea scrisa data conducatorului vehiculului de catre IDM dispozitor prin ordin de circulatie si program de mers stabilit decadic.

MASURI DE SIGURANTA LA REPUNEREA IN FUNCTIUNE A INSTALATIILOR CT

Probe de buna functionare, siguranta si concordanta care se efectueaza inainte de repunerea in functiune a semafoarelor

- se verifica indeplinirea conditiilor de siguranta;

- in cazul ruperii transmisiei semnalele sa treaca automat pe oprire;

- daca la sfirsitul cursei de ridicare ochelarii iau pozitia paletei;

- se verifica vizibilitatea semnalelor;

Probe de buna functionare, siguranta si concordanta care se efectueaza inainte de repunerea in functiune a incuietorilor pentru controlul pozitiei macazurilor

se verifica indeplinirea conditiilor de siguranta;

se verifica daca cheia are inscriptiile clare;

se verifica ciocul incuietori;

se verifica corpu incuietorii si buloanele de prindere;

se verifica incuietoarea, ea trebuind sa nu poata fi incuiata, sau descuiata decit cu cheia care ii este destinata.

Probe de buna functionare, siguranta si concordanta care se efectueaza inainte de repunerea in functiune a barierelor mecanice centralizate

Nu este cazul.

Probe de buna functionare, siguranta si concordanta care se efectueaza inainte de repunerea in functiune a tablourilor mecanice

Nu este cazul

Probe de buna functionare, siguranta si concordanta care se efectueaza inainte de repunerea in functiune a aparatului de comanda SBW

se verifica functionarea aparatului prin executarea de comenzi prin sondaj;

se verifica fixarea cheilor, butoanele si indicatoarele de pe aparatul de comanda.

Probe de buna functionare, siguranta si concordanta care se efectueaza inainte de repunerea in functiune a aparatului de manevra SBW

- se verifica functionarea aparatului prin executarea de comenzi prin sondaj;

- se verifica parghiile macazurilor, facandu-se probe de manevrare.

Probe de buna functionare, siguranta si concordanta care se efectueaza inainte de repunerea in functiune a dispozitivului de sina izolata

Nu este cazul.

Probe de buna functionare, siguranta si concordanta care se efectueaza inainte de repunerea in functiune a macazurilor CEM

macazurile sa asigure in pozitii extreme o fixare si o lipire a acului de contraac, iar acul lipit sa nu preseze pe contraac;

se verifica bratul cotit, suportul lui, arcul dispozitivului cu cirlige si placile de prindere.

Probe de buna functionare, siguranta si concordanta care se efectueaza inainte de repunerea in functiune a aparatului de comanda CEM

se verifica functionarea aparatului prin executarea de comenzi prin sondaj;

se verifica fixarea cheilor, butoanele si indicatoarele de pe aparatul de comanda;

se verifica tensiunile de alimentare care ajung la barele aparatului de comanda.

Probe de buna functionare, siguranta si concordanta care se efectueaza inainte de repunerea in functiune a aparatului de manevra CEM

- se verifica functionarea aparatului prin executarea de comenzi prin sondaj;

- se verifica parghiile macazurilor, facandu-se probe de manevrare.

Probe de buna functionare, siguranta si concordanta care se efectueaza inainte de repunerea in functiune a CDC

Probe de buna functionare:

- masuratori referitoare la amplasarea joantelor izolate se separatie sau de schimbare a polaritatii;

- masurarea rezistentei minime de balast in exploatare;

- masurarea rezistentei de izolatie a joantelor izolante;

- masurarea rezistentei de izolatie fata de masa a cablurilor de alimentare;

Masuri de siguranta impuse:

- masurarea tensiunilor sau curentiilor la releul de cale in cazul probei cu suntul;

- semnalizarile de buna functionare la aparatul de comanda a starii de liber sau ocupat a sectiunilor izolate din statie;

- suntarea circuitelor de cale prin aplicarea suntului in locurile prevazute;

Probe de concordanta: - personalul SCB de pe teren solicita IDM informatii despre semnalizarea la aparatul de comanda privind functionarea circuitelor de cale din zona respectiva;

- personalul SCB va proceda la suntarea circuitului de cale respectiv apoi va solicita IDM informatii.

Probe de buna functionare, siguranta si concordanta care se efectueaza inainte de repunerea in functiune a EMM

Probe de buna functionare:

- verificarea functionarii corecte a electromecanismului de macaz, cu manevrarea pe ambele pozitii;

- verificarea bunei lipiri a acelor fata de contraace, pe ambele pozitii;

- verificarea functionarii corecte a electromecanismului de macaz pe frictiune;

- deschiderea cutie electromecanismului sa nu se poata face decat cu cheia destinata acestui scop.

Probe de siguranta:

- verificarea nelipiri acului de contraac cu formarea intre ele a unui spatiu de 4 mm sau mai mare, in dreptul barelor de manevrare;

- verificarea pierderii controlului electric al macazului, cand se deconecteaza redresorul DR-1000, pentru ambele pozitii ale macazului;

- verificarea starii armaturilor neutrale ale releelor KM, KMM, KMP;

Probe de concordanta:

Electromecanicul SCB de pe teren solicita IDM informatii despre semnalizarea pe aparatul de comanda privind starea macazului respectiv. Daca situatia de pe teren este conformata mentionand catre ce da acces macazul electromecanicul solicita manevrarea macazului pe pozitia cealalta. IDM transmite electromecanicului SCB de pe teren starea macazului respectiv pentru aceasta pozitie mentionand controlul electric.

Probe de buna functionare, siguranta si concordanta care se efectueaza inainte de repunerea in functiune a semnalelor luminoase

Probe de buna functionare:

- vizibilitatea indicatiilor semnalului;

- semnalizarea la aparatul de comanda a arderii focului rosu si albastru.

Probe de siguranta:

- anularea comenzii la scoaterea becului de semnal;

- anularea comenzii la intreruperea unui fir in primarul transformatorului;

- imposibilitatrea efectuarii parcursurilor cu semnalul luminos de intrare in cazul arderii becului de la focul rosu al acestuia.

Probe de concordanta:

- IDM va efectua o comanda posibila cu acel semnal informand electromecanicul de pe teren despre ce parcurs este vorba si care sunt semnalizarile aferente la aparatul de comanda. In cazul in care indicatia semnaluluii de pe teren este corespunzatoare parcursului comandat, electromecanicul va solicita IDM efectuarea unei alte comenzi permisibile posibile cu semnalul respectiv, procedura repetandu-se identi pana la epuizarea tuturor indicatiilor.

Probe de buna functionare, siguranta si concordanta care se efectueaza inainte de repunerea in functiune a aparatelor de comanda CED

Probe de buna functionare:

- verificare executarii corecte a parcursurilor;

- verificarea semnalizarilor optice si acustice;

- verificarea configuratiei aparatului de comanda CED,

- verificarea inscriptiilor de pe aparatul de comanda,

- verificarea tuturor sigiliilor de control CT ale aparatului de comanda.

Probe de siguranta:

- verificarea realizarii zavorarilor si dependintelor stabilite pentru tipul respectiv de instalatie.

Probe de buna functionare, siguranta si concordanta care se efectueaza inainte de repunerea in functiune a BLA, BLAS, BLSAR

Instalatiile BLA sunt alcatuite din semnale si circuite de cale, probele de buna functionare, siguranta ti concordanta efectuate la semnalele luminoase si la circuitele de cale sunt valabile si pentru instalatia BLA.

Probe de buna functionare, siguranta si concordanta care se efectueaza inainte de repunerea in functiune a SAT, BAT

Nu este cazul.

Probe de buna functionare, siguranta si concordanta care se efectueaza inainte de repunerea in functiune a inductorilor de cale

Probe de buna functionare:

- se verifica daca instalatia de autostop este activa sau pasiva, in functie de indicatile date de semnalul aferent;

- se verifica functionarea instalatiei de autostop la bec ars, cablu intrerupt si in cazul cand semnalul este stins.

Probe de buna functionare, siguranta si concordanta care se efectueaza inainte de repunerea in functiune a franelor de cale

- se executa probe de functionare de la aparatul de comanda;

- verificarea vizuala a cilindrilor de franare, in ceea ce priveste etanseitatea si efectuarea cursei complete, precum si starea conductelor de legatura, robinetilor si supapelor de esapare;

- verificarea distantei dintre sinele de franare la cotele prevazute in documentatie in pozitia de franare si de repaus a franei de cale;

- verificarea prinderii sinelor de rulare.

- verificarea inaltarii fata de ciuperca sinei;

- verificarea si masurarea cu ajutorul manometrului a presiunii agentului comprimat cu care se actioneaza frana de cale;

- verificarea si reglarea cursei cilindrului-motor;

- verificarea si reglarea pe orizontala a pedalelor intre ghidajele interior si exterior cu ungerea acestora;

- verificarea gabaritului locasului de rulare cu frana deschisa si inchisa.

Modul de conlucrare cu alt personal feroviar - trafic, linii, IFTE, TTR

Conform Instructiei 351, Instructiei nr. 305, Instructiei 307, Instructiei 314, de doua ori pe an, primavara si toamna se executa revizia bianuala a electromecanismelor de macaz si sabot. Reviziile se executa in comun L+CT.

Conform prevederilor Instructiei 351 pentru intretinerea tehnica si repararea instalatiilor SCB precum si indrumatorului pentru intocmirea planului tehnic de exploatare, in cazul cand organul de centralizare si telecomanda datorita unor lucrari, trebuie sa scoata din functie instalatiile de siguranta circulatiei care necesita modificari in planul tehnic de exploatare a staliei sau cand urmeaza sa se lucreze in alt mod decat cel prevazut in instructia de manipulare a instalaliei, se intocmesc prescriptii de catre regionala de cai ferate privind conditiile in care se va executa circulalia trenurilor si manevrarea vagoanelor.

Prezentele prescriptii constituie anexa la Planul Tehnic de Exploatare al statiei.