Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » turism
Cantonul Graubünden

Cantonul Graubünden



Cantonul Graubünden

Cantonul Graubünden uneori denumit si Cantonul Griurilor, este cel mai mare si cel mai estic din cele 26 de cantoane ale Elvetiei. E si singurul trilingv (reto-romana, germana, italiana).

Geografie

Suprafata cantonului este de 7.105 km². Doar o treime din aceasta zona este considerata teren productiv. Padurile acopera circa o cincime din intreaga zona. Cantonul este aproape in intregime muntos si cuprinde partile superioare ale vailor raurilor Rin si Inn. Exista mai multe varfuri importante in Alpii Grisuni, printre care Tödi cu 3.614 m si Piz Bernina cu 4.048 m. Multe dintre lanturile muntoase prezinta ghetari mari, precum Adula, Albula, Silvretta si Rhätikon.

Vaile partii centrale ale cantonului sunt foarte adanci, unele dintre acestea fiind chiar cele mai adanci din Europa. Aceste vai au fost la origine locul de unde traiau initial 'Raeti' (Rhaeti), o populatie probabil de origine celtica, care conserva ca limba retoromana, formata dupa crearea provinciei romane Rhaetia. Limba actuala din Graubünden se numeste in romana limba romansa, fiind o limba romanica.


Cantonul se invecineaza cu Liechtenstein la nord, Austria la nord si la est, Italia (Lombardia si Trentino-Tirolul de Sud) la sud si sud-est, Cantonul Sfantul Gall si Cantonul Glarus la nord-vest, Cantonul Uri la vest si Cantonul Ticino la sud-vest. Capitala sa este Cuira. Tot in Cantonul Grisunilor se mai afla statiunile de renume mondial Davos si St. Moritz (prescurtare de la Sankt Moritz) (Sf. Mauriciu).

Istorie

Mare parte din teritoriul cantonului a facut parte in antichitate din Provincia Romana Raetia, scris si Rhaetia, fondata in anul 15 i.Hr.. Aceste zone au devenit mai tarziu parte din dieceza Cuirei.

In 1367 este fondata Liga Casei Domnului (Cadi, Gottes Haus), pentru a combate puterea crescanda a Episcopiei de Cora. A urmat fondarea Ligii Gri (in germana Grauer Bund), cateodata denumita Oberbund. Aceasta liga este fondata in 1395 in valea inalta a Rinului. Numele 'Liga Gri' vine de la vestele gri tesute manual, care erau imbracate de populatie. O a treia liga este fondata in 1436 de oamenii celor zece jurisdictii ale fostului judet Toggenburg, deoarece dinastia Toggenburg nu mai avea urmasi. Liga se chema Liga celor zece jurisdictii (Zehngerichtebund).

Primul pas in constituirea Cantonului Grisunilor se face cand Liga celor zece jurisdictii se aliaza cu Liga Casei Domnului, in 1450. In 1471 cele doua ligi se aliaza cu Liga Gri. In 1496 Habsburgii au mostenit propietatile disparutei dinastii Toggenburg. Aceasta situatie a dus la alianta dintre ligile grisune si Confederatia Elvetiana. Habsburgii au fost invinsi la Trecatoarea Calven si la Dornach. Aceasta a ajutat Confederatia, iar ligile aliate ale Cantonului Grisunilor au fost recunoscute.

Ultimele urme ale jurisdictiei Episcopatului de Cora au fost abolite in 1526. Teritoriile cantonului au devenit parte din Republica Elvetiana, dar 'aliatul perpetuu' al Elvetiei devine canton elvetian abia in 1803. Constitutia cantonului este data in 1892.

Stemele celor trei ligi originare formeaza astazi stema Cantonului Grisunilor.

Economie

Agricultura si turismul sunt pilonii economiei cantonale. Agricultura se bazeaza pe silvicultura si pe pasunatul estival in munte, in special de oi si capre. Turismul este concentrat in munti, in special in jurul oraselor Davos, Arosa, Laax si St. Moritz/Pontresina. Sunt, totusi, si cateva statiuni in interiorul cantonului.

In schimb la Cuira este activa productia de vin. Cuira este si un centru industrial. In vaile Mesolcina/Misox si Poschiavo se cultiva porumb si castane.

Demografie

Limbile vorbite in Cantonul Grisunilor sunt: germana in nord-vest (54%), rumancia numita si limba romansa in Engadina, Valea Monastero si in apropiere de Disentis/Mustér (31%) si italiana in vaile Mesolcina/Misox, Calanca, Bregaglia/Bergell, si Poschiavo/Puschau (15%). Populatia romanica reproseaza autoritatilor ca nu fac nimic pentru a se evita extinctia limbii retoromane, predominanta dealungul secolelor. Statisticile indica un flux constant, in special dupa 1850, al populatiilor germanofone spre Cantonul Grisunilor (Chantun Grischun), altadata practic in intregime romanic.

Cele doua confesiuni principale sunt Catolicismul si Protestantismul refomat-calvin, adus ulterior de populatiile germanofone. Din punct de vedere al apartenentei religioase populatia de astazi este practic impartita in doua.

Gastronomia in Graubunden

Se poate spune ca Elvetia este eclipsata de vecinii sai in materie de gastronomie, insa locuitorii cantoanelor au avut intelepciunea sa imprumute cunostinte pretioase in domeniu de la prietenii lor francezi, germani si italieni, adaptandu-le la propria lor bucatarie,fiecare regiune putandu-se lauda cu retete complet originale si cu variante optimizate ale celor traditionale. Desi nu exista o regula elvetiana batuta in cuie, ingredientele de baza utilizate in tara cantoanelor sunt produsele lactate (lapte, iaurt, unt si evident o mare varietate de branzeturi), legumele (fasole, morcovi, conopida, cartofi si spanac) si carnea. Aceasta din urma (vitel, vita sau curcan) se gateste in toate felurile posibile. Printre preparatele elvetiene cele mai cunoscute se numara fondue (branza topita a carei savoare unica deriva din amestecarea mai multor sortimente de branza), teigwaren (paste tricolore dupa drapelul italian, cu alb, rosu si verde se prepara din paste si legume) si raclette (preparata prin topirea intr-un aparat special a branzei cu acelasi nume, care se serveste apoi cu cartofi noi, muraturi si mirodenii). Un desert original este tortul (sau placinta) cu morcovi, decorat cu figurine din martipan.

Elvetienii nu au inventat ciocolata, dar au adus-o la perfectiune. De la deschiderea primei fabrici de profil, in 1819, ei au imbunatatit incontinuu reteta acesteia. Astfel, in 1875 ei au creat ciocolata cu lapte, iar in 1879 primul sortiment care se topeste in gura. In timp, producerea acestui desert a devenit o pasiune si o mandrie nationala pentru elvetieni. Ciocolata ideala, spun ei, trebuie sa aiba un aspect perfect neted, sa nu faca firimituri la rupere si sa aiba un miros aromat, diferit de cel al simplei pudre de cacao. Momentul adevarului se produce insa la degustare, cand ciocolata adevarata trebuie sa se topeasca pe limba precum untul, fara sa lase reziduuri in gura sau sa se lipeasca de palat.

Unul dintre cele mai faimoase sortimente de ciocolata elvetiana este Milka, asociat in toata lumea cu vacuta mov de pe ambalajul sau. Dincolo de originalitatea acestei imagini, realitatea este hilara. Mai multi copii occidentali de varsta prescolara si scolara, crescuti in mediul urban, au fost supusi acum cativa ani unui sondaj, in cadrul caruia au fost intrebati inclusiv ce culoare are vaca. Raspunsul a fost…mov.

 Graubünden, cu dialectele sale nenumarate si de amestec puternic de sange latin si german, are o bucatarie inedita si neasteptata ca si cultura sa. Ideea Graubünden-ului de fast-food este un salsiz (un fel de mici, salam forma dreptunghiulara), precum si o bucata de paine. Pe langa specialitatile regionale, ca Bündnerfleisch omniprezente (aer uscat de carne de vita presat in paini dreptunghiulara si ras in felii translucide), Gerstensuppe (supa de orz), si Nusstorte (prajitura cu nuca si umpluta cu  caramel), veti gasi o gama larga de produse internationale. Influenta italiana este puternica si Spätzli germanice (galuste mici) coexista cu Risotto gnochi, si mamaliguta.

            Te simti ca in Evul Mediu cand stai jos pentru a manca pizzoccheri Neri (taitei de hrisca cu verdeturi si cartofi, in unt, usturoi si branza topita) sau pentru maluns (cartofi rasi in bazine de unt, pana cand acestia devin bile crocante). Capuns sunt pachetele de zahar inabusite in unt si branza si aromate cu carne uscata. Pe tot parcursul anului, dar mai ales toamna, in meniuri se ragaseste vanatul salbatic: traditie veche de secole -vanatoare este dominanta in acest Canton.  Cautati Reh sau Hirsch (caprioara si cerb) si capra de obicei servita cu varza rosie, fructe si castane.

            Multe restaurante in orasele statiune inchid aproape de sfarsitul lunii aprilie pana la mijlocul lunii iunie si octombrie-decembrie; exista variatii si exceptii, desigur, asa ca daca ai de gand o vizita in afara sezonului, verificati in prealabil.

Fondue este o farfurie elvetiana comuna de la masa, asezata intr-o oala de lut peste un arzator mic.Termenul este derivat din verbul francez fondre (sa se topeasca), Fondu (topit).

Exista multe tipuri de fondue, fiecare facut cu un amestec diferit de branzeturi, vin si condimente.

Raclette este o branza din lapte de vaca , care are sorici maro si o textura ferma.  Are o forma rotunda sau patrata, de la culoarea roz la portocaliu profund, usor lipiciosa, crusta naturala.  Desi branza are o aroma placuta, este speciala cand se incalzeste pe un gratar.  Apoi, alunele  dulci si usorul gust de fructe intensifica aroma si elasticitatea branza de topire si  o face cu adevarat magnifica. Raclette este acum unul dintre branzeturi de munte cele mai populare in intreaga lume. Realizata integral din lapte de vaca nepasteurizat, acest Raclette este, de obicei in varsta de trei sau patru luni.  Un pic mai ferm decat omologul sau francez, Raclette nostru elvetian este foarte bun servit cu Bunderfleisch sau sunca afumata,in mod traditional este servit cu Kirsch sau  bere.

Placinta cu nuca

Aceasta placinte cu nuca este produsa numai in Graubunden si se poate cumpara din cofetarii sau din alte locuri unde se gasesc prajituri.Ea este foarte des cumparata, ca suvenir pentru a fi dusa acasa la cei dragi.

Bündnerfleish

'Graubünden meat' vine in fasii de 35 cm lungime,rosu inchise si suculente. Carnea de vita,porc sau vanat este transformata in aceasta specialitate. Fiecare bucata de carne aduce cu ea o traditie indelungata si indeletniciri transmise di generatie in generatie.

     Capuns

De cand omul a invatat sa gateasca,bucatarii si-au invelit mancarea in frunze verzi de diferite feluri.Amerindienii inveleau porumb crud ,in frunze de porumb,chinezii inveleau peste,carne si orez in lotus sau frunze de bambus,si aceste mancaruri ale tarii sunt invelite in frunze de varza,spanac,laptuci sau varza creata-sau,ca in cazul Capuns,in frunze de sfecla mangold (sfecla elvetiana)

Maluns

     Maluns  nu este o veche reteta  si are in componenta sa cartofi.Prima oara a fost servita cu cartofi in 1758 la cina in Marschlins Castle.

Restaurante in Graubunden

Restaurant Cozy cu Arvenstube de la 1583. Bündnerspezialitäten, diverse Fondues & Raclette. Specialitati Graubünden, fondues diverse si Raclette.

Intr-una dintre cele mai vechi case taranesti in Engadin (plus cele mai recente pentru a cladirii este de 500 de ani), veti gasi specialitati Graubünden in belsug.

De peste trei sute de ani, Romantik Hotel Stern a fost la un hotel de lider in capitala cantonului elvetian Graubünden. Timp de generatii aceasta a oferit cele mai bune traditii foarte de ospitalitate elvetiene intr-o ambianta placuta si romantica la calator discernamant.

Bauturi

 Berea este cea mai raspandita bautura alcoolica din Graubünden. Berea Calanda  Brau [3] este fabricata in Chur.

 Vinul este facuta in Canton,  in satele Malans, Jenins si Maienfeld.



Apa minerala imbuteliata este, de asemenea, in cantitati mari, in Cantonul Graubünden.  Apa Valser [5] [6] este imbuteliat in Vals si Calanda Wasser este imbuteliat in Lenzerheide.

Listele de vin la cele mai multe restaurante 'include o selectie a celor Pinot noir rosu si alb Riesling Sylvaner din regiunea din jurul Bündnerherrschaft, Maienfeld, Jenins, si Malans precum si Nebbiolo rosu de Veltlin. Aceasta din urma este, de fapt crescut peste granita de sud, in Valtellina, care a fost cedata Italiei in 1815, dar unele cantitati au fost intotdeauna adus in vrac in cantonul de turnare si poate fi considerat, cel putin in spirit, pentru a fi elvetian. Ca o alternativa la vin, incercati una din apele minerale regionale: Valser, Passugger, sau Rhäzünzer.

Binecuvantat cu o clima blanda, tara Graubünden lui s-a dezvoltat intr-o zona cu multa viticultura. Podgoriile de martie sunt pe pantele dintre satele Flasch, Maienfeld, Jenins si Malans.

Suprafata viticola a Graubünden se intinde de mile pe malurile Rinului. Doar 3% din podgorii elvetiene sunt in acest domeniu, dar exista si 42 soiuri diferite de struguri cultivate, si mai mult de 70 de intreprinderi vinicole produce o gama variata de vinuri Graubünden.

Structurile de cazare

In Elvetia, pentru prima data in istoria lumii, industria hoteliera a devenit o problema nationala. Nicaieri pe Glob nu se poate gasi o mai mare aglomerare de cabane si vile, de hoteluri, hanuri, ospatarii, restaurante, braserii, cofetarii, cafenele.

       Pensiunea Seminare Fontana, Chur 2 stele

1630480

Pensiunea Seminare Fontana este atat o casa de oaspeti si un hotel seminar in ceea ce priveste locul linistit, la doar 4 km de la Chur si la cateva minute de statiunile de vacanta celebre. Acesta este un punct de plecare ideal pentru drumetii, ciclism, excursii motociclete, precum si pentru schi.

Servicii:

·       Internet

·       Fax, xerox

·       Sala de conferinte

·       Agentie de turism

·       Seif

·       Lift

·       Parcare gratuita

·       Se accepta animalele de companie.

       Gasthaus zum weissen Kreuz 2 stele

1070358

Gasthaus zum este situat in inima aproape de Celerina si St Moritz. Acesta a fost mai mult de 100 de ani, un loc popular de intalnire pentru localnici si vizitatori.
 
In restaurantul frumos si linistit puteti gusta mancaruri traditionale italiene si elvetiene.
Activitati de populare in zona includ drumetii, de golf si inot  vara.
Dotari :

·       Restaurant,

·       Sala de conferinta si petreceri.

·       Animalele de companie sunt permise daca platesti o taxa

·        Camere: 12 .

       Villa Engiadina   3-star hotel

villa_engiadina_winter

Villa Engiadina a fost construita in 1902. In 1999, a fost renovat cu o atentie iubitoare pentru detaliu.  Este situat la marginea parcului national, cocotat deasupra vaii Engadine de Jos.

Dotari :

·       Restaurant

·       Bar

·       Gradina

·       Teren de tenis, de golf

·       Room service

·       Internet

·       Animalele de companie sunt permise daca platesti taxa

·       Camere : 19.



    Chesa Margun 3-star hotel

Margun Chesa este un hotel sofisticat de familie intr-un loc privilegiat si linistit in Sils-Maria, inconjurat de peisajul montan unic al Engadine.

           
Hotelul ofera camere confortabile, un restaurant excelent si o multime de parcare.  Vara, Sils este un fascinant si drumetii montane regiune ciclism,iar in timpul iernii, este bine-cunoscut ca schi. Margun Chesa este de numai 2 minute de statia de baza a masinii prin cablu Furtschellas, care te duce direct in zona de schi, si este direct langa patinoar natural de gheata si terenuri de tenis. St Moritz este la numai 15 minute distanta.

Dotari:

·       Restaurant

·       Bar

·       Seif

·       Incalzire

·       Spalatorie

·       Calcat haine, lustruit pantofi

·       Camere de hotel: 21.

Chesa Rosatsch 4-star hotel

295938

In centrul satului idilic de Celerina,  in spatele de peste 300 ani ale zidurilor vechi, se afla aceasta oaza mica de vacanta pentru familii si pasionatii de sport. Situat pe malurile raului Inn, si la doar cativa pasi de faimoasa biserica din San Gian, aici veti experimenta pacea de la tara in camere proiectate cu grija si atentie la detalii.  Hotelul are, de asemenea, un spa mic de sanatate pentru relaxare.

Dotari :

·       Restaurant,

·        Bar,

·        Camere nefumatori,

·       Lift,

·       Seif.

·       Sauna,

·       Spalatorie.

·       Internet wireless este disponibil in intregul hotel si este gratuit.

·        Camere de hotel: 35.

Pensiunea Chesa Pool 3 stele

Pensiunea este formata din 3 corpuri de cladiri: Pool Chesa, Polina si Chesa Alpina. Cladirea principala a fost construita in 1585 ca o ferma. Toate cele 24 camere sunt de nefumatori, confortabile si mobilate cu gust si dotate cu dus , telefon, radio si un balcon. Are un restaurant elegant cu terasa, un semineu si o biblioteca.

Dotari:

·       Terasa

·       Parcare

·        Loc de joaca pentru copii

·       Gradina

·       Camere pentru nefumatori

·       Animalele de companie sunt permise

·       Restaurant

·       Baie cu dus

·        Incalzire centrala

·       Radio

·       Telefon

  Hotel Crystal 4 Stele

1857433

  Aceasta proprietate este situata aproape de St Moritz ,este situat la 1800 m altitudine fata de nivelul marii si ofera multa modernirate si tehnologie. Discret pe dinafara, hotelul te face sa te simti foarte bine datorita multitudinii dotarilor si serviciilor.

Dotari:

·       Spa

·       Sauna

·       Camera cu aburi

·       Restaurant

·       Mic dejun gratuit



·       TV

·       Cablu

·       Telefon

·       Frigider

·       Halate de baie

·       Uscator de par

                          

Transporturile in Graubunden

Elvetia este cunoscuta pe plan international pentru caile ferate sale spectaculoase.  In  Elvetia, Cantonul Graubünden este considerat a fi paradisul  fanilor cailor feroviare.  Calea ferata retica  este  proprie Graubünden -lui, are  ecartament ingust si ofera acces la aceasta parte a Alpilor. 384 km de linie de cale ferata ofera vizitatorilor din i ntreaga lume  o panorama de neegalat a Graubünden- ului.

 Elvetia este numita  tara  trenurilor, prin Alpi.  In Graubünden  exista mai mult de 230 mile de sine a caii ferte retice.  Compus din mai multe poduri, viaducte si tunele: Glacier Express, Bernina Express, Engadin-Express, si Palm-Express traverseaza acest  labirint.  Fiecare dintre aceste trenuri are propriul sau caracter si peisaje diferite.

Sistemul feroviar local este foarte bine pus la punct, insumand 5.000 km de cale ferata, iar permisele europene de transport pot face calatoriile cu trenul relativ accesibile. Autobuzele sunt mai putin rapide si confortabile, insa considerabil mai ieftine. Drumurile elvetiene sunt o incantare pentru soferi, fiind excelent intretinute, iar masini se pot inchiria din toate orasele mari. Limita de viteza este de 50 km/h in localitati, 80 km/h in afara acestora, respectiv 120 km/h pe autostrazi.

Calea ferata retica

bahnreise_bernina-express_RHB5421

 Constructia caii ferate a fost un pionier.  Aceasta retea privata este de departe cel mai indraznet alpine sistemului feroviar, care incorporeaza Tunelul Albula, la cea mai mare altitudine de orice tunel in Alpi. Ingustul  sau ecartament se extinde la 397 km, ce va trece prin 118 galerii pe o lungime totala de 60 km si peste 485 de poduri. In acest an, Calea Ferata Retica va sarbatori faimoasa Express Glacier 75 de ani si leaga doua statiuni- St Moritz si Zermatt.

Glacier Express – cel mai incet tren express din lume dar si cel ce ofera cea mai spectaculoasa priveliste. Trenul leaga 2 statiuni importante din Alpii elvetieni, St Moritz si Zermatt. Calatoria dureaza 7 ore si jumatate, trenul trecand peste 291 de poduri, 91 de tuneluri si prin trecatoarea Oberalp, punctul cel mai inalt fiind la 2033 m altitudine. De la St Moritz/ Davos / Chur pentru a Zermatt - de la Piz Bernina la Matterhorn sau invers: toate acest lucru este posibil cu caile feroviare retice.

bex_berninapass_RHB5427

          Bernina Express,  unul din cele 3 cai ferate ale Patrimoniului Mondial UNESCO-caile ferate acreditate, calatorii in sud-est prin Alpi de la Davos la Tirano in Italia, este  inscris pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO la 7 iulie 2008, pentru ca este o capodopera de inginerie in mijlocul peisajelor panoramice si a diversitatii culturale.Traseul alpin are o lungime de 145 km si viteza redusa cand trece prin Graubünden, oferind cele mai frumoase trasee de cale ferata din lume.  In timpul calatoriei peste pasul Bernina, trenul ajunge la o altitudine de 2.253m,deasupra nivelului marii.Bernina Express ruleaza fara rotile dintate, pe cea mai lunga distanta, in acest sens, calea ferata invinge o panta de pana la 70% inclinare, fara o cu cremaliera si pinion. Decorul este uimitor, cu viaducte , terenuri de artizanat si pasuni alpine, sate neatent  vopsite in alb, biserici pe dealuri  si peisajul spectacular al muntilor la orizont. Calatoria  in vagoanele spatioase si panorama a Cailor Ferate Retice trece de la Chur prin Valea Domleschg, peste 90 de metri de mare Solis, Landwasser si viaducte Wiesner, prin tunelul spirala din Valea Albula  si pe Engadin la Pontresina si trece de ghetarul Piz Bernina  oferind o calatorie de neuitat.

Transportul pe cablu.  Daca vrei sa ajungi la o altitudine mare destul de repede si vrei sa te bucuri de priveliste folositi telecabina.

   Tuneluri

Tunelul Vereina in Klosters deschis oficial inainte de Craciun. Este cel mai lung tunel din lume cu ecartament ingust de rulare 19.1 km, tunelul din Cantonul Graubünden a durat  opt ani si jumatate pentru a fi finalizat si a costat 800 milioane de euro.

vt07tunnel_boe_kl

Tunelul Albula este punctul principal al Cailor Ferate Albula, in Canton de Graubünden, Elvetia. Cu altitudinea maxima de 1820 m deasupra nivelului marii este dupa Tunelul Furka,al doilea mare  tunelul alpin din Elvetia. Portalul de nord al tunelului este  la Preda, in Bergün, precum si portalul de sud la Spinas, in valea Bever.Cu o lungime totala de 5.865 km, tunelul leaga Valea Albula cu Valea Engadin. Tunelul serveste atat traficului de calatori si de marfa.

800px-Station_Preda

              Cantonul Graubünden este tara a Cailor Ferate Retice. La sfarsitul secolului al 19-lea, prima cale ferata cu ecartament ingust a fost construita ca urmare a initiativei olandezul Willem-Jan Holsboer. In urmatoarele decenii s-a dezvoltat o retea de cale ferata, care astazi este unica. In anul 1999 cu deschiderea tunelului Vereina, Rhaetian inchide decalajul in ultima linie si creeaza o cale mai direct cu restul Elvetiei.Sate de la mare distanta sunt legate de calea ferata retica.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Impacturile turismului la nivelul unei comunitati
Amenajarea si echiparea satelor turistice
Raporturile dintre turism si mediul inconjurator
IMPORTANTA DEZVOLTARII AGROTURISMULUI
PERSPECTIVELE DEZVOLTARII AGROTURISMULUI IN ROMANIA
VALORIFICAREA RESURSELOR TURISTICE PRIN EZVOLTAREA STATIUNII TURISTICE SNAGOV
PREZENTAREA STATIUNII COVASNA
ANALIZA LOCALITATII TURITICE RURALE SATUL CIOCANESTI, JUDETUL SUCEAVA


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu