Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » turism
Judetul Vaslui

Judetul Vaslui



                                                       I. INTRODUCERE

                Judetul Vaslui este situat pe raul Birlad, in partea de sud si sud-est a Podisului Central Moldovenesc, iar in partea centrala se intinde pe Colinele Tutovei si Dealurile Falciului.             Existenta celor mai vechi asezari pe teritoriul judetului Vaslui este demonstrata de descoperirile arheologice din perioada neolitica, dar primele atestari documentare ale unor localitati au aparut in 1375 si in documente interne din 1423.

                In perioada 1435-1442, Vasluiul a fost resedinta Tarii de Jos si era considerat al doilea centru important al Moldovei.
Conventiile si confruntarile politice din epoca moderna si contemporana au marcat si aceasta zona, fostul tinut si judetul Vaslui avand o dezvoltare lenta si sinuoasa, fara salturi spectaculoase. Mentinerea multa vreme la dimensiuni mici a orasului se explica prin repetate distrugeri, modestia resurselor hinterlandului local, intarzierea construirii cailor de comunicatie (calea ferata ajunge abia in 1886).


           Populatia orasului a inregistrat o crestere numeric lenta, ceea ce a facut ca rolul de centru de polarizare sa fie o caracteristica de data recenta.In secolul al XVII-lea orasul avea circa 1250 locuitori, in 1820 – 2350 locuitori, in 1859 – 4733 locuitori, in 1899 – 9392 locuitori, in 1930 – 12700 locuitori, in 1966 – 14083 locuitori. Dupa ce orasul a devenit resedinta de judet in (1968) s-au inregistrat salturi mult mai evidente atat in privinta cresterii numerice a populatiei cat si in ceea ce priveste dezvoltarea urbanistica si industrial in general. Orasul numara astazi peste 77.900 locuitori (2000), incluzand si localitatile Moara Grecilor, Viisoara, Bahnari, Rediu si Brodoc (ce apartin teritoriului administrativ al municipiului Vaslui). Acest teritoriu administrativ ocupa circa 6810 ha, din care 1177 ha apartin intravilanului.

                 Despre o functie industriala a acestui oras nu putem vorbi pana la sfarsitul secolului al XIX-lea, desi acticitatile mestesugaresti traditionale si manufacturiere au existat ca gemeni ai industriei locale. Vasluiul se mentine in tipul functional servicii-industriale pana in anul 1968, cand, odata cu functia de resedinta de judet orasul cunoaste si un avant deosebit al industriei. Industrializarea tarzie a fost compensata de un ritm deosebit de rapid a acesteia, ceea ce s-a reflectat si in modificarile pe care aceasta evolusie a orasului le-a generat in conditiile climatice din aceasta zona.   
Judetul Vaslui
, cu resedinta in orasula Vaslui, a fost infiintat ca unitate administrativ-teritoriala sub denumirea de “tinut” inca din secolul al XIX-lea.  In componenta sa intrau: Racova, Stemnic si Crasna. Ca semn heraldic avea un scut crenelat, un stup si trei albine. In 1950, a fost infiintata regiunea Barlad cu resedinta la Birlad, iar in perioada 1956 – 1968, Vaslui, Falciu si Tutova faceau parte din judetul Iasi. La 17 februarie 1968 a avut loc o noua impartire administrativ- teritoriala, fiind astfel reinfiintat judetul Vaslui in limitele cunoscute in prezent, din fostele judete Vaslui, Tutova (cu resedinta la Birlad) si Falciu (cu prima resedinta la Falciu, apoi la Husi).

                Stema actuala a judetului Vaslui a fost aprobata in ianuarie 2006, in sedinta de Guvern si a fost conceputa in 2004 de catre un specialist in heraldica. Acesta a ales pentru crearea stemei simbolurile istorice ale fostelor tinuturi ale judetului: Vaslui, Tutova si Falciu. Stema judetului se compune dintr-un scut cu trei cartiere, in care sunt inscrise simbolurile istorice ale tinuturilor, care sunt delimitate de un filet de aur. In primul cartier, in camp rosu, este plasat un stup din nuiele de argint, incadrat de trei albine de aur, reprezentand vechea stema heraldizata a tinutului Vaslui. In cel de-al doilea cartier, tot pe fond rosu, sunt plasati trei pesti de argint, suprapusi, redati spre dreapta, reprezentand stema traditionala a tinutului Tutova. In cel de-al treilea cartier este plasat un bour moldovenesc, de argint, trecand spre dreapta, reprezentand stema si simbolul traditional al tinutului Falciu.

              Se  remarca prin tezaurele arheologice gasite aici, valorile etnografice si de arta populara, locurile istorice si monumentele care atesta existenta milenara a romanilor in aceasta zona, cat si contributia lor la cultura universala. Castelul Mavrocordat, construit in secolul al XIX-lea, Cetatea lui Stefan cel Mare, datand din secolul al XV-lea, Biserica Sfantul  Ioan, de asemenea fondata de Stefan cel Mare in seculul al XV-lea sunt cateva din numeroasele vestigii istorice si culturale pastrate in judetul Vaslui. Este de asemenea demn de mentionat cele mai importante orase din acest judet, Vaslui si Barlad, au fost ridicate in secolele al XIV-lea si respectiv al XV-lea.

              Municipiul Husi, al treilea ca marime in judet, este faimos in intrega lume pentru podgorii si  calitatii vinurilor sale. Situandu-se intr-o zona deluroasa, cu numeroase paduri si rauri, acest judet este bogat in peisaje frumoase, monumente istorice, atractii turistice care sunt adevarate incantari pentru ochiul si mintea vizitatorului, si o calda invitatie de a veni si a le vizita.

               Este traversat de raurile Prut si Barlad si afluentii lor. Clima este temperat continentala oferind conditii bune pentru agricultura. Cercetarile arheologice sublinieaza ca in acest judet exista multe vestigii incepand cu paleoliticul timpuriu. Documentele istorice arata dezvoltarea activitatilor manufacturiere, locuitorii de demult se ocupau cu ceramica (Barlad, Oltenesti, Malusteni, Carja) si mai tarziu cu comertul de blanuri si agricultura. Trebuie mentionat vinul care este inca o traditie in vestitele podgorii de la Husi. Faima vinului rosu Busuioaca de Bohotin este cunoscuta atat in tara cat si peste granite. De o mare importanta este pomicultura remarcandu-se prin suprafata livezilor, calitatea si productivitatea varietatilor de pomi fructiferi. Orasul Vaslui, capitala acestui judet, isi asteapta turistii la minele Cetatea si Biserica Sf. Ioan Baptizer, amandoua construite de Stefan cel Mare. In alte doua orase Barlad si Husi gasim biserici din secolele XVI - XVII. La sud de Vaslui se afla un loc istoric numit Podul Inalt si unde in 1475, Stefan cel Mare a invins armata otomana condusa de Suleiman Pasa. Turistii au la dispozitie cinci hoteluri, un han si patru popasuri turistice, care ofera renumita mancare moldovenea

Asezare geografica

C:Documents and SettingsYonelaDesktoprauri-romaniammm.JPG

                                              Fig. 1 Raul Vaslui, asezare geografica

                                                1.  Localizare si suprafata                            

               Teritoriul  bazinului hidrografic al raului Vaslui se afla amplasat in zona centrala a Podisului  Moldovei intre orasele Iasi la nord si Vaslui la sud.

Suprafata bazinului este de aproximativ 646 km2, 641 k2  sau 682,61 km2 dupa imagini satelitare, ceea ce reprzinta circa 0,27 din suprafata Romaniei.

               Bazinul hidrografic al Vasluiului se intinde pe teritoriul a doua judete ( judetul Iasi 2777 ha si Vasluiul 35190 ha) si a 15 comune, astfel:

a)     Judetul Iasi : Dobrovat, Ciortesti, Schitu – Duca, Ciurea, Barnova si Grajduri.

b)     Judetul Vaslui : Vaslui, Tanacu, Zapodeni, Valeni, Solesti, Miclesti, Codaesti, Danesti si Tacuta.[1]

C:Documents and SettingsYonelaDesktopVaslui.geo.jpg                                            Fig.2  Harta geologica a orasului Vaslui

                                                           2.   Limite

               Raul Vaslui  isi are obarsia la altitudinea de 340 metrii in apropierea Dealului Paun si se varsa in Barlad la circa 90 metrii altitudine, in apropierea orasului Vaslui. Are un curs subsecvent si ca dezvoltare spatiala el are o forma asimetrica spre Centrul Podisului Barladului superior, in care partea dreapta are o suprafata de 2,6 ori mai mare ca partea stanga.

 Bazinul are o forma alungita, lungimea acesteia  fiind de 71,2 km, iar latimea medie de 9,6 km, in timp ce  maxima este de 19 km ( pe linia Pocreaca, Dobrovat, Protopopesti).

 Prin cumpanarea apelor, el se margineste cu urmatoarele bazine hidrografice: la nord cu bazinul hidrografic Jijia, la est cu Bazinul hidrografic Crasna si Barlad, la sud cu bazinul hidrografic al Barladului propriu-zis si la vest cu bazinele hidrografice Rebricea si Teleajen.

                             

                                                                                                                                               

II. FACTORII NATURALI SI ANTROPICI CARE INFLUENTEAZA FORMAREA SI    

PARTICULARITATILE RESURSELOR DE APA

1.     Conditii geologice

C:Documents and SettingsYonelaDesktopVaslui.jpgFig.3  Raul Vasluiet

Din punct de vedere geostructural teritoriul bazinului Vaslui este constituit din depozite de varste diferite: sarmatianul mediu , sarmataianul superior, meotianul si cuaternarul.

     1.   Sarmatianul mediu ( Basarabianul) apare pe versantii dealurilor erodate. Aceasta acopera o zona intinsa in Platforma Moldoveneasca de la sud de Iasi. In partea nordica a judetului Vaslui el apare pe grosimi mai mari, fiind reprezentat de nisipuri si gresii de Scheia, calcare si gresii oolitice cu mactra podolica si strate cu intercalatii cu forma de apa dulce ( Congeria, Unio).

La sud de paralela localitatii Codaesti, din cauza inclinarii generale a depozitelor sarmatiene catre sud-est, aceasta se transforma treptat, Chersonianul formeaza zone tot mai largi si predomina ca suprafata Basarabianul.

  Acesta din urma se reduce la o serie de fasii care intovarasesc principalele vai ce strabat regiunea Vaslui  (pe ambele flancuri) precum si afluentii acestuia, pana la confluenta Barladului cu Basarabianul, unde acesta este fosilifer si afloreaza sub terasa Vasluiului.

           La sud de localitatea Schitu-Duca, intre raul Vaslui si Rebricea se gaseste o zona in care depozitele basarabiene ocupa cea mai mare parte a terenului. Se mai gasesc aici, numai pe spinarile dealurilor mai inalte, depozite chersoniene risipite pe suprafete restranse. Aceasta situatie se continua spre sud pana la valea Mircestilor, afluent al Vasluiului. La sud de aceasta vale, chersonianul isi largeste aria de raspandire, predominand ca suprafata asupra depozitelor basarabiene, care se restrang la benzi relativ inguste de-a lungul  vaii Vaslui, si de-a lungul unor afluenti mai mici a acestei vai (Danesti).  

             Sarmatianul mediu de pe flancul de est al vaii Vasluiului constituie o zona ingusta, prezenta pe toata valea  pana in apropiere de Vaslui, latindu-se putin numai in dreptul unor afluenti ai Vasluiului.

De-a lungul acestora, Sarmatianul mediu patrunde in interiorul zonei largi de depozite  chersoniene si meotiene care se dezvolta puternic  spre rasarit.

             2. Sarmtianul superior  (Chersonian) se gaseste pe o arie mai restransa, mergand din sudul bazinului spre nord , pe o linie ce trece  prin localitatile Vaslui si Tanacu. El este reprezentat prin doua orizonturi cu caractere litologice si faunistice diferite: unul inferior si unul superior. Cel inferior,  este caractreizat prin nisipuri, argile nisipoase, cu intercalatii de gresii cu o fauna de mactre mici.

                  Orizontul superior este caracterizat printr-o  succesiune  de argile si intercalatii lenticulare de gresii, nisipuri fara mactre.Gresiile apar sub forma de blocuri lenticulare sau, uneori, aproape sferice, de dimensiuni foarte diferite atingand adesea lungimi de un metru sau chiar mai mult. In gresii se gasesc  urme de plante, impresiuni de frunze si uneori  oase de vertebrate.                                                                                                                                        Orizontul nisipurilor si gresiilor de Paun, ca singur orizont care se detaseaza  prin caracterele sale litologice din intreaga suita de straturi nisipoase, argilo-nisipoase si argiloase ale Chersonianului, apare intr-o serie de localitati, incepand de la sud de Iasi, din Dealul Paun si pana in apropiere de Vaslui.

            3. Meotianul este in continuare de sedimentare peste sarmatianul superior si formeaza platformele dealurilor din Zapodeni, Stioborani, Muntenii de Sus. Depozitele meotiene groase de circa 100 m, alcatuiesc aproape in intregime dealurile din partea sudica a judetului Vaslui.

               4. Cuaternarul pe teritoriul bazinului hidrografic Vaslui este reprezentat prin:

a ) Formatiuni fluviatile in albile majore a vailor, in special in valea Vasluiului si Dobrovatului;

b ) Depozite de materiale leossoidale;

c ) Depozite de terasa.

            a)  Albiile majore ale Vasluiului si Dobrovatului sunt alcatuite din aluviuni cu grosimi variabile, care sunt depuse peste argile sarmatiene inpermeabile. Aceste aluviuni sunt formate din pietrisuri marunte si nisipuri grosiere cu dispozitie lenticulara, urmate de nisipuri mijlocii si fine si din argile nisipoase.

            b) Depozitele de materiale leossoide – aceste depozite au o mare variatie in grosime si acopera majoritatea interfluviilor din bazin.

            c ) Depozitele de terasa ocupa o suprafata mai mica. Ele se gasesc in lungul Vasluiului si sunt constituite din nisipuri si prundisuri.

Din analiza structurii geologice, reiese ca la baza formarii solurilor din acasta zona au stat rocile sedimentare.

        Rocile mama cele mai raspandite sunt: materialul leossoid, luturile, argilele si marnele, gresiile, nisipurile si nisipurile argiloase aluviale.

        Materialul leossoid ocupa in special interfluvii mai inguste din partea nordica a bazinului. El este rezultatul proceselor de diageneza care s-au produs asupra materialelor usoare. Pe aceasta roca mama s-au format cernoziomurile cambice, cernoziomurile argiloiluviale si intr-o oarecare masura luvisolurile.

Nisipurile acupa suprafete mai restranse, intalnindu-se pe diferite forme de relief. Luturile si in unele locuri intercalatii de luturi cu nisipuri si materiale leossoide, formeaza alaturi de materialul leossoid cea mai raspandita roca mama, ocupand majoritatea versantilor.

Argilele si marnele ocupa in general suprafete mai restranse, gasindu-se sub forma de petece. Pe versantii puternic  inclinati, rocile mama apar adesea la zi, datorita fenomenului de eroziune a solului care este deosebit de accentuat.

Pe terenurile inclinate, cu alternante de roci permeabile si impermeabile, s-au creat conditii pentru dezvoltarea alunecarilor. Marnele solifere ocupa suprafete restranse, ale au dat nastere la soluri saline (saraturi de panta). Pe vai inguste si la piciorul panteleor, roca mama este materialul coluvial erodat de pe pante si depus mai aproape sau mai departe de locul de origine, in functie de natura materialului si de puterea de transport a apei.

       Pe luncile mai largi (Vaslui , Dobrovat) roca mama este formata din depuneri aluvio coluviale si  aluviale.  

2.     Evolutia paleogeografica

               Formatiunile geologice din regiunea studiata apartin Podisului Moldovei  in fundamentul caruia se gasesc depozite de cuvertura. Retragerea treptata a apelor sarmatianului sau pliocenului catre sud, a deschis ciclul continental si evolutia geomorfologica a reliefului actual, ciclu care continua sa ramana deschis pana astazi. Forma reliefului actual este o consecinta a coborarii nivelului de baza si ridicarea neotectonica in regiunea podisului. Pe versanti, ca urmare a actiunii factorilor climatici, orografici si biotici, s-au dezvoltat intense procese geomorfologice de panta sub forma de alunecari si surpari, eroziune aureolara si torentiala care au creat un microrelief caracteristic. Sesurile vailor principale au suferit colmatari importante cu aluviuni, proluviuni si coluviuni.

Datorita energiei mari a versantilor, a caracterului torential al precipitatiilor, a modului de exploatare a terenului, aceste fenomene se desfasoara in continuare cu o intensitate tot mai mare, anual inregistrandu-se mari pierderi materiale. [2]

 

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                               

3.     Relieful

               Teritoriul studiat se caracterizeaza printr-un relief deluros de podis, fragmentat de o serie de vai. Altitudinea maxima a bazinului este de 416,3 m (Dealul Rotunda), media fiind de 233 m. bazinul hidrografic al Vasluiului este situate in Podisul Moldovenesc, subtinutul podisurilor structurale si este alcatuit din suprafete structurale fragmentate si cu creste dezvoltate.

               Relieful dominant este cel de platouri structural ( Slobozia, Dobrovat, Schitu-Duca), marginite de cueste. Cuestele si versantii culmilor secundare sunt dominate de procese geomorfologice active, reprezentate de alunecari in diverse stadii de evolutie, de eroziune torentiala si spalari areolare.

 Albiile majore ale Vasluiului, aflate in plin process de agregare, sunt parazitate la contactul cu versantii, de glacisuri coluvio-proluviale sau conuri de dejectie izolate, adesea ocupate de asezari.

Dupa geneza, structura si varsta se pot deosebi trei tipuri principale de relief si anume:

a)     Relief structural

b)     Relief sculptural

c)     Relief acumulativ

a)     Relieful structural – structura geologic a teritoriului de aici determina si prezenta numeroaselor tipuri de cueste (coaste) - de la cele normale, pana la cele inverse si secundare, precum si diversitatea tipurilor de vai: subsecvente – cursul mediu si inferior al raului Vaslui; desi sunt numeroase, mai ales pe suprafata cuestelor normale, vaile sunt scurte si au o evolutie morfologica foarte activa.

Platourile structural si crestele sunt forme de relief dominate cu precadere in partea de nord a acestui bazin, dar destul de fregvente si in celelalte parti. Ele sunt conditionate de orizonturile de gresii si calcare sarmatice monoclinale (5%), de la nord – vest la sud- est. Cele mai intinse platouri structurale se afla la nord de localitatea Schitu – Duca, la sud de Iasi (cunoscutul platou Repedea – Paun), la sud de Slobozia si Dobrovat. Aceste platouri sunt flancate de cueste cu dimensiuni variabile, de la cativa km, la zeci de km, cuastele din lungul Vasluiului.

                Vaile ce strabat acest relief sunt: Vaslui, Dobrovat, valea Ferestilor, a Muntenilor, Carbunaria, Pocreaca, Lunca, Ciortesti, Valea Seaca.

b)     Relieful sculptural

               Formarea reliefului sculptural a fost usurata de faptul ca in faciesul litologic domina nisipurile, argilele nisipoase si argilele asupra carora ploile si apele curgatoare actioneaza intens.

                 Alaturi de formele sclupturale majore, aici au mare dezvoltare si formele rezultate in urma diverselor procese de versant (alunecari de teren, prabusiri de teren).

Asemenea procese geomorfologice se intalnesc nu numai pe versanti cu cueste, ci pe orice versant de vale, din cauza abundentei stratelor de nisipuri si argile, a defrisarii padurilor si a practicarii nerationale a agriculturii pana la sfarsitul celui de- al doilea razboi mondial.

             Pe valea Vasluiului aceste procese geomorfologice actioneaza pe mari intinderi de teren, producand pagube insemnate agriculturii.

Alunecarile de starate si prabusirile de teren, ca si vaile torentiale sunt mereu active, iar in perioadele ploioase si dupa iernile cu multa zapada iau pe alocuri mari proportii. Cele mai numeroase degradari de teren si eroziuni ale solului exista in Colinele Tutovei, unde alcatuirea litologica a terenului este foarte nisipoasa, iar padurea intens defrisata in trecut, apoi pe cuesta Barladului superioe si mediu, pe stanga vaii Vasluiului.

c)     Relieful acumulativ

Acest tip de relief este reprezentat print terase, vai mai inguste, conuri de dejectie si glacisuri. Luncile se caracterizeaza prin latimicuprinse intre 10 – 1500 m, gasindu-se de-a lungul cursurilor de apa, care au directia general de scurgere orientata astfel:

-        N – S pentru lunca Vasluiului

-        N- V, S- E pentru luncile secundare ale afluentilor de dreapta

-        N- E, S- V si E- V pentru luncile afluentilor din stanga

Importanta cea mai mare o reprezinta lunca Vasluiului si lunca Dobrovatului.

Lunca Vasluiului are o orientare general inprimata in inclinarea stratului, adica NS. Lungimea ei este de aproximativ 70 km, iar latimea este cuprinsa intre 10 si 1500 m. Suprafetele cele mai mari se gasesc pe teritoriul comunelor Codaesti, Miclesti, Solesti, Valeni, Vaslui.

Lunca Dobrovatului are o lungime de circa 15 km si o latime cuprinsa intre 70 – 750 m. Luncile au in general panta sub 3%, grosimea depozitelor aluvionare fiind de pana la 7 m.

               Luncile sunt alcatuite din nisipuri, luturi, argile cu intercalatii de pietrisuri, care provin din colmatarea cu material aluvionare aduse din amonte si de pe versantii laterali. Afluentii laterali care in mod obisnuit au cantitati mici de apa, in timpul viiturilor, aduc mari cantitati de material pe care il depun sub forma de conuri si glacisuri, barand scurgerea normala a apei principale.

In aceste sectoare panta de scurgere devine aproape nula iar malurile albiilor minore ale apelor devin din ce in ce mai scunde, ajungandu-se in aceste sectoare ca nivelul apei sa fie aproape de nivelul sesului aluvionar. Ca urmare a acestui fenomen, apar meandre ratacite, lunca se transforma in mlastina, iar inundatiile au loc la cele mai mici viituri. In aceste sectoare solurile devin ingropate sub aluviuni crude.

               Terasele propriu-zise nu se intalnesc decat in preajma orasului Vaslui, aceasta fiind formata la vechea confluenta a raului Vaslui cu Birladul datorita actiunii de depunere a materialelor erodate si transportate de Vaslui. Mai bine conturate sunt doar terasele inferioare ( de 3 – 7 m si de 15 – 20 m alt. rel.)

                Platourile sunt putine la numar pe teroitoriul studiat. Cele mai intinse suprafete sunt cele de la nord de orasul Vaslui, apoi de pe teritoriul comunei Muntenii de Sus, Codaesti si Ciortesti.

In general, latimea lor este cuprinsa intre 200 – 400 m. Latimi mai mari se intalnesc numai pe teritoriul comunei Codaesti, unde platourile ajung pana la latimi de 1000m.

                Dealurile - sunt forma geomorfologica cea mai raspandita, ele dand caracteristica principala din aceasta zona. Pe teritoriile comunelor Tacuta si Codaesti, orientarea general a dealurilor este  NV – NE, modificata insa deseori de prezenta vailor afluent. Energia maxima a releiefului ( adancimea vailor) depaseste 200 m si se intalneste mai ales in zona cursului mijlociu al vaii Vasluiului.[3]

                Orientarea generala N – S o au dealurile situate intre valea Birladului si a Vasluiului, unde orientarea culmilor prezinta paralelisme cu cea a vailor. Caracterele generale pe care le prezinta dealurile in majoritatea cazurilor sunt versanti asimetrici cu inclinari si forme foarte variabil. Panta versantilor variaza intre 3 – 70 %, panta medie fiind de 12 %.

  

4.     Vegetatia si fauna

               Vegetatia exercita o influenta asupra bazinelor hidrografice contribuind la regularizarea scurgerii. In primul rand vegetatia, mai ales cea arborescenta contribuie la formarea unor structuri de sol mai afanate decat in locurile lipsite de vegetatie si in al doilea rand prezenta ei mareste rezistenta invelisului de sol fata de eroziune.

Zona de silvostepa este dezvoltata sub forma unei benzi continuie in partea estica si sudica a Podisului Moldovei, in conditiile unui climat cu continentalism ridicat si a unui invelis de soluri in care cea mai larga dezvoltare o au cernoziomurile si pe culmile ce depasesc 180 – 200 m, sulurile cenusii. Aceasta zona acopera arealul din depresiunea Vasluiului. La nord si nord-est de aceasta, sub forma a doua areale discontinui, zona de padure patrunde in aceste sector silvostepic, fiind reprezentata prin unitatea paaurilor vest-pontice de stejar pufos cu carpinita si mojdrean, ce acopera cu precadere culmile dealurilor si partea superioara a versantilor.

  De asemenea, spre vest si mai ales sud – vest, se face trecerea spre unitatea padurilor moldavice de gorun si carpen, cu larga dezvolatare atat in Podisul Central Moldovenesc cat si in Colinele Tutovei.[4]

               In anul 1992 Nicolae  Donita incadreaza sectorul de sivostepa din zona orasului Vaslui in unitatea de stepe danubiene cu graminee si dicotiledonate ( Stipa, Lessingiana, Festuca, Valisiaca, Delphinium, Fissum, Campanula, Macrostachya) in complex cu paduri de stejar brumariu cu artar tatarasc, in parte si cu stejar pufos ( Quercus, Pedunculiflora, Acer, Tataricum, Quercus, Pubescens). Silvostepa de aici este aproape izolata, ea comunicand printr-o fasie ingusta ( in aval de Crasna) cu silvostepa nprdica de pe valea Birladului si prin slabe insuari cu cea din Depresiunea Husilor.

               In alcatuirea formatiunilor naturale ( paduri si pajisti) se intrepatrund, in proportii variate, elementele sudice (submediteraneene), sud – estice ( pontice), estice ( sarmatice) si central europene, astfel incat sivostepa de aici apare clar ca una de tranzitie intre cea nordica si cea sudica.  

In aceasta zona este favorizata utilizarea cu mare randament a tuturor culturilor de camp, in special porumb, grau si floare – soarelui.

Caracteristica silvostepei de aici este prezenta peticelor razlete de padure ( localizate pe versanti si vai, mai rar pe platouri) pe fondul pajistilor stepice ( astazi aproape complet disparute).

               Formatiunile de padure sivostepica   cuprind in principal, in stratul arborilor Quercus Pedunculiflora, Acer Tataricum, Quercus Pubescens si in proportie mai mica Ulmus Minor,Ulmus Procura, Quercus Robur, Quercus Virgiliana, Tilia Tamentosa.

                Stratul de arbusti de regula foarte dezvoltat, este format din: Lingustum Vulgare, Cornus Sanguinea, Crategus Monogyna, Cornus Mas, Prunus Spinosa.

               Stratul ierbos este constituit din speciile de paduri xeroterme ( Paeonia Peregrina, Carex Michelii, Carex Tomentoza, Asparagus Tenuifolius, unde patrund numeroase specii de stepa cantonate in poieni ( Festuca Valesiaca, Poa Angustifolia, Adonis Vernalis, Galium Verum).

Zona silvestra se intinde in partea de V si NV a judetului, dar se afla pe suprafete mai reduse si pe culmile mai inalte ale dealurilor Crasnei si Prutului.

       Diversitatea florei din zona padurilor detremina delimitarea urmatoarelor doua subzone, care se interfereaza pe un spatiu destul de larg:

a)     subzona  de gorun – fag, cantonata in partea de NV, unde se resimt mai puternic influentele climatice central europene, aici se intalnesc frecvent urmatoarele esente:

gorunul, fagul, carpenul, care uneori formeaza masive pure, dar de obicei sunt insotite de paltin, artar, frasin, ulm, tei.

Padurea fiind masiva, arbustii si vegetatia ierboasa au o dezvoltare redusa. Dintre arbusti, o participare mai frecventa o au alunul, sangerul, cornul, voniceriul.

b)     Subzona de gorun-stejar corespunde teritoriului cu releif de altitudine mijlocie de 250 -300 m si este reprezentata prin doua areale mai importante: unul in partea centrala a Colinelor Tutovei, ca o continuare spre SE a subzonei interioare, si altul pe dealurile Crasnei, Husului si Falciului, sub forma unei fasii inguste.

In aceasta subzona padurile sunt limitate aproape exclusiv la culmile dealurilor, aici intalnindu-se pe langa gorun, domninat pe inaltimi si stejar. In partile mai joase sunt mai frecventi jugastrul, artarul, gladisul, teiul si velnisul.   

    Vegetatia stepica naturala lipseste aproape cu totul, sub presiune antropogena, fiind degradata treptat pana la transformarea ei intr-o vegetatie secundara derivata, astfel incat astazi cu greu poate fi reconstituita compozitia initiala. Se poate remarca insa dominarea gramineelor xerofile cu putine dicotiledonate xerofile. Gramineele de baza sunt Festuca, Valesiaca si diverse specii de Stipa. O semnificatie deosebita prezinta speciile Poa Balbosa, Botrio Chloa,Ischaemom si Chrysopogon Gryllus, de origine sudica, ce prefera microstatiunile xeroterme excesive create artificial prin desteleniri si despaduriri.

          Tabloul floristic este completat de citeva specii de leguminoase ( Medicogo Falcata, Medicogo Sativa, Medicogo Lupulina, Trifolium Pratense, Trifolium Arvense, Trifolium Campestre, Trifolium Medium, Lotus Corniculatus, Meliotus Officinalis) si de numeroase plante ruderale.

               Padurile ocupa suprafete reduse si discontinue nu numai ca o consecinta a conditiilor de relief si clima, dar mai ales interventiei antropice materializate prin defrisari masive. De aceea, suprafetele mai impadurite sunt mult mai restranse decat cele cu soluri brune cenusii de padure.[5]

                Unitatea padurilor moldavice de gorun cu carpen ( Quercus Petraea, Quercus Dalechampii, Carpinus Betulus cu Tilia Tomentosa, Fraxinus Excelsior) se suprapune pe doua masive principale: unul la Chitoc – Lipovat – Oprisita (circa 6000 ha) si cel de-al doilea la Balteni – Maraseni ( aproximativ 600 ha).    

 

      Fauna

Constituie ansamblul de specii cu aceeasi raspandire si orogine, legate ecologic in zoocenoze care prefera fie biotopurile padurilor, fie ale stepei si silvostepri, ori ale luncilor, baltilor si apelor curgatoare.

        Fauna din aceste zone a suferit numeroase modificari datorita factorului antropic, mai ales in ultimele decenii, fauna silvestra restrangandu-se tot mai mult.

        Dintre nevertebrate, mai raspandite sunt viermii, molustele ( gasteropode si artropode, arahnide, miriapode), insectele ( multe dintre ele daunatoare).

       Vertebratle sunt reprezentate prin toate grupele, unele dintre acestea avtnd o mare insemnatate economica: astfel, fauna piscicola reprezentata prin crap, salau, somn, mreana, clean, lin, caras, caracuda.

          Reptilele sunt reprezentate mai ales prin soparla, guster, broasca testoasa de balta, sarpele de padure, sarpele de casa, sarpele de apa.

Ihtiofauna Barladului si afluentilor sai cu regim permanent apartine zonei cleanului ( Leuciscus cephalus).  [6]

       Pasarile isi gasesc aici un loc de dezvoltare favorabil, unele fiind sedentare, altele in pasaj. Dintre acestea mai raspandite sunt: prigoria, pitigoiul de stuf, lastunul de mal, privighetoarea de stuf, rata si gasca salbatica, gainusa de balta, vulturul pescar, uliul de balta.

           Dintre mamifere, mai importante sunt:  caprioara( Capreolus capreolus), mistretul ( Sus scrofa attila Thomas) vulpea( Sciurus vulgaris), lupul, iepurele de camp, bursucul, dihorul, popandaul, harciogul, vidra, nurca, soarecele de padure si de camp, pisica salbatica ( Felis silvestris, jder ( Martes martes).

      Activitatea omului a contribuit si contribuie intr-o masura insemnata la transformarea ecotopurilor si cenozelor. Prin extinderea suprafetelor ocupate de agrobiocenoze, au fost defrisate intinse suprafete,  care inainte erau impadurite, incat padurile actuale constituie vestigii ale unor paduri altadata mari. Astfel terenurile despadurite au devenit in scurt timp slab productive.[7]

C:Documents and SettingsYonelaDesktoplicentavsspopandau2.jpg

Img. 1 Popandaul

5.     Solurile

               Dintre factorii fizico-naturali, relieful, litologia si clima au influentat in mod deosebit asupra formarii si repartitie geograficea a solurilor din judetul Vaslui.[8]

Sub influenta factorilor pedogenetici , pe teritoriul bazinului Vaslui s-au format un numar de tipuri, subtipuri si varietati de soluri zonale si azonale (Fig.I 6)

 Pe platourile si pe versantii dealurilor, suprafetele cele mai mari sunt ocupate de urmatoarele soluri: cernoziomurile (cambice si argiloiluviale), solurile cenusii de padure, solurile brunde luvice si solurile cenusii, rendzine si pseudorendzine, soluri negre clinohidromorfe, solurile gleice molice, psamosolurile in diferite satii de humificare.

  In lunci si vai inguste se gasesc o serie de soluri mai tinere ca: soluri aluviale, soluri coluviale, soluri aluvio-coluviale, lacovisti si soluri salinizate.

  Pe terenurile cu pante mai mari se gasesc soluri foarte puternic erodate si complexe de soluri in zonele de alunecare.

a)      Soluri zonale

               Cernoziomurile cambice  sau format in conditii de stepa semiumedaunde au avut loc procese intensive de bioacumulare humico-calcica, care au dus la aculularea unei cantitati ridicate de humus prin descompunerea partiala a resturilor organice lasate in sol  de asociatiile de graminee bine incheiate. Roca mama este formata din loessuri si materiale loessoidale. Datorita precipitatiilor mai reduse care au cazut si cad in aceasta zona, carbonatii sunt mai putin levigati ceea ce a dus la o buna structurare a solului, solurile avand o structura glomerulara-pulverulenta, cu o buna stabilitate hidrica si mecanica.

             Cernoziomurile obisnuite cu profil normal s-au fomat  pe interfluvii si platouri, iar cele carbonatice coluvionate, la baza pantelor si vailor inguste. Roca mama este alcatuita din nisipuri loessoidizate, nisipuri cu intercalatii de marne, nisipuri si marne. Solurile au o textura mijlocie si o structura glomerulara.

             Cernoziomurile argiloiluviale  s-au format pe interfluvii si pe platouri slab inclinate, iar cele coluviale la piciorul pantei si in mici depresiuni. Roca mama este formata din material loessoid, nisipuri loessoidizate si luturi. Textura solurilor este mijlocie pana la grea, iar structura este glomerulara prafuita si grauntoasa pulverulenta.

      Solurile cenusii de padure ocupa interfluviile mai joase si versantii acestora. Rocile mama de solidificare sunt: marnele, nisipurile leossoidizate, nisipuri si luturi leossoidizate. S-au format sub influenta unei cantitati ceva mai mari de apa si vegetatiei lemnoase.

Luvisolurile  s-au format pe paltouri slab inclinate si pe crestele  mai inguste sub influenta  unei cantitati ceva mai mari de apa. Rocile mama sunt alcatuite din marna, nisipuri, luturi si materiale loessoide.

       Soluri luvice si soluri cenusii sunt raspandite pe interfluvii, platouri si versanti cu altitudine ceva mai mare. Rocile de solidificare sunt:  nisipuri, luturi, marne, argile si marne cu nisipuri.

        Rendzinele si pseudorendzinele sunt soluri intrazonale care s-au format pe roci mama, bogate si foarte bogate in calciu cu marne calcaroase, argile marnoase in zona solurilor brune cenusii de padure, pe latitudini ce depasesc 300 m. Acestea au o textura argiloasa si o structura in glomerule compacte si cu muchii.

     Soluri negre clinohidromorfe  apar intrazonal sub forma de pete pe suprafete reduse in zona cernoziomurilor levigate, pe forme de relief depresionare cu drenaj slab, unde apa freatica se gaseste la mica adancime. Roca mama este formata din marne si argile. Textura solurilor este luto-argiloasa pana la argiloasa.

b)      Soluri azonale

Solurile gleice molice raspandite pe versanti s-au format pe marne si argile in urma umectarii indelungate a rocilor si apoi a solului de catre apa. Excesul de apa provine in unele cazuri din apa freatica cu nivel hidrostatic ridicat, in altele el este cauzat de existenta unui strat argilos impermeabil, care favorizeaza formarea unui strat acvifer superficial lenticluar, in inzeriorul zonei, precum si pe pante in jurul izvoarelor de coasta. In unele cazuri proceul de gleizare este insotit si de saraturare, fie din cauza marnelor salifere, fie din cauza apei izvoarelor cu un continut ridcat in saruri. Solurile gleice molice se gasesc sub forma de mici petece, in special in zona cernoziomurilor levigate.

        Psamosolurile  se gasesc raspandite in cea mai mare parte pe pante tinere. Roca mama este formata din nispip. Procesele de solidificare constau aproape numai din acumulare humusului. Textura este nisipoasa.

Lacovistele  se gasesc raspandite in complexe cu soluri aluvionare de lunca in partime mai joase unde apa stagneaza timp mai indelunagat. Acolo unde apa care imbiba solul are o concentratie mai ridicata in saruri, procesul de lacovistire este insotit si de saraturare. Solurile au o textura argiloasa, o structura bulgaroasa, sunt compacte si foarte greu permeabile.

c)      Soluri intrazonale

Soluri aluviale si coluviale  s-au format in luci si la partea bazala a versantilor prin depunerea materialului transportat de catre ape. Obisnuit, ele nu prezinta orizonturi distinctive deoarce procsul de solificare este frecvent intrerupt de noi depuneri de materiale, el rezumandu-se aproape numai la gradul de solificare, in care se gaseste materialul transporat si depus. Atunci cand aceste soluri sunt scoase de sub influenta inundatiilor, ele evolueaza catre tipul genetic zonal. Caracteristica acestei grupe de soluri este ca apa freatica influenteaza de la slab la puternic procesele pedogenetice, ajungand la fenomenul de gleizare. Aceste soluri ocupa in general forme depresionare care acumuleaza si retin la suprafata vreme indelungata apele provenite din precipitatii si scurgeri de pe versanti. Excesul de apa, cauzat de apa freatica a atras dupa sine procesul de gleizare, care mai peste tot se interfereaza cu pseudogleizarea cauzata de stagnare timp mai indelungat a apelor de inundatii sau a apelor provenite din precipitatii.

      Erodisolurile  sunt soluri foarte puternic erodate si excesiv erodate si ocupa versantii puternic inclinati, apoi unele creste si cornise. Roca mama este formata din marne si material loessoid succesiuni de marne, nisipuri, argile si gresii calcaroase, sucesiuni de material lessoid si nisipuri. Textura solurilor este foarte variata.

Solurile erodate in adancime si regosolurile  din zona cu forme de ogase si ravene si de alunecari s-au format pe pante abrupte, versanti puternic inclinti cu pante pana la 25. Roca mama este formata dintr-o gama foarte variat de roci ca: argile, luturi, nisipuri, marne, material leossoid.

6.     Factorii genetici ai climei

Cunoasterea factorilor climatici, in special al regimului precipitatiilor, constituie un element important in aprecierea  conditiilor hidrogeologice  ale unui teritoriu. Valoarea precipitatiilor, corelata cu variatiile de temperatura si ceilalti factori naturali si artificiali, determina regimul  si bilantul apelor dintr-un bazin hidrografic; in acelasi timp, reprezinta un factor determinant al conditiilor al conditiilor la limita ale acviferelor. [9]

              

 Podisul Moldovei are o clima temperat continentala, aceasta se datoreste predominarii influentei directe a maselor de aer continental, de origine asiatica, care, in general iarna sunt uscate si reci, iar vara sunt calde sau chiar foarte calde si uscate.

Ca urmare,  precipitatiile sunt reduse, iarna acestea cad sub forma de zapada care este frecvent viscolita. Pe parcursul anului repartitia precipitatiilor este neuniforma, inregistrandu-se perioade secetoase cu o frecventa mai mare vara.

  Modificarea la suprafata Podisului Moldovei a factorilor climatogeni in ansamblul lor si oscilatia acestora in timp, determia modul de variatie a elementelor climei (temperatura, precipitatiile, vantul).

 

7.     Temperatura Aerului

            

Dintre elementele climei, temperatura aerului este parametrul cel mai important; ea inregistrandu-se, in timp, un grad mare de variabilitate determinand astfel si modificarea celorlalte elemente climatice.

 Tempertaura medie anuala a aerului scade odata cu cresterea altitudinii si latitudinii.

 Temperatura aerului conditioneaza si determina intensitatea evapotranspiratiei, cu efecte asupra regimului apelor freatice cu adancimi ale nivelului piezometric pana la 5 m de la suarafata terenului, influentand direct variatiile nivelului piezometric si gradul de mineralizare al apelor.[10]

    

 

 

 

 

 

LUNILE       ANULUI

 

 

 

 

 

 

 

Media

 

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

anuala

Codaesti

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2000

-3.1

1.4

6.1

14.1

16.8

20

20

22

15.1

10

9

2.3

11.3

2001

-0.4

0.2

6.2

10.3

15.1

17.6

24

22

16.4

11.1

2.4

-6.9

9.8

2002

-2.5

3.4

6.3

9.9

17.4

19.8

23.4

21

15.7

9.3

5.6

-6.4

10.2

Vaslui

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2000

-3.8

-1

4.4

13.8

17.3

20.3

21.8

22

14.3

9.9

9

2.6

10.9

2001

-0.2

0.6

6.6

10.6

15.7

18.2

23.4

22

16.1

11.6

2.6

-6.7

10.1

2002

-2.3

4.4

6.2

9.7

17.9

20.3

23.4

20

15.2

9.5

6.4

-6.6

10.4

2003

0.3

-5.6

0.8

9.8

20.3

20.9

20.9

21

14.8

8.8

5.7

2.6

9.9

Tabel 1  Tabel temperatura aerului (C). Media lunara si anuala in perioada 2000-2003 ( la statia  Meteorologica Vaslui).                

                Amplitudinea medie anuala are o valoare de 23,15C la Codaesti si 24,97C la Vaslui. Amplitudinea absoluta ridicata ( 58,0C la Codaesti so 63,0C la Vaslui) ilustreaza influenta trasaturilor continentale in aceasta regiune.

 

T min. Absoluta

Data inregistrarii

T. max absoluta

Data inregistrarii

Codaesti

-20.5

 

26.01.2000

 

37

 

22.08.2000

 

 

-18

 

10.12.2001

 

36

 

16.07,10.08.2001

 

-21

 

26.12.2002

 

36

 

17.17.2002

 

Vaslui

-23.8

 

26.01.2000

 

39.1

 

05.07.2000

 

 

-18.6

 

18.12.2001

 

36.7

 

10.08.2001

 

 

-23.1

 

26.12.2002

 

36.1

 

16.07.2002

 

          Tabel 2  Temperaturile minime si maxime absolute ( C) perioada 2000-2002 (la statia meteorologica Vaslui)

 

  Ultimul inghet de primavara si primul inghet de toamna apar la date calendaristice diferite, in functie de altitudine si de conditiile locale sau de circulatie a aerului. Durata media a ultimului inghet de primavara  oscileaza intre 4 si 17 IV. Primul inghet de toamna se produce in medie in intervalul 6-25 X.

8.     Precipitatiile atmosferice

               Sursa principala de apa o formeaza precipitatiile atmosferice, si prin aceasta, cunoasterea variatiilor cantitative si calitative in timp si spatiu, prezinta si o deosebita importanta practica.

  Precipitatiile atmosferice prezinta variatii importante de la un loc la altul, atat datorita altitudinii releifului cat si expozitiei versantilor. O mare variabilitate prezinta cantitatea, durata si intensitatea precipitatiilor.

               Precipitatiile atmosferice joaca un rol esential in natura constituind sursa principala de alimentare a raurilor din bazinul hidrografic al Vasluiului. Aparitia si formarea scurgerii este comditionata direct de cantitatea precipitatiiloratmosferice.

 

 

 

 

 

 

LUNILE       ANULUI

 

 

 

 

Anual

 

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

 

Codaesti

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2000

32.8

28.6

38.8

30.3

18.3

25

111

31

65

5.2

37

16.4

439.1

2001

11

20.7

37.5

46.4

45.3

168

45.4

6.8

148

14.1

81.8

18.2

642.9

202

98

1.1

70.6

14.4

32.3

37.1

186.2

63

12.1

64.7

95

4.7

560.8

Vaslui

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2000

23.3

26.9

36.5

17.9

1.4

21.6

137

88

77.5

5.8

57.6

17.6

510.3

2001

17.6

14.7

36.6

52.4

62.3

125

37.4

6

134

13.7

48.1

13.1

560.8

2002

6.6

1.2

42.2

14.8

40.9

52.4

161

60

16.2

76.5

69.2

6.4

547.6

2003

51

22.5

14.8

25.5

29.1

46.7

92.7

26

57.1

61.8

5.8

20

453.1

Tabel 3  Precipitatiile atmosferice (mm). Media lunara in perioada 2000-2003 (la Statia meteorologica Vaslui)

               Seceta   meteorologica este un fenomen intalnit destul de frecvent in Podisul Moldovei; este caracteristica zonelor cu altitudine  sub 175 m, unde precipitatiile anuale nu depasesc in medie 500 mm, iar temperatura medie anuala urca peste 9C.

           O perioada de seceta se caracterizeaza prin lipsa precipitatiilor in cel putin 14 zile consecutive in inztervalul rece (octombrie-martie) si cel putin 10 zile consecutive in intervalul cald al anului (aprilie-sept.), sau daca s-au produs precipitatii, acestea nu totalizeaza o cantitate mai mare de 0,1 mm. Inainte de perioada de seceta se inregistreaza fenomenul de uscaciune, acesta fiind de fapt preludiul secetei. Perioada de uscaciune se caracterizeaza prin absenta precipitatiilor 5 zile consecutiv, sau daca a plouat, precipitatiile cazute nu au depasit media zilnica. Mai intai se produce seceta atmosferica, apoi seceta pedosferica, efetele lor contopindu-se si rezultand seceta mixta, cea care duce la ofilirea plantelor.

           Pentru statiile Codaesti si Vaslui, indicele de ariditate prezinta valori de 26, 80, respectiv 25, 48, ceea ce evidentiaza un climat subumed de silvostepa.

9. Umiditatea aerului si nebulozitatea

               Continutul de vapori de apa din atmosfera este cunoscut sub numele de umiditate absoluta si are valori mai ridicate vara, datorita temperaturii si evaporarii ridicate. Pentru plante, un rol important il joaca umiditatea relativa a aerului, aceasta ne arata de fapt gradul de saturare a aerului (in %) cu vapori de apa. Umiditatea relativa este cea care activeaza procesele de evapotranspiratie la plante, evaporarea apei din sol, etc. Oscilatiile acesteia sunt in sens invers celor ale umiditatii absolute: valorile cele mai ridicate inregistrandu-se iarna, in timp ce cele mai mici se inregistreaza vara. Cauzele acestor oscilatii ale umiditatii sunt variatiile temperaturii si deplasarea maselor de aer de origine ocianica sau continentala.[11]

 

Parametrul

 

Statia Vaslui

Umiditatea absoluta

 

2000

 

76

 

2001

 

74

 

2002

 

 

75

 

Umiditatea relativa a aerului

 

2000

 

76

 

2001

 

74

 

2002

 

 

77

 

Tabel 4 Principalii parametri ai umiditatii aerului. Perioada 2000-2002

                Cea mai mare parte din cantitatea de apa provine din norii care insotesc fronturile atmosferice de provenienta ocianica. O parte mai redusa de precipitatii provine in urma convectiei termice , realizata mai ales in sezonul cald. Primele forme de condensare a vaporilor de apa sunt reprezentate de nori si ceata.

                 Ceata este un element  demn de luat in seama, desi este un fenomen mai putin important decat norii. Acest fenomen se produce la munte mai ales vara, iar in restul teritoriului toamna si iarna.

         Regimul nefic.  Vara predomina norii cumuliformi, ca rezultat al activitatii ciclonice locale, atat in regiunea de campie, cat si in regiunea de dealuri si de munte. Iarna , cerul este acoperit mai mult decat vara, in acest anotimp predominand norii stratus de platfon jos.[12]

 

Ian

Feb

Martie

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

Oct

Nov

Dec

Media anuala

2000

8,0

6,3

6,4

6,5

3,1

4,6

5,4

3,0

6,8

5,1

8,0

7,5

5,9

 

2001

8,0

7,5

7,3

5,6

5,1

7,0

4,6

3,6

7,0

4,4

7,1

7,9

6,3

 

2002

8,3

6,1

5,7

7,0

4,8

5,4

5,7

5,1

7,2

7,0

6,8

7,4

6,4

 

Tabel 5  Nebuloziatatea totala, lunara si anuala (in zecimi) la Vaslui (2000- 2002), la Statia meteorologica Vaslui.

 Cantitatea maxima de precipitatii cazute in 24 de ore a fost de 91 mm (VI. 2000), 40,3 mm (VI. 2001), 72,8 mm (VII. 2002).

           Durata de stralucire a soarelui

    La Vaslui, durata medie de stralucire a soarelui este de 2293,53 ore /an.

9.     Vanturile

 

               Pozitia si intensitatea centrilor barici, care dirijeaza circulatia maselor de aer la suprafata continentului, determina, in raport de asezare geografica si de aspectul morfohidrografic  al suprafetei  bazinului Vaslui, variatia directiei si vitezei vantului.

Directia vantului

Statia meteorologica Vaslui

 

 

 

Fregventa (%)

Viteza medie (m/s)

N

 

18,87

 

2,97

 

NE

 

6,03

 

1,87

 

E

 

9,27

 

2,17

 

SE

 

14,57

 

3,77

 

S

 

3,03

 

3,57

 

SV

 

1,10

 

1,57

 

V

 

1,73

 

2,37

 

NV

 

17,93

 

3,77

 

Calm

 

27,63

 

 -

 

Tabel 6  Principalii parametric ai regimului eolian

                In bazinul Vasluiului, cea mai mare frecventa si intensitate o au vanturile dinspre N (18,87%), urmate de cele dinspre N-V (17,93%), cele de S-E (14,57%). Vanturile de vest si sud-vest au o frecventa mai mica (1,73% si respectiv 1,10%).

III.        RESURSELE  DE APA

                Apa este cea mai importanta resursa a Terrei. In societatea actuala este considerata o resursa fundamentala deoarece sta la baza tuturor activitatilor umane. In unele domenii  ale hidrosferei ea nu se gaseste in stare pura. Contine numeroase substante solubile ceea ce-i confera calitatea de mediu hranitor pentru diverse organisme. In solutie sau suspensie se gasesc, de asemenea, si o serie de substante minerale.

                Utilizarea apei de catre om este foarte variata deoarece proprietatile pe care le detine aceasta sunt si ele diverse. Prezenta apei este o conditie indispensabila aparitiei si dezvoltarii vietii.[13]

                       

                     1.   Date privind bazinul hidrologic  si reteaua hidrografica

               Bazinul hidrologic reprezinta suprafata pe care un rau isi aduna apele. Limitele acestuia sunt date de cumpana de ape, care este linia ce uneste punctele cu cea mai mare inaltime de pe interfluviile marginase.

Elementele morfometrice ale bazinului hidrologic sunt: suprafata bazinului, lungimea bazinului, latimea maxima si latimea medie a acestuia.[14]

               In cadrul retelei hidrografice sunt cuprinse, pe langa apele curgatoare cu caracter permanent si vaile seci ale torentilor, ravenele si ogasele, diferitele canale, etc.

               Vaile colecteaza cea mai mare parte din apele precipitatiilor si a acviferelor, pe care le transmit apoi cursului principal. Dispozitia ramificatiei este diversa, in functie de relief si structura geologica, putand fi caracterizata prin anumite elemente morfometrice.                                                                                                       Intr-un sens mai larg, prin reteaua hidrografica se intelege totalitatea unitatilor hidrografice existente intr-un bazin de receptie.

            Apa joaca un rol foarte important in modelarea reliefului. Prin arterele ei, fluxul de materie din cadrul bazinului se scurge ireversibil spre gura de varsare. Procesul de formare si evolutie a retelei hidrografice este foarte complex si include toate etapele succesive, de la eroziunea de versant, pana la cea fluviala.

               Pluviodenudarea, eroziunea in suprafata si siroirea constituie etape premergatoare aparitiei talvegurior elementare. Odata cu trecerea la eroziunea liniara, prin ogase si revene, se realizeaza primele formatiuni ale unui system de drenaj. Evolutia ulterioara a acestora se realizeaza in raport cu conditiile fizico-geografice locale, ele indeplinind functia pentru care au fost create, mai intai temporar,la ploile torentiale, apoi permanent, cand talvegul intercepteaza nivelul apei fretice sau capteaza un izvor sufficient de mare pentru a-i asigura alimentarea permanent.[15]

               Raul Vaslui are o lungime totala de 71,2 km si strabate teritoriul a patru localitati: Schitu-Duca, Coropceni, Ciortesti,Solesti. Acesta benefeiciaza de aportul a  9 afluenti mai importanti, dintre care pe stanga: Coropceni, Ciortesti, Chircesti; iar pe dreapta: Carbunaria, Tabara, Pocreaca, Dobrovat, Rediu, Cuticna.

               Izvoraste din Dealul Repedea, iar suprafata  bazinului  hidrografic al raului Vaslui este de 682,61 km².  In apropierea orasului Vaslui din cauza aluvionarilor,  albia minora aproape ca dispare . Este un rau semipermanent , care seaca in anii secetosi , dar in acelasi timp poate produce  inundatii mari la viituri, motiv pentru care au fost amenajate o serie de iazuri , cel mai important fiind cel de la Solesti.

C:Documents and SettingsYonelaDesktoplicentavssraul vasluiet in dreptul localitatii vaslui.JPG

Img. 2 Raul Vaslui in dreptul localitatii Vaslui

  Vasluiul are un curs subsecvent si bazin asimetric spre centru Podisului Barladului superior,  spre dreapta. Asimetria se datoreaza  in primul rand scaderii,  altitudinilor podisului spre Prut. Din stanga primeste numai  doi afluenti  mai mic, pe Ciortesti si Racul ( S = 40 km2; L = 11 km).  Dintre afluentii  de dreapta, primele patru cursuri isi au originea  in podisul inalt structural al Racovei. Acestea sunt Carbunaria , Tabara sau Valcele  (S = 24 km2; L = 9 km, Pocreaca si Dobrovatul  S = 181 km2; L = 27 km) sau Prisaca S = 88 km2 ; L = 19 km).  Restul afluentilor, cum sunt Feresti  (S = 71km2 ; L = 20 km), Lunca , Glodu  si Muntenilor , isi colecteaza  apele de pe clima sudica a platformei. Dintre paraiele afluentilor, importanta mai mare prezinta Dobrovatul , celelalte au un debit de apa mult mai mic si seaca in cea mai mare parte  in perioadele secetoase ale anului , desi dupa ploile torentiale nivelul, lor se ridica in cateva ore  cu 3-5 m, iar uneori si mai mult.

               Paraul Dobrovat izvoraste din punctul Poiana Sloboziei, are o lungime de 29 km si o suprafata de 186 km2 se varsa in Vaslui la punctul  Pod Codaesti , la coada lacului Solesti. Are o albie minora foarte adanca, ajungand in unele locuri la 7 m. Albia majora are o latime cuprinsa intre 70 – 750 m.  Are o serie de parauri afluente ca: Pietrosul, Poiana Lunga, Dumasca, Rediu, Valea Larga, Recia, a caror debite sunt reduse, fiind adesea lipsite de apa in perioadele secetoase.[16]

C:Documents and SettingsYonelaDesktoplicentavss800px-Raul_Dobrovat.jpg

Img. 3 Paraul Dobrovat

Raul Vaslui este unul dintre afluentii  importanti ai Barladului. Acesta are o suprafata de 7354 km² si o lungime de 246,9 km si este la randul lui afluentul cu suprafata bazinala si lungimea cea mai mare din bazinul Siretului. Acesta insa nu inseamna ca si aportul in ape are aceeasi pondere. Fiind un rau tipic de sivostepa, Barladul are scurgerea foarte redusa iar debitul sau la varsare abia atinge 7 m³/s. In aval, Barladul patrunde in depresiunea Vaslui, unde i se reduce simtitor panta longitudinal si creste gradul de meandrare. Depresiunea larga a Vasluiului a conditionat foemarea unei piete de adunare a apelor in cadrul careia Barladul primeste doi dintre afluentii sai mai mari si anume pe Vaslui, sosit dinspre dealul Repedea si Racova dinspre Stogul de Pamant.[17]

               Vasluiul in cursul sau superior, are pante de 4-8 m/km, insa in incinta depresiunii se produce o brusca cadere a pantelor pana aproape de 0,3 m/km. In apropierea orasului Vaslui, din cauza aluvionarilor, albia minora a acestui rau aproape ca dispare. Cursul meandriform  al raului, cu pante in general intre 1-5 % favorizeaza erodarea albiei minore.

 Valea Vasluiului prezinta albii majore inguste a caror evolutie este influentata puternic de aportul coluvio-proluvial al versantilor. Acest fenomen este foarte evident in sectorul colinar, scluptat in formatiuni nisipoase, pliocene, unde au loc intense procese de agradare a albiilor si de imbatranire prematura a retelei hidrografice. Forma palmata a bazinului, pantele mari ale versantilor, carcacterul torential al precipitatiilor si albia detremina concentrari de volume mari de apa in timp scurt, ceea ce provoaca an de an inundatii catastrofale in lunca. Sursa principala de alimentare a bazinului  hidrografic o constituie precipitatiile, iar cel mai important il formeaza evapotranspiratia.

                Debitul mediu al Vasluiului este in medie de 0,592 m³/s la Codaessti, iar debitul maxim a fost in perioada 2000-2002   si in aceiasi localitate de 48,36 m³/s. Scurgerea solida (aluviunile transportate) este de 0,332 m³/s, deci destul de mare. Tipul de alimentare  a raului Vaslui este predominant pluvial, care imprima retelei hidrografice regim de scurgere de tip torential. Bazinul Vaslui se incadreaza in grupa cu ape freatice diferit drenate, cuprinzand strate acvifere captive si strate acvifere libere care apar la suprafata sub forma izoarelor de coasta deosebit de frecvente in aceasta zona.

               Apele subterane prezinta un grad scazut de mineralizare, deorece in drumul lor nu strabat strate de marne salifere. Prezenta lor este legata de complexul mio-pliocen care alcatuieste din punct de vedere gelolgic, subsolul acestei unitati. Succesiunea de nisipuri cu argile si gresii permit infiltrarea apelor meteorice si acumularea lor in strate acvifere suprapuse la diferite niveluri si in toate formele de relief. Dupa locul de amplasare, in bazin se intalnesc:

a)  Ape freatice care se afla in zona schimbului activ, care se gaseste pe interfluvii si pe versanti.

b)  Ape freatice de adancime

Apele freatice de pe versanti, apar frecvent la suprafata sub forma de izvoare de coasta si au un rol important in declansarea si mentinerea proceselor de alunecari de adancime si surpari care sunt foarte frecvente.

In general, apele freatice se gasesc la adancimi variabile, cuprinse intre 0,67 m. Pe vresanti, adancimea variaza datorita structurii geologice si lipsei de continuitate a stratelor acvifere. Adancimea minima se intelneste pe solurile aluvionare din lunca, unde apele freatice se gasesc sub influentana apei stagnate la suprafata si a nivelului apelor curgatoare aflate in vecinatate. Aceste terenuri, obisnuit sunt folosite ca fanete. Pe interfluvii si pe platouri, adancimea stratului acvifer depaseste adesea 7 m ajungand uneori chiar la 15-20 m. Aparitia lacurilor antropice a fost posibila, datorita existentei unui strat impermeabil in substratul geologic, cat si de vaile cu scurgere intermitenta.

               In bazinul Vasluiului sunt 6 iazuri ( dintre care amintim pe Tacuta cu un volum de 1,45 milioane m³ si Moara Domneasca cu 1,85 milioane m³ si un lac de acumulare in amonte de satul Solesti S = 420 ha, volumul = 15 milioane m³), care are si volum de aparare impotriva inundatiilor de 37 milioane m³.

        Ele sunt necesare deoarece inlatura inundatiile in aval influenteaza climatul local, contribuie la alimentarea cu apa a localitatilor, la dezvoltarea pisciculturii, la irigarea suprafetelor agricole.[18]

       

     

  Barajul de acumulare de la Solesti

              Acumularea de la Solesti este localizata  la hm 420 pe raul Vaslui, in localitatea Satu Nou, comuna Solesti, jud. Vaslui, transversal pe raul Vaslui. S-a construit in perioada 1972-1974 si a fost pusa im functiune in anul 1974.

A fost proiectata pentru exploatare complexa, satisfacand urmatoarele folosinta:

  Alimentari cu apa a localitatilor/industriilor: alimentarea cu apa a municipiului Vaslui  (populatie + industrie) la asigurarea 97%.

  Irigatii:  retinerea unui volum de apa pentru irigarea unei suprafete de 1500 ha      

             Piscicultura: asigurarea unui volum de apa de 11.94 mil. mc la N.N.R. (118.00 mdMN) pentru practicarea pisciculturii in regim natural                        

                Atenuarea viiturilor: Ac. Solesti asigura apararea impotriva inundatiilor a mun Vaslui, a localitatilor Solesti, Valeni (locuitorii din zona de lunca), Moara Domneasca (locuitorii din zona de lunca), Satu Nou, Muntenii de Sus si Suburbia Moara Greci si a diverselor obiective social – economice situate aval baraj.

Debit minim necesar in albia aval:

·        debit minim permanent de salubritate de 0.010 mc/s la asigurarea 95%.

Parametrii determinati de conditiile de exploatare

- Nivel minim exploatare

114.80

Parametrii determinati de conditiile de exploatare

- Nivel minim exploatare

114.80

- N.N.R.

118.00

Tipul parametrilor

Volume

milioane mc

Parametrii determinati de caracteristici naturale si constructive

- global (la cota coronament baraj)

48.586

- total (la niv. max. de verificare)

45.08

- brut teoretic (la niv. cr. deversor)

30.921

- brut (la N.N.R.)

11.945

- neevacuabil

-

Parametrii determinati de conditiile de exploatare

- util

11.26

- rezerva de fier

-

- de atenuare (intre nivel max. calcul si N.N.R.)

23.01

- de atenuare (intre nivel max. de verificare si N.N.R.)

33.13

- de garda (intre niv. max. verif. si coron.)

3.51

Caracteristici tehnice si constructive. Parametrii caracteristici ai amenajarii.

              Geologia amplasamentului: Zona acumularii face parte din Platforma Moldoveneasca caracterizata printr-o uniformitate a depozitelor ce o alcatuiesc.

  Fundamentul este constituit dintr-un orizont argilos peste care se gasesc depozite aluviale in zona de lunca (pietrisuri in baza, apoi nisipuri si spre suprafata argile) si deluviale pe versanti (argile, prafuri, nisipuri).

 In zona barajului stratul argilos din suprafata este continuu si are grosimi de 4-6 m, iar aluviunile grosiere de sub el au grosimi de 1.5-4 m. Depozitele deluviale au grosimi de cca 12 m, fiind formate pe versantul stang din trei orizonturi, doua argiloase, intre care se intercaleaza unul din nisipuri argiloase, iar pe versantul drept din prafuri argiloase si argile prafoase; pe zona barajului versantii sunt stabili.

 In zona cuvetei lacului, stratul aluvial impermeabil din suprafata este de asemenea continuu, cuveta fiind astfel perfect impermeabila.

Versantii lacului au depozite deluviale de natura similara cu zona barajului, de grosimi de cca 7-8 m. Spre deosebire de zona barajului, versantii din zona mijlocie si amonte a lacului sunt afectati de frecvente alunecari de teren dezvoltate pe cate 50-100 m. Zonele cele mai afectate sunt pe versantul stang de la cca 1.5 km amonte de baraj, pana la cca 5 m de acesta si pe versantul drept in dreptul satului Serbotesti.

Prin crearea lacului, conditiile existente de stabilitate a versantilor adiacenti se vor inrautati (se mentioneaza in studiul geotehnic). Se vor putea reactiva zone de foste alunecari, se vor extinde zonele active de alunecari si se pot declansa si afecta noi zone. Se propune executarea de lucrari antierozionale pe acesti versanti.

 Aceste studii geotehnice au permis furnizarea urmatoarelor date de proiectare pentru baraj:

-        adancimile de fundare, in versanti de cca 1.5-2.0 m si in lunca de cca 1 m cu coborarea suplimentara a adancimii de fundare in lunca cu inca 1 m in zonele cu consistenta scazuta si compresibilitate ridicata, apreciate la cca 20% din suprafata amprizei barajului;

-        executarea unui covor drenant in treimea aval a amprizei in scopul accelerarii procesului de consolidare si imbunatatirea capacitatii portante a argilelor maloase  din suprafata;

-        tasarea probabila maxima a terenului de fundatie se apreciaza ca nu va depasi 25-30 cm, iar a corpului barajului ca nu va depasi 1-2%.

Caracteristici constructive ale barajului:  sectiune trapezoidala, lungimea frontului de barare: 946 m, latimea amprizei: 90.10 m, latimea la coronament: 6 m – carosabil, inaltimea maxima: 12.6 m, adancimea minima de fundare: 1 m, cota minima de fundare: 111.30 mdMN, cota coronamentului: 124.00 mdMN, protectie parament amonte de la cota 115.50 mdMN pana la cota 122.15 mdMN cu pereu de beton de 15 cm. turnat in placi de 2.0 x 2.0 m. pe doua straturi drenante. Peste cota 122.15 mdMN pana la nivel coronament (124.00 mdMN), taluzul este protejat prin inierbare, protectie parament aval integral protejat prin inierbare, parapeti de protectie, in partile laterale ale coronamentului, de tip usor, cu stalpi si disc de beton in lungime totala de 2 x 964 = 1928 ml.

Construit  in scopul statisfacerii diverselor folosinte si combaterii inundatiilor. Are un volum de 15 milioane m³ si o suprafata de 420 ha, avand prevazut si volum de aparare impotriva inundatiilor de 37 milioane m³.

2.    Surse de alimentare

Alimentarea raurilor este influentata, in primul rand, de conditiile climatice existente in cadrul bazinului hidrografic. In conditiile in care evaporarea si avapotranspiratia nu depasesc cantitatea de precipitatii, poate avea loc scurgerea la suprafata scoartei. La scara planetara sunt foarte importante zonele climatice prin care trece fluvial, iar la scara locala sunt luate in calcul treptele altitudinale prin care se desfasoara cursul de apa. In functie de aceste caracteristici alimentarea poate fi: nivala, pluvio-nivala, pluviala, subterana sau combinatii ale acestora.[19]

3.     Scurgerea lichida

In cadrul bazinului hidrografic Vaslui fondul de date satisface studierea si caracterizarea scurgerii medii a apelor de suprafata. Scurgerea medie anuala se compune din scurgerea provenita din surse de apa subterana si de suprafata, iar aceasta din urma din ploi si zapezi. Pentru a analiza regimul scurgerii medii au fost prelucrate datele privind repartitia in timp a debitului lichid.      

    

 

 

Raul:

VASLUI

 

 

 

S.H.:

SATU   NOU

 

 

 

 

Q mediu

1995

0.073

0.336

0.069

0.109

0.189

0.340

0.026

0.242

1.050

0.182

0.169

0.112

0.241

1996

0.088

0.104

0.892

2.250

0.064

0.034

0.059

0.081

1.980

0.358

1.270

0.533

0.643

1997

0.200

1.000

0.260

0.885

0.107

0.056

0.113

0.111

0.095

0.192

0.153

0.634

0.317

1998

0.605

0.545

0.701

1.020

0.375

0.104

0.307

0.029

0.061

0.543

0.175

0.126

0.383

1999

0.194

0.510

2.400

0.491

0.180

0.230

0.150

0.042

0.070

0.090

0.070

0.071

0.375

2000

0.092

0.416

0.425

0.199

0.050

0.029

0.028

0.015

0.026

0.019

0.024

0.029

0.113

2001

0.029

0.038

0.060

0.087

0.056

0.888

0.034

0.011

0.111

0.037

0.027

0.058

0.120

2002

0.473

0.756

0.770

0.174

0.065

0.047

0.278

0.042

0.030

0.093

0.204

0.073

0.250

2003

0.126

0.241

1.130

0.366

0.068

0.033

0.060

0.031

0.029

0.046

0.026

0.042

0.183

2004

0.057

1.16

0.444

0.181

0.194

0.058

0.144

0.175

0.047

0.097

0.118

0.070

0.229

2005

0.090

0.646

0.370

0.387

1.11

0.171

0.081

0.040

0.024

0.047

0.060

0.067

0.258

                        Valorii medii anuale si lunare ale scurgerii lichide Q (m³/s) la statia hidrologica Satu Nou.                                                                                                                                                                 

                                                                                                                                                                              

Untitled1

                        Q mediu multianual la statia hidrologica Satu Nou (1995-2005).

Scurgerea medie multianuala pe perioada 1995-2005 la statia hidrologica Satu Nou a inregistrat valori variate, cunoscand o crestere brusca din anul 1995 pana in 1996 cand a inregistrat o valoare de 0,643 m³/s, urmand apoi o scadere la fel de brusca pana in anul 1997, cand a cunoscut valoarea de 0,317 m³/s. A urmat apoi o crestere usoara pana in 1999 cand s-a produs din nou o scadere brusca, in 2000 inregistrandu-se valoarea de 0,113 m³/s, aceasta fiind si valoarea cea mai scazuta din toata perioada. Apoi s-au inrgistrat unle cresteri si scaderi usoare succesive in 2005 ajungand la valoarea de 0,258 m³/s.

 

 

Raul:

VASLUI

 

 

S.H.:

SOLESTI

mas

 

 

 

ANUL

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Q mediu

1995

0.001

0.001

0.001

0.001

0.003

0.002

0.001

0.001

0.001

0.002

0.002

0.001

0.001

1996

0.001

0.013

0.014

0.012

0.012

0.018

0.064

0.070

0.066

0.059

2.100

2.070

0.375

1997

0.694

0.496

0.981

2.550

0.606

0.129

0.128

0.091

0.086

0.094

0.097

0.112

0.505

1998

0.125

0.140

0.150

3.420

0.181

0.192

0.168

0.125

0.100

0.086

0.075

0.072

0.403

1999

0.076

0.450

4.220

0.769

0.119

0.897

0.126

0.114

0.106

0.122

0.112

0.117

0.602

2000

0.094

0.108

0.128

0.118

0.116

0.144

0.115

0.081

0.063

0.056

0.043

0.028

0.091

2001

0.023

0.024

0.026

0.027

0.027

0.030

0.035

0.016

0.010

0.011

0.017

0.006

0.021

2002

0.010

0.012

0.014

0.016

0.019

0.020

0.018

0.022

0.016

0.017

0.019

0.020

0.017

2003

0.019

0.017

1.19

0.570

0.066

0.089

0.081

0.077

0.058

0.059

0.059

0.052

0.195

2004

0.052

0.057

0.065

0.068

0.060

0.054

0.057

0.052

0.049

0.055

0.060

0.054

0.057

2005

0.056

0.058

0.069

0.072

4.46

1.59

0.185

0.126

0.128

0.130

0.130

0.121

0.594

Valori medii anuale si lunare ale scurgerii lichide Q (m³/s) la statia hihrologica Solesti.

Untitled2

                                             Q mediu multianual la statia Solesti.

               In cadrul statiei hidrologice Solesti, scurgerea medie multianuala pe aceeasi peroada de timp a cunoscut fluctuatii de o anvergura ceva mai mare. Astfel in anul 1995 se inregistra valoarea de 0,001 m³/s, ceea ce reprezinta si valoarea cea mai scazuta din aceasta perioada. A urmat apoi o crestere brusca ce a dus la inregistrarea valorii de 0,602 m³/s in anul 1999, care a reprezentat si valoarea maxima din aceasta perioada. De aici s-a produs o scadere accentuata in anul 2002 ajungandu-se la valoarea de 0,017 m³/s. In anii urmatori a avut loc fluctuatii, iar in 2005 s-a inregistrat din nou o valoare mare care a atins 0,594 m³/s.

 

 

Raul:

VASLUI

 

 

S.H.:

CODAESTI

 

mas

 

 

ANUL

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

MED.AN

1995

0.398

1.04

0.481

0.707

0.712

1.17

0.161

0.823

2.48

0.746

0.617

0.352

0.807

1996

0.322

0.473

2.620

5.280

0.633

0.348

0.293

0.577

4.360

1.590

2.610

1.640

1.73

1997

0.896

2.290

1.020

1.850

0.601

0.321

0.569

0.539

0.643

0.634

0.515

1.580

0.955

1998

1.73

1.50

1.68

2.58

1.03

0.611

1.11

0.200

0.448

1.320

0.811

0.595

1.13

1999

0.802

1.51

6.15

1.75

0.789

0.897

0.729

0.355

0.400

0.466

0.500

0.485

1.24

2000

0.477

1.55

1.56

0.958

0.320

0.129

0.160

0.071

0.348

0.146

0.228

0.250

0.516

2001

0.258

0.297

0.357

0.405

0.250

2.380

0.220

0.037

0.808

0.377

0.264

0.385

0.503

2002

0.613

1.97

2.01

0.907

0.406

0.268

0.933

0.272

0.282

0.380

0.813

0.247

0.758

2003

0.366

0.562

2.30

1.20

0.335

0.161

0.291

0.153

0.413

0.279

0.281

0.241

0.548

2004

0.231

1.90

1.78

0.769

0.524

0.259

0.387

0.570

0.324

0.374

0.440

0.364

0.660

2005

0.395

1.88

1.32

1.13

4.25

0.624

0.420

0.246

0.201

0.320

0.251

0.301

0.945

Valori medii anuale si lunare ale scurgerii lichide Q (m³/s) la statia hihrologica Codaesti.

Untitled3

                                            Q mediu  multiannual la statia Codaesti.

               In ceea ce priveste statia hidrologica de la Codaesti, scurgerea media multianuala pe aceeasi perioada de timp ca si in cadrul celorlalte doua statii a cunoascut  mai multe oscilatii. Punctual maxim la atins in anul 1996 cand s-a inregistrat valoarea de 1,73 m³/s. Din acest an au urmat unele varaitii pana in anul 2001 cand s-a inregistrat un minim avand valoarea de 0,503 m³/s. De aici urmeaza o crestere usoara care are ca rezultat final inregistrarea valorii de 0,945 m³/s in anul 2005.

Scurgerea maxima multianuala a debitului lichida

DEBITE MAXIME SI MINIME

 

 

RAUL:

VASLUI

S.H.:

 SATU NOU

 

 

I

II

III

IV

V

VI

VII

 VIII

IX

X

XI

XII

Anual

 

Q max

1.38

     1.14

0.832

1.25

5.80

1.77

1.77

6.18

18.2

1.42

1.42

0.731

18.2

 

Data

1

11

5

8

15

27

19

30

2

26

1

28

2.IX

1995

Q min

0.018

0.072

0.027

0.018

0.028

0.095

0.012

0.040

0.030

0.040

0.040

0.033

0.012

 

Data

20

9

11

12

21

30

22

5

24

15

11

15

22.VII

 

I

II

III

IV

V

VI

VII

 VIII

IX

X

XI

XII

Anual

 

Q max

0.510

  0.348

9.70

31.3

0.164

0.335

2.72

3.07

68.8

6.25

19.7

5.07

68.8

 

Data

15

23

30

16

1

27

10

22

24

25

25

3

24.IX

1996

Q min

0.055

0.048

0.074

0.164

0.037

0.020

0.024

0.018

0.033

0.141

0.095

0.167

0.018

 

Data

20

13

12

30

31

9

2

12

1

10

22

30

12.VIII

 

I

II

III

IV

V

VI

VII

 VIII

IX

X

XI

XII

Anual

 

Q max

0.334

     8.87

0.550

10.8

0.187

0.140

1.48

2.30

0.263

0.642

0.790

6.450

10.6

 

Data

18

14

27

23

1

27

28

30

1

15

26

4

23.IV

1997

Q min

0.136

0.163

0.190

0.144

0.069

0.042

0.040

0.037

0.052

0.056

0.046

0.146

0.037

 

Data

29

2

4

15

31

19

19

14

7

31

6

21

14.VIII

 

I

II

III

IV

V

VI

VII

 VIII

IX

X

XI

XII

Anual

 

Q max

4.51

     6.32

3.71

11.4

2.12

0.790

18.6

0.050

3.18

9.41

1.46

0.367

18.6

 

Data

5

13

31

2

27

19

17

1

14

4

16

17

17.VII

1998

Q min

0.162

0.160

0.350

0.350

0.270

0.063

0.053

0.025

0.023

0.032

0.058

0.066

0.023

 

Data

31

2

1

15

7

29

31

22

7

10

9

31

13.IX

 

I

II

III

IV

V

VI

VII

 VIII

IX

X

XI

XII

Anual

 

Q max

1.08

     2.40

37.5

3.96

0.371

6.94

3.09

0.058

0.774

0.232

0.550

0.255

37.5

 

Data

12

25

9

2

1

24

1

3

22

23

24

29

9.III

1999

Q min

0.066

0.156

0.278

0.240

0.105

0.050

0.049

0.032

0.032

0.024

0.041

0.040

0.024

 

Data

1

13

28

23

30

19

22

21

1

4

10

24

4.X

 

I

II

III

IV

V

VI

VII

 VIII

IX

X

XI

XII

Anual

 

Q max

0.414

     1.78

2.44

0.954

0.101

0.060

0.124

0.031

0.285

0.095

0.087

0.046

2.44

 

Data

25

9

24

24

1

6

9

2

26

31

1

1

24.III

2000

Q min

0.064

0.084

0.095

0.096

0.036

0.022

0.018

0.012

0.014

0.014

0.016

0.021

0.012

 

Data

15

1

19

19

23

29

26

22

9

9

14

25

22.VIII

 

I

II

III

IV

V

VI

VII

 VIII

IX

X

XI

XII

Anual

 

Q max

0.041

  0.059

0.248

0.617

0.118

32.40

0.234

0.017

3.14

0.226

0.094

0.153

32.4

 

Data

2

1

15

26

12

5

3

4

8

2

5

7

5.VI

2001

Q min

0.019

0.024

0.035

0.035

0.035

0.035

0.014

0.004

0.003

0.007

0.006

0.011

0.003

 

Data

24

4

1

12

19

1

17

31

3

6

28

1

3.IX

 

I

II

III

IV

V

VI

VII

 VIII

IX

X

XI

XII

Anual

 

Q max

5.36

     4.09

27.7

0.396

0.528

0.207

7.65

0.101

0.033

0.334

0.674

0.102

27.7

 

Data

30

2

25

1

30

12

30

1

24

8

15

1

25.III

2002

Q min

0.054

0.168

0.091

0.091

0.020

0.020

0.020

0.028

0.027

0.028

0.067

0.045

0.020

 

Data

12

28

14

30

26

27

1

25

5

1

1

30

26.V

 

I

II

III

IV

V

VI

VII

 VIII

IX

X

XI

XII

Anual

 

Q max

0.248

     2.01