Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » turism
Studiu de caz : „efectele europenizarii la nivelul comunei tifesti -judetul vrancea”

Studiu de caz : „efectele europenizarii la nivelul comunei tifesti -judetul vrancea”



Studiu de caz : „Efectele europenizarii la  nivelul Comunei  tifesti -JUDETUL vRANCEA”

Realizarea acestui studiu de caz este rezultatul unei cercetarii proprii desfasurate  pe  perioada martie – mai 2007  in , comuna Tifesti, din judetul Vrancea .

Principalele instrumente utilizate in cadrul acestui demers  au fost  : analiza pe baza rezultatelor obtinute din  chestionare , interviuri, discutii  cu membrii comunitatii ,cu autoritatile locale si judetene [1], care au furnizat informatii cu privire la fondurile europene,implementarea lor , campaniile de informare initiate sau al caror subiect a fost  comuna  Tifesti, acestora li s-au adaugat datele  din presa locala [2] precum si observatiile proprii.


Ceea ce am incercat sa urmaresc prin aceste demersuri  a fost evidentierea gradului de europenizare la nivelul spatiului rural mai precis la nivelul localitatii Tifesti , din moment ce procesul de europenizare are efecte atat asupra statelor membre cat si asupra statelor aspirante la aceasta calitate[3], am incercat sa  identific in ce mod s-a schimbat comunitatea locala din punct de vedere institutional, social, cultural,ca si mentalitate,economic  din momentul in care   Romania a inceput sa  preia acquisul comunitar si sa-si accelereze reformele bazandu-se pe experienta U.E. ; rezulta de aici faptul ca putem analiza aceste efecte incepand cu demersurile Romaniei in calitate de stat aspirant la integrare pana in  2007.

Studiul de caz a identificat totodata  problemele specifice cu care se confrunta localitatea in contextul  aderarii la U.E. ,schimbarile pe care le-a a dus cu sine calitatea de stat membru al marii familii europene a tarii noastre precum si impactul acestor transformari.. Pentru a asigura o perspectiva de ansamblu a  acestei cercetari,consider relevanta o scurta prezentare a localitatii ce face obiectul studiului de caz,  tocmai pentru a putea identifica mai usor principalele  trasaturi ale impactului pe care l-a avut aderarea la Uniunea Europeana in acest caz.

 

Comuna Tifesti, judetul Vrancea.

Localizare

Comuna Tifesti  este  situata  in partea de nord est a judetului .Asezarea este tipica localitatilor de deal-ses . Localitatile componente au un aspect insiruit, legatura cu satul resedinta de comuna, facandu-se prin drumuri judetene si comunale.

 De la est catre vest localitatile comunei , 8 la numar  se desfasoara de-a lungul D.J. 20a E, in parti compacte: Patrascani, Igesti, Batinesti, Olesesti, Tifesti, Sirbi, Vitanesti si Clipicesti.

Vecinii sai sunt: la nord - comuna Straoane, orasele Panciu si Marasesti; la sud comuna Bolotesti si comuna Garoafa, la est comuna Garoafa; la vest comuna Vidra.

Drumul Judetean 205 E traverseaza comuna de la est catre vest si D.J. 205 B de la nord catre sud prin localitatea Tifesti. Drumurile comunale 51, 127 si 128 fac legatura intre localitatile invecinate cu satele comunei. Drumul comunal 44 are o importanta mai redusa Acesta traverseaza zona agricola Tifesti.

 Cea mai mare localitate este satul resedinta de comuna - Tifesti, cu o populatie de 1.100locuitori si o suprafata de 169,08 ha.  Suprafata totala a teritoriului administrativ este de 7.775 ha . „[4]

Populatie

Totalul populatiei localitatii Tifesti este de 5222 locuitori, dintre care populatia activa reprezinta 2863 locuitori, 65 de persoane sunt someri, iar numarul gospodariilor este de 1891.[5]

Activitati

Principalele activitati ale populatiei  se situeaza in domeniul agricol, in special viticultura, regiunea fiind una recunoscuta din acest punct de vedere cultura vitei de vie a reprezentat pentru regiunea Vrancea o   ocupatie straveche  si de baza a oamenilor, influenta ei resimtindu-se   direct si indirect in economie, in viata sociala si culturala.

Simpla lectura a datelor statistice  la nivel judetean indica faptul ca  11% din suprafata  este cultivata cu vita   de vie, ca intre 20-25% din productia de vin a Romaniei si peste 100.000   de persoane care traiesc din aceasta indeletnicire, poate convinge pe  oricine de importanta pe care o are acest domeniu de activitate in  economia judetului.   

      Desi ponderea in localitatea  detinut-o si o detine viticultura, agricultura nu se reduce numai la atat, pasunile si fanetele ofera posibilitatea cresterii animalelor, ocupatie traditionala romaneasca.

Atat silvicultura cat si exploatarile agricole reprezinta sursa principala pentru ramurile industriale cu pondere in economia comunei Tifesti , respectiv industrializarea lemnului si industria alimentara Pornind de la preponderenta acestor activitati este  relativ usor de dedus ca Uniunea Europeana a  adus cu sine numeroase ingrijorari pentru membrii acestei comunitati legate in primul rand de dificultatea adaptarii la standardele comunitare din domeniul viticol, in conditiile in care situatia la nivel judetean indica faptul ca  Vrancea  detine  9,95% din podgoriile Romaniei si productia de vinuri, fiind  cel mai mare judet viti – vinicol al tarii, exportator in Europa, America si Japonia.[6]  

Faima meleagurilor vrancene este dusa peste hotare de viticultura. Strugurii si vinurile nobile sunt mesagerii podgoriilor cu un vechi renume : Panciu, Odobesti, Cotesti.

Din punct de vedere al necesarului de utilaje agricole  , un articol din presa evidentiaza ideea conform careia   „Comunele din zona viticola a judetului Vrancea sunt cele mai 'bogate' in utilaje agricole de departe cea mai bine dotata comuna, in ceea ce priveste tractoarele, dar si alte utilaje agricole, este localitatea Tifesti, unde fiecare al 26-lea locuitor are un tractor. Astfel, la o populatie de 5.222 de locuitori, in comuna Tifesti sunt inregistrate 203 tractoare. „[7]

In pofida problemelor puse de respectarea standardelor europene, in principal  in domeniul viticol, acesta fiind preponderent in arealul ocupational al localitatii, studiul realizat a dezvaluit in mod surprinzator incredere in Uniunea Europeana asa cum se observa si in graficul de mai jos, incredere pe care o putem interpreta  ca o speranta ca situatia si oportunitatile acestor oameni se vor ameliora.

Figura  3 Atitudinea fata de Uniunea Europeana in comuna Tifesti [8]

Putem observa ca 57 % dintre respondeti s-au declarat euro-optimisti , in timp ce doar 67 % a fost ponderea scepticilor. Daca analizam detaliat profilul  euro-optimistilor rezulta  ca , in general ,acestia reprezinta in primul rand elevii si studentii,carora  li se adauga  si  cadrele  cu studii medii sau superioare care  in afara  ocupatiei de baza aleg sa desfasoare si activitati in domeniul agricol.

Alaturi de activitatile agricole  se desfasoara si activitati comerciale, fiind  inregistrati 35 de agenti economici.

Un alt aspect legat de atitudinea optimista fata de U.E. este si faptul ca cei mai multi dintre respondenti au declarat ca au reala nevoie de mai multe informatii cu privire la Uniunea Europeana,doar 11 persoane au declarat ca detin suficiente informatii cu privire la acest subiect.

Totodata cei mai multi ( 50 %) au raspuns ca sursa principala de informare pe acest subiect a fost mass –media.,urmati cu 32 %  de cei care s-au declarat subiecti ai unei campanii de  informare a  autoritatilor locale.

Campanie la care se face referire   s-a desfasurat pe data 17.11.2006, in cadrul proiectului „ Fermier in Europa” , cu acest prilej  reprezentantii Prefecturii, ai Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR), Directiei Sanitar Veterinare (DSVSA), Oficiului Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (OJPDRP), Oficiului Judetean de Consultanta Agricola (OJCA), ai Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) si ai  Inspectoratului Teritorial pentru Regim  Silvic si Vanatoare (ITRSV) Vrancea, care  au fac parte din caravana, le-au vorbit  oamenilor despre principalele probleme legate de integrarea  europeana.[9]

Intrebati fiind  ce asteptari au odata cu aderarea la U.E. locuitorii comunei Tifesti au raspuns ,dupa cum se poate observa in graficul urmator   ca asteapta  in primul rand  masuri pentru combaterea saraciei  , fiind urmati cu  22 % de cei care sunt ingrijorati de cresterea   somajului.

Figura  4 Asteptarile locuitorilor comunei Tifesti  post-aderare

Imbunatatirea serviciilor medicale a ocupat locul trei pe lista asteptarilor de la U.E.  cu 21 % ,dovedindu-se un aspect mai important decat combaterea coruptiei .



Un motiv in plus pentru aceasta alegere  este si faptul ca in general respondentii cu varste cuprinse intre  46-55 ani reprezinta  44%,acestora li se adauga insa si persoanele cu varsta de peste 55 ani  ,12 %, in mod clar pentru aceste categorii de persoane sanatatea ocupa un loc mai important decat combaterea coruptiei, pentru ca cei mai multi se confrunta cu probleme de natura  medicala.

Urmatorul pas in acest demers a fost incercarea de a afla, daca  ceea ce stiau despre Uniunea Europeana,s-a materializat in vreun fel.

Desi 72 % dintre respondenti s-au declarat fie informati din mass-media ( 51 % ) fie au fost subiectii campaniilor de informare duse de autoritatile locale, intrebati fiind daca au accesat pana in acel moment ( martie-mai 2007) vreun fond din partea Uniunii Europene rezultatele au aratat ca doar 2 % au  beneficiat de „ bani europeni „ in acest mod.

Am incercat sa aflu cauzele acestei situatii, de ce in pofida gradului  mediu de informare,98 %  dintre cei chestionati nu au avut initiativa in directia obtinerii de fonduri europene in vederea dezvoltarii activitatilor desfasurate.

Principalele motive   pentru care nu au initiat un astfel de  demers pot fi observate in reprezentarea grafica de mai jos.

Figura  5[10] Principalele cauze pentru care nu au fost accesate fonduri  europene

Se pare ca principala cauza pentru ezitarile in a se implica si a accesa un proiect european a fost lipsa fondurilor necesare asigurarii co-finantarii ( 45 %) ; o a doua cauza, la egalitate de procente ( 16 % ) a fost lipsa de experienta si complexitatea procedurilor necesare pentru accesarea fondurilor. Interesant este faptul ca nici o  persoana chestionata nu a considerat ca autoritatile locale nu a  sustinut-o , sau nu ar fi beneficiat de sustinere daca ar fi fost cazul.

Consider relevanta  inserarea   catorva declaratii facute presei locale de catre primarul comunei Tifesti, Gabriel Postolache :

„ Formarea grupurilor de producatori in viticultura reprezinta o solutie pentru a face fata preturilor impuse de cartelurile procesatorilor. 'Procesatorii au luat-o inainte si s-au constituit in grupuri de interese, dar trebuie sa contracaram si noi prin formarea grupurilor de producatori. Inca nu e tarziu dar pasii trebuie sa fie repezi'. [11]

Locuitorii comunei  s-au  plans de cele mai multe ori  de birocratie, iar obtinerea banilor pentru proiecte  a devenit  mai mult o lupta cu institutiile pentru accesarea fondurilor europene. Totul este stufos, de la intocmirea dosarului, consultanta si primirea tuturor aprobarilor. 'Facem o multime de pasi, obtinem documente si pana batem la toate usile se depaseste valabilitatea documentului  si  atunci trebuie sa o iei de la capat', afirma  unul dintre taranii din Tifesti.

             In plus din discutiile avute cu cei chestionati  si cu autoritatile locale,s-a conturat treptat ideea ca populatia din localitatea Tifesti ar avea in primul rand de niste modele pozitive  de dezvoltare ,  isi doresc in mod clar sa afle mai multe despre  modalitatea in care altii au actionat in accesasi situatie.

Mediul rural romanesc duce lipsa de model de dezvoltare,procesul de identificare a subiectelor care ating toata  comunitatea , modalitatea de a implica toti locuitorii care ar putea avea o contributie la subiectele respective, gasirea solutiilor care sa  satisfaca majoritatea , aplicarea lor cu costuri minime, toate acestea necesita metoda, dar mai ales initiativa. Satul romanesc traditional nu exceleaza la aceste capitole cu siguranta. Satenii astepta un imbold, dar mai  ales asteapta o „ poveste”  , vor sa vada cum au facut altii, cum s-au descurcat cand au intampinat obstacole, cine i-a ajutat cat i-a costat demersul. Oamenii din mediul rural vor in general sa stie dinainte ce rezultate obtin daca se vor implica intr-un proiect. Patriotismul local este real la sat. Faptul ca o alta comuna a avut realizari notabile poate reprezinta pentru alte comunitati un imbold.[12]Astfel realizari, ce s-au constituit in modele si imbolduri au fost prezente si in comuna Tifesti.

In calitate de cetateni  , in ceea ce priveste schimbarile pe care le-a a dus cu sine  procesul de integrare si apoi aderarea, cei mai multi au considerat ca a existat o imbunatatire.

Desi obtinerea fondurilor europene nu s-a constituit intr-o prioritate  raspunsurile  cu privire la situatia  veniturilor odata cu integrarea 75 % au afirmat ca situatia veniturilor personale si ale gospodariei  au cunoscut o imbunatatire.

Totodata in ultimii doi ani vizibilitatea comunei si oportunitatile in atragerea de investitori au crescut. Iata cateva exemple:

Omul de afaceri Daniel Guzu, fondatorul uneia dintre cele mai mari afaceri cu lacuri si vopsele din Romania, Guzu Chim [13] s-a hotarat sa  investeasca in viticultura vranceana.  Originar din Tifesti, el a achizitionat deja circa 80 de hectare de vie pe raza comunei, precum si cladirile vechiului Gostat din satul Clipicesti, care au  apartinut fostei Vinicola. Daniel Guzu declara pentru presa locala  ca are in vedere achizitionarea a  inca 40-50 hectare de vie.

 'Am cumparat via de la proprietari si de la mostenitorii acestora. Intentionez sa reabilitez ruinele vechiului Gostat si sa construiesc o crama. De asemenea am in plan sa construiesc un conac, undeva intre vii, in punctul Belvedere', a declarat Daniel Guzu. De asemenea, omul de afaceri a declarat ca  pentru 2007  intentioneaza sa replanteze 100 de hectare de vie. Potrivit afirmatiilor sale, investitia a ajuns pana acum la aproximativ 800 de mii de euro, urmand ca la final sa se ridice la aproximativ 4 milioane de euro. Totusi, pentru cunoscutul om de afaceri, nu este vorba de o afacere, ci mai mult de un hobby.

 El a mai spus ca intentioneaza sa scoata pe piata doua branduri de vin, insa nu intentioneaza sa produca in cantitati foarte mari. Intentia lui Daniel Guzu de a intra in acest gen de afacere este cunoscuta de ceva timp, el fiind actionar majoritar din toamna anului trecut la cel mai mare retailer de vin de pe piata, compania Vinexport. La ora actuala firma detine patru magazine, trei in Bucuresti si unul in Brasov, alte doua, si  unul virtual.[14]

Acesta reprezinta un exemplu concludent de reusita pe piata vita-vinicola a zonei.

Daca initiativa privata  in ceea ce priveste accesarea fondurilor europene a  fost limitata , din motive pe care le-am analizat mai sus, initiativa din partea autoritatilor locale nu a lipsit,

Primaria Tifesti a accesat un fond Sapard  ( masura 2.1 ce vizeaza dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale ) in vederea  asigurarii infrastructurii necesare alimentarii cu apa , proiectul a fost declarat eligibil ,fiind obtinute fonduri in valoare de  536 259 Euro.

            Exemplul pozitiv a fost urmat si de Scoala Generala cu clasele I-VIII  , care a participat la Proiectul pentru Invatamantul rural initiat de Ministerul Educatiei Cercetarii si Culturii,  si a reusit sa obtina un grant in valoare de 15 320 Euro pentru asigurarea micilor reparatii ale infrastructurii.

    Un succes similar a inregistrat si Scoala  Generala cu clasele I-VIII, din Batinesti, comuna Tifesti,  participand la acelasi proiect pentru Invatamantul Rural, a reusit sa obtina o finantare in valoare de 15.517 Euro, pentru  incurajarea participarii elevilor in procesul de invatare si sprijinirea elevilor dezavantajati.

In plus ,Directorul  adjunct al Oficiului Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (OJPDRP) Vrancea, Gabriel  Barculescu a confirmat  pentru una din publicatiile locale  ,ca au existat numeroase cereri de finantare depuse pe proiecte Sapard  la nivel judetean. Iar pentru localitatea Tifesti a analizat o cerere de finantare pentru modernizarea unui centru de vinificatie in localitate.[15]

O alta reusita din perspectiva aderarii la Uniunea a fost implicarea  in proiectul 'Economia bazata pe cunoastere „ ,proiect ce a vizat  imbunatatirea infrastructurii de comunicatii in mediul rural. Inspectoratul Scolar a  fost cel care acordat asistenta primariilor selectionate , printre acestea aflandu-se si primaria Tifesti .

Aceste centre  sunt destinate publicului larg, fiecare locuitor putand beneficia de
servicii de comunicatii moderne, inclusiv posta electronica, internet, telefon si fax. La  proiect a contribuit si Inspectoratul Scolar Vrancea, care a acordat asistenta la intocmirea documentatiilor. De altfel, ISJ a sprijinit  comunitatile locale si scolile, pentru ca tot mai multi vranceni sa aiba acces la internet, si in consecinta la informatie. Proiectul, initiat de Guvernul Romaniei cu sprijinul Bancii Mondiale, sub coordonarea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei. [16]



Putem spune ca situatia la nivel de comuna a cunoscut o imbunatatire pentru cei care au stiut sa implice, la final a existat si satifactia unei reusite fie ea privata sau in interesul comunitatii.

Totodata un mare avantaj l-a constituit constientizarea oportunitatilor existente, capacitatea de adaptare la noile conditii.

Comunitatea a reusit sa intreprinda actiuni, sa se informeze , un rol esential l-a  avut din acest punct de vedere Directia Agricola si de Dezvoltare Rurala Vrancea, care a intreprins numeroase deplasari in teritoriu . Pentru ca, dupa cum stim  exigentele normative  din domeniul agricol, impuneau o respectare a standardelor  legale de comercializare a produselor obtinute, existenta autorizatiilor necesare pentru a se evita fraudele, precum si respectarea normelor  agro-alimentare ,acestea au principalele puncte de interes ce au atras in mod particular interesul comunitatii.

Cum era firesc  sub presiunile U.E. ,a inceput si transformarea la nivel local.

Daca la inceput, cand locuitorii comunei  abia aflau despre Uniunea Europeana, puteam vorbi de o stare de inertie, acele norme nu-i afectau atunci in mod direct,odata incheiate capitolele de negociere,(capitolul 7 Referitor la Agricultura  a fost incheiat in 2004),  putem vorbi de efecte din momentul adoptarii  dispozitiilor din acest domeniu care au vizat convergenta cu standardele europene.

Din acest moment putem vorbi de efecte mult mai vizibile de adaptare a comunitatii.

In primul rand cei mai multi dintre  locuitorii comunei Tifesti au fost informati ca pentru a beneficia de fonduri  europene   trebuie sa-si schimbe statutul juridic, pentru ca persoanele fizice nu au acces la fonduri.

Au aparut doua posibilitati, constituirea de asociatii, o practica   ce nu si-a gasit corespondent in aceasta comuna,  multi dintre locuitorii Tifestiului au preferat mentinerea unui afaceri private, de aceea  au obtinut , pentru a –si desfasura  activitatile in legalitate, statutul  de persoana fizica autorizata.

Statisticile arata ca numai in anul 2006 au fost infiintate in judetul Vrancea  nu mai putin de 1.071 de firme, din care 422 persoane fizice autorizate si asociatii familiale si 644 de SRL-uri.

 In 2006  in Vrancea functionau  nu mai putin de 3.962 de persoane fizice autorizate si asociatii familiale , 83 de  societati in nume colectiv , 7.259 de  societati cu raspundere limitata, 208 societati pe actiuni si 7 regii autonome. De asemenea, in judet au patruns, din 1991 si pana  in 2006,  328 de firme cu capital strain, cele mai multe in industrie si agricultura. [17]

Putem observa ca in cazul comunei Tifesti viata rurala  traditionala  a  permis asimilarea unui set intreg de cunostinte cu privire la Uniunea Europeana,  concretizate  in initiative din partea comunitatii fie ca a fost vorba de atragere de fonduri, de obiective de interes local sau privat,  avem de-a face in mod clar cu efecte ale procesului de europenizare la nivelul spatiului rural. Aceste efecte au urmat logica asimilarii si internalizarii  noilor valori..

S-a realizat o deschidere ce a permis  o identificare  a  domeniilor ce prezentau potential de dezvoltare, a constientizarii oportunitatilor pe care le-a a dus cu sine calitatea de stat membru al Uniunii Europene.

Oamenii au inteles ca trebuie sa ia masuri pentru a se adapta , chiar daca de multe ori aceste masuri au insemnat eforturi substantiale si  perseverenta .

Este adevarat insa ca nu toti au reusit sa se adapteze noii situatii, si ca nici macar pentru cei care au facut acest lucru nu este foarte usor, datorita birocratiei, totusi putem aprecia ca primii pasi au fost facuti.

Se fac deja pregatirile pentru demararea unui nou proiect , anuntat chiar de primarul comunei Tifesti, Gabriel Postolache .Acest proiect porneste de la ideea ca Vrancea reprezinta al treilea bazin legumicol din tara , se doreste atragerea investitorilor in zona , oferirea de facilitati pentru a infiinta o fabrica de procesare a legumelor , fiind   o solutie pentru a-i ajuta pe producatori comunei sa-si valorifice  produsele. [18]

Apropierea de Uniunea Europeana , a adus cu sine schimbari  si in alte domenii pentru  localitate Tifesti.

Localnicii au invatat  rapid ca unul dintre secretele unei afaceri prospere, alaturi de calitatea produselor oferite,  conteaza foarte mult publicitatea. Pentru a-si comercializa produsele multi dintre ei, alaturi  de anunturile din presa scrise , dispun deja de o pagina, sau de un anunt postat pe internet .Exista  un  caz in care s-a reusit in acest mod atragerea unor investitori straini dispusi sa se implice in crearea de centre viticole moderne.

Opotunitati de subventionare incepand cu 2007

2007 a adus cu sine potentialul obtinerii de subventii prin  umatoarele  modalitati  :

Plati Directe pe Hectar (de la Uniunea Europeana) , Plati Nationale Complementare
(de la Ministerul Agriculturii) ,Fonduri pentru Dezvoltare Rurala (de la Uniunea Europeana si Ministerul Agriculturii)  Ajutor de Stat (de la Ministerul Agriculturii) Mecanisme de Piata
(de la Uniunea Europeana) .

Interesul mare al locuirilor comunei Tifesti pentru  a beneficia de a ceste fonduri este reflectat prin numarul mare al celor care au depus cererile la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA), conform datelor furnizate de Primaria Tifesti , 75 % din terenul localitatii este inregistrat in Registrul Fermelor.

Nici turismul nu este neglijat, potentialul turistic a fost valorificat prin conceperea unui tur care sa includa si comuna Tifesti pentru degustari de vinuri. Si daca avem in vedere turismul,  in 2007 a fost infiintata  o pensiune turistica in localitate, a doua de acest tip.

Posibilitatile de agrement sunt insa destul de limitate  , in afara degustarilor de vinuri si de struguri, vizitelor la centrele de vinificatie, unde se poate observa procesul de producere a vinului, in comuna Tifesti sunt doua camine culturale, o biblioteca comunala, doua discoteci. Turistii care vin aici pot face drumetii in zona podgoriilor sau pot urca pe Magura Odobesti (cel mai inalt deal din Subcarpatii Moldovei), de unde li se ofera o splendida panorama asupra intregii regiuni[19].

Dupa cum se observa exista numeroase  efecte  post- integrationiste la nivelul comunei Tifesti.

Din punct de vedere  institutional – administrativ –avem in vedere crearea  centrului de informare a publicului, cresterea cooperarii intre institutiile locale si cele judetene.

La nivel cultural putem vorbi de o schimbare a mentalitatii, mai ales ca  manifestarile folclorice, sculptura in lemn, sunt pe cale de disparitie, ele nu reprezinta un punct major de interes pentru tinerii din localitate, care se grabesc sa imbratiseze alte valori .Tocmai datorita faptului ca nu vorbim de sat  traditional romanesc, nu a existat o puternica rezistenta al schimbare. Oamenii  au invatat sa se adapteze pe parcurs.

Efectele culturale sunt evidente din punct de vedere al modelelor de reusita, in special de la localitatile vecine. Succesele obtinute de locuitori din localitati apropiate au reprezentat un real punct de interes.

Un alt aspect important a fost inscrierea intr-o majoritate covarsitoare la cursuri de atestare, din  moment ce Uniunea Europeana a impus  inclusiv necesitatea  atestarii calitatii de agricultor, populatia din comuna ce face obiectul studiului de caz  a obtinut  in numar mare aceste atestate.

Efectele la nivel social , in care putem include o crestere a spiritului antreprenorial in  zona, obtinerea statului de persoana fizica autorizata pentru a putea  valorifica produsele obtinute.

Fondurile de care intreaga comunitate a beneficiat sau urmeaza sa beneficieze pentru proiectele ce nu s-au finalizat inca. ,pentru    reteaua de canalizare si alimentare cu apa ,pentru cele doua scoli.

In ultimii doi ani, la nivelul acestei localitati a existat o crestere a preocuparii localnicilor pentru a-si asigura  productia agricola  in caz de calamitati naturale,desigur nu putem vorbi de o generalizare a acestei practici, pentru ca si veniturile sunt limitate, multi  isi asuma riscul de a  pierde productia.

Perspectivele de viitor ale  celor chestionati, pentru  urmatorii 5 ani indica faptul ca  majoritatea isi doresc sa dezvolte o ferma, sau o exploatatie agricola, restul fiind atrasi de perspectiva unor investitii in domeniul comercial.

La nivelul prioritatilor localitatii ,  rezultatele chestionarului indica  un clasament al primelor trei prioritati, dupa cum se poate observa in graficul de mai jos.

Figura  6 Prioritatile comunei [20]

Asa cum rezulta din grafic  modernizarea drumurilor si alimentarea cu apa sunt considerate prioritate pentru 24  % din  locuitorii comunei Tifesti chestionati,  urmand  de crearea retelei  de canalizare .Aceleasi  obiective au fost cu siguranta identificate  ca prioritati din moment ce pentru doua dintre ele  lucrarile au fost demarate.

Un alt domeniu in care au existat demersuri si schimbari in perspectiva aderarii la Uniune a fost mediul, de altfel un capitol delicat pentru Romania; actiunile  intreprinse in acest caz au  vizat realizarea unui parteneriat cu  orasul Panciu in vederea realizarii unui obiectiv comun de investitii  pentru gestionarea eficienta a deseurilor.



Concluzie

In concluzie, desi comuna Tifesti nu poate fi considerata un spatiu rural  pe deplin  „ europenizat„ este evident ca au fost initiate numeroase demersuri in aceasta directie, au fost asimilate si internalizate norme, au fost preluate modele, au fost create institutii, au existat campanii de informare,au fost accesate fonduri, si exista inca proiecte ce se doresc a fi realizate , au aparut structuri noi, in mod cert din tot acest conglomerat au rezultat succese, desi limitate, s-a acumulat experienta si sperante intr-un viitor mai bun.



[1] Departamentul de programe europene din cadrul Consiliului Judetean Vrancea

[2] Monitorul de Vrancea , Ziarul de Vrancea

[3] Efectul  europenizarii asupra statelor aspirante  este prezent atunci cand statul care doreste sa devina membru al U.E.  preia modele , pattern-uri sociale  ,creeaza institutii,  intr-un  cuvant  face demersuri in vederea aderarii, iar aceste demersuri aduc cu sine transformari pe plan national. Daca in Occidentul european procesul de europenizare nu se identifica cu cel de convergenta, acest lucru  nu  este valabil si pentru tarile Europei de Est, deci si pentru Romania. In statele din estul continentului europenizarea se produce mai mult in sensul convergentei.

Principalele motive pentru aceasta diferenta constau in faptul ca  „ viteza schimbarii este mult mai mare in est decat in vest, procesul de  aderare este mult mai rapid decat era in urma cu doua-trei decenii  pentru „ nucleul dur al U.E.

Liviu Voinea ,op.cit. ,  p. 18

[4] http://www.primariatifesti.ro/main_ro.html

[5] Date furnizate de Primaria Tifesti

[6] Site-ul Consiliului Judetean Vrancea[ http://www.cjvrancea.ro/htmluri/prezentare.html], accesat la 04.04.2007

[7] Site-ul Noul Adevarul [http://www.adevarul.ro/articole/fiecare-al-26-lea-locuitor-din-x162-ifne-x15f-ti-are-tractor/196109 ], accesat la 04.04.2007

[8] Rezultat al cercetarii proprii bazat pe raspunsurile date in cele 170 de chestionare completate in comuna Tifesti , demers sustinut pe  perioada martie-mai 2007 cu sprijinul autoritatilor locale.

[9] Site-ul Ziarul de Vrancea , [http://www.ziaruldevrancea.ro/index.php?articol=9725],accesat la 08.04. 2007

[10] Grafic  bazat pe cercetarea proprie in urma  distribuirii ,completarii  si centralizarii rezultatelor  a 170 chestionare

[11] Site-ul monitorul de Vrancea[ http://www.infoportal.ro/articol~din-actualitate~info-165581~taranul-vrincean-si-europenizarea.html ] Taranul vrancean si europenizarea, accesat la 25. 05.2007

[12] Madalina Voicu,Bogdan Voicu, Satul romanesc pe drumul catre Europa, ,Cluj-Napoca, Ed. Polirom, 2006, p. 224

[13] actuala Fabryo Corporation, al treilea producator de vopsele din Romania avand  o cota de piata de 18%

[14] Monitorul de Vrancea [ http://www.infoportal.ro/articol~din-actualitate~info-124267~daniel-guzu-vrea-sa-produca-vin-la-tifesti.html],  Daniel Guzu vrea sa produca vin la Tifesti,  accesat la 25.05.2007

[15] Ziarul de Vrancea [http://www.ziaruldevrancea.ro/index.php?articol=9219 ], Micii fermieri au profitat si ei de Sapard, 26.05.2007

[16] Site-ul Ziarul de Vrancea , [http://www.ziaruldevrancea.ro/index.php?articol=9478], accesat la 26.05.2007

[17]  Site-ul Ziarul de Vrancea , [     http://www.ziaruldevrancea.ro/index.php?articol=9127], accesat la 26.05.2007

[18] Site-ul Ziarul de Vrancea [ http://www.ziaruldevrancea.ro/index.php?articol=9823],accesat la 27.05.2007

[19]  Site-ul [http://incdt.ro/INCDT/drumulpodgorii/panciu/panciu.html#panciu7] , accesat la 27.05.2007

[20] Grafic  bazat pe cercetarea proprie in urma  distribuirii ,completarii  si centralizarii rezultatelor  a 170 chestionare









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Cantonul Graubünden
OFERTA SI CEREREA TURISTICA A S.C. COMPLEX „CENTRAL” S.A.
Turism ecologic extrem
Aparitia si definirea ecoturismului
Principalele tipuri de statiuni turistice montane de mare altitudine
PROIECT DE SPECIALITATE TEHNICIAN IN TURISM - CONCEPEREA SI COMERCIALIZAREA PRODUSULUI TURISTIIC DE TIP SCOALA DE VARA
SCURT ISTORIC AL EVOLUTIEI FENOMENULUI TURISTIC
Bodesti


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu