Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » turism
Raport de evaluare a necesitatilor pentru parcul natural portile de fier

Raport de evaluare a necesitatilor pentru parcul natural portile de fier



REGIONAL ENVIRONMENTAL CENTRE

ROMANIA

TRANSPARK

GOLDEN GATES OF DANUBE

RAPORT DE EVALUARE A NECESITATILOR PENTRU PARCUL NATURAL PORTILE DE FIER


CAPITOLUL 1. SCURTA DESCRIERE A ARIILOR PROTEJATE (PARC NATURAL; PARC NATIONAL)

Situatia ariilor protejate din Romania

In Romania suprafata totala a ariilor naturale protejate este de 1.234.608,12 ha, din care:

¨      Rezervatii stiintifice, rezervatii naturale si monumente ale naturii 102.433,3 ha

¨      Parcuri nationale, naturale si rezervatii ale biosferei 1.132.174,80 ha (din care: Rezervatia Biosferei Delta Dunarii 580.000 ha; celelate parcuri nationale si naturale 552.174,80 ha)

In anul 2000, datorita starii favorabile de conservare in care afla sistemele ecologice si speciile din Delta Dunarii, Consiliului Europei a acordat Diploma Europeana acestei rezervatii.

In momentul de fata, numai patru arii protejate au structuri proprii, restul fiind in administrarea ocoalelor silvice sau a autoritatilor locale.

Simpla includere in anexele Legii Nr. 5/2000 nu inseamna totodata si un statut real de protectie fara masuri administrative clare.

In lipsa structurilor administrative proprii, asupra celorlalte arii naturale protejate se exercita de la an la an o crestere accelerata a presiunii antropice, materializata in special prin:

•extinderea intravilanului in zonele din imediata vecinatate sau chiar in interiorul ariilor naturale protejate, tintind spre dezvoltarea si realizarea ulterioara a unor constructii sau chiar statiuni turistice;

•supraexploatarea resurselor naturale, prin pasunat neadecvat si suprapasunat, defrisari ilegale, braconaj, turism necontrolat etc.;

•administrarea defectuoasa a facilitatilor turistice deja existente in interiorul acestor arii naturale protejate, generand in special cantitati mari de deseuri;

•nerespectarea regimului de protectie, ca urmare a lipsei de marcaje in teren a limitelor si a zonelor tampon ale ariilor naturale protejate.

In cadrul Programului de dezvoltare regionala sustinut de Consiliul Europei, in scopul aplicarii Strategiei paneuropene de conservare a diversitatii biologice si peisagere, Romania, Republica Moldova si Ucraina, au incheiat in anul 2000 Acordul privind realizarea rezervatiei transfrontiera Delta Dunarii si zona inferioara a raului Prut.

In anul 2000, Romania a initiat impreuna cu Bulgaria, Republica Moldova si Ucraina crearea Coridorului Verde al Dunarii, care reprezinta o retea ecologica de nivel regional in Lunca Dunarii. In acest sens s-a derulat un studiu prin care s-au stabilit zonele din sectorul romanesc care sa faca parte din acest coridor ecologic.

Suprafata totala este de 870000 ha, din care 713385 ha reprezinta ariile naturale protejate:

•Parcul National “Portile de Fier”: 115 656 ha

•Rezervatia Ciuperceni - Desa: 200 ha

•Balta Mica a Brailei: 17 529 ha

•Rezervatia Biosferei Delta Dunarii: 580 000 ha

•20 446,6 ha zonele umede ce nu au statut de arie naturala protejata

•161 883 ha sunt propuse pentru reconstructie ecologica

SCURT ISTORIC AL ZONEI PORTILE DE FIER

            Prin 1770 se mentioneaza primele colectari de material biologic din zona, intreprinse de cei care veneau la tratament la Baile Herculane.

Zona Portile de Fier a fost studiata de botanisti si zoologi inca din sec. XIX, existind astfel date publicate in diferite reviste de specialitate. Hans Rebel, la inceputul sec. XX, studiaza fluturii din zona Orsova - Herculane. In perioada 1966 - 1971 au avut loc cercetari complexe, rezultatele acestora fiind publicate in Seria monografica, Editura Academiei. Au fost identificate, la nivelul anului 1975, peste 4700 specii de animale nevertebrate (71 specii moluste – lipseste Amphimelania holandri; 50 crustacee, 250 paianjeni, 70 acarieni, 57 miriapode, 4200 insecte) si 271 animale vertebrate (62 specii pesti – lipseste Cobitis elongata; 14 amfibieni, 17 reptile, 166 pasari si 16 mamifere mici). Trebuie amintite si rezultatele cercetarilor acad. P. Banarescu, concentrate in bazinele Nerei si Carasului dar care ofera informatii foarte utile si pentru zona actualului parc natural.

Date privind flora si vegetatia au inceput sa fie publicate din 1950.

            In privinta protectiei zonei, un raport din 1924 al profesorului A. Borza, include in lista rezervatiilor botanice instituite provizoriu Cazanele si zona de la Gura Vaii.

Structura Parcului Natural “Portile de Fier”

Judetul Mehedinhti: 59. 585 ha

                        Total suprafete protejate in cadrul rezervatiilor                973 ha

                        Total suprafete gospodarite de ocoale silvice             43.150 ha

                        Total suprafete administrate de primarii                     15.462 ha

Judetul Caras Severin: 56.070,80 ha

                        Total suprafete protejate in cadrul rezervatiilor             1.194 ha

                        Total suprafete gospodarite de ocoale silvice 39.869 ha

                        Total suprafete administrate de primarii         ….……15.007, 80 ha

Total suprafata 115.655,80 ha

                        Total suprafete protejate in cadrul rezervatiilor             2.167 ha

                        Total suprafete gospodarite de ocoale silvice 83.019 ha

                        Total suprafete administrate de primarii                     30.469,80 ha


Judetul Mehedinti                                                       Jud. Caras-Severin


            Vegetatia si fauna

            Vegetatia. Pe fondul variat al reliefului se inscrie o vegetatie specifica, bogata in elemente submediteraneene, termofile, in amestec cu elemente central - europene.

            Din acest punct de vedere, zona protejata a Parcului Natural “Portile de Fier” dispune de o diversitate impresionanta – peste 4000 de taxoni vegetali, care cuprind: 549 specii phycophite, 375 specii licheni, 1077 specii fungi, 296 specii briophite, 1707 specii cormophite, dintre care 28 specii endemice, (Dianthus spiculifolius, Pinus nigra ssp. Banatica – endemit relict, Minuartia cataractarum, Thymus comosus, Stipa danubialis), iar 14 specii dintre acestea isi au locul strict de viata numai aici in culoarul Dunarii (Prangos carinata, Rubus banaticus, Orobanche valahica, Tulipa hungarica, Cephalaria uralensis ssp. Multifida).

            Datorita reliefului cu aspect muntos aici se intalnesc cateva curiozitati ale naturii: in amonte de Orsova, in zona golfului Mraconia, padurile de fag coboara pana la altitudinea de 52 m; alunul turcesc (Corylus colurna), specie venita din sud, poate atinge 20 m inaltime si 1 m grosime; de asemenea tisa (Taxus baccata), monument al naturii, coboara spre malul fluviului, pana la 92 m altitudine, cea mai mica din Romania si una din cele mai mici din lume.

            Marea varietate a peisajului vegetal este reliefata de cele 196 asociatii vegetale existente, dintre care 17 sunt endemice.

            Caracteristicile reliefului, clima si conditiile biogeografice submediteraneene sunt reliefate de prezenta zonei padurilor de foioase, alcatuite din paduri de stejari submezofili - termofili (cerete si garnitete), paduri de stejar (Quercus robur) in amestec cu carpen (Carpinus betullus), pe alocuri inlocuite de pajisti de sadina (Chrysopogon gryllus), pajisti de fisca (Festuca sulcata) si barboasa (Botriochloa ischaemum sau Andropogon ischaemum).

            Etajul padurilor de foioase este cel mai raspandit, fiind alcatuit din paduri de fag (Fagus sylvatica) in care apar Fagus taurica, Fagus moesiaca si Fagus orientalis, paduri de amestec si paduri de gorun (Quercus dalechampii, Quercus polycarpa).

            Datorita conditiilor ecologice specifice, aici s-au conservat si sleaurile banatene (cu gorun - fag, gorun - cer, gorun - carpen, stejar pedunculat) in a caror strat ierbaceu se afla elemente submediteraneene, precum ghimpele (Ruscus hypoglossum si Ruscus aculeatus). In aceste paduri este abundenta si vita salbatica (Vitis silvestris). De asemenea s-au conservat si padurile de carpinita (Carpinus orientalis) si sibleacurile de liliac salbatic, mojdrean, scumpie sambovina (Celtis australis), artarul trilobat (Acer monspessulanum). Pajistile de stancarie cuprind diverse elemente interesante ca Stipa eriocaulis, Sesleria filifolia, Centaurea atropurpurea, Erysimum saxosum, Dianthus kitaibelii, Festuca xanthina.

Vegetatia potentiala a Parcului Natural “Portile de Fier” (dupa Donita si colab., 1992)

Marea unitate F – paduri mezofile decidue, de foioase si foioase - rasinoase

Unitatea F81a – Paduri moesice de fag, carpen, tei argintiu (Fagus moesiaca, Carpinus betulus, Tilia tomentosa) cu Ruscus aculeatus, Helleborus odorus – Muntii Locvei;

Marea unitate G – paduri xeroterme decidue, de foioase si foioase - rasinoase

Unitatea G12 – Paduri balcanic - carpatice de gorun (Quercus polycarpa, Q. dalechampii) cu Helleborus odorus, Digitalis grandiflora, D. lanata – in apropierea Orsovei;

Unitatea G11 - Paduri moesice de gorun, carpinita si mojdrean (Quercus polycarpa, Carpinus orientalis, Fraxinus ornus) cu Mercurialis ovata, Pipatherum virescens – intre Drobeta Turnu Severin si Bazias, la altitidini de 100 - 200 m. Asociatia principala Querco - Carpinetum orientalis este larg raspandita. Pe mici suprafete se intalnesc Quercetum fainetto - cerris, Echinopo banatici - Quercetum pubescentis, Syringo - Carpinetum orientalis, Celto - Juglandetum.

In zona parcului – Banatul de Sud – caracterul termofil al vegetatiei este accentuat, fiind prezente comunitati submediteraneene cu stejar pufos, carpinita, mojdrean, pin negru, alun turcesc. Aici elementele termofile patrund si la altitudini mai mari, in fagetele formate in general, din fag balcanic.

            Fauna. In zona protejata “Portile de Fier” exista probabil peste 5000 de specii (cifra anterioara este raportata la nivelul anului 1975), iar unele grupe taxonomice nu sunt inca studiate in tara noastra. Sunt putin frecvente la noi in tara locurile in care, pe o suprafata restransa, sa se poata intalni o diversitate atat de mare de elemente: specii de campie joasa, de stepa, de zavoi, palustre, acvatice, alaturi de elemente caracteristice zonelor colinare, zonelor carstice sau chiar montane.

            Marea varietate a speciilor se datoreaza atat geomorfologiei locului, cat si pozitiei extrem de favorabile acestei zone: bine protejata de vanturile reci de la nord, insolatia este foarte puternica, fapt ce a permis ca numeroase elemente sudice si vest asiatice sa poata ajunge pana in aceste locuri unde s-au adaptat relativ usor.

            Ca si in cazul plantelor, si in cazul animalelor, exista specii montane care aici coboara pana la circa 100 m (Salamandra salamandra, Lacerta vivipara, Salmo truta fario etc.), sau specii sudice care urca pe versanti pana la 500 m (testoasa de uscat – Testudo hermani hermani, vipera cu corn – Vipera ammodites, gusterul – Lacerta viridis, etc.). Tot aici se intalneste grupul scorpionilor, al carui reprezentant, Euscorpius carpaticus, prefera biotopurile stancoase si umede.

            In genere, fauna este alcatuita din specii de padure cu valoare economica: cerbul (recolonizat), ursul, mistretul, capriorul, veverita, rasul, fazanul, ierunca.

            Datorita conditiilor deosebite de pe defileul Dunarii, sunt prezente si unele specii ca: dihorul pestrit, popandaul, potarnichea de stanca, broasca dalmatica, termitele, cicadele.

            In fauna acvatica abunda specii ca: lipan, mreana vanata, scobar, somn, crap, clean.

Datele existente nu sunt suficient de relevante, referirile la NIVELUL NUMERIC AL POPULATIILOR fiind sporadice. Este una din dificultatile majore in alcatuirea unor programe eficiente de protectie.

Specii monumente ale naturii – Flora

Pinul de Banat (Pinus ssp. Banatica)

Planta rara, periclitata de exploatarea calcarului din zona, de vanturi si avalanse. Creste izolat sau in palcuri pe stancile calcaroase, cu expozitie sudica, insorite, intre 150 – 1200 m altitudine; specie xerofila, calcicola, termofila; endemit in Banat si Oltenia, in defileu intalnindu-se in special la Tri-Kule.

Tisa (Taxus baccata)

            Arbore sau arbust de circa 15 m inaltime. Infloreste din februarie pana in aprilie; are lemnul dur, greu si compact, de culoare rosiatica, este foarte pretios fiind folosit pentru sculptura si tamplarie fina; apare pe abrupturile Cazanelor Mari.

Laleaua cazanelor (Tulipa hungarica)

            Planta endemica. Infloreste in lunile aprilie - mai; ocupa politele pantelor dealurilor Ciucarul Mare si Ciucarul Mic, intre altitudini de 100 si 250m. Se mai gaseste si la Gura Vaii, pe Valea Oglanicului.

Ghimpele (Ruscus aculeatus)

            Planta lemnoasa, de circa 70 cm inaltime; are frunzele reduse, solzoase, terminate cu un ghimpe. Florile sunt mici, grupate pe ramuri latite, fructe bace rosii, persistente pana iarna tarziu; infloreste in martie - aprilie.

In privinta acestei specii, exista pericolul colectarii ei ilegale si comercializarii ca planta ornamentala (gard viu). In Bucuresti apare mereu in piete fiind adusa din padurea Comana - Giurgiu.

Brandusa galbena (Crocus moesiacus)

In general se intalneste in padurile si poienile din sudul tarii.

Bujorul banatean (Paeonia officinalis ssp. banatica) – specie caracteristica rezervatiei Bazias

            Alte specii de plante interesante din punct de vedere biogeografic sunt: alunul turcesc (Corylus colurna), paducelul negru (Crataegus nigra), jugastrul banatean (Acer monspessulanum), stanjenelul de stanca (Iris reichenbachii), sabiuta (Gladiolus illyricus), poproinicul galben (Orchis pallens), etc.

Specii monumente ale naturii – Fauna

Scorpionul (Euscorpius carpaticus)

            Este unicul reprezentant al scorpionilor la noi in tara; atinge aproximativ 4 cm lungime; intepatura lui nu e deloc periculoasa pentru om; pe langa zona defileului, se mai gaseste in Oltenia si zona Buzaului.

Vipera cu corn (Vipera ammodites)

            Atinge o lungime de aproximativ 50 - 60 cm; semnul ei distinctiv este o ridicatura pe falca superioara, la marginea botului, ca un corn mic, acoperit de cativa solzi; veninul sau omoara micile vertebrate in cateva secunde; se intalneste in Muntii Banatului, nordul Olteniei si Dobrogea.

Testoasa de uscat (Testudo hermani hermani)

            Este o specie endemica ce traieste numai in sud - vestul Romaniei, la nord de Dunare.

Vulturul alb – hoitarul (Neophron percnopterus)

Frecvent alta data in Muntii Fagaras si Retezat, acum se mai poate intalni doar rar in Dobrogea, Delta Dunarii si defileul Dunarii. Este raspandit in sudul Europei, Africa de Nord si Asia Occidentala.

Egreta mica (Egretta garzetta)

Este prezenta in rezervatia Balta Nerei.

            Alte specii ocrotite prin lege sunt: randunica de stanca (Hirundo rupestris), lastunul mare (Apus melba), randunica roscata (Hirundo daurica) si speciile de lilieci Rhinolophus euryale, Rhinolophus blasii, Myotis bechsteini.

In privinta speciilor de lilieci este recomandata colaborarea in programele nationale si internationale de protejare a acestui grup de mamifere.

ARII PROTEJATE

            Rezervatia Balta Nera – Dunare

            Este localizata la nord de localitatea Socol, la varsarea raului Nera in Dunare. Rezervatie mixta, cu o suprafata de 10 hectare, decretata ca zona protejata prin Hotararea Consiliului Judetean Caras – Severin Nr.8 din 20.12.1994.

Obiectul ocrotirii: zona umeda cu aspect deltaic, unde poposeste egreta mica (Egretta garzetta).

Administrator: Consiliul Local Socol

Legea nr. 5/2000 - Categoria Rezervatii si Monumente ale Naturii, pozitia 299

Rapa cu lastuni

            Rezervatie mixta cu o suprafata de 5,0 hectare, declarata ca zona protejata prin Hotararea Consiliului Judetean Caras - Severin Nr. 8 din 1994.

Rezervatia este localizata pe valea Devici, Pojejena. Obiectul ocrotirii: depozite loessoide cu cuiburi de lastuni (Apus melba).

Administrator: Consiliul Local Pojejena

Legea Nr. 5/2000 - Categoria Rezervatii si Monumente ale Naturii, pozitia 307

Rezervatia Valea Mare

            Este localizata la nord - est de localitatea Moldova Noua si se suprapune bazinului cu acelasi nume. Este o rezervatie stiintifica complexa cu o suprafata de 1179 hectare, din care 382,4 hectare doar rezervatia botanica, decretata ca zona protejata prin Decizia Consiliului Judetean Caras - Severin Nr. 556 din 1973 si reconfirmata prin Decizia Nr. 499 din 1982.

            Este o rezervatie floristica si forestiera, a carei importanta e data de proportia insemnata a tulichinei cu aspect de laur sau iedera mare (Daphne laureola), un relict tertiar, care creste in foarte putine locuri din tara. Padurile de fag, coborate de-a lungul vailor pana la altitudinea neobisnuit de joasa de 150 – 200 m, ocupa aproximativ 400 ha. Alaturi de fag (Fagus sylvatica), aici se intalnesc teiul argintiu (Tilia tomentosa), teiul pucios (Tilia cordata), ciresul (Cerasus avium), carpinita (Carpinus orientalis), ghimpele (Ruscus aculeatus), cornisorul (Ruscus hypoglossum) etc.

            Rezervatia se remarca prin relieful complex, dezvoltat pe calcare (doline, vai dolinare, uvale, lapiezuri, izbucuri, sorburi, chei, marmite, pesteri, avene), intalnit pe Valea Mare si pe paraiele afluente (Mudavita Seaca, Ogasul Rau, Ogasul Tisa, Ogasul Greci, Valea Apele Albe). Altitudinea maxima este de 600 m.

            Peretii stancosi sunt habitate pentru endemismele carpatice Erysimum saxosum si Draba lasiocarpa. Pe pantele calcaroase se dezvolta elemente submediteraneene, balcanice si ilirice.

In bazinul Valea Mare sunt cunoscute 45 de pesteri si avene, unele de mari dimensiuni. Printre acestea se numara pestera Gaura Haiduceasca (1370 m dezvoltare) si Avenul Rosu (149 m denivelare).

Administrator: Romsilva

Legea Nr. 5/2000 - Categoria Rezervatii si Monumente ale Naturii, pozitia 298

Locul fosilifer Svinita

            Este localizat in lungul Dunarii, amonte de localitatea Svinita, intre Greben si paraul Iardumovacia. Este o rezervatie paleontologica cu o suprafata de 93,10 hectare, decretata ca zona protejata prin Hotararea Consiliului Judetean Mehedinti Nr. 18 din 1980.

Obiectul ocrotirii: jurasicul mediu si superior al autohtonului danubian este reprezentat prin calcare depuse intr-o mare adanca si care contin o bogata fauna de amoniti, belemniti, brahiopode si bivalve. Este unul din cele mai importante puncte fosilifere mezozoice din Carpati.

Administrator: Consiliul Local Svinita

Legea Nr. 5/2000 - Categoria Rezervatii si Monumente ale Naturii, pozitia 610

Rezervatia Cazanele Mari si Cazanele Mici

            Este o rezervatie complexa, stiintifica, mixta, cu o suprafata de 215 hectare, decretata ca zona protejata prin Hotararea Consiliului Judetean Mehedinti Nr. 18 din 1980.

Rezervatia cuprinde stancariile calcaroase ale muntilor Ciucarul Mic si Ciucarul Mare, in care abunda o flora cu caracter predominant submediteraneean, ce are in compunere numeroase endemisme si plante rare.

Zona Cazanelor Dunarii, cuprinsa intre Moldova Noua si Drobeta Turnu Severin, este strajuita in amonte de ruinele cetatii de la Golubac si dominata in aval de hidrocentrala de la Portile de Fier. De-a lungul defileului, pe tarmul romanesc, se insiruie o serie de localitati, ca: Coronini, Liubcova, Berzasca, Drencova, Cozla, Svinita, Tisovita, Plavisevita, Dubova, Ogradena, Varciorova, Gura Vaii, majoritatea centre miniere sau viticole, precum si de orasele Moldova Noua, Orsova si Drobeta Turnu Severin.

Vegetatia reprezinta cel mai important element din punct de vedere stiintific, prin speciile submediteraneene in amestec cu cele central - europene. Aici apar, la baza abruptului, intinse arborete de fag (Fagus sylvatica), fagul de Crimeea (Fagus taurica) si fagul oriental (Fagus orientalis), carpinita (Carpinus orintalis), mojdreanul (Fraxinus ornus), alunul turcesc (Corylus colurna) s.a. Pe stancarii cresc mai multe specii de Quercus ca si Taxus baccata.

            Trebuie mentionate: laleaua Cazanelor (Tulipa hungarica) si cateva relicte tertiare (Daphne laureola, Ephedra distachya, Fagus orientalis, Syringa vulgaris, Celtis australis, Juglans regia, Corylus colurna).

            Zona prezinta relief complex dezvoltat pe calcare (doline, lapiezuri, pesteri). Cazanele Mari au o lungime de 3,8 km si sunt formate intre Masivele Ciucarul Mare (318 m) si Veliki Strbak (768 m). Dintre formele caracteristice prezente, reprezentative sunt dolinele cu adancimi cuprinse intre 3 si 18 m, lapiezuri exhumate si campuri de lapiezuri.

            Paraul Ponicova creeaza la intrarea in zona calcaroasa niste chei scurte, iar la intrarea in pestera de la Gura Ponicovei, trece pe sub un pod natural lung de circa 25 m si inalt de 6 - 8 m. Pestera de la Gura Ponicovei, in lungime de 1666 m, strabate Ciucarul Mare si iese in Valea Dunarii. La ape mari, pestera este inundata partial (circa 180 m de la intrare). Alte pesteri care mai pot fi mentionte sunt: Pestera Fluturilor, Pestera Veterani.

            Cazanele Mici au o lungime de 3.6 km si sunt marginite de Masivele Ciucarul Mic (313 m) si Mali Strbak (626 m). Relieful carstic este reprezentat mai ales prin doline.

Administrator: Consiliul Local Dubova.

Legea nr. 5/2000 - Categoria Rezervatii si Monumente ale Naturii, pozitia 609.

Rezervatia Gura Vaii - Varciorova

Este localizata la extremitatea estica a defileului Dunarii. Este rezervatie stiintifica, floristica si forestiera, cu o suprafata de 305 hectare, decretata ca zona protejata prin Hotararea Consiliului Judetean Mehedinti Nr.18 din 1980.

            Obiectul ocrotirii il constituie bogatia speciilor de plante, multe dintre ele reprezentand raritati pentru flora tarii noastre, aceste raritati fiind prezente in toate etajele de vegetatie. In etajul arborescent se intalnesc: gorunul auriu (Quercus dalechampii), stejarul pufos (Quercus pubescens), garnita (Quercus frainetto), alunul (Corylus avelana), alunul turcesc (Corylus colurna), visinul turcesc (Padus mahaleb), carpenul (Carpinus betulus), teiul argintiu (Tilia tomentosa), jugastrul (Acer campestre).

            Stratul erbaceu cuprinde specii rare si foarte rare din flora Romaniei: unghia ciutei (Ceterach officinarum), ruginelele (Asplenium), mierlutele (Minuartia), camasa romanilor (Tunica saxifraga), garofite (Dianthus banaticus, D. varciorovensis) etc

Administrator: Consiliul local Gura Vaii

Legea Nr. 5/2000 - Categoria Rezervatii si Monumente ale Naturii, pozitia 597.

Locul fosilifer Bahna

            Este localizat in bazinul intramontan Bahna - Orsova, intre localitatea Ilovita si Bahna, intre paraiele Curchia si Lespezi. Este o rezervatie paleontologica cu o suprafata de 10 hectare, decretata ca zona protejata prin HCM Nr. 1625 din 1955. Rezervatia se caracterizeza printr-o fauna fosila miocena (badeniana).

Obiectivele ocrotite se gasesc in bazinul intramontan Bahna - Orsova, un rest al unuia din canalele ce legau Bazinul Dacic de cel Panonic in timpul Miocenului mediu (Badenian), canale ce strabateau aceasta parte a Carpatilor Meridionali si care, la acea vreme, erau franjurati de numeroase golfuri marine.

            Cele mai importante fosile apartin grupelor de corali, briozoare, brachiopode, lamelibranchiate, gasteropode.

Administrator: Consiliul local Bahna.

Legea Nr. 5/2000 - Categoria Rezervatii si Monumente ale Naturii, pozitia 611.

 

Rezervatia Fata Virului

            Este localizata la 4,5 km de Varciorova spre Gura Vaii, in fata Portilor de Fier, intre apa Slatinicului si Creasta Virului. Rezervatie mixta cu o suprafata de 6,0 hectare, decretata ca zona protejata prin Hotararea Consiliului Judetean Mehedinti Nr. 18 din 1980.

Prezinta un relief variat, foarte framantat, cu pante de 25 - 45 grade, orientate spre sud si sud - est, mici cascade si chei de un pitoresc aparte. Climatul este variat, central - european, pontic si submediteraneean.

Varietatea reliefului si a climatului determina o flora caracteristica: Prangos carinata, endemitele Minuartia cataractarum, Rubus severinensis; numeroase specii de arbori: Gorunul auriu (Quercus dalechampii), stejarul pufos (Quercus pubescens), garnita (Quercus frainetto), alunul (Corylus avelana), alunul turcesc (Corylus colurna), visinul turcesc (Padus mahaleb), carpenul (Carpinus betulus), teiul argintiu (Tilia tomentosa), jugastrul (Acer campestre).

De o deosebita valoare este asociatia relicta tertiara de sambovina cu nuc (Celto-juglandetum ragie).

Administrator: Consilul local Gura Vaii

Legea Nr. 5/2000 - Categoria Rezervatii si Monumente ale Naturii, pozitia 625.

Rezervatia Dealul Duhovnei

            Este localizata intre Valea Duhovnei si Valea Voditei. Este o rezervatie forestiera cu o suprafata de 50 de hectare, decretata ca zona protejata prin Hotararea Consiliului Judetean Mehedinti Nr. 18 din 1980.

Obiectul ocrotirii: paduri de “osieci”, paduri seculare de alun turcesc in amestec cu gorun.

Administrator: Consiliul local Gura Vaii

Legea Nr. 5/2000 - Categoria Rezervatii si Monumente ale Naturii, pozitia 607.

Rezervatia Cracul Crucii

            Este localizata in dreptul barajului, deasupra tunelului “Mosul” si se intinde pana pe platoul denumit de localnici “Crucea Sfantului Petru”. Este o rezervatie floristica cu o suprafata de 2,0 hectare, decretata prin Hotararea Consiliului Judetean Mehedinti Nr. 18 din 1980.

            Obiectul ocrotirii il reprezinta pajistile cu valoare peisagistica cu Minuartia capillacea, Prangos carinata si Notholaena maranthae.

Administrator: Consiliul local Gura Vaii

Legea Nr. 5/2000 - Categoria Rezervatii si Monumente ale Naturii, pozitia 624.

Rezervatia Valea Oglanicului

            Este localizata aval de Gura Vaii, pe versantul drept al vaii Oglanicului. Este o rezervatie floristica cu o suprafata de 150,0 hectare, decretata ca zona protejata prin Hotararea Consiliului Judetean Mehedinti Nr. 18 din 1980.

            Obiectul ocrotirii: teritorii in panta pe care vegeteaza specia endemica Gladiolus illyricus, cat si o serie de specii rare, ca: Paeonia daurica, Stipa eriocaulis (Stipa pulcherima ssp. mediteranea), precum si endemismul Tulipa hungarica var. undulatifolia (in numar foarte redus).

Administrator: Consiliul local Gura Vaii

Legea Nr. 5/2000 - Categoria Rezervatii si Monumente ale Naturii, pozitia 598.

Rezervatia Cracul Gaioara

            Este localizata in amonte de municipiul Drobeta Turnu Severin. Este o rezervatie floristica cu o suprafata de 5,0 hectare, decretata ca zona protejata prin Hotararea Consiliului Judetean Mehedinti Nr. 18 din 1980.

            Obiectul ocrotirii il constituie relictele tertiare: Ephedra distachyia, Scorzonera lanata, Centaurea atropurpurea si endimismele Stipa danubialis, Cephalaria uralensis var. multifida.

Administrator: Consiliul local Gura Vaii

Legea Nr. 5/2000 - Categoria Rezervatii si Monumente ale Naturii, pozitia 622.

Rezervatia Bazias

            Rezervatie mixta, situata in raza comunei Socol, la 4,5 km de Divici, 170 hectare. Decretata ca zona protejata prin Decretul 499/1982 si Hotararea 8/1994. Adaposteste elemente floristice si faunistice deosebite: Pinus nigra ssp. banatica, Dianthus banaticus, Crataegus nigra, Croccus moesiacus, Testudo hermanni, Neophron percnopterus, Apus melba etc.

            Administrator: Romsilva

Legea Nr. 5/2000 - Categoria Rezervatii si Monumente ale Naturii, pozitia 312.

Starea raurilor din perimetrul Parcului Natural “Portile de Fier”

Apele curgatoare, de la vest la est:

Nera

Sectorul Socol-Bazias

Bozneatca

varsarea in Dunare la km 1054

Ogasale

varsarea in Dunare la km 1430

Varad

varsarea in Dunare la km 1042

Sicolovat

varsarea in Dunare la km 1039

Alibeg

varsarea in Dunare la km 1034

Liuborajdia

varsarea in Dunare la km 1031

Crusovita

varsarea in Dunare la km 1030

Camenita

varsarea in Dunare la km 1025

Gornea

varsarea in Dunare la km 1024

Oravita

varsarea in Dunare la km 1023

Berzasca

varsarea in Dunare la km 1018

Recica

varsarea in Dunare la km 1015

Cozla

varsarea in Dunare la km 1013

Sirina

varsarea in Dunare la km 1012

Eliseva

varsarea in Dunare la km 1007

Strenica

varsarea in Dunare la km 1001

Povalina

varsarea in Dunare la km 998

Zelistea

varsarea in Dunare la km 955

Tiganschii Ogas

varsarea in Dunare la km 994

Iuti

varsarea in Dunare la km 988

Tisovita

varsarea in Dunare la km 983

Plavisevita

varsarea in Dunare la km 980

Dubova

varsarea in Dunare la km 970

Mraconia

varsarea in Dunare la km 967

Mala

varsarea in Dunare la km 961

Eselnita

varsarea in Dunare la km 960

Cerna

varsarea in Dunare la km 954

Vodita

varsarea in Dunare la km 953

Bahna

varsarea in Dunare la km 950

Slatinicul Mare

varsarea in Dunare la km 947

Gura Vaii

Varsarea in Dunare la km 943

Cele mai multe din aceste rauri au cursul natural, neamenajat. Pe raurile Iuti si Eliseva s-au facut cateva lucrari de regularizare, in apropiere de varsare, iar o parte din debitele raurilor Eselnita si Sicolovat sunt captate pentru mori. Apa raului Bozneatca era folosita pentru spalarea minereului extras din exploatarea miniera Moldova Noua.

Berzasca si Cerna sunt rauri mai mari care pastreaza caracterul montan pana in gura de varsare in Dunare. Datorita lacului de baraj de la Orsova, Cerna prezinta modificari in zona de varsare, aceasta fiind dominata de depuneri de sedimente fine, maloase.

De altfel, ridicarea nivelului Dunarii datorita formarii acumularilor Portile de Fier I si II, a dus la transformarea intregii zone de tarm.

Este remarcabila diversitatea de habitate a raurilor mentionate (bolovani, pietrisuri, nisip si mal), ceea ce inseamna conditii bune pentru mentinerea diversitatii speciilor bentonice.

Alaturi de aceste rauri trebuie mentionat numarul mare de izvoare care, la randul lor adapostesc numeroase specii care cresc valoarea naturala a zonei.

Sectorul Dunarii aferent parcului incepe la km 1055 si se termina la km 943, langa Gura Vaii.

Zonare:

1.      de la Bazias la km 1050 (Moldova Veche) zona aproape naturala; nisipuri care incep sa fie acoperite de maluri;

2.      km 1050 – 1039, zona de etalare a sedimentelor;

3.      km 1039 – km 999 (Greben);

4.      km 999 – km 974 (intrarea in Cazane);

5.      km 974 – 965 (Cazane);

6.      km 965 – km 943 (barajul PF I).

In Golful Dubova – Cazanele Mici ca si in Cazanele Mari, la adancimea de 30 m si mai mult de 30 m, apare asociatia crustaceelor corofiide, care formeaza un strat gros de 2 – 3 cm; aici se dezvolta polichete si moluste. Relictele ponto - caspice (turbelariatul Palaeodendrocelum romanodanubialis, nematodul Romanomermis cazanica, crustaceul Jaera sarsi si polichetele Hypania invalida si Hypaniola kowalevskii) dau o deosebita valoare acestei zone.

Cateva comentarii. Suprafetele mentionate corespund cifrelor din Lista nationala a ariilor protejate (anexa la Legea 5/2000, reluata in anexa la Legea 426/2000). Din datele furnizate cu deosebita amabilitate de Inspectoratul de Protectie a Mediului Resita – ing.Ilie Chincea – reiese ca situatia reala este destul de diferita de cea din documente:

1.      Parcul Natural Portile de Fier are suprafata totala de 128 160 ha si nu 115 656 ha cat este prevazut in raport. Din suprafata totala luciul Dunarii din zona lacului de acumulare este de 9 249 ha.

2.      Structura parcului natural in judetul Caras – Severin este urmatoarea:

Suprafata totala:          70 023 ha din care

- fond forestier            40 411 ha (conform datelor din amenajamentele silvice)

-          fond funciar agricol si luciu de apa al Dunarii 29 612 ha

3.      Suprafata totala a rezervatiilor naturale integral protejate din cadrul parcului, in judetul Caras – Severin, este de 1 364, 90 ha situate in patru rezervatii:

·   Rezervatia Balta Nera – Dunare         10 ha (in afara fondului forestier)

·   Rezervatia Rapa cu lastuni din Valea Divici 5 ha (in afara fondului forestier)

·   Rezervatia Valea Mare                       1 179 ha (in fondul forestier)

·   Rezervatia Bazias                               70, 90 ha (in fondul forestier)


CAPITOLUL 2. CADRUL LEGISLATIV ACTUAL

LEGEA PROTECTIEI MEDIULUI Nr. 137/1995

In Capitolul III este mentionata “Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii”. Articolul 34 face referire la protectia habitatelor terestre si acvatice, a speciilor si a responsabilitatilor legate de aceste actiuni de protectie:

“Autoritatea centrala pentru protectia mediului, prin consultarea autoritatilor centrale specializate raspunzatoare de managementul resurselor naturale, va elabora, in baza prezentei legi, reglementarile tehnice privind masurile de protectie a ecosistemelor, conservarea biodiversitatii, managementul durabil al resurselor naturale si sanatatii umane.

Evaluarea impactului de mediu este o procedura obligatorie in faza preliminara a unor activitati care pot modifica cadrul natural al unei zone, urmata de elaborarea de masuri tehnice pentru mentinerea habitatelor naturale, pentru conservarea functiilor ecosistemelor si pentru salvarea organismelor vegetale si animale, inclusiv speciile migratoare, respectand alternativele si conditiile impuse prin acordul si/sau autorizatia de mediu, ca si automonitorizarea pana la realizarea conditiilor.

Suprafetele terestre si acvatice care reprezinta subiectul regimului de conservare, ca habitate naturale sau subiectul actiunilor de refacere ecologica sunt gestionate de detinatorii legali numai daca acestia se angajeaza sa aplice masurile de conservare stabilite de autoritatea centrala de protectia mediului.

Detinatorii care aplica aceste masuri sunt scutiti de taxe; detinatorii privati vor fi compensati, in functie de valoarea lucrarilor de restaurare efectuate.

Protectia speciilor rare amenintate si a organismelor, conservarea biodiversitatii si declararea ariilor protejate ca si masurile stabilite de autoritatile de protectia mediului sunt prioritare in raport cu alte interese.

Autoritatea centrala pentru protectia mediului, prin consultare cu Academia Romana si Comisia Nationala UNESCO, va stabili criteriile pentru stabilirea ariilor protejate si conservarea biodiversitatii.”

Sectiunea 4, Regimul ariilor protejate si al monumentelor naturii, stabileste normele nationale si precizeaza autoritatile nationale si locale implicate (Articolele 55 - 59).


Regimul ariilor protejate si al monumentelor

naturii

Mentinerea si dezvoltarea unei retele nationale de arii protejate pentru conservarea habitatelor naturale si a peisajului

1)      Ariile protejate se declara prin acte cu caracter normativ;

2)      Ariile protejate sunt evidentiate in planurile de urbanism;

3)      Detinatorii de suprafete terestre sau acvatice limitrofe ariilor protejate sau pe ale caror proprietati s-au identificat “elemente susceptibile de a fi ocrotite” sunt obligati sa respecte statutul acestora.

Managementul padurilor in Romania este reglementat pe trei nivele (conform Codului Silvic si altor acte normative)

Nivel

Document normativ /strategic

National

Codul Silvic (completat cu normele de protectia mediului), legislatia privind regimul silvic si administrarea fondului forestier national, legislatie privind circulatia juridica a terenurilor cu destinatie forestiera, legislatia privind protectia si conservarea naturii

National - European

Directivele UE: combaterea incendiilor forestiere, apararea padurilor de poluarea atmosferica, Directivele UE privind habitatele si pasarile

European – International

Declaratiile politice si Rezolutiile Procesului “Conferinte pentru protectia padurilor in Europa”.

ACTE NORMATIVE SI CONVENTII

Constitutia Romaniei

1.      Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime, interioare, ale marii teritoriale si al zonei contigue a Romaniei;

2.      Legea nr. 18/1991, a fondului funciar, modificata si completata prin Legea nr. 169/1997, republicata in 1998, cu completarile si modificarile ulterioare;

3.      Legea nr. 82/1992 privind constituirea rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, modificata si completata prin Legea nr. 69/1996;

4.      Legea nr. 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele de igiena si sanatate publica;

5.      Legea nr. 26/1996 Codul silvic;

6.      Legea nr. 103/1996 a fondului cinegetic si protectiei vanatului;

7.      Legea nr. 107/1996 a apelor;

8.      Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului national - sectiunea a III a – Zone protejate;

9.      Legea nr. 103/1996 Legea fondului cinegetic si a protectiei vanatului;

10.   Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului Nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale si a speciilor de flora si fauna salbatica;

11.   Ordonanta Guvernului 96/1998 privind reglementarea regimului silvic si administrarea fondului forestier national, republicata in 2000 si aprobata si modificata prin Legea Nr. 75/2002;

12.  Ordonanta de Urgenta a Guvernului Nr. 226/2000 privind circulatie juridica a terenurilor cu destinatie forestiera, aprobata si modificata prin Legea 66/2002;

13.  Ordonanta Nr. 4/1995 privind fabricarea, comercializarea si utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, daunatorilor si buruienilor in agricultura;

14.  Ordonanta nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare nationala in Romania;

15.  H.G. 340/1992 Hotarare privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura, precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul inconjurator (completata prin H.G. 145/1995);

16.  H.G. 786/1993 Hotarare pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea grupelor de terenuri care intra in perimetrele de ameliorare;

17.  H.G. 243/1995 Hotarare privind infiintarea, organizarea si functionarea Comitetului National pentru Protectia Stratului de Ozon;

18.  H.G. 1275/1996 Hotarare privind infiintarea si functionarea Comisiei Nationale pentru Schimbari Climatice;

19.  H.G. 172/1997 Hotarare privind infiintarea Registrului National al Substantelor Chimice Potential Toxice si aprobarea regulamentului de organizare si functionare al acestuia;

20.  H.G. 730/1997 Hotarare pentru aprobarea Normativului privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate evacuate in sursele de apa “NTPA-001”, modificat in 2002;

21.  Ordinul nr. 278/1997 Ordin pentru aprobarea “Metodologiei cadru de elaborare a planurilor de prevenire si combatere a poluarilor accidentale”;

22.  Ordinul nr. 399/1997 Ordin pentru aprobarea “Metodologiei de organizare, pastrare si gestionare a Cadastrului apelor din Romania”;

23.  Ordinul nr. 536/1997 Ordin al ministrului sanatatii pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei;

24.  Hotararea Guvernului 17/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, cu modificarile ulterioare;

25.  Hotararea Guvernului nr. 362/2002 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor;

26.   Legea 215/2001 – legea administratiei publice locale, cu completarile si modificarile ulterioare;

27.  Ordin nr. 125/1996 - Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului – aprobarea Procedurii de reglementare a activitatilor economice si sociale care au impact asupra mediului;

28.  Ordin nr. 278/1996 - Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului - aprobarea Reglementarilor de atestare pentru elaborarea studiilor de impact de mediu si de audit de mediu;

29.  Ordin nr. 647/2001 - Ministerul Apelor si Protectiei Mediului – aprobarea procedurii de autorizare a activitatilor de colectare si/sau achizitionare si comercializare pe piata interna sau la export a animalelor si plantelor din flora si fauna salbatica ca si a importului acestora.

È    Conventia internationala pentru prevenirea poluarii de catre nave (MARPOL), semnata la Londra, la 21.01.1973; protocol modificator: 17.02.1978. Intrata in vigoare la 2.10.1980. Romania a aderat la Conventie si la protocol prin Legea nr. 6/8.03.1993.

È    Conventia asupra poluarii atmosferice transfrontiera pe distante lungi, semnata la Geneva, 13.11.1979, intrata in vigoare la 1 noiembrie 1983. Romania a ratificat Conventia prin Legea nr. 13/8.01.1998.

È    Conventia de la Basel privind controlul transportului transfrontier al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora. Basel, 22.03.1989. Intrata in vigoare in 1991. Romania a aderat la Conventie prin Legea nr. 6/26.01.1991.

È    Conventia privind protectia si utilizarea cursurilor de apa transfrontiere si a lacurilor internationale, Helsinki, 17.03.1992. Intrata in vigoare in 1993. Romania a ratificat conventia prin Legea nr. 30/26.04.1995.

È    Conventia privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea (Conventia pentru protectia fluviului Dunarea), semnata la Sofia, 29 iunie 1994. Intrata in vigoare in 1994. Romania a ratificat Conventia prin Legea nr. 14/24.02.1995.

È    Conventia privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontier, Espoo, Finlanda, 1991.

È    Conventia Natiunilor Unite pentru Combaterea Desertificarii.

INSTRUMENTE PENTRU CONSERVAREA, UTULIZAREA DURABILA SI REFACEREA DIVERSITATII SPECIILOR SI A SERVICIILOR OFERITE DE SISTEMELE ECOLOGICE. Conventii ratificate de Romania

·         Decretul nr. 187/1990 privind acceptarea Conventiei privind protectia patrimoniului mondial cultural si natural;

·         Legea nr. 5/1991 de ratificare a Conventiei privind zonele umede de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor de apa (Ramsar);

·         Legea nr. 13/1993 de aderare la Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa (Berna);

·         Legea nr. 58/1994 de ratificare a Conventiei privind diversitatea biologica (Rio de Janeiro);

·         Legea nr. 13/1998 de ratificare a Conventiei privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice (Bonn);

·         Legea nr. 89/2000 de ratificare a Acordului privind conservarea pasarilor de apa migratoare african - eurasiatice;

·         Legea nr. 90/2000 de ratificare a Acordului privind conservarea liliecilor in Europa;

·         Legea nr. 91/2000 de ratificare a Acordului privind conservarea cetaceelor din Marea Neagra, Marea Mediterana si din zona contigua a Atlanticului;

·         Carta mondiala a naturii (New York, 1982);

·         Conventia cadru a ONU privind schimbarile climatice (Rio de Janeiro, 1992)

·         Declaratia privind mediul si dezvoltarea (Rio de Janeiro, 1992).



Directive ale Uniunii Europene:

§         Directiva privind Conservarea pasarilor salbatice (79/409/EEC);

§         Directiva privind Conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice (92/43/EEC).

Structuri implicate in conservarea si managementul ariilor protejate

Institutie/Agentie/Organizatie

Rol/Responsibilitate

Ministerul Apelor si Protectiei Mediului

Reglementeaza si controleaza activitatile de mediu, inclusiv cele de conservare a biodiversitatii. Sarcini specifice legate de conservarea biodiversitatii si a resurselor naturale: promovarea de legi, masuri si reglementari; coordonarea studiilor de evaluare a impactului de mediu; audit de mediu si analize privind tendintele de mediu; coordonarea politicilor stiintifice si tehnologice de protectie a mediului la nivel national si judetean si folosirea rationala a resurselor naturale; implementarea politicii de stat in privinta conservarii florei si faunei; implementarea conventilor internationale si stabilirea de relatii interguvernamentale in domeniul protectiei mediului.

Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei

Integrarea planurilor privind managementul si folosirea terenurilor la nivel national

Ministerul Turismului

Promovarea turismului

Regia Nationala a Padurilor “Romsilva”

Managementul padurilor; imbunatateste calitatea padurilor. Regia Nationala a Padurilor (Romsilva) manageriaza padurile in interesul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, primind un buget independent de bugetul ministerului (ceea ce ii confera un mare grad de autonomie). Romsilva a dezvoltat planuri de management pentru terenurile forestiere, in fiecare judet. Romsilva are responsabilitati in privinta productiei forestiere, a protectiei padurilor, a actiunilor de reimpadurire si a actiunilor de cercetare. In mod curent, Romsilva controleaza taierile din padurile aflate in proprietate privata. Totusi, proprietarii vor avea posibilitatea de a-si gospodari bunurile in concordanta cu directivele stabilite de minister pentru o economie forestiera durabila.

Consiliile Judetene

Alcatuiesc si aproba planurile de dezvoltare teritoriala, modificari in folosinta terenurilor, investitii; indruma Consiliile Locale

Prefectura

Controleaza aplicarea legislatiei, supervizeaza agentiile nationale la nivelul judetului

Consiliul Local

Elaboreaza decizii privind pasunatul, sustine protectia mediului la nivel local

Primaria

Executa deciziile Consiliului Local

Inspectoratele de Protectia Mediului

Controlul si monitorizarea aplicarii legilor si reglementarilor. Responsabilitati ale Inspectoratelor pentru Protectia Mediului: reglementari privind folosirea resurselor naturale locale; standarde de mediu; monitorizarea mediului si inventarierea resurselor; intarirea legislatiei de mediu; diseminarea informatiilor de mediu catre public si diferite categorii de persoane interesate; monitorizarea actiunilor de conservare a biodiversitatii.

Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor

Orientare/expertiza pentru activitatile agricole si forestiere (pasunat, vanatoare, exploatare lemn, management paduri). Atributii ale Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor privind gospodarirea fondului forestier: analiza cantitatii de lemn extras din paduri; recomanda anual Parlamentului cantitatea de cherestea ce poate fi exploatata; implementeaza masurile de exploatare forestiera aprobate de Parlament; controleaza vanatoarea si colectarea altor produse ale padurii, in afara lemnului; gospodareste reteaua de drumuri din padurile proprietate de stat; supervizeaza Inspectoratele Silvice si Regia Nationala a Padurilor.

Comunitatea Academica

Cercetare stiintifica in cadrul ariilor protejate; criterii, noi propuneri, fundamentul stiintific al managementului.

Categoria de incadrare a Parcului Natural “Portile de Fier” conform anexei la Legea Nr. 5/2000

Rezervatii ale Biosferei, parcuri naturale, parcuri nationale

------------------------------------------------------------------------------
Pozitia       Numele                  Suprafata (ha)     Judet
------------------------------------------------------------------------------
 A    Delta Dunarii                  580.000,00  Tulcea, Constanta
 B    Domogled-Valea Cernei  60.100,00  Caras - Severin, Mehedinti, Gorj
 C    Retezat                            38.047,00  Hunedoara
 D    Portile de Fier                115.655,80  Caras - Severin, Mehedinti
 E    Cheile Nerei-Beusnita      37.100,00  Caras - Severin
 F    Muntii Apuseni                 75.784,00  Alba, Bihor, Cluj
 G    Rodna                              46.399,00  Bistrita - Nasaud, Maramures,
                                                 Suceava
 H    Bucegi                              32.663,00  Arges, Brasov, Dambovita,
                                                 Prahova
 I    Cheile Bicazului-Hasmas     6.575,00  Neamt, Harghita
 J    Ceahlau                               8.396,00  Neamt
 K    Calimani                            24.041,00  Bistrita – Nasaud, Suceava, 
                                                 Mures
 L    Cozia                                  17.100,00  Valcea
 M    Piatra Craiului                    14.800,00  Arges, Brasov
 N    Gradistea Muncelului-Cioclovina 10.000,00  Hunedoara
 O    Semenic-Cheile Carasului        36.664,80  Caras-Severin
 P    Muntii Macinului                  11.321,00  Tulcea
 R    Balta Mica a Brailei             17.529,00  Braila
------------------------------------------------------------------------------

Rezervatii si monumente ale naturii in Judetul Caras - Severin

2.276. Rezervatia Cheile Nerei -            Comunele Sasca           (3.081,30)
           Beusnita PN - E                          Montana si Sopotul Nou
2.282. Cheile Carasului PN-O                Comuna Carasova          (3.028,30)
2.283. Izvoarele Carasului PN-O             Orasul Anina                    (578,00)
2.284. Izvoarele Nerei PN-O                 Comuna Prigor                 (5.028,00)
2.298. Valea Mare PN-D                          Orasul Moldova Noua      (1.179,00)
2.299. Balta Nera - Dunare PN-D             Comuna Socol                     (10,00)
2.307. Rapa cu lastuni din Valea Divici     Comuna Pojejena               5,00
2.312. Bazias                                            Comuna Socol                170,90

Judetul Mehedinti

2.597. Gura Vaii-Varciorova PN-D            Municipiul DrobetaTurnu Severin, ……………………………………………………………….localitatea       (305,00)
                                                                   Gura Vaii
2.598. Valea Oglanicului                             Comuna Breznita-Ocol        150,00
2.607. Dealul Duhovnei                       Comuna Ilovita               50,00
2.609. Cazanele Mari si Cazanele Mici PN-D Comuna Dubova        (215,00)
2.610. Locul fosilifer Sviniaa PN-D                   Comuna Svinita              (95,00)
2.611. Locul fosilifer Bahna PN-D                     Comuna Ilovita               (10,00)
2.622. Cracul Gaioara PN-D                  Municipiul Drobeta-Turnu 
                                                             Severin, localitatea         (5,00)
                                                             Gura Vaii
2.624. Cracul Crucii PN-D                                  Municipiul Drobeta-Turnu
                                                              Severin, localitatea         (2,00)
                                                             Gura Vaii
2.625. Fata Virului PN-D                                    Municipiul Drobeta-Turnu 
                                                             Severin, localitatea         (6,00)
                                                             Varciorova

CLASIFICAREA ARIILOR PROTEJATE DE PE CUPRINSUL PARCULUI NATURAL PORTILE DE FIER

dupa Dutu, M. 1998, modificat

Aria naturala protejata

Categoria UICN

Actul de declarare (initial si reconfirmat)

Suprafata in hectare si localizare

PORTILE DE FIER parc natural

II m

Dec. nr. 18/1980

423,0 jud. MH

Valea Mare

IV m

Rezervatie stiintifica complexa, floristica si forestiera

Dec.nr. 556/1973

Dec.nr. 499/1982

HCJ nr. 8/1994

1179,0 jud. CS

Gura Vaii - Varciorova

IV b

Rezervatie stiintifica, floristica si forestiera

Dec. nr. 18/1980

HCJ nr. 26/1994

305,0 jud. MH

Valea Oglanicului

IV b

Rezervatie floristica; endemitul Gladiolus illyricus

Dec. nr. 18/1980

HCJ nr. 26/1994

150,0 jud. MH

Cracul Gaioara

IV b

Rezervatie floristica; relicte tertiare si endemite

Dec. nr. 18/1980

HCJ nr. 26/1994

5,0 jud. MH

Cracul Crucii

IV b

Rezervatie floristica (pajisti)

Dec. nr. 18/1980

HCJ nr. 26/1994

2,0 jud. MH

Dealul Duhovnei (Dohomnei) ??

IV f

Rezervatie forestiera (alun turcesc si gorun)

Dec. nr. 18/1980

HCJ nr. 26/1994

40,0 jud. MH

Cazanele Mari si Cazanele Mici

IV m

Rezervatie complexa, stiintifica, mixta

Dec. nr. 18/1980

HCJ nr. 26/1994

115,8  jud. MH

Fata Virului

IV m

Rezervatie mixta

Dec. nr. 18/1980

HCJ nr. 26/1994

6,0 jud. MH

Svinita (locul fosilifer)

IV p

Rezervatie paleontologica; calcare jurasice

Dec. nr. 18/1980

HCJ nr. 26/1994

93,1 jud. MH

Bahna (locul fosilifer)

IV p

Rezervatie paleontologica; fauna fosila miocena

HCM nr. 1625/1955

Dec. nr. 18/1980

10,0 jud. MH

Rapa cu lastuni

?

Rezervatie mixta; depozite loessoide cu cuiburi de Apus melba

HCJ nr. 8/1994

5, 0 (93,1 ?) jud. CS

Balta Nera

?

Rezervatie mixta; zona umeda cu Egretta garzetta

HCJ nr. 8/1994

10,0 jud. CS

PARC NATURAL SAU REZERVATIE A BIOSFEREI

Parcurile naturale (dupa Dutu, 1998) categorie relativ noua – presupun o zona care prezinta un inters particular, fara drum, a carui vegetatie nu a fost modificata. Majoritatea activitatilor umane sunt interzise. Accesul animalelor si accesul pentru camping este permis. Nu sunt acceptate terenuri pentru campinguri organizate. Vanatoarea si pescuitul pot fi autorizate in anumite zone.

Legislatia romaneasca cuprinde doua categorii generice:

§         Aria protejata: zona delimitata geografic, cu elemente naturale rare sau in procent ridicat, desemnata sau reglementata si gospodarita in sensul atingerii unor obiective specifice de conservare;

§         Monument al naturii: specii de animale si plante rare sau periclitate, arbori izolati, formatiuni si structuri geologice de inters deosebit, stiintific sau peisagistic.

Parcurile naturale sunt gestionate de administratii special constituite prin acte normative.

OUG 236/2000, aprobata prin Legea 426/2000, prevede:

Art. 18(3) Structurile de administrare special constituite se asigura, in mod obligatoriu, pentru rezervatiile biosferei, parcurile nationale, parcurile naturale si, dupa caz, pentru zonele umede de importanta internationala.

(4) Structurile de administrare special constituite sunt reprezentate prin:

a) administratii proprii, cu personal calificat special angajat, care asigura administrarea ariilor naturale protejate, potrivit planurilor de management si regulamentelor de organizare si functionare, aprobate de autoritatea centrala pentru protectia mediului;

b) consilii consultative de administrare, organizate pe langa administratiile proprii, alcatuite din reprezentanti ai institutiilor, orgariizatiilor economice, autoritatilor si comunitatilor locale care detin cu orice titlu suprafete in perimetrul ariei naturale respective si care sunt implicate si interesate in aplicarea masurilor de protectie, conservare si dezvoltare durabila a zonei.

OUG 'Art. 40. Atributiile autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, la nivel teritorial, se indeplinesc de autoritatea teritoriala pentru protectia mediului, prin serviciile specifice pentru conservarea naturii si a diversitatii biologice, in cooperare cu administratiile ariilor naturale protejate, cu inspectoratele silvice si oficiile cinegetice teritoriale, precum si cu autoritatile administratiei publice locale.'

Conceptul de Rezervatie a Biosferei

Acest concept a fost introdus in 1970 de Consiliul international de coordonare a Programului “Omul si Biosfera” (MAB), din cadrul UNESCO. Scopul: stabilirea unei serii de arii protejate, legate printr-o retea de coordonare internationala, avand ca obiectiv demonstrarea beneficiilor conservarii pentru procesul de dezvoltare al societatii.

            In 1988, Consiliul MAB a inceput modernizarea conceptului iar in 1991, Conferinta UNESCO a adoptat o rezolutie prin care cere consolidarea statului juridic al rezervatiei biosferei. In 1995 s-a adoptat strategia de la Sevilla privind dezvoltarea rezervatiilor biosferei in contextul sec. XXI.

            Pentru declararea unei Rezervatii a biosferei este mai intai necesara o decizie a directorului general UNESCO de inscriere in reteaua internationala a rezervatiilor biosferei. Guvernul propune rezervatia pe baza criteriilor si conditiilor cerute de MAB.

            Functiile unei Rezervatii a biosferei sunt: conservarea resurselor genetice, speciilor, ecosistemelor si peisajului; dezvoltarea economica si umana durabila; suport logistic pentru cercetare, educatie, formare si supraveghere continua.

            Elemente ale Rezervatie Biosferei: una sau mai multe zone centrale, protejate integral, pe termen lung (conservarea biodiversitatii, cercetare, informare, educatie); zona tampon; zona de tranzitie, flexibila (arie de cooperare) in care se desfasoara activitati agricole si se dezvolta asezari umane, compatibile cu dezvoltarea durabila a resurselor regiunii. Cele trei zone nu trebuie neaparat sa aiba forma unor cercuri concentrice!!

            Regimul proprietatii: ariile centrale apartin domeniului public; zonele tampon si cele de tranzitie apartin particularilor ori comunitatilor locale.

            Adesea, statutul de Rezervatie a Biosferei este stabilit prin lege iar legislatia romana prevede explicit acest lucru: Ordonanta de urgenta a guvernului, 236/2000, Legea Nr. 5/2000 face referire la categoria rezervatie a biosferei in Capitolul 2, sectiunea 1, articolul 5c.

Avand ca exemplu Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (vezi ANEXA), pentru promovarea si dobandirea statutului de rezervatie a biosferei, trebuie stabilite urmatoarele tipuri de masuri:

¨      Definitia Rezervatiei Biosferei “Portile de Fier”, pe baza conventiilor internationale;

¨      Delimitarea legala;

¨      Delimitarea Zonelor de protectie integrala;

¨      Delimitarea Zonelor tampon;

¨      Delimitarea Zonelor economice;

¨      Statutul Rezervatiei, care sa cuprinda masurile concrete de protectie si conservare specifice fiecarei zone;

¨      Regimul de administrare (cu atributii de administrare si atributii de protectie si conservare, inclusiv reconstructie ecologica);

¨      Conditiile pentru exploatarea durabila a patrimoniului natural din domeniul public de inters national;

¨      Regimul de sanctiuni.

Acestea sunt cerinte la nivel international, care trebuie respectate atat pentru dobandirea statutului respectiv la nivel national, cat si international.

Probleme care trebuie rezolvate: definirea si delimitarea zonelor de protectie integrata; delimitarea zonei tampon, cu atentie speciala la defileu – multe constructii noi, cu statut special, prevederile pentru dezvoltarea zonei; Strategia de dezvoltare a judetelor MH si CS; regimul proprietatii; Planul Urbanistic Zonal

Ca si in alte cazuri (de exemplu Parcul National Retezat), si in cazul Parcului Natural “Portile de Fier” pot apare situatii neclare privind administrarea:

Articolele 111 si 112 din Codul Silvic se refera la rolul Regiei Nationale a Padurilor in stabilirea, administrarea si managementul ariilor protejate. Articolul 54 din Legea Protectiei Mediului stipuleaza: prin acte normative si reglementari ca pot fi declarate arii protejate si monumente ale naturii, inclusiv prin planurile de amenajare forestiera. Pe de alta parte, recunoasterea si clasificarea siturilor protejate cade in sarcina Academiei Romane (Comisia Monumentelor Naturii). Conform Legii 137/1995 aceste situri ar trebui controlate si reglementate de unitatea de specialitate din cadrul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului. Acelasi lucru este prevazut si de catre OUG 236/2000, aprobata si modificata prin Legea 462/2001, in articolul 39 lit. b: “Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului…organizeaza reteaua nationala de arii naturale protejate, stabileste regimul de management al acestora si exercita controlul in privinta respectarii acestui regim”.

Articolul 2 din Legea Fondului Funciar arata ca orice teren desemnat ca rezervatie sau monument al naturii trebuie sa fie controlat si reglementat de cea mai indicata autoritate acestui scop (structura competenta este Directoratul pentru Conservarea Biodiversitatii si Arii Protejate din cadrul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului).

Cadrul legislativ actual pentru declararea ariilor protejate (procedura, drept de propunere, autoritati publice care intervin in acest proces) este detaliat in OUG 236/2000:

Art. 8.

(1) Instituirea regimului de arie naturala protejata se face:

a) prin lege, pentru siturile naturale ale patrimoniului natural universal si pentru rezervatiile biosferei;

b) prin hotarare a Guvernului, pentru parcuri nationale, parcuri naturale, zone umede de importanta internationala, arii speciale de conservare, arii de protectie speciala avifaunistica, rezervatii stiintifice, monumente ale naturii, rezervatii naturale;

c) prin hotarari ale Consiliilor Judetene sau locale, pentru arii naturale situate pe suprafete terestre sau acvatice care apartin domeniului public de interes judetean sau local, precum si pentru cele situate pe suprafete aflate in proprietate privata.

(2) Propunerile pentru instituirea regimului de arie naturala protejata pentru cazurile prevazute la alin. (1) lit. a) si b) se pot face din initiativa:

a) autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, Academiei Romane si autoritatilor teritoriale pentru protectia mediului;

b) altor autoritati publice centrale care au in administrare suprafete terestre si acvatice din domeniul public de interes national;

c) regiilor autonome, companiilor si societatilor nationale care au in administrare sau in gestiune, prin concesionare, suprafete terestre si acvatice din domeniul public de interes national;

d) presedintilor Consiliilor Judetene sau primarilor;

e) forurilor si institutiilor stiintifice de ramura, universitatilor si altor institutii de invatamant si muzeelor;

f) organizatiilor neguvernamentale si persoanelor fizice.

(3) Propunerile pentru instituirea regimului de arie naturala protejata pentru cazurile prevazute la alin. (1) lit. c) se pot face din initiativa:

a) presedintilor Consiliilor Judetene sau primarilor;

b) autoritatiior teritoriale pentru protectia mediului;

c) institutiilor stiintifice, de invatamant locale si muzeelor;

d) organizatiilor neguvernamentale locale si persoanelor fizice;

e) proprietarilor de terenuri.

(4) Zonele si siturile naturale care intrunesc criteriile de sit al patrimoniului natural universal, zona umeda de importanta internationala, rezervatie a biosferei, arie speciala de conservare si arie de protectie speciala avifaunistica, dobandesc acest regim conform procedurii prevazute la Art. 8 alin. (1) lit. a) si b), sub rezerva recunoasterii lor de catre organismele internationale autorizate.

(5) La promovarea actelor normative pentru ariile naturale protejate prevazute la Art. 8 avizele autoritatilor administratiei publice centrale care administreaza suprafetele terestre si acvatice din domeniul public de interes national au caracter consultativ.

(6) Propunerea de instituire a regimului de arie naturala protejata pentru cazurile prevazute la Alin. (1) lit. c) se face pe baza unei documentatii stiintifice care se avizeaza de Academia Romana si se inainteaza la Consiliile judetene sau locale, dupa caz, in vederea analizei si luarii hotararii de declarare.

(7) Hotararile Consiliilor judetene sau locale de declarare a unor arii naturale protejate se comunica autoritatilor teritoriale pentru protectia mediului, precum si Academiei Romane si se publica, in conditiile legii.

Legea administratiei publice locale (215/2001) face referire la atributiile autoritatilor locale in privinta administrarii patrimoniului natural:

Capitolul 1, Sectiunea I

Art. 13. - (1) Consiliile locale si Consiliile judetene din unitatile administrativ -teritoriale limitrofe zonelor de frontiera pot incheia acorduri de cooperare transfrontaliera cu autoritatile similare din tarile vecine, in conditiile legii.

(2) Aceste acorduri se vor incheia numai in domeniile ce sunt de competenta Consiliilor locale sau judetene, potrivit prezentei legi, cu respectarea legislatiei interne si a angajamentelor internationale asumate de statul roman.

(3) Prin acordurile de cooperare transfrontaliera pot fi create si pe teritoriul Romaniei organisme care sa aiba, potrivit dreptului intern, personalitate juridica. Aceste organisme nu au, in sensul prezentei legi, competente administrativ - teritoriale.

(4) Consiliile locale si Consiliile judetene, care au incheiat acorduri de cooperare transfrontaliera, au dreptul sa participe, in alte state, la organismele create prin respectivele acorduri, in limita competentelor ce le revin potrivit legii.

Capitolul 2, Sectiunea 2

Atributii ale Consiliilor locale:

r) actioneaza pentru protectia si refacerea mediului inconjurator, in scopul cresterii calitatii vietii; contribuie la protectia, conservarea, restaurarea si punerea in valoare a monumentelor istorice si de arhitectura, a parcurilor si rezervatiilor naturale, in conditiile legii;

Sectiunea 3, Art. 43

(2) Problemele privind bugetul local, administrarea domeniului public si privat al comunei sau al orasului, participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala sau de cooperare transfrontaliera, organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor si amenajarea teritoriului, precum si cele privind asocierea sau cooperarea cu alte autoritati publice, organizatii neguvernamentale, persoane juridice romane sau straine se vor discuta intotdeauna in sedinta publica. In legatura cu aceste probleme primarul poate propune consultarea cetatenilor prin referendum, in conditiile legii.

In legatura cu cele de mai sus, Legea nr. 5/2000, Art. 5, prevede:

(2) Autoritatile administratiei publice locale, cu sprijinul autoritatilor publice centrale cu atributii in domeniu, vor delimita, in baza unor studii de specialitate, in termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, zonele de protectie a valorilor de patrimoniu cultural, prevazute in Anexa III.

(3) In vederea instituirii zonelor protejate, autoritatile administratiei publice locale vor intocmi documentatiile de urbanism si regulamentele aferente, elaborate si aprobate potrivit legii, care vor cuprinde masurile necesare de protectie si conservare a valorilor de patrimoniu cultural national din zona.

(4) In termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului va intocmi Metodologia de elaborare a documentatiilor de urbanism pentru zone construite protejate, care va fi publicata in Monitorul Oficial al Romaniei.


CAPITOLUL 3. PROTECTIA/CONSERVAREA NATURII (MASURI, EVALUAREA IMPLEMENTARII)

 

DEFINITII conform normelor UICN, 1994

ARIE PROTEJATA. Suprafata terestra sau acvatica pastrata in vederea protejarii si mentinerii diversitatii speciilor si a unor resurse naturale sau culturale; aria protejata beneficiaza de un management asigurat prin mijloace legale sau prin alte masuri.

ARIE PROTEJATA TRANSFRONTIERA. Suprafata terestra sau acvatica inclusa in teritoriile a doua sau mai multe state, provincii, regiuni, teritorii autonome sau teritorii supuse jurisdictiei unui stat, pastrata in vederea protejarii si mentinerii diversitatii speciilor si a unor resurse naturale sau culturale; aria protejata transfrontiera beneficiaza de un management cooperativ asigurat prin mijloace legale sau prin alte masuri.

Avantajele ariilor protejate transfrontiera

Avantaje imediate

Ø      Asigura o zona mai mare ca suprafata, favorabila mentinerii nivelului minim al populatiilor, mai ales cele apartinand unor specii animale, in particular carnivore mari.

In cazul zonei Portile de Fier - Djerdap poate fi un avantaj pentru pasarile rapitoare.

Ø      Cooperarea transfrontiera promoveaza managementul regional al ecosistemelor.

In ambele parcuri exista aceleasi tipuri de ecosisteme si habitate care pot beneficia de acelasi tip de management.

Ø      Cooperarea transfrontiera faciliteaza reintroducerea speciilor care necesita un areal de mai mare intindere.

Poate fi cazul “lalelei de Cazane “ dar numai dupa un studiu preliminar si dupa obtinerea avizelor necesare.

Ø      Speciile care produc pagube prin inmultire excesiva sau speciile invadatoare care reduc diversitatea specifica locala pot fi mai usor controlate daca exista un sistem de supraveghere transfrontiera.

Necesitatea controlului sever al traficului local transfrontiera in vederea evitarii introducerii unor specii vegetale sau animale care se pot inmulti necontrolat.

Ø      Mentinerea speciilor vegetale care au nevoie de masuri speciale care sa le asigure reproducerea, este mai putin costisitoare daca facilitatile “tehnice” sunt comune ambelor parcuri.

Pot avea schimburi de experienta cu beneficii pentru ambele parti.

Ø      Programele de cercetare realizate in cooperare, evita suprapunerile, largesc perspectivele, standardizeaza metodologia de lucru si asigura accesul egal la echipamente foarte scumpe.

Necesitatea cooperarii dintre Muzeul Portilor de Fier si Directiile silvice, pe de o parte si specialistii iugoslavi, pe de alta parte; este necesara implicarea Universitatii din Bucuresti, Facultatea de Geografie, Facultatea de Biologie (existenta Statiunii de la Orsova este un avantaj) si a Universitatii din Timisoara.

Ø      Managementul comun al celor doua arii protejate faciliteaza prevenirea accidentelor ecologice, controlul braconajului si traficului ilegal. Cooperarea contribuie la perfectionarea si intarirea legislatiei si face posibila infiintarea unor patrule comune de supraveghere a parcului.

Ø      Dezvoltarea turismului in zona; fluxul de turisti este mai bine controlat, se pot intocmi programe comune de pregatire a managerilor pentru turism si se pot stabili taxe comune de vizitare.

O foarte buna sansa pentru atragerea potentialilor vizitatori, atat din cele doua tari cat si din strainatate.

Ø      Se pot produce materiale educative mai eficiente atat in privinta continutului cat si in privinta costurilor care sa reflecte importanta gospodaririi in comun a resurselor naturale si culturale.

Cel putin in faza initiala de dezvoltare a infrastructurii Parcului Natural Portile de Fier, s-ar putea profita de posibilitatile mai mari ale partenerilor iugoslavi.

Avantaje de perspectiva

Ø      Instruirea in comun a staff-ului este mai economica si beneficiaza de diversitatea de pregatire si experienta a persoanelor implicate;

Ø      Cooperarea transfrontiera intareste moralul staff-ului si imbogateste cultural partenerii;

Ø      Cooperarea transfrontiera faciliteaza schimbul de experienta si de expertize pentru problemele parcurilor;

Ø      Cheltuielile necesare pentru folosirea anumitor echipamente, pentru inchirierea de mijloace de transport speciale (elicoptere) necesare actiunilor de patrulare se impart intre parteneri;

Ø      Cooperarea transfrontiera creste importanta unor actiuni prioritare care pot fi sustinute de autoritatile tarilor partenere;

Ø      La nivel ministerial se creaza o mai mare raspundere pentru indeplinirea unor obligatii asumate atunci cand este implicata si o alta tara;

Ø      Posibilii donatori sau firmele de asistenta sunt mai atrase de o structura internationala;

Ø      Raspunderea internationala sau interstatala este mai eficienta in preintampinarea poluarii sau dezvoltarii inadecvate.

Dificultati posibile

Ø      Inaccesibilitatea terenului, lipsa sau insuficienta cailor rutiere sau a cailor ferate de comunicare transfrontiera;

Ø      Lipsa unei infrastructuri a serviciilor publice (pentru turism) – canalizare, statii de epurare, care ar avea impact negativ asupra mediului;

Ø      Deosebiri legislative (unele pot genera chiar conflicte);

Ø      Nevoia de cooperare poate intarzia reactia factorilor de raspundere in anumite situatii de urgenta;

Ø      Diferentele religioase sau culturale pot duce la intelegerea gresita a problemelor parcului;

Ø      Necunoasterea reciproca a limbii;

Ø      Resurse umane si materiale diferite; se poate ajunge la o situatie delicata;

Ø      Standarde profesionale diferite ale partenerilor;

Ø      Directorii parcurilor la nivel national pot avea grade diferite de autoritate;

Ø      Conventii internationale care nu sunt ratificate in mod egal de parteneri;

Ø      Tarile partenere pot avea nivele diferite de dezvoltare economica si astfel, politicile de utilizare a resurselor pot veni in contradictie cu nevoia de conservare;

Ø      Anumite tensiuni politice pot ingreuna cooperarea transfrontiera;

Ø      Incompatibilitati tehnice in comunicatii, echipamente, sisteme GIS.

Analiza nivelelor posibile de cooperare avand in vedere situatia actuala a Parcului Natural Portile de Fier

Comisia Internationala pentru Arii Protejate (Comisie a UICN), Programul pentru Arii Protejate, Comisia pentru Legislatia de Mediu si Fundatia Parcuri pentru Pace au constituit un parteneriat, sub egida UICN, care a promovat o initiativa privind cooperarea regionala pentru conservarea biodiversitatii, prevenirea conflictelor, reconcilierea si dezvoltarea regionala durabila.

Conceptele si liniile directoare au fost dezvoltate la mai multe intalniri coordonate de Comisia Internationala pentru Arii Protejate: Conferinta internationala pentru Arii Protejate Transfrontiera (Cape Town, Africa de Sud, 1997); Simpozionul International Parcuri pentru Pace (Bormio, Italia, 1998); Intalnirea Parcuri pentru Pace – promovarea unui parteneriat global (Gland, Elvetia, 2000).

Ø      Nivelul 0. Lipsa cooperarii

Staff-urile ariilor protejate nu comunica si nu se intalnesc. Nu au loc schimburi de informatii. Acest nivel a fost depasit.

Ø      Nivelul 1. Comunicare

Au loc intalniri cel putin anual si se schimba informatii; uneori se comunica actiunile care pot avea efect asupra celeilalte arii protejate. Nivel partial atins.


Ø      Nivelul 2. Consultare

Comunicare de cel putin trei ori pe an. Cel putin doua activitati in cooperare. Schimb frecvent de informatii. Se comunica actiunile care pot afecta cealalta arie protejata. Nivel de perspectiva apropiata.

Ø      Nivelul 3. Colaborare

Comunicare la cel putin doua luni; intalniri de trei ori pe an. Cooperare pentru cel putin patru activitati; coordonare si consultare reciproca. Nivel posibil de atins numai dupa definitivarea infrastructurii Parcului Natural “Portile de Fier” si dupa obtinerea statului legal prin instrumentele juridice adecvate. Conditionat de asigurarea finantarii.

 

Ø      Nivelul 4. Coordonarea planificarii

Comunicare frecventa si coordonarea actiunilor, in special a celor de planificare. Cel putin cinci actiuni comune, intalniri regulate si informari in cazuri de urgenta. Planificarea coordonata considera zona parcurilor ca o singura unitate ecologica.

Nivel de perspectiva mai indepartata. Conditionat de instruirea staff-ului.

 

Ø      Nivelul 5. Cooperare deplina

Planificare integrata bazata pe cunoasterea ecosistemelor si implicand scop comun si decizii comune. Ariile protejate sunt abordate holist. Management comun pentru unele activitati. Comitet de avizare a cooperarii transfrontiera.

Nivel de perspectiva indepartata.

Cateva comentarii privind importanta Parcului Transfrontiera si a oportunitatilor care pot apare

            Este recomandata inceperea unor actiuni de corelare a programelor de management inca din faza actuala de dezvoltare a Parcului Natural “Portile de Fier”. Experienta partenerilor iugoslavi este utila pentru asigurarea dialogului, schimbului de informatii si intelegerea valorii unor resurse comune (umane si materiale). O structura de colaborare permanenta trebuie sa asiste procesul de dezvoltare a cooperarii; procesul trebuie adaptat conditiilor specifice politice, socio - economice si macroeconomice.

            Iron Gate Transpark va insemna o viziune comuna in privinta resurselor. Exprimarea acestei viziuni comune va simboliza dorinta de cooperare.

            Trebuie incurajata si sprijinita colaborarea cu ONG care pot face lobby pentru dezvoltarea durabila a zonei. De asemenea, este recomandata promovarea ideii de arie protejata in diferite forumuri, sustinand sentimentul de implicare intr-o actiune foarte importanta, de dezvoltare regionala.

            Se pot promova idei de cooperare in domeniul turismului, prin cointeresarea partenerilor din Romania si Iugoslavia. In acest sens se pot deja contura perspective de investitii din partea sectorului privat.

            Trebuie studiata posibilitatea de coordonare a unor actiuni comune care sa implice comunitatile locale de pe ambele maluri ale Dunarii (sarbatorirea unor evenimente, sarbatori religioase comune, avand in vedere predominanta ortodocsilor etc).

            Populatia locala trebuie informata in privinta caracterului parcului (jurisdictie, utilizarea resurselor); sunt necesare discutii privind conceptul de parc, procesul de dezvoltare a parcului, implicatiile managementului specific al parcului pentru viata oamenilor. Toate categoriile de stakeholders locali trebuie sa fie identificate si expertizate.

            Implicarea populatiei locale este vitala: baza colaborarii intre comunitati trebuie sa fie ideea conservarii naturii si a folosirii durabile a resurselor. Este nevoie de o abordare comuna pentru populatiile de pe cele doua maluri ale Dunarii.

            Identificarea valorilor culturale comune si a resurselor care pot contribui la sustinerea actiunilor de conservare.

            Trebuie realizata o analiza comparata a modului de folosinta a terenurilor in cele doua parcuri cat si a modului de solutionare a conflictelor. De asemenea, trebuie analizata situatia controlului activitatilor ilegale.

            Planurile de management trebuie sa aiba in vedere situatia categoriilor defavorizate si respectarea drepturilor omului. Constituirea Transparcului trebuie sa favorizeze raporturile umane si sa rezolve dispute legate de folosirea resurselor naturale.

            Parcul va favoriza dezvoltarea infrastructurilor locale legate de turismul ecologic, cultura, industrie mica, transport. Acestea pot genera beneficii pentru populatia locala. Autoritatile locale trebuie incurajate in a se implica in gestionarea parcului.

            O actiune necesara este colectarea datelor inca existente in comunitatile rurale privind biodiversitatea si traditiile culturale si religioase locale.

Exemplu: disparitia insectei Palingenia longicauda, la inceputul anilor 70 din sectorul Dunarii aferent parcului a fost urmarea construirii barajelor; zborul nuptial al acestor insecte era corelat in traditia populara cu sarbatoarea Rusaliilor.

Parcul trebuie popularizat prin intermediul presei locale; presa poate fi atrasa in actiuni reciproce de cunoastere a celor doua parcuri.

            Trebuie explorate posibilitatile de colaborare cu oamenii politici locali si cu alte persoane influente care pot contribui la dezvoltarea parcului; liderii politici locali trebuie invitati sa participe la evenimente de varf privind cooperarea transfrontiera pentru ariile protejate.



CAPITOLUL 4.  “Protectie practica” (arii protejate, zonarea acestora, sistem de management corespunzator)

Cateva consideratii generale

Multe specii din zona temperata sunt dependente de existenta unor habitate intinse, deschise. Multi oameni sunt de parere ca un habitat natural este, de exemplu, un covor vegetal continuu (o padure). In realitate, ecosistemele naturale prezinta un mozaic discontinuu de habitate cu diferiti arbori, copaci cazuti, rauri care fragmenteaza peisajul, alunecari de teren, mlastini etc. Mentinerea acestei diversitati face ca succesiunea ecologica sa se desfasoare cu mare incetineala si astfel, sansele de perpetuare locala a speciilor care sunt adapostite de aceste habitate sa fie foarte mari. Prin modul lor de viata, animalele erbivore, mari sau mici, contribuie de asemenea la incetinirea ritmului succesiunii. Iata deci doi importanti factori care trebuie luati in seama atunci cand este pregatita o actiune de management a unei arii protejate.

In cazul Parcului Natural “Portile de Fier” sunt necesare cateva remarci:

Ø      in momentul de fata exista 13 arii cu regim special de protectie dar aceste arii sunt diferite in privinta caracteristicilor lor si deci managementul este diferentiat pe categorii:

§         zone umede (balta Nerei);

§         rezervatie floristica (Cracul Crucii, Valea Oglanicului, Cracul Gaioara);

§         rezervatie floristica si forestiera (Gura Vaii-Varciorova)

§         rezervatie forestiera (Dealul Duhovnei);

§         rezervatie mixta (Rapa cu lastuni, Fata Virului, Bazias);

§         rezervatie stiintifica complexa (Valea Mare, Cazanele Mari si Cazanele Mici);

§         rezervatie palentologica - loc fosilifer (Locul fosilifer Svinita, Locul fosilifer Bahna).

Ø      in perimetrul parcului sunt incluse ocoale silvice cu parcelele respective de exploatare, pasuni, fanete, teren arabil, sate, comune si orase, cai rutiere, cai ferate, rauri, pesteri, sectorul Dunarii intre km 1055 si km 943.

Ø      capitalul natural al parcului este format astfel din urmatoarele tipuri de sisteme ecologice:

A. sisteme ecologice naturale si seminaturale

§         ecosisteme forestiere (cuprinzand ca tip de habitat din clasificarea CORINE paduri de foioase, cod 41)

§         ecosisteme de pajiste (cuprinzand ca tipuri de habitate din clasificarea CORINE pajisti uscate, cod 34 si 35, pajisti mezofile, cod 38)

§         ecosisteme lotice (ape curgatoare, cod 24 din clasificarea CORINE)

§         ecosisteme lentice (ape stagnante dulci, cod 22 din clasificarea CORINE)

§         ecosisteme cavernicole (cod 65 din clasificarea CORINE).

B. sisteme ecologice antropizate

§         localitati rurale si urbane (parcuri urbane si gradini mari, cod 85 din clasificarea CORINE; zone urbane si industriale, cod 86);

§         cai de transport;

§         culturi agricole (agrosisteme) (pajisti puternic fertilizate, reinsamantate si imbunatatite, cod 81 din clasificarea CORINE; culturi, cod 82; livezi, dumbravi, plantatii, cod 83; perdele forestiere, garduri vii, padurici, pajisti cu copaci rari, cod 84; terenuri abandonate, zone ruderale, cod 87; galerii de mina si alte habitate subterane artificiale,cod 88);

§         ferme de animale.

COMPLEXE DE ECOSISTEME DIN PERIMETRUL PARCULUI NATURAL “PORTILE DE FIER”

Nr

Complexe de ecosisteme

Tipuri de ecosisteme identificate in Romania

Statut actual

Distributie in teritoriul parcului

1

Paduri mezofile de foioase

50

Partial naturale sau seminaturale

300 – 600 m altitudine

2

Paduri xeroterme de foioase

36

Seminaturale

Secundare

In lungul defileului Dunarii

3

Pasuni mezofile

67

Seminaturale, secundare

In zona padurilor

4

Pasuni xerofile si xeroterme

115

Naturale, primare

In zona joasa

5

Tufarisuri mezofile si submezofile

20

Secundare, naturale

In zona padurilor mezofile si xeroterme

6

Tufisuri stepice, xerofile

4

Primare si secundare, naturale

In zona pasunilor xerofile

Parcul Natural “Portile de Fier” inca mai pastreaza conditii favorabile mentinerii unor habitate in stare naturala (salbatica).

Datorita reliefului specific, mai ales in zona defileului Dunarii, se mentin conditii favorabile habitatelor naturale. Totusi, in ansamblul sau, parcul este alcatuit din ecosisteme secundare, rezultate mai ales dupa defrisarea padurilor primare, in urma cu cel putin 100 de ani. Activitatile umane ca pasunatul, cultivarea terenurilor, recoltarea produselor agricole creaza conditii pentru mentinerea habitatelor in faze succesionale tinere.

Compararea unei harti a vegetatiei din 1920 cu cea din 1980 arata o evidenta reducere a suprafetelor impadurite pe teritoriul actualului parc natural.

Dar trebuie mentionat ca aceste harti, folosite adesea ca elemente de referinta, redau situatia din teren la o scara mare si nu reflecta diversitatea de habitate din padurile noastre. Este vorba de existenta alternantelor de suprafete impadurite cu cele acoperite cu ierburi sau cu mici zone umede generate de izvoare de tip helocren.

Conditii actuale

Scopul actiunilor de conservare este acela de a pastra, dar, uneori degradarea si declinul speciilor depasesc posibilitatile de conservare.

Refacerea ecologica se concentreaza asupra refacerii habitatelor si a comunitatilor si mai putin asupra unei singure populatii.

Fragmentarea habitatelor este principala cauza a declinului multor specii aflate in pericol. Parcurile naturale ofera refugii pentru aceste specii iar supravietuirea lor depinde de mentinerea unei anumite structuri a populatiei. Conservarea speciilor este un domeniu care aplica doua concepte foarte importante in ecologie:

§         Metapopulatia. Aglomerari de indivizi – subpopulatii - care sunt interconectate dinamic; mentinerea comunicarii este vitala pentru mentinerea populatiei.

§         Habitate cu functie de coridor de comunicare.

Reprezentativitatea Parcului Natural “Portile de Fier”. Caracteristicile parcului - clima, flora, vegetatie, fauna - determina o structura ecologica de mare valoare pentru conservarea biodiversitatii.

Vulnerabilitate. Riscul de pierdere cel putin a unei parti de biodiversitate exista dar poate fi diminuat odata cu obtinerea unui statut oficial de conservare si prin aplicarea unui plan de management adecvat conditiilor locale.

Caracterul de unicat. Acest caracter este determinat nu numai de structura particulara a comunitatilor dar si de locul pe care parcul il ocupa in complexul de ecosisteme al Banatului, multe din acestea fiind cuprinse in zone protejate.

Complementaritatea. Raporturile, din punct de vedere ecologic, cu Parcul Djerdap.

Aceasta caracteristica va trebui investigata pe masura ce se vor dezvolta relatiile de colaborare.

Ø      Justificare: cele doua parcuri au multe caracteristici comune dar separarea determinata de albia Dunarii (bariera naturala) ar fi putut induce cel putin unele tendinte divergente de evolutie. Complementaritatea trebuie inteleasa in sensul de nesuprapunere, diferentiere, in privinta conditiilor naturale.

Ø      Consecinte: existenta unor habitate particulare;

Ø      Precautii necesare: limitarea uniformizarii planurilor de management; control sever pentru evitarea “infestarilor” genetice.

Cerintele speciilor care trebuie protejate trebuie bine cunoscute si considerate in conditiile date, determinate de managementul padurilor (vezi silvicii) sau de managementul pajistilor (interesul proprietarilor).

Practicile agricole si biodiversitatea parcului

            O analiza atenta a modului de folosinta a terenurilor poate scoate in evidenta doua aspecte:

a.       impactul schimbarilor economice si sociale din ultimul deceniu;

b.      analiza cost/beneficiu pentru anumite terenuri exploatate poate demonstra ineficienta exploatarii si atunci apare optiunea refacerii comunitatii naturale.

Pasunatul este necesar pentru mentinerea populatiilor unor specii din comunitatile parcului. Pasunatul stimuleaza regenerarea plantelor si mentine conditii de supravietuire pentru speciile mai putin competitive fata de speciile oportuniste (buruieni). Prin consumarea selectiva a speciilor dominante, erbivorele mentin diversitatea pajistilor. Multe specii de nevertebrate sunt dependente de existenta dejectiilor animalelor erbivore mari iar altele depinde de o anumita structura a vegetatiei.

In conditiile parcului trebuie adaptat un management specific al pasunatului astfel incat sa se mentina structura ecosistemelor de pajiste. Interzicerea pasunatului poate induce o succesiune secundara necontrolabila, cu efecte negative asupra parcului.

            Protejarea parcului a inceput practic in 1980, prin prevederile Decretului 18 care mentiona 8 rezervatii si declara Parcul Natural “Portile de Fier”. Abia in 1994, prin Hotarari ale Consiliilor Judetene s-au aprobat regulamente de administrare si functionare pentru tipuri distincte de rezervatii naturale dar acestea nu au fost puse in practica.

In 1998, Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului (titulatura de la acea data) a emis un Ordin (nr. 84/30.01.1998) prin care se declara Parcul Natural “Portile de Fier” in zona Portilor de Fier ale Dunarii, judetele Caras-Severin si Mehedinti, precizandu-se si limitele parcului.

In cadrul parcului (categoria V de arii protejate UICN), rezervatiile existente au primit statut de rezervatii stiintifice cu protectie integrala. S-a prevazut constituirea unui Consiliu de Administratie asistat de un Comitet Stiintific, sub coordonarea directa a autoritatii centrale pentru protectia mediului.

Legea Nr. 5/2000 include in lista zonelor naturale protejate de interes national si a monumentelor naturii, Parcul Natural “Portile de Fier”, pozitia D la categoria Rezervatii ale biosferei, parcuri naturale, parcuri nationale.

            Atingerea primului obiectiv al Programului LIFE Natura “Parcul Natural Portile de Fier – conservarea si managementul habitatelor”, constituirea Consiliului Consultativ, inseamna un pas foarte important pentru construirea infrastructurii necesara administrarii parcului. Totodata, s-au creat premizele obtinerii unui management unitar, avand in vedere inexistenta unui asemenea sistem in momentul de fata.


CAPITOLUL 5. PROIECTE, PROGRAME SI INITIATIVE INCHEIATE SI IN CURS DE DERULARE

Proiectul LIFE00/NAT/RO/007171

Obiectiv general: conservarea, administrarea si restaurarea habitatelor vulnerabile si a unor specii de fauna din Parcul Natural “Portile de Fier”.

Obiective specifice:

Ø      Refacerea populatiilor de Testudo hermanni hermanni;

Ø      Oprirea declinului speciilor Vipera ammodytes si Falco naumanni;

Ø      Inventarierea populatiilor de pasari in vederea stabilirii de arii de protectie pentru speciile mentionate in Directiva Pasari;

Ø      Conceperea unui plan de management al habitatelor care sa poata fi folosit de viitoarea structura a parcului.

Activitati:

Ø      Crearea grupului de lucru pentru managementul proiectului;

Ø      Crearea a doua grupuri care vor concepe si aproba planul de management al habitatelor (Consiliul Consultativ si Echipa pentru Managementul Habitatului);

Ø      Pregatirea promovarii obiectivelor proiectului;

Ø      Evaluarea resurselor biotice si abiotice din cadrul Parcului Natural “Portile de Fier”;

Ø      Inventarierea habitatelor populate cu Testudo hermanni hermanni si Vipera ammodytes;

Ø      Inventarierea populatiilor si habitatelor de pasari (cu privire speciala asupra speciilor Egretta garzetta, Ciconia nigra, Falco naumanni);

Ø      Elaborarea planului de management al habitatelor;

Ø      Restructurarea habitatelor speciei Testudo hermanni hermanni prin reintroducerea de noi indivizi in habitatele destructurate;

Ø      Sesiuni de pregatire pentru rangeri;

Ø      Monitorizarea si evaluarea rezultatelor procedurii de reintroducere a speciei Testudo hermanni hermanni;

Ø      Monitorizarea populatiilor de pasari si a habitatelor (cu referire speciala asupra speciilor Egretta garzetta, Ciconia nigra, Falco naumanni);

Ø      Implementarea planului/schemei de management al habitatului;

Ø      Crearea Centrelor de Informare – Documentare;

Ø      Diseminare - activitati de media;

Ø      Diseminare - organizare de workshop-uri;

Ø      Diseminare - producerea materialelor promotionale;

Ø      Campania pentru constientizarea vulnerabilitatii speciilor Testudo hermanni hermanni, Vipera ammodytes, Egretta garzetta, Ciconia nigra, Falco naumanni.


Simpozionul Sanse de gestionare ecologica transfrontiera a Parcului Natural “Portile de Fier” - Djerdap, Baile Herculane, 2 - 4 mai 2001.

¨      Organizatori: Fundatia Hanns Seidel, Germania; Consiliul Judetean Caras - Severin; Prefectura judetului Mehedinti; SC “Hidroelectrica Portile de Fier I”;

¨      Participanti: 38 persoane (CCMESI Bucuresti, Fundatia Hanns Seidel, din Iugoslavia, din judetele Timis, Caras - Severin si Mehedinti – Consiliul Judetean, Prefectura, Inspectorat pentru Protectia Mediului, Universitatea din Timisoara, sectorul neguvernamental).

Parcul natural “Portile de Fier” – ghid eco – turistic:

¨      Centrul Carpato - Danubian de Geoecologie, Bucuresti;

¨      Sprijin financiar: Centrul Regional de Protectia Mediului pentru Europa Centrala si de Est.

Intalnirea de lucru de la Berzasca din octombrie 2001: - organizator: Inspectoratul de Protectie a Mediului Resita

- participanti: 10 persoane din care 3 persoane din cadrul Inspectoratului de Protectie a Mediului Resita, 2 reprezentanti ai conducerii administratiei Parcului National Djerdap din Iugoslavia, 1 reprezentant din Germania al Federatiei EUROPARC si al Rezervatiei Biosferei Pfaltzerwald, 1 reprezentant al REC Romania si 3 reprezentanti ai Directiei Silvice Caras – Severin. S-au vizitat zone reprezentative din parcul natural supuse protectiei habitatelor naturale si a diversitatii biologice, lucrari de reconstructie ecologica pe haldele de steril din zona Moldova Noua, precum si rezervatiile naturale zona umeda Balta Nera – Dunare si Rapa cu lastuni din Valea Divici. De asemenea s-a incheiat un Memorandum prin care s-a reiterat dorinta comuna a celor 2 institutii din Romania si Iugoslavia pentru colaborare si s-au stabilit urmatorii pasi de urmat de catre Inspectoratul de Protectie a Mediului Resita si conducerea Parcului National Djerdap in vederea realizarii in perspectiva a ariei naturale transfrontiera de pe malul stang si drept al Dunarii.


CAPITOLUL 6. PRIVIRE ASUPRA ACTIUNILOR VIITOARE. LISTA PRIORITATILOR, SCOP, FUNDAMENTARE, ACTIVITATI, PLANIFICARE IN TIMP

Integrarea obiectivului “Parcul Natural “Portile de Fier” in politicile si strategiile autoritatilor locale (MH si CS).

Scop: includerea explicita a “conservarii biodiversitatii in Parcul Natural “Portile de Fier” in strategiile de dezvoltare a celor doua judete, incepand cu 2003; obtinerea sprijinului politic pentru dezvoltarea parcului.

Fundamentare: nu este suficienta formularea generala “protectia mediului”. In Strategia de dezvoltare a localitatilor dunarene elaborata la nivelul Consiliului Judetean Caras - Severin lipsesc prevederile legate de conservare; partidele politice reprezentate in componenta Consiliilor judetene trebuie sa includa in strategia locala obiectivul protectia naturii.

Activitati: producerea unui material sintetic - propuneri (cateva pagini), de catre un expert, adresat Consiliilor Judetene; prezentarea parcului pentru organizatiile partidelor politice; comunicare permanenta de informatii.

Planificare in timp: actiune urgenta, dependenta de data de incheiere a actiunii de elaborare a strategiior de dezvoltare

Identificarea surselor de finantare pentru proiecte la nivel local

Scop: asigurarea functionarii structurilor parcului.

Fundamentare: infrastructura parcului se va dezvolta treptat; mentinerea acesteia in prima faza de dezvoltare a parcului este vitala pentru supravietuirea initiativei.

Activitati:

v     diseminare de date si informatii catre sectorul privat;

v     evaluarea ofertei turistice a parcului;

v     evaluarea interesului localnicilor.

Planificare in timp: imediat dupa constituirea unei minime infrastructuri.

Popularizarea ideii de Parc Natural in randul locuitorilor zonei

Scop: asigurarea sprijinului moral (in prima faza) si posibil al celui material (in fazele ulterioare) din partea populatiei locale.

Fundamentare: populatia locala este parte integranta a biodiversitatii (diversitatea etno - culturala). Populatia locala este unul din elementele cheie care trebuie luat in considerare in momentul planificarii managementului ariei protejate pe cuprinsul sau in vecinatatea careia traiesc.

Activitati:

v     efectuarea de marcaje vizibile pentru obiectivele parcului;

v     inserarea de anunturi si materiale simple de prezentare la avizierele primariilor, in gari, autogari, scoli si alte locuri publice;

v     comunicarea de informatii catre primari;

v     intr-o faza ulterioara, in functie de posibilitatile de finantare, publicarea Ghidului Parcului Natural si a Hartii Turistice a Parcului.

Evaluarea starii capitalului natural din perimetrul parcului

Scop: obtinerea unei imagini obiective privind situatia ecosistemelor, habitatelor si speciilor care necesita masuri diferentiate de conservare, in raport cu cerintele unui Parc Natural.

Fundamentare: nevoia de actualizare a datelor si informatiilor existente, multe din ele cu o vechime de cateva zeci de ani. Este necesara o reevaluare a potentialului natural in vederea adoptarii celor mai potrivite metode de management.

Activitati:

v     constituirea unei baze de date care sa adune si sa sintetizeze toate datele si informatiile existente, pe urmatoarele categorii:

ü      flora si fauna;

ü      vegetatie;

ü      tipuri de habitate, inclusiv cele cavernicole;

ü      folosinta terenurilor;

ü      tipul de proprietate;

ü      situatii conflictuale.

v     verificarea datelor si informatiilor neclare sau contradictorii ;

v     contactarea (posta, e-mail, telefon) a unor specialisti care se pot pronunta in privinta situatiei diferitelor componente ale capitalului natural;

v     formarea unei mici echipe, coordonata de Muzeul Portilor de Fier, membri ONG din zona, studenti, specialisti de la Inspectoratele de Protectia Mediului MH si CS;

v     propuneri de proiecte de cercetare, in colaborare cu institutiile specializate si universitatile din Romania.

Planificare in timp: 2003-2004

Pentru realizarea unei baze corecte de date privind flora si fauna, tipurile de habitate, folosinta terenurilor pe tipuri de proprietate etc, este necesar sa se actioneze de colective specializate formate din reprezentanti ai institutiilor interesate pentru inventarierea elementelor existente in proiecte, studii, sinteze etc, si compararea acestora cu realizarile obtinute din inventarierile faptice din teren si in functie de informatiile obtinute sa se realizeze evaluarea starii capitalului natural din parc. De asemenea este necesara promovarea unor noi activitati de cercetare pentru dezvoltarea bazei stiintifice.

Identificarea habitatelor si speciilor a caror conservare si management durabil pot asigura beneficii materiale la nivel local sau chiar national

Scop: cointeresarea populatiei locale; atragere de fonduri pentru dezvoltare.

Fundamentare: un management bine structurat al speciilor si habitatelor cu valoare economica poate avea ca rezultate atat beneficii materiale cat si conservarea resurselor naturale in cadrul parcului.

Activitati de evaluare pentru:

v     Capacitatea productiva a pajistilor si fanetelor;

v     Plante melifere;

v     Populatii de melci;

v     Capacitatea de suport a padurilor;

v     Apa subterana - calitatea si cantitatea rezervelor;

v     Potentialul turistic - atractia unor specii si habitate rare;

v     Valoarea peisagistica a complexelor de ecosisteme - mentinere, ecoamenajare.

Planificare in timp: 2004 - 2005

Identificarea habitatelor si speciilor a caror conservare si management durabil pot asigura beneficii educationale la nivel local sau chiar national

Scop: dezvoltarea functiei educative a parcului

Fundamentare: conservarea este ineficienta in lipsa accesului la cunoastere si a educatiei.

Activitati: pe categorii specifice de varsta.

Planificare in timp: dupa 2003

Reglementari speciale pentru conservarea habitatelor care nu au un statut special de protectie

Scop: evitarea unor eventuale deteriorari ale habitatelor “comune”

Fundamentare: parcul trebuie vazut ca un complex unitar de ecosisteme aflate in interactiune.

Activitati:

ü      identificarea si listarea acestor tipuri de habitate;

ü      stabilirea regimului lor juridic in contextul parcului;

ü      initierea de propuneri concrete.

Planificare in timp: 2003 - 2004

Promovarea unor programe de cooperare cu Administratia Parcului National Retezat si cu Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii

Scop: folosirea experientei altor infrastructuri de conservare.

Fundamentare: conditiile particulare ale Parcului Natural “Portile de Fier” necesita masuri specifice de conservare dar cooperarea cu administratiile amintite poate accelera procesul de dezvoltare a infrastructurii si poate ajuta la evitarea unor greseli.

Activitati:

v     invitarea reprezentantilor Parcului National Retezat si Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii la intrunirile infrastructurii

v     solicitarea de materiale informative

v     comunicare directa

Planificare in timp: 2003-2004

Dezvoltarea cooperarii cu Parcul National Djerdap

Scop: intarirea capacitatii institutionale a parcului prin colaborare internationala

Fundamentare: perspectiva infiintarii unui Transpark - definirea unui plan zonal al intregului parc, stabilirea obiectivelor comune, identificarea surselor potentiale de finantare; structura de coordonare, cu categorii de responsabilitati.

Activitati:

v     schimb de informatii;

v     schimb de specialisti;

v     cooperare economica.

Planificare in timp: in functie de dezvoltarea infrastructurii locale (sistemul propriu de administrare).

Evaluarea perspectivelor de trecere de la statutul de Parc Natural - Transpark la cel de Rezervatie a Biosferei – Rezervatie a Biosferei Transfrontiera

Datorita initiativelor si datorita intentiilor declarate la nivelul celor doua judete, aceasta perspectiva trebuie analizata cu mare atentie si iata de ce:

a.      statutul de Rezervatie a Biosferei presupune o strategie speciala de dezvoltare si conservare a zonei;

b.      padurile formeaza cea mai mare parte a capitalului natural iar valoarea lor este deosebita, pentru ambele judete; managementul fondului forestier este mai mult orientat spre conservare in cazul Parcului Natural (conservare in sens ecologic si nu forestier – vezi Stoiculescu, 1994) decat in cazul Rezervatiei Biosferei. Un managemnt adecvat si un monitoring eficient pot asigura protejarea efectiva a ariilor de o deosebita valoare naturala. este necesara o colaborare foarte stransa cu autoritatea silvica, inclusiv pe teren conceptual;

c.       odata decisa calea ce se va urma, aceasta trebuie monitorizata de la nivelul unei structuri speciale;

d.      trebuie avute in vedere intarzierile in raport cu actiunile planificate, mai ales datorita situarii zonei pe teritoriul a doua judete.

Scop: identificarea celei mai fezabile cai de dezvoltare a parcului ca structura de conservare si utilizare durabila a capitalului natural.

Fundamentare:

cea mai buna strategie va fi benefica atat pentru conservare cat si pentru dezvoltarea economica a zonei

Activitati:

v     intocmirea unui studiu de fezabilitate

v     estimarea raportului cost/beneficiu

v     stabilirea modalitatii de optiune

Planificare in timp: in raport de functionarea administratiei parcului.

Prima declaratie care exprima dorinta de a realiza o arie naturala protejata trasfrontiera intre cele 2 tarii, in clisura Dunarii a fost exprimata in anul 1998 la sediul din Donji Milanovac al Parcului National Djerdap in timpul intalnirii de lucru la care au participat reprezentanti ai Agentiei pentru Protectia Mediului Resita, ai Universitatii Bucuresti, precum si ai ONG - CCMESI Bucuresti si PACT Resita.


CAPITOLUL 6.1. IDENTIFICAREA LIPSURILOR

Analiza GAP

Analiza GAP este un instrument de identificare a componentelor biodiversitatii dintr-o retea de arii protejate. Analiza nu se aplica unor unitati politice si/sau administrative ci sistemelor ecologice ce alcatuiesc capitalul natural. Analiza GAP se refera la o analiza comparativa a statutului actual si statutului dorit, cu identificarea etapelor care trebuie parcurse, sau exact a conditiilor care fac ca starea actuala sa nu fie starea optima de protectie si conservare a biodiversitatii.

Dificultati identificate in realizarea analizei GAP pentru teritoriul Parcului Natural “Portile de Fier”:

§         Ariile protejate existente in acest moment nu au fost studiate sistematic pentru o caracterizare ecologica completa. De altfel, parcul nu are o reala retea de arii protejate.

§         Datele obtinute din analizele faunistice, publicate, nu sunt corelate cu tipurile de habitate existente.

§         Nu este disponibila o clasificare a habitatelor (CORINE) si a tipurilor si sub - tipurilor de ecosisteme; pentru analiza am extrapolat datele existente pentru zone apropiate sau zone asemanatoare din punct de vedere ecologic si biogeografic.

Particularitati ecologice ale Parcului Natural Portile de Fier

Situarea zonei pe directia curentilor de aer cald de origine mediteraneeana ca si functia de bariera in calea acestor curenti, indeplinita de Muntii Banatului, face ca aici sa se creeze o delimitare neta a conditiilor ecologice. Habitatele calcaroase din sudul judetelor Caras-Severin si Mehedinti, diferentele de precipitatii si mozaicul vegetatiei determina o asa-numita bariera ecologica, la nord de limita parcului. Bariera ecologica marcheaza limita nordica de raspandire a unor specii de plante si animale nevertebrate balcanice si mediteraneene.

            Din cele peste 1000 specii de fluturi gasite in zona parcului (dupa Popescu-Gorj et coll., 1975), multe sunt concentrate in defileul Dunarii. Se intalnesc aici specii caracteristice campiilor joase, stepei, luncilor, zonelor colinare, carstice si chiar zonelor montane. Aceasta diversitate remarcabila este determinata in principal de doi factori:

Ø      varietatea habitatelor si microhabitatelor (mozaic de biotopi – patchiness);

Ø      protectia oferita de orientarea vailor fata de vanturile reci de la nord; acelasi rol protector il au cheile calcaroase din rezervatiile Valea Mare si din Cazane.

Dintre speciile vegetale caracteristice parcului, unele se extind spre zona muntilor Banatului (Anina, Semenic), unde constituie peste 35% din flora locala.

In structura parcului pot fi identificate cateva tipuri de vegetatie peste care se pot suprapune modele de distributie ale grupelor faunistice:

A.    Vegetatia defileului, aferenta totodata ariilor protejate din apropierea Dunarii (dupa Grigore si Coste, 1978). Cateva exemple:

§         Junco inflexi - Menthetum longifoliae Pe suprafete restranse in pajistile mezohigrofile, ruderalizate;

§         Rorippo silvestris - Agrostietum stoloniferae Pajisti mezohigrofile de lunca; indica trecerea de la pajistile naturale de lunca la vegetatia antropogena higrofila; asociatie rezistenta la suprapasunat, importanta economic;

§         Alopecuretum pratensis Fanete mezohigrofile, ferite de pasunat.

§         Festucetum pratensis Contine mai multe elemente mediteraneene, caracteristice unor habitate mai calde si cu umiditate moderata;

§         Poterio - Festucetum valesiacae Pajisti alcatuite din specii mezoxerofile si xerofile, la limita tufisurilor. Asociatia s-a format dupa defrisarea vegetatiei forestiere xerofile;

§         Andropogonetum ischaemi asociatie formata pe terenuri erodate, uscate, rezultate dupa degradarea unor pajisti.

Alaturi de acestea exista numeroase alte asociatii vegetale ceea ce demonstreaza existenta unei multitudini de habitate favorabila mentinerii diversitatii speciilor animale.

B.     Padurile. Fagetele sunt formate in cea mai mare parte din fag (Fagus sylvatica ssp. moesiaca), tei (Tilia tomentosa), carpen (Carpinus betulus), artar (Acer pseudoplatanus). Stratul ierbos este bine dezvoltat. Diversitatea faunei de sol si de coronament arata existenta a numerose habitate favorabile.

Padurile de gorun formeaza o fasie care delimiteaza la sud fagetele si completeaza mozaicul de habitate. Este o padure secundara, cea veche a fost incendiata in perioada razboiului, in 1944. Nu sunt probleme cu specii daunatoare.

C.     Pjisti mezo si xerofile.

D.    Culturi agricole. Acestea trebuie considerate ca fiind integrate in complexele de ecosisteme ale zonei si avand un rol specific in conservarea biodiversitatii.

Pe baza datelor existente in literatura de specialitate se pot propune cateva grupe faunistice utilizabile in analiza GAP in cazul Parcului Natural “Portile de Fier”:

GRUP TAXONOMIC

Nr. specii balcanice

Nr. specii mediteraneene si pontomediteraneene

Endemite

Gasteropoda

5

-

12

Aranea

9

35

6

Orthoptera

8

10

-

Heteroptera

-

32

-

Homoptera - cicadine

2

7

-

Coleoptera

-

279 + 156

8

Lepidoptera

30

350

-

Amphibia si Reptilia

-

31

-

Din analiza datelor disponibile, reies cateva concluzii care reprezinta elemente de caracterizare a obiectivelor analizei GAP:

Specii si categorii de sisteme ecologice care sunt neprotejate sau inadecvat protejate in ariile administrate pentru conservarea valorii lor naturale.

            Endemitele in general, apele curgatoare, izvoarele limnocrene. Repartitia speciilor endemice este conditionata de mentinerea unor habitate foarte caracteristice. Protejarea lor presupune identificarea acestor habitate; datele faunistice existente sunt insuficient corelate cu date ecologice.

Raurile din perimetrul parcului, desi de lungime redusa, pastreaza multe habitate reofile, favorabile comunitatilor bentonice. De altfel, cu exceptia catorva sectoare, toate aceste rauri au caracter montan.

Izvoarele adapostesc elemente reofile iubitoare de ape reci si fac legatura cu sistemul apelor freatice.

Ariile ce contin cel mai mare numar de categorii de sisteme ecologice neprotejate sau slab protejate

            Stancariile calcaroase situate in afara rezervatiilor.



Alte arii care ar trebui administrate pentru valoarea lor naturala, pentru a asigura conservarea sistemelor ecologice neprotejate sau slab protejate, care nu se gasesc in zonele cu o densitate mare a acestor categorii de elemente ale capitalului natural

            Fagetele si padurile de gorun. Observatiile unor specialisti forestieri (Stoiculescu, 1994) au evidentiat starea lor, foarte apropiata de cea naturala, stabilitatea ecologica si valoarea lor estetica. Studierea speciilor de coleoptere din paduri este foarte utila pentru estimarea gradului de apropiere a acestor ecosisteme de starea lor naturala. Identificarea unor specii relicte de coleoptere in fagetele din Domogled indica prezenta neintreerupta a padurii. Aceste specii au fost semnalate si in perimetrul parcului (!). Relictul tertiar Bothrideres contractus a fost gasit in rezervatia Domogled dar si la Cazane (Ienistea, 1975).

Localizarea coridoarelor de migratie intre ariile administrate pentru valoarea lor naturala, ce pot fi mentinute sau aduse la starea lor naturala

§         Analizand repartitia ariilor protejate in perimetrul Parcului Natural se remarca concentrarea a 7 dintre acestea intr-un sector ingust, in partea estica a parcului, intre Valea Cernei si Gura Vaii. Aceste arii constituie ele insele un coridor de legatura, foarte important si necesar a fi mentinut.

§         Totusi, trebuie tinut seama de faptul ca cel putin intre Gura Vaii si Orsova, habitatele malului Dunarii sunt destul de mult afectate de constructia hidrocentralei, in unele locuri fiind complet distruse.

§         Cazanele Mari si Mici constituie o zona particulara datorita habitatelor stancoase si aici s-ar pune mai ales problema comunicarii cu habitatele de pe malul vecin al Dunarii.

§         Totusi, datorita existentei padurilor compacte pe linia Berzasca – Bigar - Dubova, este de presupus existenta unui culoar natural care va facilita legatura dintre zona Cazanelor si cele doua rezervatii preconizate a se infiinta: Valea Berzasca si Cheile Sirinei.

§         Intre Balta Nera si Rapa cu lastuni exista o comunicare naturala in lungul Dunarii; acest culoar va lega si cele doua rezervatii propuse, ostroavele Calinovat si Moldova Noua.

·         O situatie aparte o prezinta rezervatia Valea Mare, oarecum izolata; constituirea rezervatiei Fetele Dunarii, aflata in faza propunerii, va facilita extinderea zonei de protectie.

Din analiza datelor existente la nivelul anilor 90 reiese ca teritoriul parcului este dominat de paduri la care se adauga pasuni si fanete naturale. Terenul arabil ocupa o suprafata foarte mica, mai ales in partea de sud-vest a parcului.

In functie de numarul de locuitori, asezarile situate in parc sunt clasificate astfel (luand in consideratie si satele componente ale comunelor):

Ø      Orsova si Moldova Noua, sub 25.000 locuitori;

Ø      3 localitati sub 2000 locuitori;

Ø      15 localitati cu 1000 - 2000 locuitori;

Ø      15 localitati cu 500 – 1000 locuitori;

Ø      mai mult de 15 localitati cu mai putin de 500 locuitori.

Densitatea populatiei este, in cea mai mare parte a parcului, sub 25 locuitori/kmp, cu cresteri de peste 100 la Moldova Noua si peste 250 in zona Orsova.

Densitatea asezarilor este in general foarte redusa, intre 3 si 6 la 100 kmp si chiar sub 3 la 100 kmp. In zona Moldova Noua densitatea este destul de mare, intre 15 si 20.

Suprapunerea hartilor de raspandire a padurilor, cu cele de folosinta terenurilor si densitatea populatiei si asezarilor arata foarte clar:

·         Cea mai mare parte a parcului este ferita de impactul antropic

·         Asezarile sunt concentrate in doua zone, Moldova Noua si Orsova - Gura Vaii, restul fiind distribuite cu o densitate redusa;

·         Agricultura intensiva este dezvoltata pe suprafete mici;

·         Rezervatiile din sud - estul parcului sunt cele mai expuse impactului antropic;

·         Exista culoare naturale intre habitatele cele mai bogate in specii;

·         Pentru mentinerea parcului in stare cat mai apropiata de cea naturala este vital un management corect, stiintific, al padurilor.


Colaborarea viitoare cu infrastructura Parcului Djerdap va trebui sa aiba in vedere estimarea rolului de bariera pe care-l are Dunarea, cel putin in cazul unor grupe floristice si faunistice. Aici apare urmatorul aspect: bariera Dunarii a impus o evolutie specifica, strict localizata, cel putin pentru unii taxoni, ceea ce induce necesitatea evitarii stricte a oricaror schimburi genetice.

PARCUL NATURAL PORTILE DE FIER INDEPLINESTE CONDITIILE PENTRU DOBANDIREA STATUTULUI DE REZERVATIE A BIOSFEREI SI ULTERIOR DE REZERVATIE A BIOSFEREI TRANSFRONTIERA?

CERINTE

REALIZARE

Structura conforma recomandarilor UICN

Delimitare doar la nivelul ariilor protejate

Conservarea resurselor genetice si refacerea stocului de specii

Partial, prin programul LIFE Natura in derulare

Model de management al terenurilor si dezvoltare durabila a comunitatilor locale (dimensiunea socio - economica)

Nu

Capacitate manageriala

In constructie, administratia in colaborare cu echipa manageriala a programului LIFE Natura

Gradul de coordonare de care beneficiaza de la nivelul structurilor nationale

Nu

Programe internationale de cercetare si monitorizare

Muzeul Portilor de Fier se afla in tratative cu partenerul din Yugoslavia

Sisteme de informare

La inceput

Educatie

Perspective incurajatoare

Participare publica

Deocamdata la nivelul autoritatilor judetene si partial la nivelul autoritatilor locale


CAPITOLUL 7. IDENTIFICAREA SI MANAGEMENTUL RISCURILOR

Luand in consideratie situatia actuala din zona parcului, am identificat urmatoarele categorii de riscuri:

FINANCIARE – ECONOMICE:

v     Infrastructura (Administratia) formata prin Programul LIFE Natura nu se mai poate sustine dupa incheierea programului (2004);

v     Participarea  sectorului privat se situeaza sub nivelul asteptat;

v     ONG nu obtin suportul financiar asteptat;

v     Strategiile de dezvoltare ale judetelor nu mentioneaza explicit nevoia de conservare a biodiversitatii;

v     Poate apare comertul ilicit cu specii protejate;

Metode de prevenire:

·         Solicitarea finantarii bugetare;

·         Flux de informatii dirijat catre sectorul privat;

·         Atragerea ONG din zona in vederea colaborarii intr-un program comun;

·         Propuneri concrete catre autoritatile judetene;

·         Colaborare cu organele vamale.

ADMINISTRATIVE

v     Suportul administratiei publice locale se diminueaza treptat in loc sa se amplifice;

v     Primarii isi diminueaza interesul fata de parc;

v     Transpark-ul faciliteaza traficul ilegal de frontiera;

Metode de prevenire:

·         Mentinerea contactului permanent cu autoritatile locale si organizarea de intalniri de prezentare a parcului;

·         Materiale de informare, periodice, trimise primariilor;

·         Colaborarea organelor vamale din cele doua tari.

POLITICE

v     Alegerile in general duc la anumite schimbari iar eforturile de convingere trebuie reluate;

v     Divergenta de interese fata de prioritatile economice ale parcului;

v     Oamenii politici manifesta un interes mai redus decat cel asteptat.

Metode de prevenire:

·         Prin administratia sa, parcul trebuie sa se impuna ca o structura de interes national; dobandirea prestigiului international;

·         Cointeresarea sectorului privat.

Prevenirea acestor riscuri sau diminuarea lor trebuie planificata in raport cu situatia de fapt din teritoriu. Prezentam in continuare o succinta analiza, pe categorii de implicare.

Consiliul Judetean Caras - Severin.

q       Interes deosebit pentru parc, acesta devenind obiectiv prioritar;

q       Intentie de finantare a sediului administratiei;

q       Sprijin “in kind”

q       Program de dezvoltare a localitatilor dunarene;

q       Colaborare din partea primariilor;

q       Vicepresedintele Consiliului Judetean, dl. Nicolae Stegfanescu se ocupa direct de problemele parcului;

q       Nelamuriri in privinta scopului proiectului REC, in raport cu proiectul LIFE.

Consiliul Judetean Mehedinti

q       Problema protectiei mediului exista doar ca linie directoare in strategia judetului;

q       Printr-un proiect PHARE s-au facut marcaje pentru obiectivele turistice pe soseaua Turnu Severin - Svinita, inclusiv pentru obiectivele de conservare;

q       O oarecare supraevaluare a posibilitatilor proiectului LIFE;

q       Pentru oamenii din zona turismul este o sansa.

Muzeul Portilor de Fier

q       Detine foarte multe date privind flora si fauna parcului;

q       Cercetarea parcului este cuprinsa in tematica de cercetare a muzeului;

q       Colaborare in perspectiva cu administratia Parcului Djerdap;

q       Cunostinte amanuntite privind zona.

Camera de comert, industrie si agricultura Mehedinti

q       Exista investitori care ar putea fi foarte interesati de investitii in turism;

q       Sunt absolut necesare materiale de informare despre parc (cu trasee de vizitare si harta) care sa fie distribuite prin ANTREC

q       Se pot identifica tintele pentru turism;

q       Posibilitati de diseminare a informatiilor prin moteluri si hoteluri;

q       Oamenii de afaceri pot folosi facilitatile turistice ale parcului si pot face reclama;

q       Se poate face legatura cu alte trasee turistice din Banat.

Directia silvica Mehedinti

q       Colaborare mai dificila, este invocata lipsa unei delimitari precise a a parcului;

q       Buna capacitate manageriala, cunosc foarte bine starea padurii;

q       Colaboreaza numai cu acordul forului superior.


Analiza SWOT a Parcului Natural Portile de Fier

            Scopul analizei este de a stabili potentialul de dezvoltare, sustinerea potentialului prin dezvoltarea si depistarea factorilor de influenta care pot ameninta sau impiedica realizarea telului propus.

Puncte tari

Ø      Interesul declarat al Consiliilor Judetene Caras - Severin si Mehedinti pentru dezvoltarea infrastructurii parcului;

Ø      Starea satisfacatoare a rezervatiilor naturale;

Ø      Interesul unor intreprinzatori particulari pentru dezvoltarea turismului in zona parcului;

Ø      Strategia de dezvoltare a localitatilor dunarene;

Ø      Interesul primariilor din localitatile situate in perimetrul parcului;

Ø      Densitatea redusa a populatiei;

Ø      Baza de date existenta la Muzeul Portilor de Fier;

Ø      Interesul Yugoslaviei;

Ø      Infrastructura existenta a parcului Djerdap.

Puncte slabe

Ø      Lipsa, in acest moment a infrastructurii;

Ø      Necooperare din partea Directiei Silvice Mehedinti;

Ø      Lipsa unor materiale de informare concludente, accesibile;

Ø      Administrarea apartine atat judetului CS cat si judetului MH;

Ø      Insuficiente drumuri de acces;

Ø      Supraevaluarea posibilitatilor Programului LIFE Natura.

Oportunitati

Ø      Derularea proiectului LIFE Natura;

Ø      Proiectul REC;

Ø      Posibilitatea de a introduce in strategiile de dezvoltare locala puncte referitoare la conservarea biodiversitatii;

Ø      Folosirea contextului international favorabil;

Ø      Posibilitati de instruire prin programele UE;

Ø      Posibilitati de diseminare a informatiilor prin ziare si cotidiene locale.

Amenintari

Ø      Pierderea acestui moment favorabil va duce la scaderea interesului autoritatilor;

Ø      Se pot pierde oportunitati importante de dezvoltare a zonelor rurale in cadrul unei structuri specializate, institutionala;

Ø      O zona cu un remarcabil potential turistic si educativ ar ramane neexploatata;

Ø      Unele reactii negative din partea locuitorilor.

CAPITOLUL 8. DESCRIEREA INSTRUMENTELOR INTERNATIONALE PENTRU COOPERAREA TRANSFRONTIERA

Principii de functionare a unui Parc Transnational (Pan - Parc):

1.      arie protejata extinsa, reprezentativa pentru patrimoniul natural al Europei si de importanta internationala pentru conservarea unor ecosisteme (N.B. in cazul Portile de Fier, mai ales ecosistemele forestiere);

2.      asigurarea unui management eficient al habitatelor;

3.      asigurarea managementului procesului de vizitare; vizitatorii trebuie sa devina constienti de importanta valorilor naturale;

4.      strategie de dezvoltare a unui turism durabil;

5.      asigurarea unor parteneri din sectorul de afaceri care sa se subordoneze scopurilor parcului, sa colaboreze cu toate categoriile de stakeholders si sa contribuie la implementarea strategiei de dezvoltare a turismului durabil.

O prima problema, destul de dificila, care poate apare in cooperarea transfrontiera privind ariile protejate este managementul diferentiat in functie de tipul de administratie.

Ca structuri de sine statatoare sistemele ecologice (in speta ecosistemele) nu au granite administrative iar pastrarea (conservarea) unui asemenea sistem care se intinde pe teritoriul a doua state presupune mijloace unitare de management.

Desi cooperarea stiintifica poate fi limitata din cauza fondurilor inegale de care beneficiaza partenerii, totusi, pot fi stabilite, de comun acord, cateva directii de cercetare care sa contribuie la uniformizarea bazelor de date.

Insist asupra acestui aspect deoarece riscurile pe care le induce un management diferentiat pot afecta chiar structura parcului transfrontiera. In acest sens, este necesara clarificarea catorva probleme de fond:

o       Statutul Transpark-ului, reglementat legislativ de ambele state

o       Aplicarea aceluiasi tip de managment pentru

Ø      Ecosisteme forestiere;

Ø      Ecosisteme de pajiste;

Ø      Arii strict protejate.

o       Stabilirea unui sistem care sa asigure schimbul de informatii intre specialistii care vor fi consultati pentru managementul parcului;

o       Intocmirea unei harti a Transpark-ului care sa cuprinda unitatile de vegetatie, codificate unitar, tipurile de habitate clasificate conform programului CORINE, toate ariile strict protejate, precis delimitate si posibilele coridoare de comunicare peste Dunare.

Conform recomandarilor cuprinse in Strategia „Sevilla” privind rezervatiile biosferei si rezervatiile biosferei transfrontiera, exista doua cai de stabilire a unei arii protejate transfrontiera: fie prin initiative independente urmate de corelarea rezultatelor si formarea unei structuri comune fie prin initiative comune, de la bun inceput. In orice caz, initiativele trebuie sa urmeze cativa pasi:

o       Se delimiteaza ariile la nivel national si se acorda statutul dorit, prin mecanisme legislative proprii;

o       Identificarea unor parteneri la nivel local si national si formarea unui grup de lucru care sa stabileasca cele mai potrivite cai (mijloace) de cooperare;

o       Semnarea unui acord oficial la nivel interguvernamental;

o       Nominalizarea categoriei de protectie;

o       Prezentarea planului concret de cooperare;

o       Recunoasterea oficiala la nivelul Comitetului International MAB - UNESCO.

Functionarea Transpark-ului implica cativa pasi:

·         Adoptarea unui plan unitar de zonare pentru intregul parc (zone strict protejate, zone tampon, zone de tranzitie); fiecare tara participanta trebuie sa se puna de acord in privinta caracteristicilor fiecarei zone stabilite si in privinta planurilor de management;

·         Odata definitivata zonarea pe baza unor criterii comune trebuie publicata harta intregului parc;

·         Definirea unor obiective comune si a unor masuri in raport cu planul de management;

·         Armonizarea structurilor de management;

·         Identificarea surselor comune de finantare.

Mecanisme institutionale

Ø      Structura de coordonare – reprezentanti ai administratiilor, ai comunitatilor locale, ai sectorului privat;

Ø      Colaborarea Comitetelor Nationale MAB;

Ø      Implicarea ONG din zona;

Ø      Structura de coordonare trebuie sa aiba un secretariat permanent si un buget alocat;

Ø      Desemnarea cate unei persoane, din partea partenerilor, ca responsabil direct pentru cooperare;

Ø      Constituirea unor grupuri “tematice” care sa asigure baza de discutii pentru grupurile de stakeholders din tarile participante.

Scopuri pe care trebuie sa le atinga programele de management ale Transpark-ului sau Rezervatiei Biosferei Transfrontiera:

§         Conservarea diversitatii speciilor si a diversitatii etno – culturale;

§         Model de management al terenului si de atingere a dezvoltarii durabile;

§         Cercetare, monitorizare, educatie, instruire;

§         Diseminarea informatiilor intre comunitatile locale din perimetrele parcurilor partenere;


Organizatiile internationale pot ajuta structurile guvernamentale in scopul dezvoltarii unor arii protejate transnationale (World Heritage Committee, UNESCO - Programul MAB si Ramsar Convention Bureau).

Programul MAB sprijina dezvoltarea acelor unitati functionale care sa cuprinda doua rezervatii ale biosferei, separate administrativ prin granite nationale.

Daca aria transnationala desemnata indeplineste criteriile cerute de World Heritage Committee atunci poate fi nominalizata pentru lista patrimoniul natural mondial transnational.

Cooperare prin intermediul EECONET (Foundation EECONET Action Fund).

            EAF este rezultatul unei initiative din partea a trei organizatii partenere: Reteaua europeana a organizatiilor care manageriaza situri naturale (European Network of Site Management Organizations – Eurosite), Uniunea europeana pentru conservarea zonelor costiere (European Union for Coastal Conservation – EUCC) si Fondul european pentru Patrimoniul natural (European Natural Heritage Fund – Euronatur).

            Inca din faza pregatitoare, Transpark-ul Portile de Fier trebuie inclus in Reteaua Ecologica Europeana.


CAPITOLUL 9. SURSE DE FINANTARE. LISTA PROGRAMELOR DE FINANTARE RELEVANTE SI PRINCIPALELE CONDITII.

Schema de dezvoltare sociala. Program de finantare (150.000 GBP/an) acordat Guvernului Romaniei de Departamentul pentru Dezvoltare Internationala al Marii Britanii.

Scop: sprijinirea dezvoltarii sociale a comunitatilor umane afectate de restructurarea sectorului minier.

Derulare prin colective zonale ale Agentiei Nationale de Dezvoltare din cadrul Ministerului Industriei si Resurselor.

Conditii: pot depune proiecte persoane juridice inregistrate in Romania si asociatii informale ale caror membri sunt de cetatenie romana. Proiectele trebuie sa fie in beneficiul comunitatilor si pot fi derulate in parteneriat cu primarii si/sau ONG. Valoare maxima 5000 GBP.

Activitati eligibile: educatie sau invatamant, protectia mediului

Depuneri lunare de proiecte la Consiliile Judetene, Serviciul Integrare Europeana si Dezvoltare Regionala.

Fondul Europa. Delegatia Comisiei Europene: 550.000 Euro pentru finantare de proiecte care sa sprijine procesul de integrare a Romaniei in Uniunea Europeana.

Scop: informarea cetatenilor cu privire la integrarea europeana si o mai buna intelegere a legislatiei comunitare in randul celor implicati in implementarea acesteia in Romania.

Derulare prin Delegatia Comisiei Europene.

Conditii: pot depune proiecte ONG si institutii publice inregistrate in Romania. Finantare nerambursabila de 5000 - 50.000 Euro; contributia UE pana la 90%, 10% fiind asigurat de beneficiar, in numerar.

Termen limita 3 iunie 2002

Centrul European pentru Conservarea Naturii

Planul de afaceri al acestui centru, pentru perioada 1998 - 2008 include 5 tipuri principale de programe si 2 tipuri principale de servicii. Programele sunt structurate pe teme specifice iar serviciile sprijina initiative internationale si ajuta finantarea unor organizatii.

Scopurile programelor:

§         Identificarea unor probleme cu semnificatie politica si stiintifica;

§         Sprijina actiuni inovatoare;

§         Promoveaza legaturile cu procesele economice;

§         Identificarea problemelor cheie care influenteaza dezvoltarea politicilor europene de conservare a naturii;

§         Orientarea strategica pentru perioade de 5 ani;

§         Sprijina abordari de tip step – by – step.

Domenii agreate in programe:

Natura si societatea

Intelegerea rolului social al biodiversitatii si a necesitatii de a contribui la eforturile de conservare.

Coordonator: Sandra Rientjes - rientjes@ecnc.nl

Ecologie si economie

Relatia dintre conservarea naturii si economie; actiuni inovatoare de conservare.

Coordonator: Peter Nowicki - nowicki@ecnc.nl

Reteaua ecologica europeana

Interactiuni ecologice intre zone de importanta europeana si consecinte pentru utilizarea terenurilor.

Coordonator: Irene Bouwma - bouwma@ecnc.nl

Starea biodiversitatii in Europa

Studii si monitorizari privind tendintele ecologice si politice de dezvoltare in raport cu natura Europei.

Coordonator: Ben Delbaere - delbaere@ecnc.nl

Peisajul european

Conservarea la nivelul complexelor de ecosisteme, in context european.

Coordonator: Ben Delbaere - delbaere@ecnc.nl

Servicii

1. Sprijin pentru initiative politice, mai ales la nivelul strategiilor europene privind conservarea biodiversitatii

Coordonator: Graham Drucker - drucker@ecnc.nl

2. Managementul comunicatiilor si informatiilor; fundraising.

Persoana de contact person: Manuel Suurhoff

Banca Mondiala

In privinta proiectelor de conservare a biodiversitatii, politica acestui organism financiar include:

§         Conservarea habitatelor naturale. Conservarea habitatelor naturale in contextul dezvoltarii regionale;

§         Refacerea habitatelor naturale;

§         Managementul durabil al resurselor naturale.

Masurile de protectie propuse in proiecte trebuie sa fie conforme strategiei nationale de dezvoltare. Sunt apreciate componentele prin care se prevede includerea aspectelor de conservare in strategiile de dezvoltare.

Nu sunt acceptate proiecte care duc la transformarea - degradarea unor terenuri sau habitate.

Proiectele trebuie sa contina componente legate de starea populatiei locale, de facilitatile acordate categoriilor sociale care traiesc in perimetrul supus masurilor de conservare.

            Criterii de eligibilitate pentru proiectele GEF

§         Reflectarea unei prioritati nationale sau regionale; suportul tarii sau tarilor implicate;

§         Imbunatatirea calitatii mediului, reducerea riscurilor.

Proiectele pot fi adresate direct la UNDP, UNEP sau Banca Mondiala.

Dupa o prima faza de evaluare proiectele considerate a fi fezabile trec in faza de imbunatatire. Proiectele GEF trebuie sa raspunda unei nevoi la nivel global - macroregional si sa asigure conservarea beneficiilor pe care le ofera mediul sau sa asigure utlizarea durabila a mediului.

            Finantarea GEF se bazeaza pe prevederea (estimarea) costurilor generate de rezultatele proiectului (incremental costs). Dezvoltarea cooperarii internationale depinde de asigurarea resurselor financiare in fazele ulterioare proiectului.

In cazul unor arii protejate transnationale sau in cazul unor coridoare verzi transnationale o importanta deosebita o au facilitatile fiscale care trebuie acordate diferitelor categorii de proprietari ai terenurilor a caror activitate trebuie adaptata cerintelor unui coridor biologic.

Reteaua ecologica pan - europeana

Obiective:

¨      suport pentru implementarea Conventiei privind Diversitatea Biologica printr-o strategie pan-europeana;

¨      integrarea aspectelor privind diversitatea speciilor si diversitatea sistemelor ecologice in politicile sectoriale;

¨      intarirea capacitatii de dezvoltare a programelor de mediu in tarile din Europa Centrala si de Est;

¨      informare si comunicare;

¨      dezvoltarea retelei ecologice pan – europene;

¨      evaluarea, monitorizarea si revederea strategiei pan – europene;

Tip de proiect: dezvoltarea unei retele ecologice nationale sau regionale si integrarea acesteia in reteaua pan - europeana; acorda sprijin si asistenta pentru proiecte - pilot in intervalul 2001-2005.

EECONET Action Fund

Obiectivul principal al fondului EECONET este acela de a asigura sprijinul financiar pentru protejarea si restaurarea sit - urilor naturale. Avand in vedere starea critica in care se afla multe habitate naturale din Europa Centrala si de Est este absolut necesara corelarea si asocierea resurselor publice si private ca si a capacitatilor de expertiza.

EUROSITE, EURONATURE si EUCC au convenit sa creeze acest mecanism financiar mai ales pentru actiuni de urgenta menite sa pastreze elementele cele mai importante ale Retelei Ecologice Europene.

Conditii:

¨      actiunile trebuie sa vizeze acele elemente amenintate care sunt incluse in Reteaua Ecologica Europeana;

¨      atentie speciala Ariilor de importanta avifaunistica mentionate in Conventia de la Bonn ca si habitatelor care pot intregi Reteaua europeana NATURA 2000.

Criterii de eligibilitate:

¨      zona propusa pentru conservare sa aiba importanta internationala;

¨      sa fie vulnerabila;

¨      intarzierea actiunilor de conservare creste gradul de amenintare;

¨      actiunile propuse trebuie sa ofere solutii concrete si sa aiba efect pe termen lung;

¨      actiunile trebuie sa fie eficienteb in privinta costurilor.

E-mail: eaf@eucc.nl

Programele LIFE

LIFE Natura. Romania se incadreaza in tipologia habitatelor Palearctice la nivele superioare de analiza, dar propunerile care se fac pentru a obtine finantarea LIFE se refera la nivele ierarhice inferioare. Pentru acestea Romania nu detine suficiente date.

Romania detine date privind structura ecologica ca rezultat al programului CORINE, dar Directiva Habitate pe care se bazeaza instrumentul LIFE - NATURA este o 'extensie' a acestuia.

Caracteristici:

¨      -completarea si integrarea bazei de cunostinte in context european;

¨      -identificarea de probleme specifice pentru o tara estica in tranzitie;

¨      -racordarea Romaniei la prioritatile europene de mediu, contribuind astfel la prevenirea pierderii de tipuri de habitate.

Dificultati specifice:

¨      -lipsa de coerenta intre prioritatile de mediu ale Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, prioritatile reale de mediu si institutiile care se ocupa de cercetare si protectia mediului.

¨      -inexistenta la nivel national a unui program de inventariere a tipurilor de habitate din Romania conform metodologiei Directivei Habitat si care ar putea deschide cai de finantare pentru probleme specifice de conservare.

LIFE-Mediu

Proiecte de educatie pentru:

- autoritatile locale.

- societatile private.

Dezvoltarea unui sistem suport de asistare a deciziilor (sisteme de 'mobilitate' sau transfer informational pe orizontala).

Dezvoltarea unor centre informationale europene privind problemele prioritare de mediu la nivel european.

Caracteristici:

v     Implicarea sectorului privat privind protectia mediului reprezinta unul din avantajele acestui intrument financiar mai ales in tarile fost comuniste.

Programele Life Mediu dau posibilitatea acestui sector, care abia acum se dezvolta, sa aplice legislatia in vigoare privind protectia mediului. De asemenea aceste programe pot acorda asistenta financiara unor tari cu probleme de mediu care depind in special de fonduri externe si care isi pot dezvolta astfel un sector privat beneficiar al investitiilor de mediu.

Fondul pentru mediu

Legea Nr. 73/2000, modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta 936/2001, privind Fondul pentru mediu prevede la Art. 10:

(1) Fondul pentru mediu se utilizeaza pentru sustinerea proiectelor si realizarea unui numar limitat de categorii de obiective de interes public major, cu prioritate a proiectelor din Planul national de actiune pentru protectia mediului.

(2) Categoriile specifice de proiecte eligibile pentru finantare se stabilesc prin planul anual adoptat de Comitetul de avizare, avand ca scop transpunerea in practica a prioritatilor investitionale ce decurg din preluarea aquisului comunitar, si vizeaza:

a) controlul si reducerea poluarii aerului, apei si solului, inclusiv prin utilizarea unor tehnologii curate;

b) protectia resurselor naturale;

c) gestionarea sau reciclarea deseurilor;

d) tratarea si/sau eliminarea deseurilor periculoase;

e) protectia si conservarea biodiversitatii;

f) educatia si constientizarea privind protectia mediului.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




PROIECT Tehnician in hotelarie - Tehnici promotionale in Hotel Central
ANALIZA LOCALITATII TURITICE RURALE SATUL CIOCANESTI, JUDETUL SUCEAVA
INFIINTAREA PENSIUNII TURISTICE RURALE „ROUTE”
Cum ne ferim de pericole in munti
INFRASTRUCTURA TURISTICA
CREAREA UNUI CENTRU DE INFORMARE-O MODALITATE DE ERFECTIONARE A AGROTURISMULUI IN TARA HATEGULUI
Raporturile dintre turism si mediul inconjurator
CALITATEA ȘI MANAGEMENTUL IN INDUSTRIA TURISMULUI


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu