Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » turism
Analiza turismului international in spatiul european

Analiza turismului international in spatiul european



Analiza turismului international in spatiul european

1.      Introducere

Turismul, ca activitate umana, este de neconceput fara prezenta factorului antropic.Omul devine astfel elementul ei motrice, realizand, prin sine si pentru sine, intreaga suita de elemente componente ale fenomenului turistic. In consecinta, locul sau trebuie cautat, inainte de orice, in sfera geografiei umane.

Pe de alta parte, desfasurarea fenomenului turistic are, pe langa finalitatea ei psihologica si fiziologica (recreerea si recuperarea fizica) si o importanta consecinta de ordin economic. Prin consumul produsului turistic, indiferent daca este vorba de atractii ale fondului turistic sau elemente ale infrastructurii adiacente, se realizeaza venituri importante. De altfel, exista tendinta de a se aprecia valoarea (eficienta) actului turistic nu atat prin efectele sale beneficatoare asupra fiintei umane (e drept, greu de estimat), cat mai ales cuantumul beneficiilor aduse de desfasurarea acestuia. Ca urmare, turismul devine o ramura economica de prim rang „o industrie fara fum”.


Definitia data de Organizatia Mondiala a Turismului[1] (O.M.T.), in privinta notiunii de turism este urmatoarea: „Activitatile desfasurate de persoane, pe durata calatoriilor si sejururilor, in locuri situate in afara resedintei obisnuite, pentru o perioada consecutiva ce nu depaseste un an (12 luni), cu scop de loisir*, pentru afaceri sau alte motive”.

Turismul reprezinta o componenta a calatoriei, intelegand, prin calatorie, in sens larg, deplasarea dintr-o localitate in alta. Turismul inseamna activitatea de a calatori in afara mediului obisnuit al unei persoane, in orice scop (cu cateva exceptii, in primul rand cand persoana respectiva urmeaza sa desfasoare in locul in care calatoreste, o activitate remunerata sau se afla in situatii precum efectuarea de tratamente clinice, arest, inchisoare s.a.).

In functie de o tara data, conform definitiilor EUROSTAT[2], se pot distinge trei forme elementare ale turismului:

1) Turismul intern, cuprinzand activitatile rezidentilor unei tari care calatoresc doar in interiorul acelei tari, dar in afara resedintei lor obisnuite.

2) Turismul receptor, cuprinzand activitatile non-rezidentilor care calatoresc intr-o tara data, alta decat cea unde isi au resedinta obisnuita.

3) Turismul emitator (emitent), cuprinzand activitatile rezidentilor unei tari date, care calatoresc si isi petrec sejururile intr-o alta tara decat cea in care isi au resedinta lor obisnuita.

Aceste forme elementare ale turismului pot fi combinate intre ele, in mai multe moduri, rezultand urmatoarele categorii ale turismului:

a) Turismul interior, format din turismul intern si turismul receptor;

b) Turismul national, format din turismul intern si turismul emitator (emitent)

c) Turismul international (al unei tari), format din turismul emitator si turismul receptor.

O definitie oficiala a turismului international a fost adoptata, la solicitarea O.M.T., in cadrul Conferintei internationale privind statisticile si sondajele, in iulie 1991. Aceasta definitie porneste de la notiunea de „vizitator” si face distinctia dintre „turist” si „vizitator de o zi” sau „excursionist”.

Clasificarea calatorilor internationali, realizata de Organizatia Mondiala a Turismului, este prezentata in figura nr. 1

 Figura nr. 1: Clasificarea calatorilor internationali

Sursa: Organizatia Mondiala a Turismului (OMT)

Turismul fiind o activitate caracterizata printr-o  dinamica spatiala continua, ea implica existenta factorului uman, in felul urmator se evidentiaza urmatoarele tipuri de persoane:

1.      Vizitatorul international - orice persoana care viziteaza o tara, alta decat cea in care aceasta isi are resedinta sa obisnuita, pentru o perioada care sa nu depaseasca 12 luni si al carei motiv principal al vizitei este altul decat cel de a exercita o activitate remunerata in tara vizitata.

