Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » turism
Dezvoltarea turismului de week-end

Dezvoltarea turismului de week-end



Introducere

Cresterea numǎrului de zile destinate odihnei, a dus si la dezvoltarea turismului de week-end.

            Totodatǎ un factor care a influentat acest tip de turism il constituie si dezvoltarea excesivǎ a economiei si suprasolicitarea oamenilor in timpul de lucru din cadrul sǎptǎmanii.

            Turismul de week-end este caracterizat de cǎlǎtorii de scurtǎ duratǎ, effectuate in scopuri de odihnǎ,  recreere si agreement in locuri cat mai naturale. Motivatiile care sunt cuprinse de practicantii turismului de week-end sunt urmǎtoarele:

            -linistea;

            -odihna in mijlocul naturii;

            -distractia in mijlocul naturii.

I.                   Indentificarea zonei si alegerea tipului de amenajare


Judetul Cǎlǎrasi este unul din cele mai tinere judete ale tǎrii, fiind creat in

ianuarie 1981. Situat la hotarul de sud-est al Romaniei, pe cursul Dunǎrii si al Bratului Borcea-ocupand o parte din Campia Munteniei- judetul Cǎlǎrasi are o suprafatǎ de 5.074 kmp si o populatie de 648.562 locuitori, resedinta judetului aflandu-se inmunicipiul Cǎlǎrasi. Judetul se invecineazǎ la nord cu judetul Ialomita, la est cu judetul Constanta, la vest cu judetul Giurgiu si Ilfov si la sud cu Bulgaria.

            Asezarea si conditiile de relief si clima favorabile au dus la aparitia asezǎrilor omenesti, in acest perimetru, incǎ din epoca neoliticǎ. De-a lungul Dunǎrii, Borcei, Argesului si Vǎii Mostistei, au inflorit culturile Boian si gumelnita-culturi autohtone- unele dintre cele mai expressive culture neolitice din sud-estul Europei.

            Populatia localǎ a trecut, la inceputul epocii metalelor, printr-un process de asimilare cu populatii rǎsǎritene de stepǎ. Despre populatia geticǎ depli formatǎ se poate vorbi, pe actualul teritoriu al judetului, incǎ din prima epocǎ a bronzului. Cercetǎrile arheologice au scos la ivealǎ dovezi care atestǎ legǎturi foarte puternice, mai vechi decat restul Daciei, a populatiei getice cu romanii care si-au fǎcut simtitǎ prezenta pe Dunǎrea de Jos.

            Evul mediu pe aceste meleaguri se caracteriza prin prezenta unor asezǎri importante, pentru care domnitorii vremii au luat mǎsuri de dezvoltare si initiere. Din cele peste 60 de asezǎri amintim satele fortificate: Coconi, Cǎscioarele, Cornǎtel, Lichiresti si Gurguiati.

            Ca asezare de hotar Lichiresti gǎzduia, la sfarsitul secolului XVII, o unitate de cǎlǎrasi-stafetari cu rol de pazǎ si transmiterea corespondentei spre Instambul. Prezenta acestora contribuie la schimbarea numelui localitǎtii, in jurul anulu 1790, din Lichiresti in Cǎlǎrasi.

            In secoulul XIX asezarea cunoaste o dezvoltare din in ce mai rapidǎ, datoritǎ schelei de pe Borcea si a targurilor periodice organizate aici,  fapt ce impune mutarea resedintei judetului Ialomita de la Urziceni la Cǎlǎrasi si transformarea sa in oras, in anul 1833. Devenit oras liber in urma Hrisovului emis de Dimitrie Barbu Stirbei in 1852, orasul Cǎlǎrasi va cunoaste o nouǎ etapǎ in dezvoltarea sa.

Din 1981 municipiul Cǎlǎrasi devine resedinta judetului cu acelasi nume si cel mai mare oras al judetului,fiind situate pe malul Borcea, din acest motiv am ales o zonǎ din imprejurimile orasului pentru amenajare turisticǎ de week-end unde turistii isi pot petrece cateva zile pescuind, vizitand ostroavele de pe Dunǎre, Pǎcuiul lui Soare (fosta cetate Vicina).

II.                Selectia teritoriului

Judetul dispune de un relief in care caracteristica predominantǎ o reprezintǎ

campia grupatǎ in patru unitǎti mari (Campia Bǎrǎganului Mostistei- Bǎrǎganu sudic-Campia Vlǎsiei, Campia Burnasului, Lunca Dunǎrii) si luncile si bǎltile (Balta Borcei, vǎile Argesului si ale Dunǎrii).

                        1.Conditii naturale:

            Principala bogǎtie naturalǎ o constituie terenurile agricole, care ocupǎ peste 84% din suprafata judetului. Solurile, constituite in cea mai mare parte din diferite tipuri de cernoziomuri si din solurile alovionale, au o fertilitate ridicatǎ, ceea ce permite practicarea pe scarǎ largǎ a agriculturii, predominant fiind caracterul cerealier al productiei vegetale.

            Vegatatia forestierǎ, care ocupǎ 4,4% din suprafata judetului, este formatǎ indeosebi din speciile: plop euro-american, salcam, stejar brumǎriu, salcia albǎ, frasin de camp, stejar peduncular, ulm, tei, artar tǎtǎrǎsc.

            Fauna cuprinde specii de interes cinegetic dintre care sunt de mentionat: mistetul, cǎpriorul, fazanul si iepurele. In judet s-au descoperit si se exploateazǎ gaze si petrol in nisipurile meotiene de pe raza comunei Ileana. Existǎ de asemenea argile le Budesti, nisipuri si pietrisuri exploatate din aluviunile Dnǎrii, Argesului si Dambovitei.

Reteau hidrograficǎ este reprezentatǎ, in primul rand, de fluvial Dunǎrea ce delimiteazǎ la sud si sud-est teritoriul judetului. Aceasta se desparte in douǎ brate –Brcea pe stanga si Dunǎrea Veche pe dreapta- care inched intre ele Balta Ialomitei. Argesul afluiazǎ in Dunǎre la vest de Oltenita, dupǎ confluenta cu Dambovita la Budesti. Ca izvoare de Campie (rauri) amintim: Valea Berza, Cucuteanu, Milotina Corata, valea Rasa, Luica, Calnǎu. In afara lacurilor, pe raza judetului mai existǎ o retea de lacuri de acumulare din care amintim Iezer-Mostistea (2840ha), Frǎsinet (1460 ha), Gurbǎnesti (430 ha) etc. Acestea sunt amenajǎri complexe avand ca utilitate principalǎ asigurarea apei pentru irigatii si secundar asigurarea luciului de apǎ pentru pisciculturǎ in regim refurajat.

Clima este temperat continentalǎ, temperatura medie anualǎ fiind cuprinsǎ intre 10,3 ˚C la Fundulea si 11,3 ˚C la Cǎlǎrasi. Maximele absolute inregistrate panǎ in prezent au atins la 10 august 1957 + 44 ˚C la Valea Argovei si 41,4 ˚C la Cǎlǎrasi (la nivel de tarǎ +44,5 ˚C in judetul Brǎila la aceeasi datǎ). Minima absolutǎ a fost inregistratǎ la Cǎlǎrasi de -30˚C la 9 ianuarie 1938 fatǎ de -38,5 ˚C valoarea nationalǎ inregistratǎ la Bod (judetul Brasov) la 25 ianuarie 1942. In conditiile mentionate mai sus precipitatiile inregistreazǎ valori medii la fel de omogene ca si temperaturile intre 500-540 mm (in anii secetosi acestea scad sub 350mm).

2.Bogǎtia cultural-istoricǎ:

In urma planului de sistematizare communist o mare parte (si cea mai pretioasǎ) din zestrea edilitarǎ si din monumente a fost pierdutǎ, dar totusi o micǎ parte din monumente si din zestrea edilitarǎ a supravietuit:

            -Palatul prefecturii, clǎdire in stil neo-clasic, construitǎ la sfarsitul sec. al XIX-lea;

            -Turnul de apǎ;

            -Catedrala Sf. Nicolae, bisericǎ inǎltatǎ la mijlocul secolului al XVI-lea, cea mai veche clǎdire a municipiului Cǎlǎrasi, loc unde tarina Ecaterina cea Mare (1729-1796) a Rusiei, la intoarcerea de pe front din rǎzboiul Ruso-turc aflat la sud de Dunǎre s-a rugat pentru binele armatei ruse in aceastǎ bisericǎ;

            -Primǎria;

            -Monumentul Vultur

            Monumentul soldatilor

            -Cǎpitǎnia Portuarǎ;

            -Biserica Alexe, construitǎ in secolul al XIX-lea

            -Cazarma Pompierilor

            -Clǎdirea Gimnaziului Carol I (primul liceu din Cǎlǎrasi)

3.Conditii economice si sociale:

Restructurarea economiei se realizeazǎ prin infiintarea de noi unitǎti mici si mijlocii, cu capital privat autohton sau mixt. Activitatea economicǎ din judet se desfǎsoarǎ in 13 regii autonome, cu activitǎti de producere a energiei electrice si termice, telecomunictii, gospodǎrie comunalǎ si locativǎ; 136 societǎti comerciale cu capital de stat, 34 societǎticomerciale cu capital mixt (de stat si privat), 5755 societǎti comerciale cu capital privat dintre care 13 sunt cu capital integral strǎin. In judet mai functioneazǎ si 1256 asociatii familiale si 2063 de persoane fizice care sunt orientate cu precǎdere cǎtre comert, alimentatie publicǎ si sfera serviciilor. Prin aplicarea Legii fondului Funciar nr. 118/1991 circa 61,5 din suprafata agricolǎ a judetului se aflǎ in proprietate privatǎ. Urmare a acestei legi, au luat fiintǎ 207 societǎti agricole cu personalitate juridicaǎ din desfiintarea fostelor CAP-uri.

            Industria prelucrǎtoare detine o pondere de 95% cu activitǎti preponderente in industria alimentarǎ, a celulozei si hartiei. Astǎzi in Cǎlǎrasi functioneazǎ o fabricǎ de zahǎr, fermǎ avicolǎ-Avicola Cǎlǎrasi una dintre cele mai importante fabrici de mezeluri din Romania –Aldis, doua firme importante din domeniul siderurgiei Repsteel Si Zafa, o importantǎ firmǎ de transport – Sidertrans, o fabricǎ de hartie –COMCEH si o fabricǎ de prefabricate. Dupǎ falimentul combinatului siderurgic grupul Tenaris a pǎstrat otelǎria, iar partea de demolare a halelor inchise a fost preluatǎ de o firmǎ din Bucuresti, Lemntrans. In 2004 a fost finalizatǎ constructia fabricii de PAL melaminat din plop Romply, investitie austriacǎ in valoare de 18 milioane de euro. In 2005, grupul Saint-Gobain anuntǎ inceperea lucrǎrilor la o linie de productie a sticlei Cǎlǎrasi in valoare totalǎ de peste 100 de milioane de euro lucrǎri care s-au finalizat.

Fiind un judet de campie agricultura detine ponderea in economia judetului Cǎlǎrasi. Baza agriculturii o reprezintǎ fondul funciar anand urmǎtoarea structurǎ: teren arabil 82,7%, pǎsuni si fanete  0,9%, vii 0,8%, livezi 0,2%.

In comert cu toate cǎ oferta de mǎrfuri s-a imbunǎtǎtit, iar numǎrul unitǎtilor de desfacere a crescut, scǎderea veniturilor populatiei si cresterea vertiginoasǎ a preturilor au determinat diminuarea puterii de cumpǎrare a populatiei si, implicit a vanzǎrilor de mǎrfuri cu amǎnuntul.

4.Infrastructura:

In domeniul transporturilor, judetul Cǎlǎrasi dispune de o retea de cǎi ferate in lungime totalǎ de 243 km, iar traficul auto se desfǎsoarǎ pe o retea de drumuri publice ce mǎsoarǎ 1102 km din care 385 km drumuri nationale.

5.Echipamentul general de odihnǎ:

Desi judetul Cǎlǎrasi dispune de un potential turistic deosebit, mai ales in ceea ce priveste potentialul natural al judetului (pescuit si vanǎtoare), activitatea turisticǎ este slab prezentatǎ.

Baza materialǎ a turismului este reprezentatǎ prin petru unitǎti de cazare turisticǎ trei hoteluri si un camping, care dispun de 566 de locuri de cazare.

6.Legislatia si protectia mediului si regimul juridic asupra terenurilor:

Terenul ales pentru amenajare nu are restrictii din punct de vedere al protectiei mediului si este situate pe domeniul public.

III.             Indicele de atractivitate:

Natura resursei

Ponderea (q)

Nivel calitativ (c)

Conditii naturale

Relief

0,08

4

Clima

0,06

3

Hidrografia

0,2



5

Flora

0,03

4

Fauna

0,03

4

0,40

Bogǎtia cultural istoricǎ

Vestigii

0,03

3

Cetǎti

0,03

2

Biserici

0,03

3

0,15

Conditii sociale

Profil economic

0,05

2

Forta de muncǎ disponibilǎ

0,1

3

Venituri

0,03

3

0,18

Infrastructura

Accesibiltate

0,1

4

Utilitǎti

0,03

3

Comunicatii

0,05

2

0,18

Echipament general de odihnǎ

Unitǎti cazare

0,015

2

Unitǎti alimentare

0,025

4



0,04

Legislatia si protectia mediului

Protectia mediului

0,025

3

Legislatia

0,025

4

0,05

Indicele de atractivitate:

I=0,08x4+0,06x3+0,2x5+0,03x4+0,03x4+0,03x3+0,03x2+0,03x3+0,05x2+0,1x3+0,03x3+0,1x4+0,03x3+0,05x2+0,015x2+0,025x4+0,025x3+0,0254x4 = 3,92

Indicele de atractivitate este 3,92 rezultǎ cǎ zona poate fi amenajatǎ turistic.

IV.             Determinarea capacitǎtii optime de primire:

Denumirea activitǎtii

Suprafata

Coeficient de corectie

Suprafata normatǎ

Capacitatea optimǎ

Picnic

3

1

1/50-100pers./ha

300

Sporturi de varǎ

1

1,25

1/150-200pers./ha

250

Plimbǎri prin pǎdure amenajatǎ

3,5

1,25

1/200pers./ha

125

Plimbǎri prin pǎdure neamenajatǎ

3

1,25

1/100pers/ha

375

Camping

2

1

1/100

200

Pescuit

2

0,5

10 ml/pers

1000

Vanǎtoare

3

0,5

1/0,1 vǎnǎtori/ha

15

Distractii in spatii acoperite

1,5



1,25

1/150 vizitatori/ha

312

Baze sportive 

4

1

1/50 participanti/ha

200

Total 

23

2762

CUC = numǎr turisti x durata medie a sejurului / numǎr locuri de cazare x durata de functionare

0,40 =2762x4,5/NLx180

NL = 2762x4,5 / 0,4 x180 = 173 locuri

V.                Evaluarea ariei de atractie a zonei si piata potentialǎ

Piata potentialǎ pentru amenajarea “5 Cǎlǎrasi” este formatǎ in primul rand

din turistii care vin din orasele apropiate : Cǎlǎrasi, Bucuresti, Slobozia si Fetesti. Altǎ amenajare asemǎnǎtoare care o luǎm drept referintǎ se numeste “Podul 4” si are 190 locuri cazare, este situatǎ la 7 km de oras.

Atractiile acestei zone sunt pescuitul sportive (crap, somn, plǎticǎ, salǎu,

avat, caras), vanǎtoarea (mistret, cǎprioare, rate si gaste sǎlbatice, iepuri de camp), plimbǎri in aer liber, plimbǎri cu vaporasul la ostroavele din jur, la insula Pǎcuiul lui Soare unde este un sit arheologic foarte vechi.

            CA/CB=LA/LBx(ΔA/ΔB) ²

CA =cererea turisticǎ pt. amenajarea “5Cǎlǎrasi”

CB = cererea turisticǎ pentru amenajarea “Podul 4”

LA= numǎr locuri cazare pt. amenajarea “5Cǎlǎrasi”(173)

LB= numǎr locuri cazare pt. amenajarea “Podul 4”(190)

ΔA = distanta de la Cǎlǎrasi la “5 Cǎlǎrasi” (3km)

ΔB = distanta de la Cǎlǎrasi la “Podul 4” (7km)

CA/CB=173/190x(3/7)²

CA+CB=1

CA/CB=0,16

CA+CB =1

CA=0,16CB

0,16CB+CB=1

CB=0,86

CA=0,14

            Din cei 73.510 locuitori ai municipiului Cǎlǎrasi 19,5% fac turism de week-end adicǎ 14.334, iar din acestia 12.327 vor merge la “Podul 4” si 2007 vor prefera “5Cǎlǎrasi”.

CA =cererea turisticǎ pt. amenajarea “5Cǎlǎrasi”

CB = cererea turisticǎ pentru amenajarea “Podul 4”

LA= numǎr locuri cazare pt. amenajarea “5Cǎlǎrasi”(173)

LB= numǎr locuri cazare pt. amenajarea “Podul 4”(190)

ΔA = distanta de la Bucuresti la “5 Cǎlǎrasi” (123km)

ΔB = distanta de la Bucuresti la “Podul 4” (130km)

CA/CB=173/190x(123/130)²

CA+CB=1

CA/CB=0,80

CA+CB =1

CA=0,80CB

0,80CB+CB=1

CB=0,56

CA=0,44

            Din cei 1.924.959 locuitori ai orasului Bucuresti 19,5% fac turism de week-end adicǎ 375.367, iar din acestia 210.206 vor merge la “Podul 4” si 165.161 vor prefera “5Cǎlǎrasi”.

CA =cererea turisticǎ pt. amenajarea “5Cǎlǎrasi”

CB = cererea turisticǎ pentru amenajarea “Podul 4”

LA= numǎr locuri cazare pt. amenajarea “5Cǎlǎrasi”(173)

LB= numǎr locuri cazare pt. amenajarea “Podul 4”(190)

ΔA = distanta de la Slobozia la “5 Cǎlǎrasi” (53km)

ΔB = distanta de la Slobozia la “Podul 4” (60km)

CA/CB=173/190x(53/60)²

CA+CB=1

CA/CB=0,70

CA+CB =1

CA=0,70CB

0,70CB+CB=1

CB=0,59

CA=0,41

            Din cei 52.710 locuitori ai orasului Bucuresti 19,5% fac turism de week-end adicǎ 10.278, iar din acestia 6.064 vor merge la “Podul 4” si 4.214 vor prefera “5Cǎlǎrasi”.

CA =cererea turisticǎ pt. amenajarea “5Cǎlǎrasi”

CB = cererea turisticǎ pentru amenajarea “Podul 4”

LA= numǎr locuri cazare pt. amenajarea “5Cǎlǎrasi”(173)

LB= numǎr locuri cazare pt. amenajarea “Podul 4”(190)

ΔA = distanta de la Fetesti la “5 Cǎlǎrasi” (60km)

ΔB = distanta de la Bucuresti la “Podul 4” (67km)

CA/CB=173/190x(60/67)²

CA+CB=1

CA/CB=0,72

CA+CB =1

CA=0,72CB

0,72CB+CB=1

CB=0,59

CA=0,41

            Din cei 33.197 locuitori ai orasului Bucuresti 19,5% fac turism de week-end adicǎ 6.473, iar din acestia 3.819 vor merge la “Podul 4” si 2.654 vor prefera “5Cǎlǎrasi”.

VI.             Elaborarea conceptiei de organizare:

Pentru cazarea turistilor se vor construe 10 vile categoria 2-3 stele, cu cate 4

dormitoare a douǎ locuri, dotate cu telefon, cablu, centralǎ termicǎ pentru asigurarea apei calde menajere si a microclimatului.

In vederea asigurǎrii serviciilor de bazǎ se va costrui un restaurant categoria II a cu un numǎr de 140 de locuri, cu bar de zi si cofetǎrie.

Pentru transportul turistilor in scopul vizitǎrii ostroavelor din imprejurimi si a insulei “Pǎcuiul lui Soare” este nevoie de un vaporas.

            Elementele recreative vor fi reprezentate de :

-          un club de vacantǎ cu discotecǎ, jocuri distractive

-          un teren de sport pentru volei si fotbal;

-          un teren de tennis.

Deoarece principalul mijloc de transport este cel rutier se va amenaja o

parcare pentru autoturisme si autocare asiguratǎ cu pazǎ.

 








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Azerbaidjan-intre traditie si modern
Studiu de caz : „efectele europenizarii la nivelul comunei tifesti -judetul vrancea”
Satul turistic romanesc si importanta acestuia in turismul rural
Definirea turismului rural
Definirea ecoturismului
CREAREA UNUI CENTRU DE INFORMARE-O MODALITATE DE ERFECTIONARE A AGROTURISMULUI IN TARA HATEGULUI
Pe urmele lui Emil Racovita - descoperirea misterelor din pesteri
AMENAJAREA TEHNOLOGICA A RESTAURANTELOR


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu