Studiu de caz : "efectele europenizarii la nivelul comunei tifesti -judetul vrancea"

Studiu de caz : "Efectele europenizarii la nivelul Comunei tifesti -JUDETUL vRANCEA"

Realizarea acestui studiu de caz este rezultatul unei cercetarii proprii desfasurate pe perioada martie - mai 2007 in , comuna Tifesti, din judetul Vrancea .

Principalele instrumente utilizate in cadrul acestui demers au fost : analiza pe baza rezultatelor obtinute din chestionare , interviuri, discutii cu membrii comunitatii ,cu autoritatile locale si judetene , care au furnizat informatii cu privire la fondurile europene,implementarea lor , campaniile de informare initiate sau al caror subiect a fost comuna Tifesti, acestora li s-au adaugat datele din presa locala precum si observatiile proprii.

Ceea ce am incercat sa urmaresc prin aceste demersuri a fost evidentierea gradului de europenizare la nivelul spatiului rural mai precis la nivelul localitatii Tifesti , din moment ce procesul de europenizare are efecte atat asupra statelor membre cat si asupra statelor aspirante la aceasta calitate , am incercat sa identific in ce mod s-a schimbat comunitatea locala din punct de vedere institutional, social, cultural,ca si mentalitate,economic din momentul in care Romania a inceput sa preia acquisul comunitar si sa-si accelereze reformele bazandu-se pe experienta U.E. ; rezulta de aici faptul ca putem analiza aceste efecte incepand cu demersurile Romaniei in calitate de stat aspirant la integrare pana in 2007.

Studiul de caz a identificat totodata problemele specifice cu care se confrunta localitatea in contextul aderarii la U.E. ,schimbarile pe care le-a a dus cu sine calitatea de stat membru al marii familii europene a tarii noastre precum si impactul acestor transformari.. Pentru a asigura o perspectiva de ansamblu a acestei cercetari,consider relevanta o scurta prezentare a localitatii ce face obiectul studiului de caz, tocmai pentru a putea identifica mai usor principalele trasaturi ale impactului pe care l-a avut aderarea la Uniunea Europeana in acest caz.

Comuna Tifesti, judetul Vrancea

Localizare

Comuna Tifesti este situata in partea de nord est a judetului .Asezarea este tipica localitatilor de deal-ses . Localitatile componente au un aspect insiruit, legatura cu satul resedinta de comuna, facandu-se prin drumuri judetene si comunale.

De la est catre vest localitatile comunei , 8 la numar se desfasoara de-a lungul D.J. 20a E, in parti compacte: Patrascani, Igesti, Batinesti, Olesesti, Tifesti, Sirbi, Vitanesti si Clipicesti.

Vecinii sai sunt: la nord - comuna Straoane, orasele Panciu si Marasesti; la sud comuna Bolotesti si comuna Garoafa, la est comuna Garoafa; la vest comuna Vidra.

Drumul Judetean 205 E traverseaza comuna de la est catre vest si D.J. 205 B de la nord catre sud prin localitatea Tifesti. Drumurile comunale 51, 127 si 128 fac legatura intre localitatile invecinate cu satele comunei. Drumul comunal 44 are o importanta mai redusa Acesta traverseaza zona agricola Tifesti.

Cea mai mare localitate este satul resedinta de comuna - Tifesti, cu o populatie de 1.100locuitori si o suprafata de 169,08 ha. Suprafata totala a teritoriului administrativ este de 7.775 ha . "

Populatie

Totalul populatiei localitatii Tifesti este de 5222 locuitori, dintre care populatia activa reprezinta 2863 locuitori, 65 de persoane sunt someri, iar numarul gospodariilor este de 1891.[5]

Activitati

Principalele activitati ale populatiei se situeaza in domeniul agricol, in special viticultura, regiunea fiind una recunoscuta din acest punct de vedere cultura vitei de vie a reprezentat pentru regiunea Vrancea o   ocupatie straveche  si de baza a oamenilor, influenta ei resimtindu-se   direct si indirect in economie, in viata sociala si culturala.

Simpla lectura a datelor statistice la nivel judetean indica faptul ca 11% din suprafata este cultivata cu vita   de vie, ca intre 20-25% din productia de vin a Romaniei si peste 100.000   de persoane care traiesc din aceasta indeletnicire, poate convinge pe  oricine de importanta pe care o are acest domeniu de activitate in  economia judetului.   

      Desi ponderea in localitatea detinut-o si o detine viticultura, agricultura nu se reduce numai la atat, pasunile si fanetele ofera posibilitatea cresterii animalelor, ocupatie traditionala romaneasca.

Atat silvicultura cat si exploatarile agricole reprezinta sursa principala pentru ramurile industriale cu pondere in economia comunei Tifesti , respectiv industrializarea lemnului si industria alimentara Pornind de la preponderenta acestor activitati este relativ usor de dedus ca Uniunea Europeana a adus cu sine numeroase ingrijorari pentru membrii acestei comunitati legate in primul rand de dificultatea adaptarii la standardele comunitare din domeniul viticol, in conditiile in care situatia la nivel judetean indica faptul ca Vrancea detine 9,95% din podgoriile Romaniei si productia de vinuri, fiind cel mai mare judet viti - vinicol al tarii, exportator in Europa, America si Japonia.   

Faima meleagurilor vrancene este dusa peste hotare de viticultura. Strugurii si vinurile nobile sunt mesagerii podgoriilor cu un vechi renume : Panciu, Odobesti, Cotesti.

Din punct de vedere al necesarului de utilaje agricole , un articol din presa evidentiaza ideea conform careia "Comunele din zona viticola a judetului Vrancea sunt cele mai 'bogate' in utilaje agricole de departe cea mai bine dotata comuna, in ceea ce priveste tractoarele, dar si alte utilaje agricole, este localitatea Tifesti, unde fiecare al 26-lea locuitor are un tractor. Astfel, la o populatie de 5.222 de locuitori, in comuna Tifesti sunt inregistrate 203 tractoare. "

In pofida problemelor puse de respectarea standardelor europene, in principal in domeniul viticol, acesta fiind preponderent in arealul ocupational al localitatii, studiul realizat a dezvaluit in mod surprinzator incredere in Uniunea Europeana asa cum se observa si in graficul de mai jos, incredere pe care o putem interpreta ca o speranta ca situatia si oportunitatile acestor oameni se vor ameliora.

Figura Atitudinea fata de Uniunea Europeana in comuna Tifesti

Putem observa ca 57 % dintre respondeti s-au declarat euro-optimisti , in timp ce doar 67 % a fost ponderea scepticilor. Daca analizam detaliat profilul euro-optimistilor rezulta ca , in general ,acestia reprezinta in primul rand elevii si studentii,carora li se adauga si cadrele cu studii medii sau superioare care in afara ocupatiei de baza aleg sa desfasoare si activitati in domeniul agricol.

Alaturi de activitatile agricole se desfasoara si activitati comerciale, fiind inregistrati 35 de agenti economici.

Un alt aspect legat de atitudinea optimista fata de U.E. este si faptul ca cei mai multi dintre respondenti au declarat ca au reala nevoie de mai multe informatii cu privire la Uniunea Europeana,doar 11 persoane au declarat ca detin suficiente informatii cu privire la acest subiect.

Totodata cei mai multi ( 50 %) au raspuns ca sursa principala de informare pe acest subiect a fost mass -media.,urmati cu 32 % de cei care s-au declarat subiecti ai unei campanii de informare a autoritatilor locale.

Campanie la care se face referire s-a desfasurat pe data 17.11.2006, in cadrul proiectului " Fermier in Europa" , cu acest prilej reprezentantii Prefecturii, ai Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR), Directiei Sanitar Veterinare (DSVSA), Oficiului Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (OJPDRP), Oficiului Judetean de Consultanta Agricola (OJCA), ai Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) si ai Inspectoratului Teritorial pentru Regim Silvic si Vanatoare (ITRSV) Vrancea, care au fac parte din caravana, le-au vorbit oamenilor despre principalele probleme legate de integrarea europeana.

Intrebati fiind ce asteptari au odata cu aderarea la U.E. locuitorii comunei Tifesti au raspuns ,dupa cum se poate observa in graficul urmator ca asteapta in primul rand masuri pentru combaterea saraciei , fiind urmati cu 22 % de cei care sunt ingrijorati de cresterea somajului.

Figura Asteptarile locuitorilor comunei Tifesti post-aderare

Imbunatatirea serviciilor medicale a ocupat locul trei pe lista asteptarilor de la U.E. cu 21 % ,dovedindu-se un aspect mai important decat combaterea coruptiei .

Un motiv in plus pentru aceasta alegere este si faptul ca in general respondentii cu varste cuprinse intre 46-55 ani reprezinta 44%,acestora li se adauga insa si persoanele cu varsta de peste 55 ani ,12 %, in mod clar pentru aceste categorii de persoane sanatatea ocupa un loc mai important decat combaterea coruptiei, pentru ca cei mai multi se confrunta cu probleme de natura medicala.

Urmatorul pas in acest demers a fost incercarea de a afla, daca ceea ce stiau despre Uniunea Europeana,s-a materializat in vreun fel.

Desi 72 % dintre respondenti s-au declarat fie informati din mass-media ( 51 % ) fie au fost subiectii campaniilor de informare duse de autoritatile locale, intrebati fiind daca au accesat pana in acel moment ( martie-mai 2007) vreun fond din partea Uniunii Europene rezultatele au aratat ca doar 2 % au beneficiat de " bani europeni " in acest mod.

Am incercat sa aflu cauzele acestei situatii, de ce in pofida gradului mediu de informare,98 % dintre cei chestionati nu au avut initiativa in directia obtinerii de fonduri europene in vederea dezvoltarii activitatilor desfasurate.

Principalele motive pentru care nu au initiat un astfel de demers pot fi observate in reprezentarea grafica de mai jos.

Figura Principalele cauze pentru care nu au fost accesate fonduri europene

Se pare ca principala cauza pentru ezitarile in a se implica si a accesa un proiect european a fost lipsa fondurilor necesare asigurarii co-finantarii ( 45 %) ; o a doua cauza, la egalitate de procente ( 16 % ) a fost lipsa de experienta si complexitatea procedurilor necesare pentru accesarea fondurilor. Interesant este faptul ca nici o persoana chestionata nu a considerat ca autoritatile locale nu a sustinut-o , sau nu ar fi beneficiat de sustinere daca ar fi fost cazul.

Consider relevanta inserarea catorva declaratii facute presei locale de catre primarul comunei Tifesti, Gabriel Postolache :

" Formarea grupurilor de producatori in viticultura reprezinta o solutie pentru a face fata preturilor impuse de cartelurile procesatorilor. 'Procesatorii au luat-o inainte si s-au constituit in grupuri de interese, dar trebuie sa contracaram si noi prin formarea grupurilor de producatori. Inca nu e tarziu dar pasii trebuie sa fie repezi'. [11]

Locuitorii comunei s-au plans de cele mai multe ori de birocratie, iar obtinerea banilor pentru proiecte a devenit mai mult o lupta cu institutiile pentru accesarea fondurilor europene. Totul este stufos, de la intocmirea dosarului, consultanta si primirea tuturor aprobarilor. 'Facem o multime de pasi, obtinem documente si pana batem la toate usile se depaseste valabilitatea documentului si atunci trebuie sa o iei de la capat', afirma unul dintre taranii din Tifesti.

In plus din discutiile avute cu cei chestionati si cu autoritatile locale,s-a conturat treptat ideea ca populatia din localitatea Tifesti ar avea in primul rand de niste modele pozitive de dezvoltare , isi doresc in mod clar sa afle mai multe despre modalitatea in care altii au actionat in accesasi situatie.

Mediul rural romanesc duce lipsa de model de dezvoltare,procesul de identificare a subiectelor care ating toata comunitatea , modalitatea de a implica toti locuitorii care ar putea avea o contributie la subiectele respective, gasirea solutiilor care sa satisfaca majoritatea , aplicarea lor cu costuri minime, toate acestea necesita metoda, dar mai ales initiativa. Satul romanesc traditional nu exceleaza la aceste capitole cu siguranta. Satenii astepta un imbold, dar mai ales asteapta o " poveste" , vor sa vada cum au facut altii, cum s-au descurcat cand au intampinat obstacole, cine i-a ajutat cat i-a costat demersul. Oamenii din mediul rural vor in general sa stie dinainte ce rezultate obtin daca se vor implica intr-un proiect. Patriotismul local este real la sat. Faptul ca o alta comuna a avut realizari notabile poate reprezinta pentru alte comunitati un imbold. Astfel realizari, ce s-au constituit in modele si imbolduri au fost prezente si in comuna Tifesti.

In calitate de cetateni , in ceea ce priveste schimbarile pe care le-a a dus cu sine procesul de integrare si apoi aderarea, cei mai multi au considerat ca a existat o imbunatatire.

Desi obtinerea fondurilor europene nu s-a constituit intr-o prioritate raspunsurile cu privire la situatia veniturilor odata cu integrarea 75 % au afirmat ca situatia veniturilor personale si ale gospodariei au cunoscut o imbunatatire.

Totodata in ultimii doi ani vizibilitatea comunei si oportunitatile in atragerea de investitori au crescut. Iata cateva exemple:

Omul de afaceri Daniel Guzu, fondatorul uneia dintre cele mai mari afaceri cu lacuri si vopsele din Romania, Guzu Chim [13] s-a hotarat sa investeasca in viticultura vranceana. Originar din Tifesti, el a achizitionat deja circa 80 de hectare de vie pe raza comunei, precum si cladirile vechiului Gostat din satul Clipicesti, care au apartinut fostei Vinicola. Daniel Guzu declara pentru presa locala ca are in vedere achizitionarea a inca 40-50 hectare de vie.

'Am cumparat via de la proprietari si de la mostenitorii acestora. Intentionez sa reabilitez ruinele vechiului Gostat si sa construiesc o crama. De asemenea am in plan sa construiesc un conac, undeva intre vii, in punctul Belvedere', a declarat Daniel Guzu. De asemenea, omul de afaceri a declarat ca pentru 2007 intentioneaza sa replanteze 100 de hectare de vie. Potrivit afirmatiilor sale, investitia a ajuns pana acum la aproximativ 800 de mii de euro, urmand ca la final sa se ridice la aproximativ 4 milioane de euro. Totusi, pentru cunoscutul om de afaceri, nu este vorba de o afacere, ci mai mult de un hobby.

El a mai spus ca intentioneaza sa scoata pe piata doua branduri de vin, insa nu intentioneaza sa produca in cantitati foarte mari. Intentia lui Daniel Guzu de a intra in acest gen de afacere este cunoscuta de ceva timp, el fiind actionar majoritar din toamna anului trecut la cel mai mare retailer de vin de pe piata, compania Vinexport. La ora actuala firma detine patru magazine, trei in Bucuresti si unul in Brasov, alte doua, si unul virtual.

Acesta reprezinta un exemplu concludent de reusita pe piata vita-vinicola a zonei.

Daca initiativa privata in ceea ce priveste accesarea fondurilor europene a fost limitata , din motive pe care le-am analizat mai sus, initiativa din partea autoritatilor locale nu a lipsit,

Primaria Tifesti a accesat un fond Sapard ( masura 2.1 ce vizeaza dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale ) in vederea asigurarii infrastructurii necesare alimentarii cu apa , proiectul a fost declarat eligibil ,fiind obtinute fonduri in valoare de 536 259 Euro.

Exemplul pozitiv a fost urmat si de Scoala Generala cu clasele I-VIII , care a participat la Proiectul pentru Invatamantul rural initiat de Ministerul Educatiei Cercetarii si Culturii, si a reusit sa obtina un grant in valoare de 15 320 Euro pentru asigurarea micilor reparatii ale infrastructurii.

Un succes similar a inregistrat si Scoala Generala cu clasele I-VIII, din Batinesti, comuna Tifesti, participand la acelasi proiect pentru Invatamantul Rural, a reusit sa obtina o finantare in valoare de 15.517 Euro, pentru incurajarea participarii elevilor in procesul de invatare si sprijinirea elevilor dezavantajati.

In plus ,Directorul adjunct al Oficiului Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (OJPDRP) Vrancea, Gabriel Barculescu a confirmat pentru una din publicatiile locale ,ca au existat numeroase cereri de finantare depuse pe proiecte Sapard la nivel judetean. Iar pentru localitatea Tifesti a analizat o cerere de finantare pentru modernizarea unui centru de vinificatie in localitate.

O alta reusita din perspectiva aderarii la Uniunea a fost implicarea in proiectul 'Economia bazata pe cunoastere " ,proiect ce a vizat imbunatatirea infrastructurii de comunicatii in mediul rural. Inspectoratul Scolar a fost cel care acordat asistenta primariilor selectionate , printre acestea aflandu-se si primaria Tifesti .

Aceste centre sunt destinate publicului larg, fiecare locuitor putand beneficia de
servicii de comunicatii moderne, inclusiv posta electronica, internet, telefon si fax. La proiect a contribuit si Inspectoratul Scolar Vrancea, care a acordat asistenta la intocmirea documentatiilor. De altfel, ISJ a sprijinit comunitatile locale si scolile, pentru ca tot mai multi vranceni sa aiba acces la internet, si in consecinta la informatie. Proiectul, initiat de Guvernul Romaniei cu sprijinul Bancii Mondiale, sub coordonarea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei.

Putem spune ca situatia la nivel de comuna a cunoscut o imbunatatire pentru cei care au stiut sa implice, la final a existat si satifactia unei reusite fie ea privata sau in interesul comunitatii.

Totodata un mare avantaj l-a constituit constientizarea oportunitatilor existente, capacitatea de adaptare la noile conditii.

Comunitatea a reusit sa intreprinda actiuni, sa se informeze , un rol esential l-a avut din acest punct de vedere Directia Agricola si de Dezvoltare Rurala Vrancea, care a intreprins numeroase deplasari in teritoriu . Pentru ca, dupa cum stim exigentele normative din domeniul agricol, impuneau o respectare a standardelor legale de comercializare a produselor obtinute, existenta autorizatiilor necesare pentru a se evita fraudele, precum si respectarea normelor agro-alimentare ,acestea au principalele puncte de interes ce au atras in mod particular interesul comunitatii.

Cum era firesc sub presiunile U.E. ,a inceput si transformarea la nivel local.

Daca la inceput, cand locuitorii comunei abia aflau despre Uniunea Europeana, puteam vorbi de o stare de inertie, acele norme nu-i afectau atunci in mod direct,odata incheiate capitolele de negociere,(capitolul 7 Referitor la Agricultura a fost incheiat in 2004), putem vorbi de efecte din momentul adoptarii dispozitiilor din acest domeniu care au vizat convergenta cu standardele europene.

Din acest moment putem vorbi de efecte mult mai vizibile de adaptare a comunitatii.

In primul rand cei mai multi dintre locuitorii comunei Tifesti au fost informati ca pentru a beneficia de fonduri europene trebuie sa-si schimbe statutul juridic, pentru ca persoanele fizice nu au acces la fonduri.

Au aparut doua posibilitati, constituirea de asociatii, o practica ce nu si-a gasit corespondent in aceasta comuna, multi dintre locuitorii Tifestiului au preferat mentinerea unui afaceri private, de aceea au obtinut , pentru a -si desfasura activitatile in legalitate, statutul de persoana fizica autorizata.

Statisticile arata ca numai in anul 2006 au fost infiintate in judetul Vrancea nu mai putin de 1.071 de firme, din care 422 persoane fizice autorizate si asociatii familiale si 644 de SRL-uri.

In 2006 in Vrancea functionau nu mai putin de 3.962 de persoane fizice autorizate si asociatii familiale , 83 de societati in nume colectiv , 7.259 de societati cu raspundere limitata, 208 societati pe actiuni si 7 regii autonome. De asemenea, in judet au patruns, din 1991 si pana in 2006, 328 de firme cu capital strain, cele mai multe in industrie si agricultura.

Putem observa ca in cazul comunei Tifesti viata rurala traditionala a permis asimilarea unui set intreg de cunostinte cu privire la Uniunea Europeana, concretizate in initiative din partea comunitatii fie ca a fost vorba de atragere de fonduri, de obiective de interes local sau privat, avem de-a face in mod clar cu efecte ale procesului de europenizare la nivelul spatiului rural. Aceste efecte au urmat logica asimilarii si internalizarii noilor valori..

S-a realizat o deschidere ce a permis o identificare a domeniilor ce prezentau potential de dezvoltare, a constientizarii oportunitatilor pe care le-a a dus cu sine calitatea de stat membru al Uniunii Europene.

Oamenii au inteles ca trebuie sa ia masuri pentru a se adapta , chiar daca de multe ori aceste masuri au insemnat eforturi substantiale si perseverenta .

Este adevarat insa ca nu toti au reusit sa se adapteze noii situatii, si ca nici macar pentru cei care au facut acest lucru nu este foarte usor, datorita birocratiei, totusi putem aprecia ca primii pasi au fost facuti.

Se fac deja pregatirile pentru demararea unui nou proiect , anuntat chiar de primarul comunei Tifesti, Gabriel Postolache .Acest proiect porneste de la ideea ca Vrancea reprezinta al treilea bazin legumicol din tara , se doreste atragerea investitorilor in zona , oferirea de facilitati pentru a infiinta o fabrica de procesare a legumelor , fiind o solutie pentru a-i ajuta pe producatori comunei sa-si valorifice produsele.

Apropierea de Uniunea Europeana , a adus cu sine schimbari si in alte domenii pentru localitate Tifesti.

Localnicii au invatat rapid ca unul dintre secretele unei afaceri prospere, alaturi de calitatea produselor oferite, conteaza foarte mult publicitatea. Pentru a-si comercializa produsele multi dintre ei, alaturi de anunturile din presa scrise , dispun deja de o pagina, sau de un anunt postat pe internet .Exista un caz in care s-a reusit in acest mod atragerea unor investitori straini dispusi sa se implice in crearea de centre viticole moderne.

Opotunitati de subventionare incepand cu 2007

2007 a adus cu sine potentialul obtinerii de subventii prin umatoarele modalitati :

Plati Directe pe Hectar (de la Uniunea Europeana) , Plati Nationale Complementare
(de la Ministerul Agriculturii) ,Fonduri pentru Dezvoltare Rurala (de la Uniunea Europeana si Ministerul Agriculturii)  Ajutor de Stat (de la Ministerul Agriculturii) Mecanisme de Piata
(de la Uniunea Europeana) .

Interesul mare al locuirilor comunei Tifesti pentru a beneficia de a ceste fonduri este reflectat prin numarul mare al celor care au depus cererile la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA), conform datelor furnizate de Primaria Tifesti , 75 % din terenul localitatii este inregistrat in Registrul Fermelor.

Nici turismul nu este neglijat, potentialul turistic a fost valorificat prin conceperea unui tur care sa includa si comuna Tifesti pentru degustari de vinuri. Si daca avem in vedere turismul, in 2007 a fost infiintata o pensiune turistica in localitate, a doua de acest tip.

Posibilitatile de agrement sunt insa destul de limitate , in afara degustarilor de vinuri si de struguri, vizitelor la centrele de vinificatie, unde se poate observa procesul de producere a vinului, in comuna Tifesti sunt doua camine culturale, o biblioteca comunala, doua discoteci. Turistii care vin aici pot face drumetii in zona podgoriilor sau pot urca pe Magura Odobesti (cel mai inalt deal din Subcarpatii Moldovei), de unde li se ofera o splendida panorama asupra intregii regiuni .

Dupa cum se observa exista numeroase efecte post- integrationiste la nivelul comunei Tifesti.

Din punct de vedere institutional - administrativ -avem in vedere crearea centrului de informare a publicului, cresterea cooperarii intre institutiile locale si cele judetene.

La nivel cultural putem vorbi de o schimbare a mentalitatii, mai ales ca manifestarile folclorice, sculptura in lemn, sunt pe cale de disparitie, ele nu reprezinta un punct major de interes pentru tinerii din localitate, care se grabesc sa imbratiseze alte valori .Tocmai datorita faptului ca nu vorbim de sat traditional romanesc, nu a existat o puternica rezistenta al schimbare. Oamenii au invatat sa se adapteze pe parcurs.

Efectele culturale sunt evidente din punct de vedere al modelelor de reusita, in special de la localitatile vecine. Succesele obtinute de locuitori din localitati apropiate au reprezentat un real punct de interes.

Un alt aspect important a fost inscrierea intr-o majoritate covarsitoare la cursuri de atestare, din moment ce Uniunea Europeana a impus inclusiv necesitatea atestarii calitatii de agricultor, populatia din comuna ce face obiectul studiului de caz a obtinut in numar mare aceste atestate.

Efectele la nivel social , in care putem include o crestere a spiritului antreprenorial in zona, obtinerea statului de persoana fizica autorizata pentru a putea valorifica produsele obtinute.

Fondurile de care intreaga comunitate a beneficiat sau urmeaza sa beneficieze pentru proiectele ce nu s-au finalizat inca. ,pentru  reteaua de canalizare si alimentare cu apa ,pentru cele doua scoli.

In ultimii doi ani, la nivelul acestei localitati a existat o crestere a preocuparii localnicilor pentru a-si asigura productia agricola in caz de calamitati naturale,desigur nu putem vorbi de o generalizare a acestei practici, pentru ca si veniturile sunt limitate, multi isi asuma riscul de a pierde productia.

Perspectivele de viitor ale celor chestionati, pentru urmatorii 5 ani indica faptul ca majoritatea isi doresc sa dezvolte o ferma, sau o exploatatie agricola, restul fiind atrasi de perspectiva unor investitii in domeniul comercial.

La nivelul prioritatilor localitatii , rezultatele chestionarului indica un clasament al primelor trei prioritati, dupa cum se poate observa in graficul de mai jos.

Figura Prioritatile comunei

Asa cum rezulta din grafic modernizarea drumurilor si alimentarea cu apa sunt considerate prioritate pentru 24 % din locuitorii comunei Tifesti chestionati, urmand de crearea retelei de canalizare .Aceleasi obiective au fost cu siguranta identificate ca prioritati din moment ce pentru doua dintre ele lucrarile au fost demarate.

Un alt domeniu in care au existat demersuri si schimbari in perspectiva aderarii la Uniune a fost mediul, de altfel un capitol delicat pentru Romania; actiunile intreprinse in acest caz au vizat realizarea unui parteneriat cu orasul Panciu in vederea realizarii unui obiectiv comun de investitii pentru gestionarea eficienta a deseurilor.

Concluzie

In concluzie, desi comuna Tifesti nu poate fi considerata un spatiu rural pe deplin " europenizat" este evident ca au fost initiate numeroase demersuri in aceasta directie, au fost asimilate si internalizate norme, au fost preluate modele, au fost create institutii, au existat campanii de informare,au fost accesate fonduri, si exista inca proiecte ce se doresc a fi realizate , au aparut structuri noi, in mod cert din tot acest conglomerat au rezultat succese, desi limitate, s-a acumulat experienta si sperante intr-un viitor mai bun.