2.      Turistii internationali - constituie una dintre cele doua categorii de vizitatori internationali, alaturi de excursionisti. Atunci cand durata deplasarii atinge sau depaseste 24 de ore, respectiv cand vizitatorii petrec o noapte in tara vizitata, acestia sunt considerati a fi „turisti”, in timp ce aceia a caror deplasare dureaza mai putin de 24 ore, deci fara a comporta o innoptare, sunt considerati a fi „vizitatori de o zi” sau „excursionisti”.

3.      Vizitatorul de o zi - sau excursionistul este acel vizitator (international, in acest caz) care nu petrece nici o noapte intr-o unitate de cazare, colectiva sau individuala, in locul, respectiv tara vizitata.

Turismul international reprezinta 25-30 % din comertul mondial de servicii. Principalele tari furnizoare de turisti sunt: SUA, Germania, Franta, Marea Britanie, Canada, Olanda, Italia, Suedia, Japonia si altele, iar dintre tarile primitoare amintim: Spania, Franta, Marea Britanie, Austria, Germania, Elvetia si altele. Cele mai mari incasari din turism au fost inregistrate in Italia, urmata de Spania, Franta, Marea Britanie, Austria, Germania, Elvetia si altele.
Privind curentele turistice internationale, cea mai puternica integrare atat a ofertei, cat si a cererii se intalneste pe continentul european unde peste 89% din calatori provin tot din tarile europene. Principalele destinatii sunt sudul si vestul continentului, in timp ce cea mai dinamica evolutie a calatoriilor apartin Europei de Est. Continentul asiatic se situeaza pe locul doi ca destinatie turistica si ca ritm de crestere a circulatiei turistice. In cadrul acesteia, Asia de Vest primeste jumatate din fluxul de turisti care viziteaza continentul, iar cea mai dinamica circulatie turistica ce provine din tarile europene se indreapta spre Asia de Est si de Sud.

Scurta prezentare a FRANTEI, ITALIEI si FEDERATIEI RUSE

FRANTA

Franta, oficial Republica Franceza este o tara situata in Europa de Vest (Franta metropolitana), care cuprinde si diverse insule si teritorii situate in alte parti ale planetei. Franta este membra a Consiliului Europei, membra fondatoare a Uniunii Europene, a zonei Euro si a Spatiului Schengen. Este de asemenea unul din membrii fondatori ai Organizatiei Natiunilor Unite si unul din cei cinci membri permanenti ai Consiliului de securitate ONU. Face parte si din Uniunea Latina, Organizatia Internationala a Francofoniei si din G8.

Avand capitala la Paris, limba oficiala franceza, suprafata totala de  674.843 km² km² (Locul 42) si o populatie de 62.662.842 loc. (Locul 20), iar Pib-ul total 2086 miliarde $ (Locul 7s)  - Per capita 33.334$

Franta figureaza printre principalele economii, ocupand locul 3 pentru exportul de servicii si locul patru pentru exportul de bunuri; in ceea ce priveste investitiile straine directe (IDE), se situeaza pe locul patru ca tara de destinatie si pe locul trei ca tara de origine.Ca si in alte tari industrializate, ponderea serviciilor in PIB este majoritara, respectiv de 71%, fata de 26% industria si 3% agricultura.PIB este destinat in principal consumului privat, care a reprezentat 54%, in crestere cu 2,8 puncte procentuale fata de 2001, Consumul public a cresut cu 3,6% fata de 2001, ajungand la 23% din PIB (insotit insa de o crestere a deficitului bugetar, care a depasit bara de 3% stabilita prin Pactul de stabilitate pentru crestere economica pentru zona Euro), In schimb, s-a diminuat ponderea investitiilor la 20,0% fata de 20,2% in 2001.Principalele sectoare de activitate in crestere sunt reprezentate de industria aerospatiala, chimie, sticlarie, farmaceutica si cosmetice, produse plastice, constructii feroviare si telecomunicatii; in schimb, se diminueaza importanta industriilor metalurgica si textila, si a industriei auto, de altfel cea mai importanta ramura ocupand o zecime din forta de munca si asigurand o optime din exporturi.

Italia, oficial Republica Italiana este un stat suveran european, de pe Peninsula Italica si cateva insule la Marea Mediteraneana, cele mai importante fiind Sicilia si Sardinia. De asemenea inconjoara doua enclave: San Marino si Vatican si are o exclava numita Campione d'Italia pe teritoriul elvetian. Capitala Italiei este Roma. Astazi Italia este o republica democratica si o tara dezvoltata, ocupand a saptea pozitie conform PIB-ului(Pib-ul total 2150 miliarde $ si per capita 32700$) a opta conform indicelui calitatii vietii si a douazecea conform indicelui dezvoltarii umane. Este un membru fundator al Uniunii Europene si unul dintre membri ai G8, OTAN-ului, Consiliului Europei, Uniunii Europei Occidentale.

Italia are o economie industriala diversificata, cu un venit pe cap de locuitor apropiat unor tari ca Franta si Regatul Unit. Economia capitalista ramane divizata intr-un nord industrial bine dezvoltat, dominat de companii private si un sud agricultural, cu o rata a somajului de 20%.

Majoritatea materiilor prime necesare industriei si mai mult decat 75% din necesarul de energie este acoperit prin importuri. In decada trecuta, Italia a urmarit o politica fiscala stransa pentru a indeplinii criteriile Uniuniilor economice si monetare, beneficiind de o rata a inflatiei scazuta care i-a permis alaturarea la Euro de la conceperea sa in 1999.

Performanta economica italiana a ramas in urma parteneriilor sai europeni, guvernul actual initiind o serie de reforme pe termen scurt destinate imbunatatirii competivitatii si a cresterii pe termen lung. S-a miscat incet, totusi, in implementarea reformelor.

Rusia sau Federatia Rusa este o tara care se intinde pe un teritoriu vast in Europa si Asia. Cu o suprafata de 17.075.200 km², Rusia este cea mai intinsa tara din lume, aproape de doua ori mai mare decat teritoriul celei de-a doua tari ca intindere, Canada. In ciuda intinderii sale, Rusia este doar a opta tara din punct de vedere al numarului de locuitori.

La mai mult de un deceniu de la prabusirea Uniunii Sovietice din 1991, Rusia incearca, in continuare, sa edifice o economie de piata functionala si sa atinga o crestere economica mai ridicata. In 1999, economia a inceput sa se refaca. Aceasta refacere a fost favorizata de o rubla slaba, care a scumpit importurile si a stimulat exporturile. In 1999-2005, cresterea produsului intern brut a fost de aproximativ 6,7%, in special datorita cresterii pretului petrolului, continuarii politicii rublei slabe, dar si cresterii productiei industriale. In momentul de fata, Rusia are un excedent comercial urias, datorat barierelor protectioniste la importuri si coruptiei locale care impiedica intreprinderile mici si mijlocii straine sa importe produse rusesti fara intermedierea firmelor locale.

Dezvoltarea economica a tarii a fost extrem de inegala: regiunea Moscovei contribuie cu o treime din produsul intern brut, in conditiile in care in regiune este concentrata numai o zecime din populatia tarii.

Recenta refacere a economiei tarii datorata cresterii pretului titeiului, impreuna cu eforturile guvernamentale reinnoite in 2000 si 2001 pentru ducerea la bun sfarsit a unor reforme structurale, au crescut increderea investitorilor si oamenilor de afaceri in sansele Rusiei in al doilea deceniu de tranzitie. Rusia a ramas profund dependenta de exporturile de materii prime, in mod special petrol, gaze naturale, metale si cherestea, care asigura 80% din totalul exporturilor, lasand tara vulnerabila la variatia preturilor pe piata mondiala. In ultimii ani, a crescut foarte mult cererea interna de bunuri de larg consum, aproximativ cu 12% anual in 2000-2005, ceea ce demonstreaza intarirea pietei interne.

Produsul intern brut se apropie de 1.200 milioane € in 2004, ceea ce face ca economia Rusiei sa fie cea de-a noua economie a lumii si a cincea a Europei. Daca rata anuala de dezvoltare continua astfel cum este acum, este de asteptat ca economia Rusiei sa ajunga pe pozitia a doua in Europa, dupa cea a Germaniei, in numai cativa ani.

La 1 aprilie 2006, rezervele internationale ale Rusiei atinsesera 206 miliarde $ si existau previziuni pentru cresterea acestei rezerve la 230-280 miliarde $ pana la sfarsitul anului si la 300-400 miliarde $ la sfarsitul anului 2007

Incurajarea investitiilor straine este, de asemenea, o provocare, datorita barierelor legale, culturale, lingvistice si anumitor particularitati politice ale tarii. In ultimul timp s-au inregistrat investitii importante ale unor mari investitori europeni, favorizate de preturile scazute ale terenurilor si fortei de munca, ca si de ratele de crestere mai ridicate decat in restul Europei. Nivelurile inalte de instruire si de civilitate ale majoritatii populatiei, inclusiv ale femeilor si minoritarilor, atitudinea seculara, structura de clasa mobila, foarte buna integrare a minoritatilor in curentul cultural principal plaseaza Rusia mult mai bine decat majoritatea celorlalte asa numite tari in curs de dezvoltare si chiar mai bine decat unele tari puternic dezvoltate. In plus, cateva mari firme internationale investesc in Rusia. In conformitate cu statisticile Fondului Monetar International, in Rusia s-au investit direct aproape 26 de miliarde de dolari in 2001-2004, din care 11,7 miliarde de dolari numai in 2004.

2. Analiza TI in spatiul EUROPEAN

          2.1 Exportul de servicii turistice

                   - sosiri turisti internationali

                   - incasari din turismul international

          2.2 Importul de servicii turistice

                   - plecari turisti internationali

               

          2.3 Alti indicatori

     3. Factori determinanti ai TI in spatiul EUROPEAN

      2. Analiza TI in spatiul European si anume in tarile: Franta, Italia, Federatia Rusa,  

         

                Introducere

2.1 Exportul de servicii turistice

                Exportul reprezinta o trimitere,o expediere a produselor nationale peste granita in vederea vanzarii sau a schimbului cu alte marfuri.De asemenea,exporturile se mai pot defini ca operatii cu caracter comercial prin care o parte din marfurile produse,prelucrate,completate sau reparate intr-o tara se vand pe piata altor tari.

                                                                                                        Tabel 1

Sosiri turistice internationale (mii)

1990

1995

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

%

Lume

430.500

570.000

682.000

682.000

702.000

692.000

763.000

805.000

850.000

908.000

924.000

100,00

UE27

199.188

259.300

320.337

390.800

399.800

320.112

377.799

350.153

369.685

376.297

338.780*

37.02

Franta

52.497

60.033

77.190

76.857

76.722

75.048

75.121

76.001

78.853

81.900

79.300

8.09

Italia

26.679

31.052

41.181

35.107

39.799

39.604

37.071

36.513

41.058

43.654

42.734

4.14

Fed. Rusa

- 

-

-

-

-

20.443

19.892

19.940

20.149

20.605

-

1.01**

* lipsa date pentru Suedia, Polonia, ????????

** 2007

Sursa: UNWTO, Tourism Market Trends, 2006, Barometre OMT du tourisme mondial 2009, Vol 7. Nr.1, www.unwto.org

Evolutia, atat a turismului, cat si a turismului international se caracterizeaza, la nivel mondial, printr-o tendinta de crestere datorita influentei factorilor economici, demografici, politici, sociali. Turismul international are, in aceasta situatie, cea mai importanta crestere datorita dorintei oamenilor de a vizita alte tari, de a cunoaste alte civilizatii, obiceiuri dar si datorita progresului tehnic inregistrat in domeniul transporturilor, progres care permite calatorii mai rapide si mai confortabile pe distante din ce in ce mai lungi.

Sosirile turistice internationale ae continuat sa creasca de la 25 milioane in 1950 la 277 in 1980, de la 430.500 milioane in 1990 la 682000 in 2000 astfel incat ajungand la 924000 in 2008.

Figura nr. 1 Sosiri turisti internationali, 1990-2008 (mii) si ponderea tarilor in totalul mondial al sosirilor

                                                                                                         

                                                                                 Sursa: Tabelul nr. 1



Se observa o crestere a numarului de turisti veniti in Europa. Daca in anul 1990 au fost aprox. 199.188 mii turisti, in anul 2005, adica in decursul a 5 ani, s-a ajuns la numarul de 239.500 turisti. In ceea ce priveste turistii din anul 2005 numarul lor s-a dublat, ajungandu-se de la 350.153 turisti. Cresterea numarului de turisti sositi se continua in pana in 2007 ajungang la 376.297 turisti, ca apoi in 2008 sa se observe o scadere 338.780 ca urmare a inceputului perioadei de criza.

La capitolul sosiri pentru cele trei state europene analizate Franta, Italia si Federatia Rusa rezultatele sunt urmatoarele: in anul 1990 Franta a avut 52.497 milioane sosiri turisti, ceva mai scazut pentru Italia 26.679 turisti internationali ca apoi in curs de 5 ani sa creasca aproape cu 15%, ajungand sa aiba valori de 77.190 turisti pentru Franta si 41.181 turisti pentru Italia. Tendintele au fost de descrestere a numarului de turisti pe parcursul perioadei. Astfel, in 2003 Franta avea 75.048 turisti sositi, Italia 39.604, iar Federatia Rusa 20.892 turisti sositi, in 2005 situatia sosirilor a inceput sa se redreseze crescand cu aprox. 0.15%; in 2006 se inregistreaza o crestere a numarului de sositi turisti doara pentru Franta 78.853, iar Italia si Federatia rusa raman la aceelas numar de turisti ca in 2000. Pentru anul  2008  se observa o usoara crestere benefica pentru toate tarile analizate – Franta are un total de  79.300 turisti sositi, Italia 42.734, iar Federatia Rusa un total de 20.605 de turirsti sositi.

                                                                                                        Tabel 2

Incasari turistice internationale (mii)

1990

1995

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

%

Lume

264.000

405.000

475.000

464.000

482.000

529.000

633.000

680.000

742.000

850.000

944.000

100%

UE27

130.820

204.590

218.682

-

218.518

262.777

310.106

326.403

355.678

410.000

404.828

28.42

Franta

20.184

27.584

30.757

-

32.329

36,593

40.841

42.276

46.345

54.228

55.595

3.86

Italia

16.458

28.731

27.493

-

26.915

31.245

35.656

35.398

38.130

42.651

45.727

3.28

Fed. Rusa

-

4.312

3.430

-

4.188

4.502

5.225

5.466

7.628

9.607

10.943

0.55

Indicatorul incasari prezinta o crestere mult mai accentuata, care se datoreaza si fenomenului inflationist, pe langa ceilalti factori de influenta(cresterea numarului de sosiri, a duratei sejurului, a cheltuielelor ocazionate de activitatea turistica a distantei de deplasare). Incasarile de pe teritoriul Europei au avut o crestere uniforma din la an dupa cum se obserba din tabel deoarece Europa ramane in continuare cea mai vizita destinatie din lume.

Figura nr. 2 Incasari turisti internationali, 1990-2008 (mii) si ponderea tarilor in totalul mondial al incasarilor

In ceea ce priveste incasarile, in 2000 Franta a inregistrat 30.757 miliarde $, in Italia inregistrandu-se 27.493 miliarde $ iar in Federatia Rusa de 3.430  mld.$. Incasarile din Franta au reprezentat3,8% din totalul incasarilor din UE27, iar a Italiei 3,28% din incasarile din intreaga Europa. In 2003 inacasarile s-au marit, precum urmeaza pentru Franta 36.593 miliarde $, pentru Italia 31.245 miliarde  $, pentru Federatia Rusa 4.188 miliarde $; in 2006 incasarile au crescut semnificativ ca dovada a dezvoltarii turismului de afaceri si de agrement, astfel incat Franta avea 45,345miliarde$, Italia 38.130 miliarde$ si Federatia Rusa 7.628 miliarde $. Iar pentru 2008 tarile s-au inregistrat incasari uriase ca efecto al preferintelor asiaticilor si americanilor pentru Franta si Italia, se observa urmatoarele valori: Franta – 55.595 miliarde $, Italia 45.727 miliarde $ iar Federatia Rusa 10.943 miliarde $ . Se observa o usoara crestere in perioada 2000-2005, urmata de o crestere  semnificativ in 2008. Totusi, incasarile acestor trei tari pe fondul incasarilor altor tari  au crescut in fiecare an.

2.1 Importul de servicii turistice

                  Text

Plecarile cuprind numarul vizitatorilor care calatoresc in strainate si sunt inregistrati la iesirea din tara. Orice plecare a vizitatorilor in strainatate este inregistrata ca plecare, chiar daca este realizata de aceeasi persoana.Urmatoare categorii de vizitatori sunt excluse din plecarile vizitatorilor internationali: persoanele care intra sai ies din tara ca imigranti, diplomatii, reprezentatntii consulari, membrii fortelor armate, refugiatii sau persoanele nomade.

                                                                                                        Tabel 3

Plecari turisti international (mii)

1990

1995

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

%

Lume

269.000

411.000

482.000

479.000

467.000

535.000

635.000

683.000

735.000

857.000

943.000

100%

UE27

129.430

208.495

219.213

217.834

229.264

276.460

308.729

337.554

346.800

371.900

280.000

29.25

Franta

12.423

16.358

17.906

18.109

19.460

23.431

28.636

31.190

31.200

36.700

43.100

2.78

Italia

10.304

14.829

15.685

14.795

16.841

20.630

20.544

22.394

23.100

27.300

30.800

2.17

Fed. Rusa

-

11.599

8.848

9.285

11.284

12.880

15.730

17.804

18.800

22.300

24.900

1,53

Figura nr. 3 Plecari  turisti internationali, 1990-2008 (mii) si ponderea tarilor in totalul mondial al plecarilor.


Exportul de servicii turistice in perioada 1990-2008

                                                                                                                                   -milioane $-

LUME

FRANTA

ITALIA

FEDERATIA RUSA

1990

264800

20270

16460

-

1991

276600

21185

18557

-

1992

319100

25406

23554

-

1993

323400



23511

22722

-

1994

351500

24796

24741

2412

1995

404500

27587

28731

4312

1996

434500

28352

30017

7102

1997

437000

27402

29714

7164

1998

439600

29490

29809

6508

1999

455300

31239

28350

3723

2000

473300

30641

27493

3429

2001

463400

30079

25822

3572

2002

484200

32437

26873

4167

2003

534700

36619

31247

4502

2004

635500

44895

35378

5530

2005

684700

43942

35319

5870

2006

751200

46512

38257

7628

2007

863200

54165

42660

9607

2008

951400

55044

46232

11944

Importul de servicii turistice in perioada 1990-2008

                                                                                                                                   -milioane $-

LUME

FRANTA

ITALIA

FEDERATIA RUSA

1990

264400

12331

10306

-

1991

271900

12246

12288

-

1992

314800

14053

19592

-

1993

309200

12803

15885

-

1994

336400

13853

13942

7092

1995

370200

16358

14829

11599

1996

390800

17748

15805

10011

1997

394200

17490

16631

10113

1998

399800

18819

16891

8677

1999

414800

18501

16891

7097

2000

430900

17715

15685

8848

2001

424100

17934

14795

9285

2002

449500

19518

16924

11284

2003

501300

23392

20589

12880

2004

585300

28703

20460

15285

2005

632400

30458

22370

17314

2006

680800

31264

23152

18112

2007

782200

36743

27329

22133

2008

852200

42042

30839

24944

Corelatia

PIB-ul

FRANTA

FRANTA

SOSIRI

1990

22O16995

52.497

1995

27182983

60.033

2000

22575738

77.190

2001

22550413

76.857

2002

24433519

76.722

2003

29920736

75.048

2004

33933102

75.121

2005

25104705

76.001

2006



36865203

78.853

2007

41940012

81.900

2008

46037360

79.300

PIB-ul

FRANTA

FRANTA

PLECARI

1990

22O16995

12.423

1995

27182983

16.358

2000

22575738

17.906

2001

22550413

18.109

2002

24433519

19.460

2003

29920736

23.431

2004

33933102

28.636

2005

25104705

31.190

2006

36865203

31.200

2007

41940012

36.700

2008

46037360

43.100

PIB-ul

ITALIA

ITALIA

SOSIRI

1990

20029190

26.679

1995

19819131

31.052

2000

19293395

41.181

2001

19541113

35.107

2002

21317509

39.799

2003

26308260

39.604

2004

30118995

37.071

2005

30662545

36.513

2006

31917578

41.058

2007

35963257

43.654

2008

38996165

42.734

PIB-ul

ITALIA

ITALIA

PLECARI

1990

20029190

10.304

1995

19819131

14.829

2000

19293395

15.685

2001

19541113

14.795

2002

21317509

16.841

2003

26308260

20.630

2004

30118995

20.544

2005

30662545

22.394

2006

31917578

23.100

2007

35963257

27.300

2008

38996165

30.800

LUME

FEDERATIA RUSA

SOSIRI

1990

-

-

1995

2112203

-

2000

1767830

-

2001

2095579

-

2002

2376524

-

2003

2975372

20.443

2004

4104731

19.892

2005

5325824

19.940

2006

6928769

20.149

2007

9102550

20.605

2008

46037360

-

LUME

FEDERATIA RUSA

PLECARI

1990

-

-

1995

2112203

11.599

2000

1767830

8.848

2001

2095579

9.285

2002

2376524

11.284

2003

2975372

12.880

2004

4104731

15.730

2005

5325824

17.804

2006

6928769

18.800

2007

9102550

22.300

2008

46037360

24.900

IMPACTUL TURISMULUI INTERNATIONAL  ASUPRA ECONOMIEI

In ansamblul unei economii nationale, turismul actioneaza ca un element dinamizator al sistemului economic global, el presupunand o cerere specifica de bunuri si servicii, cerere care antreneaza o crestere in sfera productiei acestora. De asemenea, cererea turistica determina o adaptare a ofertei, care se materializeaza in dezvoltarea structurilor turistice si indirect in stimularea productiei ramurilor participante la: construirea si realizarea de noi mijloace de transport, instalatii de agrement pentru sporturi de iarna, nautice etc. Dezvoltarea turismului conduce astfel, la un semnificativ spor de productie.

Impactul macroeconomic al turismului

Cu toate ca are un aport semnificativ la crearea PIB, turismul are si o contributie aparte la realizarea valorii adaugate. Avand ca specific consumul mare de munca vie, de inteligenta si creativitate, turismul participa la crearea valorii adaugate intr-o masura mai mare decat alte ramuri apropiate din punct de vedere al nivelului de dezvoltare.

De asemenea, turismul antreneaza si stimuleaza productia din alte domenii. Studiile de specialitate au evidentiat faptul ca activitatea unor ramuri este determinata in mare parte de nevoile turismului.

Turismul reprezinta totodata un mijloc de diversificare a structurii economiei unei tari. Astfel, necesitatea de adaptare a activitatii turistice la nevoile tot mai diversificate, mai complexe ale turistilor determina aparitia unor activitati specifice de agrement, transport pe cablu.

Pe langa toate acestea, turismul reprezinta si o cale (in unele cazuri chiar singura) de valorificare superioara a tuturor categoriilor de resurse si in special a celor naturale: frumusetea peisajelor, calitatile curative ale apelor minerale sau termale, conditiile de clima.

Trebuie mentionat si faptul ca turismul este capabil sa asigure prosperitatea unor zone defavorizate, putand fi un remediu pentru regiunile dezindustrializate. Aceasta prin dezvoltarea unor zone mai putin bogate in resurse cu valoare economica mare, dar cu importante si atractive resurse turistice naturale si antropice. Datorita acestui fapt el este considerat o parghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale.

O alta forma de manifestare a efectelor economice ale turismului o reprezinta contributia sa la asigurarea unei circulatii banesti echilibrate, realizata deopotriva pe seama turismului intern si international.

Efectul multiplicator al turismului

Este vorba, in primul rand, despre un asa-numit efect direct care consta in cresterea veniturilor in sectorul turistic (salarii, profituri ale hotelurilor, restaurantelor, agentiilor tour-operatoare), ca urmare a cheltuielilor diverse efectuate de turisti in decursul unei anumite perioade de timp, de obicei un an. in al doilea rand, avem in vedere efectul indirect care vizeaza impactul cresterii cheltuielilor pentru serviciile turistice asupra ramurilor producatoare de bunuri de consum la care firmele turistice apeleaza in mod inevitabil pentru a-si sustine oferta turistica la parametri competitivi. In fine, in al treilea rand, poate fi urmarit si un efect indus asupra intregii economii nationale, deoarece atat veniturile celor ce lucreaza nemijlocit in turism, cat si cele ce revin sectorului producator de bunuri de consum sunt reinvestite in vederea procurarii altor marfuri si servicii de care au nevoie. Asistam astfel la un proces de multiplicare a cererii agregate la scara macroeconomica.

Potrivit Organizatiei Mondiale a Turismului efectul multiplicator poate fi definit ca volumul suplimentar de venituri realizat de o unitate de cheltuieli a turistului, care va fi utilizat in economie.

Turismul international si echilibrarea balantei de plati externe

Una dintre trasaturile majore ale evolutiei economiei mondiale o reprezinta cresterea si diversificarea schimburilor internationale. Astfel, turismul apare ca o componenta importanta a relatiilor economice internationale.

Este binecunoscut faptul ca turismul face parte din structura comertului invizibil mondial, reprezentand una dintre principalele componente ale acestuia. Comertul invizibil este o forma a schimburilor economice internationale care nu au ca obiect o marfa. Comertul invizibil se materializeaza si formeaza „balanta invizibila' sau „balanta serviciilor', componenta importanta a balantei de plati externe a unei tari.

Impactul social al turismului

Pe langa consecintele economice, turismul are si o profunda semnificatie socio-umana. El actioneaza, prin natura sa, atat asupra turistilor in mod direct, cat si asupra populatiei din zonele vizitate. De asemenea, efectele turismului se rasfrang si asupra calitatii mediului, a utilizarii timpului liber si nu in ultimul rand asupra legaturilor dintre natiuni.

Turismul este, dincolo de toate, un element care favorizeaza comunicarea, schimbul de idei, de informatii, stimuland largirea orizontului cultural cu efect asupra formarii intelectuale.

Una dintre cele mai importante functii ale turismului consta in rolul sau reconfortant, in calitatea sa de a contribui la regenerarea capacitatii de munca a populatiei, atat prin formele de odihna, cat si prin formele de tratamente balneo-medicale. Totodata, turismul reprezinta un mijloc de educatie, de ridicare a nivelului de instruire, de cultura si civilizatie a oamenilor. Daca privim activitatea turistica ca pe una de productie, cu intrari si iesiri, se observa ca aceasta presupune exploatarea unei game variate de resurse, cele naturale avand un rol fundamental. in consecinta, turismul exercita influenta asupra mediului si componentelor sale.

Tot in plan socio-economic, dar si politic, trebuie amintit rolul deosebit de important al turismului in intensificarea si diversificarea legaturilor intre natiuni pe plan mondial. intr-adevar, alaturi de comertul propriu-zis, turismul international tinde sa devina una din formele principale de legatura dintre oameni situati pe continente diferite.



[1] O.M.T. Recommandations sur les statistiques du tourisme, Nations Unies, New York, 1993, p. 5

* Prin notiunea de loisir intelegem timp liber, respectiv “timpul liber de care poate dispune o persoana in afara ocupatiilor sale obisnuite…”, ca factor de influenta a cererii turistice [vezi Gabriela Stanciulescu (coordonator), Lexicon de termeni turistici, Ed. Oscar Print, Bucuresti, 2002, p. 177]

[2] www.ec.europa.eu/eurostat









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Efectele pozitive ale turismul rural asupra localitatilor
PERSPECTIVELE DEZVOLTARII AGROTURISMULUI IN ROMANIA
PROPUNERI DE DEZVOLTARE SI DIVERSIFICARE A SERVICIILOR TURISTICE IN DELTA
PROIECT LA AMENAJARE TURISTICA PROPUNEREA UNEI AMENAJARI TURISTICE A COMUNEI OLCEA, LOCALITATEA OLCEA
Ecoturismul si perspectiva dezvoltarii durabile a acestuia in Romania
PROIECT TEHNOLOGII HOTELIERE BEST WESTERN INTERNATIONAL
INFIINTAREA PENSIUNII TURISTICE RURALE „ROUTE”
INFRASTRUCTURA TURISTICA


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu