Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » turism
Transilvania

Transilvania



TRANSILVANIA

SCURT ISTORIC:

1141 – incepe colonizarea saseasca in zona de SE = sibiu – brasov

            Secui colonizeaza harghita si covasna

1244 – apogeul invaziei tatare. Nu se mai pastreaza arhitectura de zid anterior acestei date

1244 – 1517: arhitectura medievala in transilvania. Ulterior renastere si baroc.

Sasii de religie catolica intre 1141 – 1517 (debutul reformei). Dupa 1517 devin lutherani

FORTIFICATIILE IN TRANSILVANIA:

A.    perimetrale oraselor ( civitas ) care erau singurele care aveau dreptul sa si le cladeasca


B.    puncte fortificate in zona rurala:

- cetatea taraneasca: constructie fortificata aflata in afara asezarii, de obicei intr-o zona cu relief mai inalt. Nu a functionat din cauza dificultatii de a evacua intreaga asezare in caz de atac intr-o incinta aflata la distanta de sat.

- biserica fortificata: centrul de greutate al asezarii, aflat in mijlocul acestei. Usor de folosit in caz de atac, devine formula uzuala in Transilvania

- locuinta fortificata: prezinta dispozitive de aparare proprii tip turn - donjon

CATEDRALELE ROMANO-CATOLICE DIN ORASELE TRANSILVANENE

Datorita dreptului de a construi fortificatii perimetrale in oras, bisericile nu mai necesita fortificatii proprii. Accentul in crearea lor cade pe functia de reprezentare astfel punandu-se mare pret pe decoratie. Nici una din catedralele pastrate dupa 1244 si finalizate inspre 1500 nu sunt pure din punct de vedere stilistic. In orase constructia marilor ansambluri a fost aprox intre anii 1350-1500 iar durata mare a santierului a genrat imbinari stilistice intre romanic, gotic si uneori chiar renastere.

Tipuri spatiale de biserici orasenesti:

1.                                SALA: o incapere cu deschidere mare si latime mica, formula preferata de mediul rural unde mijloacele de finantarea a bisericii erau reduse, modeste. Aveam deci, o singura nava incheiata cu o zona de cor si altar tratat continuu. Mai puteau fi prezente sacristia(haine si obiecte de cult) pe latura de N. Foarte rar intalnite si la oras unde se fac demersuri inspre tipuri spatiale mai complexe.

2.                                BAZILICAL: patrunde in Transilvania prin intermediul calugarilor cistercieni, ramura disidenta a benedictinilor care urmareau intoarcerea la respectarea regulilor Sf. Benedict, principii de comportare conform dogmei, intoarcerea la austeriatea originala. Refuza decoratia excesiva acceptand numai capitelurile vegetale. Se raspandeste rapid in zona de S, NE a Transilvaniei. Primele bazilici apar in jurul anului 1350.

Exemple de bazilici orasenesti:

·            Alba Iulia – Sf. Mihail. Santierul incepe in 1246 cu 3 nave, cea centrala suprainaltata si colateralele mai joase. 1300 biserica era inchisa perimetral cu zona altarului. Din dorinta de a reflecta in constructia bisericii noul gust al vremii se decide demolarea altarului si corului si inlocuirea lor cu nisete constructii specific gotice. Asfel obtinem alaturarea a doua faze importante in acesta biserica. De la transept inspre V avem o constructie romanica si de la transept inspre E se afla una gotica, astfel obtinandu-se o impuritate stilistica specifica bisericilor transilvanene. Acoperire in sistem legat, o travee patrata principala ce corespunde la doua travei secundare ale colateralelor.

·            Sibiu – Biserica Sf. Maria/ Evanghelica: constructia incepe pe o formula bazilicala cu 3 nave, colateralele fiind foarte inguste, iar nava centrala extrem de lata boltita pe ogive simple, turn de vest de mari dimensiuni si nartex la vest. Inceputa la sfarsitul romanicului prezinta tehnici de constructie romanice dar interioare gotice. Astfel se doreste upgradarea sa la preferintele gotice care inclina inspre unificarea spatiilor si cladirile tip hala, unde colateralele au aceeasi inaltime cu nava principala. S-a construit o tribuna peste colaterala sudica si s-a inaltat un spatiu boltit la aceeasi cota cu nava principala si s-a acoperit in frontoane. In proiect colaterala nordica urma sa fie transformata la fel dar s-a renuntat la proiect. Astfel avem o suprapunere de etape biserica fiind jumatate bazilica, jumatate hala in urma adaptarilor de pe parcursul santierului.

·            Sebes – Biserica evanghelica: constructia gotica ce inlocuieste altarul si corul gotic se amplifica introducand o structura tip hala diferit de nava principala in sistem bazilical producand un efect spatial total diferit, neexistand o separatie intre nave sau o ierarhizarea a spatiilor. Corul gotic se contrage pe lungime creand in plus un efect dinamic de adancime.jumatatea vestica a catedralei este romaniaca bazilicala si cea estica este gotica tip hala

3.                                HALA:  trei nave delimitate prin siruri de stalpi si cu boltirile la acelasi nivel. Tendinta a goticului european de a unifica spatiul. Tip specific spatiului german si Europei Centrala.

Exemple de biserici tip hala:

·            Cluj – Sf. Mihail: hala gotica boltita in sist de plasa specific goticului tarziu si cu sistem structural apartinand goticului timpuriu. Anomalii multiple la modalitatea de racordare a peretilor oblici ai altarului si corului. Proiectat cu 2 turnuri, ajunge sa aiba numai unul.

·            Brasov – Biserica Neagra ( 1385 - a doua jum. sec. 15): halle cirche cu sistem de boltire baroc, refacut ulterior, care nu se ia in considerare la incadrarea stilistica. Decoratie interioara mai bogata decat la alte biserici gotice dar nu se face pasul inspre dematerializarea peretelui exterior sau la desprinderea contrafortilor de corpul bisericii pentru a crea un arc butant si nu se duce la extrem elansarea pe verticala. Nu se ajunge la deplinatea manifestarii stilistice prezente in occident si se simt continuu reminiscente ale arhitecturii romanice.

BISERICILE FORTIFICATE IN TRANSILVANIA:

Biserica fortificata este un ansamblu complex si nu numai corpul propriu zis la bisericii. Compusa din ferula (corespondent ortodox al pronaosului), nava (naos) altar, transpt( corespunzator absidelor laterale), cor, sacristie. D.p.d.v. decorativ sunt un amalgam de stiluri, ele fiind incepute in general in maniera romanica si terminate gotic. Ex. Meghinda, biserica romanica la exterior, gotica in interior si cu un portal renascentist pe latura de nord). Indeplinesc multiple functii:

a.      functia religioasa: este indeplinita de biserica propriu-zisa aflata in centrul ansamblului. Au ca model arhitectura de zid romanica/ gotica din Occident. Exista trei tipuri spatiala folosite in constructia acestora:

1.     SALA: o singura incapere, o nava incheiata cu o zona de cor si de altar tratata continuu. Ex. Buzd – 1536

2.     BAZILICA: diferentierea spatiului interior si ierarhizarea lui in functie de importanta navei prin inaltimea superioara a celei centrale si coborarea colateralelor. Prin cota mai joasa a acoperisului acestora din urma se asigura stabilitatea structurii navei mai inalte si luminarea spatiului interior. Cu sau fara turn (unul sau doua) pe fatada vestica. Ex: Cisnadioara – 1223 prezinta un cor patrat specific romanic, limbaj decorativ foarte sobru si atentie concentrata asupra portalurilor si ancadramentelor la ferestre. Un singur turn (initial erau prevazute doua, vizibil in plan) si un drum de straja inclus in zid si descoperit

3.     HALA: plan identic cu cel bazilical dar cu diferentieri intre inaltimile navei. Aici nu se mai face distinctie intre importanta spatiile, toate sunt acoperite la aceeasi cota urmarindu-se tendinta de unificare a spatiului, caracteristic goticului central european. Ex. Biertan – (1490-1522)

b.     functia comemorativa: elementele interioare de décor aduc aminte de evenimente semnificative pentru comunitate, de momente importante. Ex. Panouri cu numele membrilor comunitatii care au fost deportati, care au decedat in razboaie, care au fost in pelerinaj in Ierusalem si au adus covoare. din orasul sfant care impodobesc biserica.

c.      functia de reprezentare: comunitatea isi investeste toatye mijloacele materiale in constructia ansamblului bisericesc si a fortificatiilor fiind o marca a statutului asezarii, a conditiei economice a membrilor comunitatii.

d.     functia defensiva: prezenta in doua ipostaze, prima a constructiilor de aparare perimetrale (ziduri, turnuri etc.), iar cea de-a doua este fortificare cladirii bisericii.

·       Sistemul de aparare perimetral (sistemul major ce inconjoara biserica): este compus din drum de straja cu crenel(plinul) si merloane(golul de tragere) si guri de aruncare pentru a proteja zona de baza a zidului, turnuri, dispozitiv de intrare cu hersa (grilaj ce gliseaza peste intrare) si barbacana. Drumul de straja poate fi taiat in grosimea zidului, construit pe arcade, din lemn in consola pe zid, inclus intr-un sistem de boxe ce acopera zidurile de incinta unde se depoziteaza alimente si sunt amenajate spatii de adapost in caz de atac (prejmer).  Turnurile sunt detasate de zid pentru a permite supravegherea la 360 de grade a zidului. Ex. Dealu Frumos – turnuri cu forma foarte neregulata pentru a permite focul incrucisat cu arme de mici dimensiuni. Barbacana este o zona de filtru detasata la intrare ce are ca scop prinderea inamicului intr-o zona stransa cu posibilitati minime de manevra, protejand deci accesul in ansamblu. Aceste sisteme erau proiectate pentru a rezista atacurilor cu artilerie usoara. Pe timp de pace aceste sisteme primeau alte roluri, intregul complex fiind implicat in viata orasului.

·       Elementele de fortificatie a bisericii (sistemul minor ce apara biserica propriu-zisa): extrem de elaborate fata de bisericile orasenesti, majoritatea elementelor exterioare avand ca scop principal protejarea si apararea incintei. Prezinta turn pentru supravegerea la 360 de grade a zonei din jurul bisericii, drum de straja si guri de aruncare si tragere fie inglobate in pod, fie detasate. Interiorul bisericii este destinat cultului in sens functional si estetic. 

RENASTEREA IN TRANSILVANIA

Renasterea transilvaneana debuteaza la inceputul sec XVI cu un decalaj de 100 de ani fata de Italia, centrul dezvoltarii stilului. Departarea de acesta si problemele Ungariei cu turcii dupa 1526 rup contactul Transilvaniei cu zona in care formele renascentiste sunt creata. Astfel elementele caracteristice ale curentului sunt receptate filtrat prin intermediul spatiului central european, a zonei de nord, a Ungariei si a tarilor germanice. Aceste caracteristi se grefeaza pe cu totul alte coordonate decat cele de origine si se suprapun peste o traditie medievala foarte puternica. Curentul aduce cu sine un echilibru intre puterea laica si cea religioasacare se manifesta in aparitia de programe de arhitectura specifice.

Programele de arhitectura renascentiste: 

·       locuinta patriciatului (urban): patriciatul este patura sociala instarita si fara titluri nobiliare. Acestia ajung sa concureze cu patura nobiliara si doresc sa isi exprime statului folosind locuinta pe post de principal mijloc de reprezentare. Casele sunt constructii medievale ca schema generala peste care se suprapun elemente renascentiste ce fac trimitere la Italia sau la antici. Practic, apar forme decorative renascentiste grefate pe un fond in esenta medieval. Se mai utilizeaza si extinderea etajului nobiliar peste spatiul public si sprijinirea lui pe coloane creand un portic care adaposteste in perioadele de targ comerciantii.Ex. Casa Haller – Sibiu:  este conditionata de tesutul medieval inspre o forma compacta si o ocupare intensiva a parcelei. Pastreaza o ramasita a unei foste locuinte turn. Elementele renascentiste sunt reprezentate pe fatada principala de ancadramentele ferestrelor si cele ale cornisei si prin elemente de confort al locuirii la interior.



 

·       locuinta nobilului – castelul si curia (rural): castelul indeplineste doua functiuni permanente simultan: cea de locuire si de aparare. Se diferentiaza astfel de palat, care indeplineste doar functia de locuire, si de cetate, locuita temporar si construita pentru aparare. Castelul in Transilvania sec XVI este de doua feluri: castelul-cetate, caracterizat prin rezolvarea la scara mare a fortificatiilor, proiectat pentru a face fata atacurilor importante, si castelul-locuinta, unde functia de aparare este atrofiata si destinata numai pentru revolte de mici dimensiuni din partea taranilor de pe domeniu. In acest ultim caz, apar totusi turnuri de colt dar isi pierd din caracteristicile specifice. Configurarea planimetrica castelelor-locuinta este fie dezvoltata in jurul unei curti interioare  generand un plan dreptunghiular ce inchide curtea, dupa model italian (ex. Iernut), fie avand un plan compact(ex. Sanmiclaus). Curia este o locuinta nobiliara temporara gandita ca loc de administrare a domeniului agricol. Rolul sau defensiv este foarte diminuat sau chiar absent.

·       sfatul, casele breslelor si scolile (urban) sunt programe specifice orasenesti ce subliniaza cresterea puterii laice in interiorul oraselor, crestere provocata de noua mentalitate insuflata de renastere. Turnul sfatului devine un simbol al acestei puteri nou crescute, la fel fiind si sfatul ca sediu al puterii laice. Constructiile de acest gen vor tine cont de conditionarile impuse de tesutul urban, cum ar fi parcele de mici dimensiuni, utilizarea la maxim a acestora, dezvoltarea in jurul unei curti interioare pentru iluminare si ventilatie. Astfel, schemele italiene vor fi modificate si adaptate la conditiile zonei in care au fost aplicate. La fel de importante sunt si casele breslelor care aveau un cuvant greu de spus la nivelul conducerii oraselor.

·       programul arhitecturii de aparare (urban): este compus din constructii ce venau sa completeze si sa modernizeze sistemele defensive ale oraselor, nevoie impusa de evolutia si schimbarea tehnicilor de lupta prin introducerea artileriei grea (1483: debutul razboaielor franco – italiene). Astfel la zidul cu turnuri detasate, menite sa il protejeze pe intreaga deschidere, care era deja existent, I se adauga un al doilea inel de fortificatii cu turnuri bastioane, platforme de tragere,  unde cota de calcare dintre cele doua ziduri era aceeasi cu cea a turnurilor pentru manevrarea usoara a tunurilor si evacuarea eficienta a gazelor produse de acestea. Acest nou sistem defensiv poarta numele de schildmauer cu zwinger si putea bloca armatele ce strapungeau primul zid intr-o zona stramta ce oferea posibilitatea la putine manevre militare.

·       Programul religios(urban, rural): este extrem de sarac in Transilvania. Finalizarea majoritatii marilor santiere inspre anul 1500 duce la declinul acestui program de arhitectura. Adoptarea reformei de catre sasi duce si la adaptarea spatiilor de cult, acestia nefiind interesati de crearea unui nou cadru prentru slujbele religioase ce sa raspunda strict la cerintele noii lor orientari. Astfel se rezuma la excluderea picturilor, altarelor secundare si imbracarea constructiilor in decoratie renascentista peste  monumentele romanico-gotice existente, neaparand tehnici tipic renascentiste si facandu-se numai aluzii la modele italiene. Ex. Biserica din Bistrita – finalizata in perioada gotica, I se adauga in renastere o fatada italiana, minimala. Capela bisericii din Alba Iulia de pe latura sa de nord este de factura renascentista dar reprezinta o interventie minimala

MOLDOVA

SCURT ISTORIC

1359 – centralizarea ca stat sub Bogdan I (al doilea descalecat)

1350 – 1450: etapa cautarilor stilistice

1457 – Stefan cel Mare vine pe tronul Moldovei

1450 – 1500: etapa cristalizarii stilului

1500-1600: rafinari ale stilului, influente din T.R si N Europei

Sec XVII – etapa unicatelor

ETAPA CAUTARILOR STILISTICE

Aparitia primelor biserici. Momentul de alcatuire a modelelor pentru viitorul stil moldovenesc, aparand doua tipuri de plan si doua forme de acoperire a spatiilor:

-        Biserica Sf. Nicolae din Radauti – adaptarea unei constructii romanice transilvanene la cultul ortodox. Utilizand unui model bazilical, ea prezinta o nava centrala si doua colaterale pe post de pronaos si naos. Este o bazilica falsa deoarece acoperirea se face cu o singura invelitoare, dand la exterior impresia unei biserici-sala. Prezenta la interior a unor galerii oarbe, folosite pe post de tainita(loc de depozitare a obiectelor de valoare, accesul facandu-se pe o scara elicoidala), creaza imaginea generala de ierarhizare a spatiilor prin cote de acoperire diferite. Altarul este diferentiat atat la nivelul planului cat si al volumetriei. Punct de plecare pentru tipul de plan dreptunghiular. 

-        Biserica Sf. Treime din Siret – primul exemplu pastrat de biserica pe plan trilobat triconc (triconc – cu articulatie intre naos si altar, treflat – fara articulatie), model plecat direct din traditia bizantina. Compusa din pronaos, naos, abside laterale, absida altar, proscomidia (ofrandele folosite la impartasanie) pe latura nordica si diaconiconul (carti de cult, imbracaminte preoteasca) pe cea sudica. Ritmata si articulata pe suprafete mari cu firide oarbe. Prima folosire a arcului in consola, element devenit caracteristic pentru arhitectura religioasa moldoveneasca. Acest arc ce nu se prelungeste pana la baza zidului printr-o pila, ci sta sprijinit in consola pe piese de piatra oprindu-se la punctul de nastere a boltilor. Acoperirea se in sarpanta dar cu evindentierea la interior a unei bolti peste partea centrala a naosului.

ETAPA CRISTALIZARII STILULUI

Tipurile de plan, de structuri si de maniere de tratare a exteriorului dau nastere anumitor imagini incadrabile in stilul moldovenesc ce se bazeaza pe modele obtinute in etapa cautarilor stilistice.

Stilul este o suna de caracteristici comune unor opere dintr-o perioada delimitata de timp. Cristalizarea stilului moldovenesc are loc in perioada domniei lui Stefan cel Mare care in urma pacii incheiate cu turcii incepe sa construiasca un numar foarte mare de biserici. Urmand vointa unui singur domnitor in crearea bisericilor, imaginile arhitecturale obtinute exprima coerenta si unitate plecand de la modele anterioare.

Astfel biserica Sf. Nicolae din Radauti a generat urmatoarele biserici:

·       biserica Dolhestii Mari

·       biserica Sf. Nicolae, Balinesti

·       biserica Volovat

Fiecare dintre acestea prezinta un caracter propriu si formule noi, grefate pe schema stabilita anterior care este comuna tuturor. Toate sunt create pe modelul planului dreptunghiular si sunt incheiate pronaos (precedat de o absida in cazul bis. de la Balinesti), naos si absida altarului. Functiunile sunt dispuse in acelasi fel, au aceeasi repartizare si aceeasi expresie in volum. Acoperirea se face in bolta semi-cilindrica longitudinala sprijinita pe arce dublouri fie in consola (Balinesti), fie prelungite pana la baza si adosate zidului (Dolhestii Mari, Volovat). Pronaosul si naosul sunt cele cuprinse in corpul paralelipipedic, altarul fiind detasat si ca acoperire si in volum. Tratarea fatadelor se face diferentiat pe trei zone: zona de soclu, de camp din piatra sparta si de cornisa unde apar siruri de ognite.

Biserica Sf. Treime din Siret da nastere unei categorii de biserici printre care:

·       biserica Patrauti - (modeleaza spatiul interior si exteriori prin acoperirea in bolta moldoveneasca)

·       biserica Voronet - ( pictura adaugata ulterior)

·       biserica Milisauti - (apar contrafortii in dreptul zidului dintre naos si pronaos)

Ele sunt dezvoltate pe plan trilobat cu pronaos plasat in extrema vestica de dimensiuni dreptunghiulare sau patrate, continuat cu un naos bordat de doua abside laterale si finalizat cu absida altarului bordat de cele doua anexe. Proscomidia si diaconiconul au dimensiuni variabile, putand fi uneori atrofiate considerabil. Se face o separare foarte stricta intre naos si pronaos printr-un zid care prezinta un gol central, generand un anumit timp de volumetrie, una alungita. Acoperirea este discontinua: o sarpanta peste naos si pronaos, apoi o turla peste spatiul central al naosului si ulterior acoperirea altarului in forme variate. Se introduce astfel un ax de compozitie vertical (turla) care in acelasi timp dezechilibreaza volumul prin plasarea asimetrica. Turla este plasata peste un etaj de arce piezise ce descarca peste arcele in consola incastrate in zid si dublate sau nu de contraforti. Fatadele sunt impartite in 3 zone: soclul, cea de camp tratat cu piatra sparta, si cea de cornisa decorata cu ognite. Turla este si ea decorata cu firide.

Aceste trasaturi care au devenit caracteristici ale stilului moldovenesc au fost incluse in Biserica  Manastirii Neamt – 1497:

  • planimetrie: trilob, triconc, functiunile dispuse in ordinea obisnuita, pridvor inchis, pronaos, naos, altar si anexe, introducand gropnita (incapere destinata inmormantarii domnitorilor, necropola voievodala) intre pronaos si naos, nefiind separata de aceasta din urma decat la nivelul boltirii prin arce si cupola. Acesta alcatuire reprezinta sinteza cautarilor stilistice din perioada lui Stefan cel Mare. Apare o separare brutala intre pronaos si gropnita prin intermediul inui perete opac de mari dimensiuni
  • structura: centralizarea eforturilor sunt preluate de contraforti(o pereche prezenta in pronaos, alte doua in naos, doi contraforti oblici in pridvor si unul in altar preluand golul ferestrei ceea ce ne sugereaza ca sistemul structural moldovenesc este unul intuitiv si nu unul calculat.acoperirea sse face fie in cupole ,fie in turla (cupola ce sta pe un tambur cilindric) pe arce piezise.
  • decoratia:  tratare in trei campuri, zona de soclu este pronuntata si este din piatra slefuita, zona de camp din piatra sparta si caramida sfefuita iar la nivelul cornisei se afla doua randuri de ognite. Zonele plate si cele curbe sunt tratate separat, iar alcatuirea exterioara a incaperilor este exprimata la exterior prin contraforti ( la bisericile unde acestia nu sunt prezenti, separarea se face prin intermediul bosajelor). Apare o incercare de gradare a luminii, fiind cel mai prezenta in pridvorul puternic perforat, descrescand treptat pe masura ce ne apropiem de naos.



In urma sintetizarii caracteristicilor moldovenesti in constructia bisericii manastirii Neamt se pot trage concluzii referitoare la trasaturile generale ale lacasurilor de cult din aceasta perioada. Ele prezinta o elansare pe verticala, o alungire excesiva longitudinala, un accent vertical amplasat asimetric si o decoratie cu tendinta de conturare a fiecarei zone in parte. Pe langa aceasta schema clasica, apar variatii pe tema, caracteristici proprii fiecarui monument in parte, cum ar fi de exemplu ancadramente gotice la ferestre. Decoratia este pur arhitecturala, creata prin retrageri de planuri si materiale de culori diferite

VARIATII PE TEMA – TRATAREA PRIDVORULUI

Se incearca tratarea diferira si particularizata a zonei de extremitate vestica. Lipsa modelelor clare pentru zona pridvorului deschide posibilitati multiple de rezolvare a acestui spatiu. Cateva exemple ale acestei varietati compozitioanale:

  • biserica Arbore – 1504: pridvorul este de fapt o nisa rezultata din prelucrarea peretilor laterali ai pronaosului in arc in plin cintru agatand la partea superioara a acestiua clopotul bisericii.

  • Biserica Parhauti – 1522: pe modelul nisei de la Arbore se introduce un plan orizontal intermediar, separand zona de acces de zona clopotului si amplificandu-se nisa clopotului se obtine privorul deschis

  • Biserica Humor – 1530: dispare clopotnita din biserica, aceasta fiind montata in turnul de poarta al manastirii din care face parte. Golurile pridvorului se larges foarte mult, dar prezenta unei pile in axul central al fatadei face ca accesul in biserica sa se faca prin laterala.

  • Biserica Moldovita – 1532: se elimina pila din axul central si se inlocuieste cu un gol. Astfel apar trei goluri pe fatada vestica, devenind un spatiu puternic perforat. Marcheaza cele trei puncte de acces in pridvor cu un sistem de goluri segmentate: golul usii avand la partea superioara o ampla fereastra dezvoltata pe verticala.

  • Biserica Probota – 1530: singurul exemplu de pridvor pur gotic din Moldova.structura sa este una scheletica inlaturandu-se orice parte inutila de perete prin minimalizarea masei de zidarie

SISTEME DE BOLTIRE IN ARHITECTURA RELIGIOASA MOLDOVENEASCA

Exista trei tipuri de boltiri, toate plecand de la arcul in consola. Au ca scop accentuarea inaltimii, verticalitatii in biserica, afectand atat imaginea interioara cat si cea exterioara si au fost elaborate si consacrate in perioada cristalizarii stilurilor. Ele sunt:

·       bolta pe arce piezise – naosul se prezinta in general pe un plan dreptunghiular. Pentru amplasarea unei cupole, sau a unei turle este nesear de un plan patrat. Astfel se introdul pe directie transversala doua arce in consola foarte late, iar pe directie longitudinala doua foarte inguste care stau pe aceleasi console, realizandu-se astfel atat suportul pentru cupola cat si forma patrata necesara inscrierii acesteia. Deoarece deschiderea este de dimensiuni foarte mari se mai introduce un al doilea nivel de arce, rotit la 45 de grade, care micsoreaza deschiderea permitand o elansare mai buna a verticalitatii. Aceste arce sunt late in zona de cheie si se ingusteaza treptat inspre zona de descarcare. Deasupra acestora se plaseaza fie tamburul turlei, fie direct cupola.

·       bolta pe arce incrucisate – in esenta foarte asemanatoare cu bolta pe arce piezise cu exceptia intercalarii unei alte perechi de arce piezise pe directie normala. Astfel se obtine o intersectie in 8 colturi.

·       bolta pe arce etajate -  caracteristica de baza a acestui tip de bolta se afla la primul nivel de arce in consola. Este folosita cand deschirerea arcelor tranversale este foarte mare, iar rezultanta fortelor de descarcare generate de arcele piezise si turla este foarte mare. Astfel se utilizeaza o retragere in trepte a arcelor transversale, asigurand astfel o mai buna stabilitate.

SECOLUL XVI – ETAPA RAFINARILOR STILULUI

In etapa rafinarilor se aduc modificari la zona pridvorului, a gropnitei, a luminii si a picturii.

Prezenta gropnitei in manastiri se generalizeaza, domnitorii dorind sa fie ingropati in biserica fiind in general sumontata de tainita.

In timpul domniei lui Petru Rares apare pictura exterioara, caracteristica specifica exclusiv domniei acestuia. Schimbarea de ideologie fata de etapa anterioara in care decoratia era pur arhitecturala, exteriorul bisericii este pictat in functie de importanta fiecarui spatiu in parte, codificat si cu clare conotatii politice (asediul Constantinopolului de catre persani a fost reprezentat conform vremurilor inlocuindasupritorii persani cu turcii, amenintarea Moldovei la acea vreme). In acelasi timp se incearca gradarea luminii din zona de maxima intensitate a pridvorului, inspre cea mai opaca incapere, cea a naosului.

De asemenea, prezenta domnitorilor ce provin din Tara Romaneasca (Petru Schiopu) marcheaza aducerea influentelor muntenesti, concretizate prin biserica manastirii Galata.

INFLUENTE MUNTENESTI IN ARHITECTURA RELIGIOASA MOLDOVENEASCA

Biserica manastirii Galata suprapune influentele muntenesti, venite probabil prin intermediul mesterilor adusi de Petru Schiopu, peste traditia si stilul tipic moldovenesc. Astfel, aceasta constructie prezinta elemente apartinand ambelor culturi, ce s-au dezvoltat similar dar totusi diferit. Reprezinta un moment de cotitura facand trecerea inspre secolul XVII in care obiectele de arhitectura realizate sunt unicate, prezentand particularizari proprii suprapuse peste un tipic cristalizat in secolul anterior.

Elemente moldovenesti la biserica manastirii Galata:

  • forma planului este trilobata
  • pastrarea functiunilor si ordinii lor in alcatuirea constructiei, formula elaborata in timpul lui Stefan cel Mare si rafinata in timpul domniei lui Petru Rares (pridvor, pronaos, gropnita surmontata de tainita, naos, altar bordat de proscomidie si diaconicon)
  • turla ce sprijina pe o serie de arce incrucisate, aparente si la exterior, ce sublinaza, accentueaza elansarea, inaltimea si verticalitatea bisericii.
  • prezenta tainitei peste gropnita si accesul inspre aceasta facut printr-o scara elicoidala sapata in zid
  • silueta specifica este pastrata subliniind elansarea pe verticala, alungirea pe orizontala si ingustimea laterala

Elemente muntenesti la biserica manastirii Galata:

  • iluminarea spatiului interior este omogena, nu este gradata ca in timpul lui Petru Rares
  • apare o separare ferma intre gropnita si naos prin introducerea unor pile cu arc in plin cintru
  • aparitia celei de-a doua turle simetrice peste pronaos de o parte si de alta a gropnitei, echilibrand compozitia si anuland asimetria tipic moldoveneasca
  • omogenizarea modalitatii de tratare a fatadelor de jur-imprejur cu arcaturi indiferent de planeitatea sau curbura suprafetelor
  • aparitia braului median ce separa fatada in doua registre: unul inferios si unul superior
  • prezenta paramentului bizantin: utilizarea asizelor orizontale de caramida combinate cu cele de piatra.

UNICATELE SECOLULUI AL XVII-LEA

In secolul XVII, bisericile incep sa prezinte un puternic caracter propriu, avand numeroase particularitati si fiind extrem de diferite unele de altele. Aceste particularitati sunt grefate tot pe scheletul traditional obtinut prin cautati, cristalizari si rafinari intamplate in secolele anterioare. Ele demonstreaza permeabilitatea Moldovei la influente variate si lipsa de reticenta in utilizarea de elemente noi, in general de import. Sunt unicate ce pornesc de la traditie, influentele exterioare ajungand filtrat in alcatuirea lor. Exemple de biserici unicat din Moldova:

·       biserica manastirii Dragomirna – 1609: planul bisericii pleaca de la formule structurale moldovenesti avand o bolta cu arce incrucisate si piezise care sunt de fapt nervuri. Fatada este impartita in doua si prezinta o suprapunere la cornisa a unor arcaturi de factura lombarda, asemanatoare ognitelor neinchise.

·        biserica 3 Ierarhi , Iasi – 1639: preia elemente de sinteza de la Galata. Exteriorul este imbracat intr-un décor marunt de inspiratie orientala ceea ce schimba total perceptia asupra volumului. Prezinta de asemenea doua turle, una deasupra naosului si alta peste pronaoscare sunt de aceleasi dimensiuni si de acoperiri similare.

·       biserica Golia, Iasi – 1650: pune in aplicare formula clasica pridvor, pronaos, gropnita, naos, altar pe plan trilobat cu abside sapate in grosimea zidului si decorata in stil renascentist. Pronaosul si naosul sunt identice ca dimensiuni si procedee de boltire. Prezinta doua turle rezemate pe trei registre de trompe de tipul ‘cocosnicelor’. Ansamblul are tenta renascentista si baroca cu coloane angajate clasice la ancadramentele ferestrelor.

TARA ROMANEASCA

1330 – Basarab I intemeiaza statul valah Tara Romaneasca

1330 – 1400: etapa cautarilor

1400-1550: etapa cristalizarii stilului muntenesc

1550-1700: etapa rafinarilor

Dupa 1700 – domniile fanariote

Coerenta dezvoltarii arhitecturii in T.R. este mult mai redusa decat cea din Moldova. In parte acest lucru se datoreaza unui numar mult mai mare de domnitori ce au venit pe tronul tarii, fiecare incercand sa impuna un stil propriu ducand astfel la o incadrare mai greoaie a monumentelor de arhitectura religioasa, decat in cazul Moldovei.



Tipurile de plan si boltirile sunt asemanatoare cu cele moldovenesti dar silueta generala a bisericii este foarte diferita. Biserica se prezinta ca o constructie mult mai joasa si destul de imprastiata (mai lata in dimensiuni). Nu se foloseste bolta moldoveneasca, iar arcul in consola este introdus tot de moldoveni de-abia in sec XVI si este folosit cu reticenta ulterior, T.R. dovedindu-se a fi mult mai opaca, mai reticenta la influentele exterioare.

ETAPA CAUTARILOR

Bisericile de inceput au enuntat, ca simin cazul Moldovei, modelele ce cuprindeau tipurile de plan, decoratia si volumetria generala a monumentelor ulterioare.

Astfel se creeaza un model avand la baza planul trilobat triconc si un altul bazat pe o planimetrie in cruce greaca inscrisa.

Modelul planului trilobat triconc – biserica manastirii Cozia, sf. sec. XIV

Acest model planimetric este asemanator cele prezente in zona Moldovei dar volumetria este diferita, elevatia prezentand o biserica mult mai joasa si o turla mai coborata, neutilizandu-se arcele piezise pentru sublinierea verticalitatii. Naosul este impartit in trei elemente distincte, unul central, deasupra caruia se ridica turla si doua laterale, acoperite cu cate un semicilindru. Turla sta pe patru arce, doua inguste longitudinale si doua late, trasversale. Aceste arce nu sunt in consola ci descarca prin pile pana la baza peretelui, generand nise. Astfel de nise sunt folosite in zona altarului pentru a sugera proscomidia si diaconiconul. Modelele par a fi luate de pe valea Moraviei din Serbia si readaptate.

Biserica Cozia este generatoare de trei tipuri de biserici:

  • biserici care ii respecta tipul variindu-l putin
  • biserica Episcopala din Curtea de Arges, 1517 – planul bisericii cuprinde doua parti esentiale care se deosebesc foarte bine atat in exterior cat si in interior. Un naos in forma de trilob cu trei abside egale – cea a altarului precedata de o travee in flancurile careia sunt amenajate proscomidia si diaconiconul si un pronaos dezvoltat de forma dreptunghiulara iesit fata de naos, care interpreteaza in forme usor diferite principiile structurale de la cozia. Turla foarte inalta este de sectiune octogonala atat la exterior cat si la interior si sprijina pe scheletul sau de arce prin intermediul a patru trompe de colt. De forma dreptunghiulara cu latura mai lunga perpenpendiculara pe axa mare a bisericii si depasind cu mult in largime naosul, el cuprinde 4 parti distincte. Un vestibul dreptunghiular in fata intrarii. Apoi un spatiu central patrat delimitat de 12 coloane destinat credincioasilor si lateral cuprinse intre colane si zidurile exterioare locuri de ingropaciune care este partea cea mai originala. Cele 12 coloane sustin o turla cu baza piramida continuata cu un trunchi de con. Alte doua turla mici incoroneaza partea de apus corespunzatoare celor doua gropnite. Fatadele sunt impartite ca la dealul in doua registre, iar elementul separator braul este format dintr-un ciubuc gros de piatra sub forma de franghie decorata cu flori. Registrul inferior este decorat cu o serie de panouri dreptunghiulare incadrate cu rame formate din cate trei ciubuce rotunjite de piatra. Ficare tablou cuprinde cate o fereastra dubla pe fetele pronaosului si simpla, alternand cu una oarba pe fetele absidelor. Registrul superior este decorat cu un lant de arcaturi inguste si inalte. Turlele prezinat panouri decorative cu ferestre incadrate cu rame inflorate. Turla mare are panouri terminate in arc de cerc iar cornisa si poala invelitoarei urmeaza curbura lor. Genereaza un tip de biserica reluat de:

-        biserica manastirii Radu Voda

-        biserica Patriarhala a Mitropoliei

-        biserica manastirii Cotroceni

  • biserica manastirii Dealu, 1500 – pronaosul reproduce ca structura si forma cu proportii modificate, in scopul de a imprima monumentului o mai mare zveltete, planu astilobat al Coziei, avand o forma inedita, prismatica, impartit prin intermediul unui puternic arc dublou in doua compartimente inegale. Compartimentul mai ingust cuprins intre zidul despartitor dintre naos si pronaos si arcul dublou este incoronat cu doua turle mici ridicate prin intermediul unor minusculi pandantivi. Compatimentul mare dinspre apus este boltit cu un semicilindru dispus in sensul lungimii bisericii. Turla centrala este de dimensiuni mai mari in comparatie cu alte biserici contemporane.plastica decorativa prin intermediul fatadelor sunt construite in intregime din piatra faltuita si profilata sunt impartite in doua registre prin intermediul unui brau plasat la jum inaltimiii bisericii. Fiecare registru are fata vibrata de un lant de arcaturi oarbe inguste si inalte terminate cu arce in plin cintru. Mai exista o cornisa puternica bogat profilata, urmata de o poala continua retrasa ce incunueaza ca al cozia partea superioara a zidurilor. Volumului simplu si echilibrat I se adauga trei turle mai bogat decorate. Cea din mijloc, dominanta, este pe o baza cubica, iar celelalte doua pe o prisma unica dreptunghiulara.  Printre bisericile generate de aceasta se numara:

-        biserica Gura Motrului

-        biserica Caldarusan

Tipul spatial planimetric in cruce greaca inscrisa

Biserica Sf. Nicolae Domnesc, Curtea de Arges, 1352

Crucea greaca prezinta toate bratele egale si inscrise intr-un patrat. La intersectia lor se gaseste turla care descarca pe pandativi. Aceasta marcheaza caroul central, iar altarul, proscomidia si diaconiconul sunt un adaos la planul crucii. Acelasi lucru se intampla si cu pronaosul si pridvorul. In volumetrie, crucea este clar exprimata prin doua bolti semicilindrice, colturile patratului fiind acoperite la o cota inferioara.

Biserica Sf. Nicolae Domnesc, Curtea de Arges, 1352 este prima ce utilizeaza influentele bizantine pentru a prelua planul in cruce greaca si decoratia exterioara din siruri de caramida alternate cu lespezi de piatra, generand un model pentru prototipurile din secolul XVI. Acestea sunt:

  • Biserica manastirii Snagov, 1512 – prezinta un pronaos foarte dezvoltat, de forma patrata, este separat de naos printr-un gol strapuns de 3 goluri are aceeasi dipozitie ca si naosul cu patru stalpi dispusi in centru sub forma de patrat meniti sa sustina o turla. Boltirea este diferita totusi. Cei patru semicilindri care in naos formeaza bratele crucii, in pronaos sunt redusi la 4 arce late numai cat capitelul stalpilor pe care se sprijina. Partile laterale cuprinse intre arcade si pereti marginasi sunt acoperite cu bolti in sfert de cilindru care se intersecteaza la colturi dupa muchii intrande. Pronaosul a fost conceput initial deschis, arcadele fiind ulterior umplute cu zidarie. Fatadele sunt decorate cu doua serii suprapuse de arcaturi.
  • Mitropolia de la Targoviste, 1518 - este asemanatoare cu Sf. Nicolae Domnesc din Curtea de Arges, si croita dupa modelul acesteia. Prezinta o incapere de primire, un exonartex deschis cu pereti formati dintr-o serie de arcade marunte si scunde sprijinite pe stalpi si coloane robuste de caramida. Centrul acestui exonartex era ocupat de patru masive coloane de zidarie pe care se sprijineau patru bolti semicilindrice si o turla. In naos colturile cuprinse intre boltile cilindrice acoperite cu cupola determinau in spatiu crucea greaca inscrisa. Fatadele simple erau construite din caramida si tencuite, partea mai veche avand cornise subliniate de un sir de arce in plin cintru pe console. Astazi daramata.

INFLUENTE  MOLDOVENESTI IN ARHITECTURA TARII ROMANESTI

Biserica manastirii Stelea (plan moldovenesc decorat muntenesc) reprezinta ctitoria lui Vasile Lupu( ctitorul bisericii 3 Ierarhi din Iasi) iar constructia sa are loc ca o incununare a rezolvarii disputelor intre domnitorii celor doua tari. De plan triconc, cu turle pe naos si pronaos, cu pridvor inchis, biserica prezinta fatadele din zidarie de caramida tencuita, sprijinite pe sapte contraforturi masive dupa moda moldoveneasca, fiind impartite in doua registre decorative cu firide arcuite si cu un brau de piatra tipic moldovenesc, care incinge intreaga biserica.

Pridvorul, dreptunghiular, relativ ingust si foarte inalt, acoperit de doua bolti cu muchii iesite, sustinute de console, este separat de restul interiorului printr-un perete plin, intrarea in pronaos facandu-se pe sub un impunator portal, care sustine pisania slavona incadrata de doi balustri.

În interiorul bisericii se poate patrunde prin trei intrari scunde, dintre care una principala, pe latura vestica si doua laterale. Golurile intrarilor, in arc frant, sunt decorate cu nervuri de piatra impletite. Usile au deasupra cate o nisa, in cea vestica aflandu-se icoana hramului bisericii.



Pronaosul este spatios si monumental, de forma patrata, luminat prin patru ferestre deschise in arc frant. În peretele sudic, un acrosoliu bogat sculptat in piatra, incadrat de un arc ogival, ar fi adapostit - conform traditiei - mormantul tatalui domnitorului Vasile Lupu. Zidul despartitor dintre pronaos si naos a fost inlocuit cu trei arcade rezemate, prin intermediul unor capiteli, pe stalpi octogonali, ridicati pe postamente masive.

Naosul este incaperea cea mai spatioasa. Pe laturile de nord si de sud se deschid cele doua abside luminate de cate trei ferestre. Sistemul se sustinere al turlei Pantocratorului este identic cu cel din pronaos, prin arce piezise. Absida altarului, circulara in interior si marginita in exterior de sapte laturi, luminate de trei ferestre incadrate in arce inalte, este acoperita cu o semicalota. Cele doua nise, proscomidiarul si diaconiconul, flancheaza altarul.

Altarul este despartit de restul bisericii printr-o catapeteasma de lemn policromat, de o remarcabila valoare artistica.

Pe partea inferioara, un soclu cu o profilatura puternica, protejat de o bagheta de piatra, accentueaza impresia de robustete. Registrul inferior, decorat cu firide inalte, inconjurate cu cate un ciubuc arcuit, este strapuns de cele cateva goluri ale usilor si ferestrelor. Ferestrele, ale caror deschideri sunt terminate cu un arc in acolada in partea superioara, au ancadramente de piatra de factura gotica. Decoratia registrului superior consta in firide formate din arce gemene, dispuse mult deasupra braului, sub cornisa, ce amintesc de ognitele moldovenesti. Cele doua turle, egale ca inaltime, sunt ridicate mai intai pe baze scunde, a caror singura decoratie o constituie un sir de caramizi dispuse in forma de zimti si care sustin un al doilea rand de baze, de sectiune stelata, avand pe unele fete cate o firida terminata in arc frant. Circulare in interior, turlele au cele opt fete exterioare cu firide lungi, gemene.
Bumbii si elementele ornamentale din ceramica plasate in interiorul ocnitelor si firidelor, dau turlelor o nota de particularitate; ele vor servi ca model ctitoriilor viitoare ridicate in Muntenia.

ANSAMBLURILE MANASTIRESTI

Apar prima oara in Dobrogea cand extinderea imperiului bizantin a adus acest modelin secolele 5-6. Perioada lor infloritoare  este totusi de-abia in sec. XVI. Ansamblul monastic raspunde mai multor functiuni ca si in cazul bisericilor fortificate. Astfel avem:

  1. functiunea religioasa este indeplinita de trei constructii: prima este biserica centrala, apoi un paraclis (capela destinata unor slujbe speciale) si biserica bolnitei anexata spitalului care se afla langa cimitir.

  1. functiunea de aparare – manastirile sunt gandite sa faca fata asediilor, iar dupa ce turcii interzic fortificatiile oraselor in secolul 16, ele devin puncte de refugiu in caz de atac alaturi de curtile domnesti si boieresti. Echipate mult mai rudimentar decat bisericile fortificate din Transilvania au ziduri de dimensiuni mult mai mici si turnuri de aparare din loc in loc. Prezinta drum de straja inglobat in pod si un dispozitiv defensiv de acces. Se foloseau de inaltimile naturale si de relieful accidentat pentru a-si spori avantajele tactice pentru a face fata posibilelor incursiuni. Ex. Manastirea Tismana, situata in varful dealului.

  1. functiunea de locuire – este alcatuita din trei tipuri de constructii:

    • casa domneasca – locuinta temporara destinata ctitorului sau domnitorului
    • casa staretului / staretie / casa cumeneasca
    • corpul de chilii. Chilia este unitatea de locuit destinata membrilor manastirii repective
    • cuhnia(bucataria) si trapeza(sala de mese) si spitalul si cimitirul aflat in afara incintei(functiuni anexe) 








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




COMUNA GRADISTEA DIN JUDETUL CALARASI – MONOGRAFIE
Crearea unui cadru de referinta pentru dezvoltarea ecoturismului in Romania
IMPORTANTA DEZVOLTARII AGROTURISMULUI
Proiect restaurant
Baza tehnico – materiala a turismului rural
Turismul rural in contextul cresterii economice si dezvoltarii durabile
PROIECT LICENTA TURISM - MONOGRAFIA COMUNEI GRADISTEA DIN JUDETUL CALARASI
PROIECT DE PRACTICA - AGENTIA DE TURISM ”TOURS”


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu