TURISMUL CULTURAL

TURISMUL CULTURAL

1.1. Notiuni si concepte legate de turismul cultural bazat pe valorificarea vestigiilor antice

Turismul cultural, ca forma de turism alaturi de turismul balnear, montan, de literal, etc., s-a impus in terminologia de specialitate abia in ultimele doua decenii, des.i de fapt se practica de cateva secole.

in acest sens, turismul '-cultural se diferentiaza de celelate forme de turism prin aceea ca permite prin gama actiunilor sale, cunoasterea si aprecierea bunurilor culturale ale unei tari s.i poate stimula activitatile cu caracter creator.

Se poate aprecia ca turismul cultural este turismul viitorului, deoarece setea de cunoas.tere, ca urmare a cresterii nivelului de cultura, si a gradului de civilizatie, sporeste an de an.

In viziunea expertilor Organizatiei Mondiale a Turismului, aceasta forma de turism poate contribui la :

deplina formare a persoanei umane;

cresterea nivelului educational;

afirmarea sentimentului de egalitate in existenta popoarelor;

pastrarea s.i afirmarea identitatii culturale s.i respectarea patrimoniului cultural al popoarelor.

Bunurile culturale pe care se bazeaza turismul cultural sunt impartite in doua man categorii:

monumente si ansambluri de arhitectura (cetati si curti domnesti, biserici fortificate, conace, castele, palate, cladiri civile urbane,biserici de zid si lemn, cladiri de factura populara, ansambluri traditional e rurale, arhitectura industrial^ etc.)

monumente si situri arheologice (complexe paleolitice, asezari neolitice, asezari si necropole din epoca bronzului, fortificatii si asezari civile dacice, fortificatii romane, romano-bizantine, orase antice monumente medievale etc.) identificate pe baza cercetarilor arheologice, rezervatii arheologice cuprinzand situri si niveluri vechi de locuire.

Atat pe glob cat si in tara noastra, prin intermediul arheologiei au fost aduse la lumina si puse la dispozitia turistilor un mare numar de obiective si bunuri culturale antice, mobile si imobile, care fac parte din patrimoniul istoric si arhitectural - cultural al fiecarei natiuni. Cele mai valoroase piese, au fost puse in valoare si conservate prin intermediul unor muzee s.i colectii de arheologie.

Suma adevarurilor pe care descoperirile arheologice le-au realizat in ultimele doua secole este foarte bogata si expresiva, iar prin turism, acestea sunt puse la dispozitia societatii, ca fiind o parte din ceea ce turistul ar dori si ar trebui sa stie despre trecutul civilizatiei umane.

1.2. Experienta europeana si nord - africana in domeniu

Oferta tursmului cultural international, bazat pe situri arheologice, este concentrata in special in jurul civilizatiei egiptene, minoico - miceniene, greaca, etrusca si latina.

A. Civilizatia egipteana

Imperiul egiptean, a carui civilizatie a strabarut aproape trei milenii, avea sa dezvolte pe parcursul existentei sale, o arta de neconfundat in trasaturile ei specifice, de o mare continuitate stilistica.

1. Ruine si monumente de seama

Acestea se extind pe intreaga vale a Nilului, pana aproape de o sosea catarcta (Minele de la Meroe) si este presarata cu valoroase monumente.

De la nord la sud, pot fi amintite localitatile: Gizeh, Sakkara, Memfis, Medinet, Fayum, Luxor, Teba cu vestita Valea Regilor si cea mai putin cunoscuta Vale a Reginelor (Deir-el Bahri si Biba el Muluk), File, Abu-Simbel, Dendera etc.

2. Muzee ji colectii

Cairo - Muzeul Egiptean^ sectiile de arta antica din muzeul Louvre - Paris, Muzeul Egiptean - Torino, British Museum - Londra, Muzeul de Stat - Berlin.

B. Civilizatia minoico - miceniana (sau cretano - miceniana)

Vestigiile acestei civilizatii dateaza din mileniul trei i.Hr. si reprezinta perioada de maxima inflorire a artelor din insula Creta.

Deosebit de reprezentative raman ruinele palatelor minoice, fund si centre ale productiei mestesugaresti. Elementele acestei arte se regasesc si in Grecia.

1. Ruine si monumente

Knossos, Heraklion, Mallia, Furnu Korifi, Haghia, Triada, Mes, Phaistos (Festo) din insula Creta.

Micene (Acropole - mormintele Atrizilor), Tirint - Grecia, Acrotiri - insula Santorin.

2. Muzee si colectii

Heraklion - (Creta) - Muzeul arheologic - fundamental pentru arta minoica, Atena - Muzeul arheologic national, Nauplion - Muzeul de istorie - Insula Creta, Lausa -Muzeul de istorie (Insula Cipru).

C. Civilizatia greaca

Conditiile naturale, istorice, evolutia socio-economica, politica au condus la cristalizarea si dezvoltarea societatii si civilizatiei grece^ti, care au evoluat intr-un ritm, ce nu are egal in tot bazinul mediteranean.

Apar astfel primele orase state, cunoscute sub numele de polis (Cartagina, Atena) si numeroase orase (Micene, Corint, Argos) care erau inzestrate cu importante edificii, cladiri monumentale, palate, temple.

Orasele grecesti, intemeiate aproape in intreg bazinul Marii Mediteraneene, dar si la Marea Neagra, erau la inceput modeste, dar mai apoi ele s-au bucurat de diversitatea edificiilro si dotarilor edilitare.

D. Civilizatia etrusca

Pe teritoriul Italiel de astazi exista provincia Etmria, leaganul civilizatiei etrusca, care ulteroir a devenit provincie romana.

1. Ruine si monumente

Urme ale unor vechi centre etrusce gasim in nordul Peninsului Italice, la Veio (langa Roma), Cerveteri, Tarquinia, Vulci, Oriveto, Chiusi, Perugia, Vetulonia, Voltera, Arezzo, Marzobatto.

2. Muzee si colectii

Roma - Muzeul Vila Giulia, Vatican - Muzeul Gregorian, Tarquinia - Muzeul National, Florenta - Muzeul Etrisc, Chiusi - Muzeul Civic, Bologna - Muzeul Civic, Frara - Muzeul Arheologic National.

£. Civilizatia latina

Aparitia civilizatiei romane este legata in mod cert de intemeierea Romei in 753 i.Hr., oras care s-a dezvoltat pe sapte coline in partea de nord a provinciei italiene Latium, locuit de mai multe triburi latine. Unificarea treptata a acestor triburi, cucerirea lumii etrusce. a altor triburi vecine a condus la realizarea bazelor viitorului Imperiu Roman.

Ulterior, in urma celor trei razboaie punice (264 - 198 i.FIr.) suprematia Romei s-a extins in Sicilia, Corsica, Hispania, nordul Africii. Intre secolele II-I i.Hr. in timpul imparatilor Caezar, Augustus si urmasii sai, apoi Traian au avut loc mai multe razboaie de cucerire a mai multor teritorii devenite provincii romane. (Macedonia, Grecia, Galia, sudul Bretaniei, Moesia, Iliria, Panonia, Dalmatia, Dacia Inferioara), extinzandu-se pana in Armenia, Anatolia, Irak, Nord-Vestul Arabiei, Peninsula Sinai, Egipt.

Urbanismul roman a avut punctul de oprnire din eel grec, caruia i-a adus multe imbunatatiri de constructie, de estetica si functionalitate. El a lasat puternice amprente in Civilizatia materiala si culturala a lumii. Unele oras.e romane s-au dezvoltat pe locul altor cetati grecesti, etrusce, dacice etc., sau in locuri complet noi.

in decursul secolelor multe asezari romane au decazut, pastrandu-se doar cateva edificii sau ruine, iar altele au constituit nucleul de dezvoltare a oraselor medievale de mai tarziu. Astfel, multe orase de astazi din Europa si Africa de Nord au fost reconstruite pe ruinele celor romane (Torino, Florenta, Colonia, Paris, Londra, New Castle, Viena, Lyon, Cordoba, Toledo). Treptat in urma izbucnirii a tot mai multe rascoale, a unor puternice razboaie de independents asociate cu decaderea politica si economica a Imperiului Roman, cu inceputul migratiei unor populatii din Asia Centrala spre Europa, s-a ajuns la scindarea acestuai (sec. IV d.Hr.) in Imperiul Roman de Apus, cu capitala la Roma si care va cunoaste o cadere rapida, pana in 476 d.Hr. si Imperiul Roman de Rasarit cu capitala la Constantinopol, care va deveni Bizantul crestin de mai tarziu, supus la randul sau cuceririlor arabe.

In acest larg context istoric desfasurat pe durata a mai multor secole, cultura romana s-a dezvoltat prin asigurarea treptata a realizarilor artei grecesti etrusce si a celorlalte popoare mediteraneene.

Interesul purtat de romani dezvoltarii drumurilor unor oras.e in mai toate provinciile cucerite, a condus la impunerea civilizatiei si a culturii lor in intreg bazinul mediteranean s,i in interiorul continentului european.

1. Ruine si monumente

Nesfarsjtele provincii ale Imperiului Roman au pastrat marturii ale multor centre locuite de colonii romane, si prin urmare de vechi case, vile,' terme, temple, amfiteatre, viaducte, drumuri care merg din Bretania in Anatolia, din Maroc in Romania.

Prezentarea ofertei turistice culturale din Romania, axata pe valorile civilizatiei antice, demonstreaza posibilitatile de diversificare a programelor turistice si de atragere de noi segmente ale cererii. Ea se axeaza pe urmatoarele premise: existenta unui numar important de obiective arheologice ale perioadei geto - dacice si romane; unele dintre monumente si situri arheologice de interes national au valoare execeptionala; unele piese arheologice sunt pastrate in muzee si colectii arheologice; aceste vestigii sunt repartizate relativ uniform pe teritoriul tarii, fiind usor accesibile turistilor; vizitarea lor este strans legata de tendinta de credere a nevoii de cunoastere si de imbogatire a orizontului cultural din partea turistilor romani si straini.

Romania se poate impune pe piata turistica externa prin produse turistice, a caror valoare, creata de unicitatea lor, ar putea sa o individualizeze intre statele europene si nu numai, ca destinatie turistica preferentiala. Intre aceste produse sunt deja de notorietate Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, manastirile din Nordul Moldovei sau Olteniei, castelele si cetatile medievale din Transilvania, produse specifice de tratament balnear, mitul personajului de fictiune Dracula etc

Potentialul natural s.i antropic in ansamblul sau justified o politica de relansare a turismului romanesc pe piata interna si externa. Cu atat mai mult cu cat, in ultima jumatate de secol, pe plan mondial, turismul a devenit un fenomen economic si social, o industrie ale carei incasari valutare au situat-o pe primul loc, devansand ramuri cu vechi traditii, precum industria automobilistica, chlmica sau alimentara,. Industria turistica, influentata pozitiv de progresele inregistrate in toate domeniile economice, a fost sustinuta de imbunatatirea si diversificarea permanenta a ofertei turistice, dar in acelasti timp a creat o puternica concurenta pe piata turistica internationals, data de calitatea produsului si serviciilor.

Nu se poate vorbi Tnsa de calitatea sj competitivitatea produsului turistic fara realizarea unei infrastructuri, bazata pe proiecte si concepte de sistematizare si amenajare gandite la standarde europene, fara o retea de comunicafii si structuri turistice care sa raspunda celor mai noi exigente din domeniu. Pe de alta parte, conceptul de dezvoltare durabila a turismului, bazat pe protectia si conservarea mediului, reclama realizarea unor modele de dezvoltare si amenajare turistica in zonele care concentreaza valori de patrimoniu natural sau antropic, apte sa fundamenteze crearea unor produse turistice durabile si competitive pe piata turistica. »t* turisti interesati in mod deosebit de arheologie, care, in concedii sau in vacante, pot sa participe ca asociati in echipele din santierele arheologice (Turcia, Grecia, Italia);

.t» turisti reprezentati de specialist! in domeniu, care, insotiti de cercetatori, studenti etc. efectueaza excursii de cunoastere a acestor buburi culturale, multe dintre ele cu valoare de unicat.

Din analiza unor programe si excursii organizate in tari ca: Grecia, Maroc, Italia, Franta, Turcia, Cipru etc., se desprind urmatoarele:

bogatul tezaur cultural antic este prea putin valorificat in turism;

. obiective culturale antice sunt integrate in programe turistice ample, complexe, care prezinta turistilor si alte valori culturale deosebite;

. programele turistice sunt realizate in mod organizat cu durata zile si se pot desfasura pe un teritoriu mai larg sau in cadrul unei provincii on zone mai restranse;

. in tarile europene, spatiile de cazare utilizate in astfel de actiuni si programe sunt de 2 -3 stele, in timp ce in tarile nor - africane sunt de 3 - 4 stele;

. in cadrul acestor programe culturale ample, se pune accent si pe punerea in valoare a gastronomiei locale; programele turistice beneficiaza si de organizarea unor seri traditionale folclorice;

. circuitele.turistice presupun parcurgerea unor distante apreciabile, mijloacele de transport cele mai utilizate fund avionul, iat in interiorul tarii - autocarul;

ghizii care insotesc vizitatorii sunt recrutati din randurile pasionatilor de cunoasterea antichitatii, sunt bine informasi, iar prezentarea unor vechi monumente, mine antice se face in contextul legaturii cu evenimente istorice care le-au generat;

sejururile individuale sunt mai reduse ca numar si se desfasoara pe un teritoriu mai restrans, costul acestora fiind mai ridicat; un astfel de sejur este preferat de adevaratii specialisti consacrati artei si istoriei antice;

in toate tarile mediteraneene exista o reala preocupare ca turismul cultural sa se defasoare in afara sezonului turistic estival, cu precadere primavara si toamna, aceasta insemnand s.i niste preturi mai moderate;

toate tarile mediteraneene sunt real preocupate sa conserve si sa retaureze, pentru
generatiile viitoare si pentru turism, a tuturor monumentelor istorice, acestea
fiind cheia de bolta de unde s-a pornit in castigarea unei identitati culturale sj
spirituale.  _v - ;

1.3. Situatia actuala a turismului cultural din Romania vestigii dacice si romane

Situarea Romaniei in spatiul carpato - danubiano - pontic a favorizat influenta marilor civilizatii europene si asiatice, explicand in acelati timp interesele de natura economica si politica manifestate de-a lungul secolelor pentru acest teritoriu. Analizand evolutia spatiului geografic romanesc si a locuitorilor sai, se poate afirma ca pe aceasta arie economica si culturala au existat mai multe tipuri de asezari: cetati grecesti, cetati dacice, castre si fortificatii daco-romane, orase daco-romane.