Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » turism
DETERMINAREA RELATIILOR DINTRE STRUCTURILE DE CAZARE TURISTICA SI CAPACITATEA DE CAZARE DIN MACROREGIUNEA 1, CU AJUTORUL ANALIZEI STATISTICE

DETERMINAREA RELATIILOR DINTRE STRUCTURILE DE CAZARE TURISTICA SI CAPACITATEA DE CAZARE DIN MACROREGIUNEA 1, CU AJUTORUL ANALIZEI STATISTICE



Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iasi

Facultatea de Geografie-Geologie

Master Turism si Dezvoltare Regionala

Disciplina Analiza sistemului turistic : mijloace si metode, anul II


DETERMINAREA RELATIILOR DINTRE STRUCTURILE DE CAZARE TURISTICA SI CAPACITATEA DE CAZARE DIN MACROREGIUNEA 1, CU AJUTORUL ANALIZEI STATISTICE

 

NOTE INTRODUCTIVE

In proiectul de fata mi-am propus sa analizez relatiile care se stabilesc intre structurile turistice cu functiuni de cazare turistica si capacitatea de cazare din aceste structuri, pentru anul 2005. Ca variabila independenta am ales unitatile de cazare, iar in functie de acestea voi calcula capacitatea de cazare (variabila dependenta) pe baza modelului de regresie.

Mi-am ales ca regiune de analiza Macroregiunea Unu, formata din doua regiuni de dezvoltare, si anume Regiunea Centru si Regiunea Nord-Vest. Aceste regiuni de dezvoltare au fost infiintate prin Legea nr.151 din 15 iulie 1998, cand se apropia momentul aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana.

Impartirea administrativa a Romaniei a fost corelata cu Nomenclatorul Unitatilor Teritoriale pentru Statistica (NUTS) utilizat de Eurostat. Conform acestui nomenclator, Macroregiunea 1 (alaturi de celelalte 3 macroregiuni caracteristice pentru tara noastra) corespunde cu nivelul NUTS 1[1].

Regiunea de Nord-Vest are resedinta la Cluj-Napoca si este compusa din judetele Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu Mare si Salaj, iar Regiunea Centru, cu resedinta la Alba Iulia, are in componenta judetele Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu.

Am creat in Philcarto un fond de harta pentru Macroregiunea 1, de la care voi pleca in realizarea reprezentarilor cartografice ulterioare. Acest fond de harta este reprezentat in Figura 1.

Datele statistico-turistice prezentate in aceasta lucrare au fost culese de pe site-ul Institutului National de Statistica (www.insse.ro), si sunt valabile pentru anul 2005.

Figura nr. 1

PREZENTAREA DATELOR STATISTICE

Datele initiale, de la care am plecat in rezolvarea problematicii, sunt cele din Tabelul 1.

Codul

Judetul

Unitati de cazare

Capacitate de cazare

5

Bihor

85

10455

6

Bistrita-Nasaud

24

2660

13

Cluj

181

6669

26

Maramures

112

2873

33

Satu Mare

61

2304

32

Salaj

17

1058

1

Alba

27

1179

9

Brasov

403

12037

15

Covasna

47

3664

21

Harghita

301

7644

28

Mures

104

6201

34

Sibiu

111

4754

Tabelul 1

La o prima vedere observam ca, pe intreaga regiune analizata, judetul Brasov are cele mai multe unitati de cazare (403), urmat de judetele Harghita, Cluj, Maramures si Sibiu, iar in ceea ce priveste capacitatea de cazare din aceste unitati turistice tot judetul Brasov este lider, dupa care urmeaza judetele Bihor, Harghita, Cluj, Mures, Sibiu s.a.

Aceste date nu ne permit (inca) sa facem vreo corelatie intre indicatorii statistico-turistici, si de aceea am calculat parametrii principali ai celor doua distributii (vezi Tabelul 2).

 

Unitati de cazare

Capacitate de cazare

Mediana

95

4209

Media

123

5125

Tabelul 2

Cu ajutorul lor putem calcula, spre exemplu, abaterile fiecarui judet de la valorile centrale, pentru a ne crea o prima imagine asupra indicatorilor turistici prezentati.

Balint Andreea, 2009

 

Figura nr. 2

Analizand hartile abaterilor de la valorile centrale (Figura nr. 2) observam ca judetele care au valori ale indicatorilor turistici mai mari decat media sunt mai putine, asta pentru ca valorile mari ale unitatilor turistice si ale capacitatii de cazare caracteristice judetului Brasov au „tras” in sus valorile mediilor din cazul celor doua distributii. Astfel, pentru unitatile de cazare, doar trei judete au valori mai mari decat media de 123, si anume Brasov, Harghita si Cluj, iar pentru capacitatea de cazare, valorile peste medie (5125 locuri) sunt caracteristice judetelor Brasov, Bihor, Harghita, Cluj, Mures.

Mediana, fiind valoarea cea mai apropiata de toate celelalte valori din sir, face ca cele doua distributii sa fie impartite in efective egale, jumatate dintre judete avand valori peste mediana si jumatate sub mediana, ataat pentru unitatile turistice, cat si pentru capacitatea de cazare. Observam astfel o dispunere mai echilibrata in teritoriu a valorilor acestor indicatori statistico-turistici.

TRANSFORMAREA DATELOR STATISTICE

Datele initiale trebuie transformate cu ajutorul metodelor statistice, pentru a putea sa le comparam mai usor intre ele. Ca metode de transformare a datelor am aplicat doua dintre cele mai uzitate si eficiente metode, respectiv transformarea ordinala (in ranguri) si standardizarea.

Prima dintre ele, metoda rangurilor, presupune atribuirea pentru fiecare judet a cate unui rang, in ordine descrescatoare a valorii indicatorilor statistico-turistici. Procedand astfel, vom elimina ordinele de marime, unitatile de masura si diferentele de dispersie.

Tabelul 3 a fost obtinut prin transformarea Tabelului 1 in clasamente, si ne permite sa aflam daca rangurile pe fiecare dintre cele doua criterii sunt identice sau diferite. Diferentele dintre cele doua clasamente obtinute sunt mici, confirmand astfel ipoteza unei relatii pozitive intre cele doua variabile: cu cat numarul de unitati de cazare este mai mare, cu atat si capacitatea de cazare este mai mare, si invers (judetele cu un numar mic de structuri de cazare au si o capacitate de cazare redusa). Cartografierea rangurilor (Figura nr. 3) permite o asa-zisa „transpunere” in teritoriu a celor doua clasamente, asociind cate o culoare pentru perechile de cate doua judete. La capitolul unitati de cazare, primele doua locuri sunt detinute de judetele Brasov si Harghita, in timp ce la capacitatea de cazare Brasovul domina, insa de data aceasta alaturi de Bihor. In ambele clasamente, ultimul loc este ocupat de judetul Salaj.



Codul

Judetul

Clasament dupa numarul unitatilor de cazare

Clasament dupa

capacitatea de cazare

9

Brasov

1

1

21

Harghita

2

3

13

Cluj

3

4

26

Maramures

4

8

34

Sibiu

5

6

28

Mures

6

5

5

Bihor

7

2

33

Satu Mare

8

10

15

Covasna

9

7

1

Alba

10

11

6

Bistrita-Nasaud

11

9

32

Salaj

12

12

Tabelul 3

     Balint Andreea, 2009

 

Figura nr. 3

Cea de-a doua metoda de transformare a datelor statistice pe care am aplicat-o in cazul de fata este metoda standardizarii (normarii). Metoda consta in a efectua o dubla transformare, de centrare si de reducere, din care cauza variabilele standardizate sunt numite de asemenea variabile centrate-reduse sau variabile normate.

Am utilizat centrarea in raport cu media si reducerea in raport cu ecartul-tip si am obtinut datele din tabelul de mai jos:

Codul

Judetul

Standardizare

unitati de cazare

Standardizare

capacitate de cazare

5

Bihor

-0,33

1,56

6

Bistrita-Nasaud

-0,87

-0,72

13

Cluj

0,51

0,45

26

Maramures

-0,09

-0,66

33

Satu Mare

-0,54

-0,83

32

Salaj

-0,93

-1,19

1

Alba

-0,84

-1,16

9

Brasov

2,46

2,03

15



Covasna

-0,67

-0,43

21

Harghita

1,57

0,74

28

Mures

-0,16

0,32

34

Sibiu

-0,10

-0,11

Tabelul 4

Variabilele standardizate care au semn pozitiv sunt caracteristice judetelor cu valori peste medie (cum sunt judetele Brasov, Harghita si Cluj pentru numarul unitatilor de cazare), iar cele cu semn negativ se situeaza sub media indicatorilor analizati.

Tabelul rezultat permite totodata pozitionarea fiecarui judet in functie de o grila comuna de lectura pentru toate variabilele (vezi Figura nr. 4) si astfel, prin raportarea la distributia gaussiana, se poate descrie intr-o maniera calitativa dar obiectiva pozitia relativa a judetelor in functie de toate variabilele. Nu avem de-a face cu valori mai mari de 3, ceea ce inseamna ca in distributiile analizate nu exista nicio valoare care sa fie privita cu neincredere, sau care sa fie eronata. Valoarea cea mai mare se inregistreaza la judetul Brasov, pentru unitatile de cazare (+2,46), dar cele mai multe judete sunt caracterizate de valori banale, normale, prin prisma faptului ca valorile sunt apropiate de 0.

Daca aplicam aceasta grila de lectura tabelului nostru putem afirma, de exemplu, ca judetul Alba are un numar destul de redus de unitati de cazare (-0,84) in raport cu celelalte judete din regiunea studiata si un numar redus de locuri de cazare (-1,16), iar in judetul Bihor numarul unitatilor de cazare este destul de redus (-0,33), pe cand capacitatea de cazare este mare (+1,56).

Figura nr. 4 – Grila de lectura a variabilelor

standardizate (preluata din cursurile de statistica)

RELATIILE STATISTICE DINTRE INDICATORII TURISTICI

Pe baza coeficientilor de corelatie voi testa relatiile statistice dintre numarul de unitati turistice si numarul de locuri de cazare din judetele Macroregiunii 1.

Codul

Judetul

Unitati de cazare

Capacitate de cazare

Produs abateri la medie

5

Bihor

85

10455

-201214

6

Bistrita-Nasaud

24

2660

243402

13

Cluj

181

6669

89948

26

Maramures

112

2873

24207

33

Satu Mare

61

2304

174186

32

Salaj

17

1058

430068

1

Alba

27

1179

377814

9

Brasov

403

12037

1937135

15

Covasna

47

3664

110658

21

Harghita

301

7644

449041

28

Mures

104

6201

-20178

34

Sibiu

111

4754

4357

Tabelul 5

CONCLUZII

Pe baza analizei statistice am observat ca, la nivelul Macro-regiunii 1 (si probabil si la nivelul intregii tari), exista o legatura puternica si pozitiva intre numarul de unitati de cazare existente si numarul de locuri de cazare, in sensul ca in judetele cu structuri de cazare numeroase capacitatea de cazare este ridicata. Exista insa si cazuri in care intr-un judet capacitatea de cazare este mare, desi in acel judet sunt putine structuri turistice cu functiuni de cazare, asa cum este cazul judetului Bihor (lucru explicat prin faptul ca unitatile turistice au o capacitate sporita).



[1] Ca o completare, putem adauga ca nivelul national corespunde cu NUTS 0, NUTS 1 ar corespunde macro-regiunilor, NUTS 2 are drept echivalent romanesc regiunile de dezvoltare, NUTS 3 – judetele, iar municipiile, orasele si comunele reprezinta nivelul NUTS 5 (nivelul NUTS 4, ce ar cuprinde asociatiile de comune, nu exista in Romania).









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




ROLUL AGROTURISMULUI IN SISTEMUL TURISMULUI NATIONAL
PIATA ECOTURISTICA ROMANEASCA CU REFERIRE LA JUDETUL TIMIS
ANALIZA LOCALITATII TURITICE RURALE SATUL CIOCANESTI, JUDETUL SUCEAVA
Baza tehnico – materiala a turismului rural
Turismul in parcurile naturale nationale si in cele regionale
Orasul Amara
AGROTURISMUL-UN MOD DE OBTINERE A VENITURILOR SUPLIMENTARE
FACTORII APARITIEI SI DEZVOLTARII FENOMENULUI TURISTIC


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu