Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » didactica » comunicare si relatii publice
COMUNICAREA NONVERBALA

COMUNICAREA NONVERBALA




COMUNICAREA NONVERBALA

1. Probleme generale privind limbajul trupului

Comunicarea reprezinta insasi esenta vietii. Pentru a putea supravietui oamenii trebuie sa comunice. Ei comunica verbal si in scris. Mai exista insa un mod esential de a comunica - nonverbal. Cu alte cuvinte in comunicare omul foloseste foarte des limbajul trupului.

Sigmund Freud apreciaza ca " Cel care tine buzele lipite vorbeste si cu varful degetelor" iar Allan Pease sustine ca "Fiecare gest este asemenea unui cuvant, iar un cuvant poate avea mai multe intelesuri". Perspicace este cel ce poate citi "propozitiile trupului" .

Viata a demonstrat ca omul poate comunica prin limbajul trupului mai rapid  decat folosindu-se de cuvant.



Trupul este acela care emite cuvinte, dar in afara acestora poate emite mesaje pentru a comunica atat cu sine cat si cu semenii. Din aceasta perspectiva, cele mai importante antene de emisie ale omului sunt: postura; gestica; ritmul si viteza miscarilor; distanta; orientarea; privirea; contactul vizual; expresia fetei; culoarea tenului; vocea; ritmul respiratiei; tonusul muscular etc.

Limbajul trupului are valoare comunicativa. Mesajele nu pot fi citite intotdeauna la timp si cu precizie, chiar daca ele exista permanent. Cine se grabeste sa interpreteze semnalele izolate sau ambigue, greseste, tragand concluzii false. Numeroasele semnale emise de trup au mai multe semnificatii distincte (de obicei  2-3 semnificatii) si de aceea se poate trage concluzia ca limbajul trupului este confuz. De pilda, atunci cand unui om ii este teama sau are atitudinea de ingamfare, ori da semne ca a inteles ceea ce i s-a explicat, ori activeaza cutele orizontale de pe frunte.

Cum poti sa deslusesti acest semnal al corpului si sa-ti dai seama ca omului ii este teama, este arogant sau a inteles ceea ce i s-a explicat ?

Trebuie sa recunoastem ca este foarte dificil de facut aceasta distinctie si de acea nu trebuie sa ne pripim si pe baza unei observatii sumare sa tragem o concluzie, pe care s-o catalogam ca ar fi pertinenta. Ca urmare, se poate trage concluzia ca descifrarea limbajului trupului se bazeaza pe incercare si pe eroare. Pe baza perceptiei semnalelor izolate este absolut necesar sa se verifice ipotezele emise si sa se ajunga la concluzia ca se verifica unele pe altele si cu adevarat au semnificatia atribuita.

Totodata, chiar daca omul vorbeste, scrie sau face altceva, limbajul trupului sau ramane intr-un fel independent de acesta. De pilda atunci cand discutam cu un interlocutor, fara a-l intrerupe din vorbire putem sa-l dezaprobam prin miscari ale capului, sugestive din acest punct de vedere, sau sa-l aprobam afisand un zambet.

Atitudinile, emotiile si sentimentele sunt elemente ale limbajului trupului. Acesta nu opereaza cu concepte si idei, actioneaza la nivelul comunicarii analogice si are un suport hormonal si nu neuronal, asa cum il are vorbirea.

Limbajul trupului are aproape aceleasi semnificatii, oriunde in lume, fiind transcultural din acest punct de vedere.

De pilda, expresia corporala a fericirii, tristetii, dezamagirii, maniei etc este aceeasi si la roman si la neamt si la egiptean etc. Nu putem insa sa nu constatam ca limbajul trupului poarta si o puternica amprenta culturala si sociala. De pilda, felul in care stai la masa si mananci spun foarte mult ce amprenta culturala si sociala ai.

Criterii de evaluare in comunicarea nonverbala

Elemente ale comunicarii nonverbale apar la om imediat dupa nastere. De pilda, un nou nascut cand ii este foame isi manifesta tendinta de a suge. Cand se simte bine si cineva ii face copilului semne prietenesti, acesta zambeste. Daca un copil nu se simte bine plange si asta sugereaza mamei ideea ca ceva nu este in regula cu noul ei nascut.

Pentru evaluarea comunicarii nonverbale, specialistii recomanda urmatoarele criterii: distanta; vocea; postura; mimica; gestica.

Despre distanta am mai vorbit intr-un curs prezentat anterior.

Ca urmare, despre distanta vom mai preciza clar ca fiecare tip de relatie interumana presupune respectarea anumitor reguli de organizare a spatiului si a distantelor interpersonale.

Distanta pe care omul o pastreaza fata de semeni, fata de animale sau obiecte semnifica tipul de caracter pe care-l are.

In comunicarea nonverbala au importanta deosebita semnalele acustice si manifestarile vocale cum ar fi: tusea, suspinul, oftatul, rasul, volumul, tonul, ritmul, accentul, pauza, ragaitul, geamatul, plescaitul din limba etc.

Postura trupului, comunica foarte multe despre o persoana:

- aplecarea spre  interlocutor exprima atitudinea de disponibilitate;

- departarea de interlocutor sugereaza respingerea sau nepasarea;

- adoptarea pozitiei asezat in fata unui interlocutor aflat in picioare sugereaza dominare;

- adoptarea pozitiei cu capul plecat si umerii cazuti sugereaza obedienta, inferioritate, slabiciune sau timiditate;

- adoptarea pozitiei cu capul sus sau lasat pe spate exprima multumirea de sine.

Despre un individ care sta bine pe picioare se spune ca isi controleaza centrul de greutate al corpului aflat in apropierea coloanei vertebrale si ca urmare, sugereaza increderea in verticalitatea tinutei sale morale, in demnitatea, onestitatea si in echilibrul sau psihic.

Despre un individ care sta mai aplecat, se inclina in fata si priveste de jos in sus se spune ca este slugarnic si nesigur pe sine.

Individul arogant are tendinta de a se inclina catre inapoi si de a privi de sus in jos.

Pozitia sezand sugereaza mai multe situatii: calare pe situatie, fundul in doua luntre, stat ca pe ace, stat ca pe ghimpi etc.

Pozitia de fuga este tipica persoanelor anxioase, lipsite de siguranta de sine. Totodata, aceasta pozitie semnaleaza graba, indispozitie, nesiguranta.

Pozitia deschisa, de "luare aminte" sugereaza atentie si receptivitate din partea partenerului de comunicare.

Pozitia rezemat si relaxat sugereaza ca cel ce-o adopta ocupa o pozitie inalta in ierarhia sociala. Daca aceasta pozitie este adoptata de o femeie, aceasta sugereaza o provocare sexuala.

Pozitia culcat reflecta stilul de viata, dispozitiile psihice, framantarile etc. De pilda, cei ce sunt caracterizati ca avand un psihic puternic, pot dormi intr-o pozitie mai multe ore.

Pozitia  fatului (ghemuit) reflecta o atitudine inchisa, defensiva, de cerere de ajutor, de ocrotire etc.

Persoanele care adopta aceasta pozitie nu sunt suficient de maturizate si traiesc o tema continua in confruntarea cu viata.

Pozitia intins pe spate (regala) sugereaza siguranta si incredere in sine. Persoana care adopta aceasta pozitie are o personalitate puternica, este curajoasa, deschisa etc.

Pozitia intins pe burta reflecta o stare de constrangere si ingrijorare, de teama si neliniste.

Aceste persoane sunt preocupate de a controla mediul si viata celor din jur. Cand nu pot sa-si puna in aplicare mijloacele de constrangere  au tendinta sa ramana singuratice.

Pozitia semi-fetala sugereaza ca persoanele ce-o adopta sunt practice, echilibrate, sigure pe sine etc.

Mimica ofera informatii despre reactia partenerului, care poate fi de: surprindere; satisfactie; frica; neincredere; dezaprobare; furie.

Sprancenele si ridurile fruntii indica incordarea atentiei spre exterior, subliniaza agresivitatea provocata de furie, fermitate si concentrarea vointei spre rezolvarea problemelor.

Fruntea brazdata de cute verticale si orizontale sugereaza nesiguranta si temeri interioare abia stapanite. 

Gura vietuitoarelor este folosita pentru a musca, linge, mesteca, marai, casca, urla, ataca etc. Gura omului este in masura sa: vorbeasca; fluiere; zambeasca; rada; sarute etc. Ridicarea colturilor gurii sugereaza o stare pozitiva, de bucurie, de dispozitie psihica.

Coborarea colturilor gurii sugereaza o stare de spirit negativa, de furie, tristete, incordare.

Caderea involuntara a colturilor gurii sugereaza faptul ca individul este pesimist, trist, dezamagit etc.

Coborarea ostentativa a colturilor gurii indica suparare, dezgust, dispret etc.

Privirea si contactul vizual ne indica unele aspecte despre o persoana. Specialistii au considerat ca pot fi trei tipuri de priviri: oficiala; de anturaj; intima.

Privirea oficiala este aceea care se focalizeaza pe fruntea partenerului.

Privirea de anturaj coboara de pe frunte sub nivelul ochilor pana la  coapse si de la cap pana la picioare, fara a se focaliza pe ceva.

Privirea intima aluneca de la nivelul ochilor pana la coapse si de la cap pana la picioare, fara a se focaliza pe ceva.

Un zambet comunica mai mult decat o suta de cuvinte, intrucat trimite mesaje de imbarbatare.

Un zambet fortat este mai bun decat o grimasa chinuita. Sunt meserii pentru care zambetul este indispensabil: diplomati; lucratori de relatii publice; negociatori; purtatori de cuvant.

Omul poate comunica si cu nasul. Este adevarat ca nasul nu asigura o comunicare ca ochii sau ca gura. Totusi, nasul poate oferi semnale de sprijin.

De exemplu, cand nu ne convine ceva strambam din nas. De asemenea, cand mintim, tindem sa ne atingem nasul cu mana.

Despre ochi se spune ca sunt oglinda sufletului.

Ei au calitatea de a se umezi si a face sa curga lacrimile din ei. Lacrimile pot curge cand omul:

- isi exprima fericirea generata de un eveniment deosebit de important care i  s-a intamplat;

- are suferinta fizica, foarte greu de suportat;

- are o suferinta psihica deosebita;

- doreste sa manifeste compasiune pentru o persoana aflata in suferinta;

- este extrem de incapatanat, nu-i reuseste planul si doreste sa-si exprime nemultumirea etc.

Pielea fetei (tenul) are calitatea de a exprima starea sufleteasca in care se afla un om, astfel:

- culoarea vanata sau nuanta palida arata ca omul este aflat  intr-o suferinta fizica;

- aparitia pielei "ca de gaina" indica faptul ca omul este inspaimantat;

- existenta cearcanelor la ochi, inchise la culoare, sugereaza ca omul este obosit, macinat de ganduri, sau chiar suferind de o boala de inima sau de rinichi.



Un om sanatos gesticuleaza des si foarte energic in contrast cu un om bolnav, care gesticuleaza slab si ezitant.

Miscarile trupului, ale mainilor, degetelor, picioarelor, umerilor, gatului, capului etc sunt cunoscute ca elemente ale gesticii si fiecare poate comunica ceva unui interlocutor sau unui grup.

Daca analizezi un om cunoscut ca mincinos, iti dai seama ca denatureaza adevarul deoarece are degetele intr-o continua agitatie, ii tremura usor muschi gatului, respiratia ii este neregulata, are tendinta de a-si drege vocea etc. Un om care respira intr-un ritm mai alert sugereaza faptul ca se afla intr-o situatie tensionata. Pentru a iesi din aceasta stare individul respectiv trebuie sa faca niste miscari spontane ale corpului: foarte lente; lente; bruste; calme; regulate; neregulate.

Miscarile foarte lente si lente indica faptul ca ai de a face cu un individ cu temperament flegmatic, sau cu unul resemnat, moale etc.

Miscarile bruste sugereaza existenta unui temperament sangvin sau a unui individ bucuros, entuziasm etc.

Din aceasta perspectiva, o persoana care te impinge brusc, este agresiva si nepasatoare. Persoanele care fac miscari prin care sugereaza ca abia plutesc, sunt caracterizate ca fiind visatoare, relaxate si intr-o anumita masura rupte de realitate.

Persoanele care fac miscari usoare, dar bruste, sugereaza ca sunt instabile, nelinistite, nemultumite, nervoase etc.

Intr-un curs anterior am vorbit despre proximitate si pozitie. Nu dorim sa mai reluam problema, ci doar sa facem precizarea ca persoanele care doresc sa coopereze cu cineva, au tendinta de a veni aproape, de a se aseza alaturi sau chiar de aceeasi parte.

Cei care sunt pusi pe harta, au tendinta de a se aseza fata in fata cu cel cu care se cearta.

Un rol important in comunicarea nonverbala il are si orientarea corpului, privirii si palmelor. Un om care isi orienteaza corpul si privirea spre usa, este clar ca doreste sa plece. De asemenea cel care-si priveste in mod repetat ceasul sugereaza intentia de a pleca grabit sau ca nu mai are rabdare, ori este plictisit.

Pozitia corpului este extrem de sugestiva in comunicarea nonverbala. De pilda daca intorci capul de la un interlocutor, aceasta sugereaza gestul de respingere.

Cand cineva asculta cu interes, are capul usor inclinat lateral. Cand cineva isi misca in sus si in jos capul inseamna ca da dovada de intelegere, incurajare si chiar ca-l aproba pe interlocutor. Intr-o negociere, clatinarea usoara a capului, vertical sau orizontal, constituie un gest sugestiv pentru interlocutor.

Cu mainile se poate comunica foarte usor, astfel:

- mainile asezate la spate sugereaza incredere in sine;

- mainile adunate langa trup si capul intre umeri indica timiditate, nesiguranta, complex de inferioritate;

- mainile impreunate si inclestate tradeaza incordare, frustrare sau agresivitate;

- incrucisarea mainilor pe piept sugereaza interlocutorului ca rabdarea s-a sfarsit;

- mainile asezate ferm pe masa demonstreaza siguranta, incredere in sine etc.

Oameni isi strang mainile intr-un gest de salut. Uneori in afara strangerii de maini, se procedeaza si la atingerea cotului ori la o bataie usoara pe spate sau pe umar, exprimand astfel un gest de prietenie.

In general contactul fizic usor intre doi oameni genereaza reactii interne pozitive. Prinderea interlocutorului de umar, de mijloc, de brat, de rever sau de guler sugereaza intentia de apropiere, cooperare, intimidare, posesiune, agresivitate etc.

Gestul unui individ de a scrasni din dinti, de a strange pumnul, de a ranji sau de a-si incorda muschii gatului sugereaza o atitudine ostila fata de interlocutor.

Palma deschisa catre interlocutor sugereaza sinceritate si onestitate. Daca alaturi de palmele deschise, un individ mai ridica si din umeri si sprancene, acesta indica faptul ca nu stie sau nu poate face ceva.

Atunci cand un individ isi acopera gura cu mana este clar pentru interlocutor ca minte. In momentul cand isi da seama de gestul facut, individul in cauza ia mana de la gura, o lasa sa alunece pe fata in jos, isi freaca nasul cu degetul aratator. Toate aceste gesturi suplimentare, il incredinteaza si mai tare pe interlocutor, ca a fost mintit. Miscarea haotica a mainii, fie la nas, fie la barbie ori la buze, sugereaza ca cel ce-l face, denatureaza adevarul, isi da seama ca nu este credibil in fata interlocutorului si incearca fel de fel de miscari, pentru a iesi din situatia penibila  in care se afla.

Bunii oratori, combina discursul verbal cu elemente nonverbale. Rezultatul este foarte bun numai in masura in care elementele nonverbale se coreleaza cu cele verbale. In aceste conditii, mesajul trupului face parte din discurs. De pilda, atunci cand cineva vorbeste despre plecarea intr-o misiune multinationala a doua unitati de infanterie si in acelasi timp ridica bratul drept cu pumnul strans, cu exceptia a doua degete care raman ridicate, inseamna ca-si coreleaza discursul vorbit cu elemente nonverbale, care functioneaza ca niste semne de punctuatie.

Omul comunica nonverbal si cu picioarele. Atunci cand isi incruciseaza picioarele inseamna ca adopta o atitudine defensiva si de inchidere. Piciorul asezat peste genunchi si prins cu mana sugereaza o atitudine rigida, incapatanare si chiar rezistenta la argumente.

Incrucisarea gleznelor, dublata de asezarea pumnilor pe genunchi, ne sugereaza ca individul in cauza este nervos, ii este frica, se afla intr-o situatie de disconfort.

Omul isi acopera corpul cu imbracamintea. Modul in care se imbraca, sugereaza foarte multe elemente despre un individ. Imbracamintea oficiala si protocolara reflecta caracterul conservator, rigid, dar impune, respecta si nu creeaza probleme. Un individ care imbraca o pereche de blugi si o geaca sugereaza ca se afla intr-o stare de relaxare si simplitate. Sunt persoane care au tendinta de a se impodobi foarte bine si a se vopsi excesiv numai din dorinta de a iesi in evidenta.

3. Comunicarea nonverbala in negocieri

Oamenii negociaza si cu aceasta ocazie coopereaza, fac compromisuri, se confrunta, dau dovada de dominare sau de abandon. Alaturi de limbajul verbal, cel nonverbal s-a dovedit a fi o arma redutabila, intrucat fiecare gest este asemenea unui cuvant ce are mai multe intelesuri. In continuare, ne propunem sa prezentam o matrice a folosirii limbajului nonverbal in afaceri.

Nr. crt.

Semnalul trupului

Mesajul probabil

Pupile dilatate

Lumina slaba; interes, atractie, ispita, se pot cere concesii, se poate ridica pretul

Unghiul intern al globului ocular este vizibil

Aprobare, interes, atentie

Pupile mici

Luminozitate mare; interes scazut, respingere

Ochi mici; unghiul intern ascuns

Dezacord, plictis, dezinteres

Colturile gurii arcuite in jos; capetele exterioare ale sprancenelor ridicate

Manie, amaraciune, ingrijorare, amenintare. Nu vei cere mai mult

Colturile gurii arcuite in sus; sprancenele cu capetele exterioare coborate

Bucurie, aprobare, satisfactie, interes, sinceritate, intelegere



Linia buzelor dreapta, sprancenele drepte, pleoapele cazute

Lipsa de interes, lipsa de graba

Palmele deschise catre partener

Sinceritate, onestitate, deschidere

Palma deschisa in sus

Supunere

Palma indreptata in jos

Dominare

Pumn strans

Agresivitate, incredere

Evita privirea; se indeparteaza, incruciseaza bratele; atinge, freaca nasul; privirea si trupul orientate spre iesire; freaca ochii, incheie haina.

Neincredere, suspiciune, sentiment de culpa. Partenerul ascunde ceva, are intentii ascunse

Respiratie precipitata; produce sunetul "tt"; strange pumnul; framanta mainile; sta cu pumnul strans; arata cu degetul; loveste cu piciorul ceva imaginar

Nemultumire, agresivitate, frustrare, irascibilitate, amaraciune

Tine o mana la spate; strange incheietura maini; tine pumnii stransi la spate

Isi impune autocontrolul, este ferm

Mazgaleste ceva; bate darabana pe masa; picior peste picior; misca ritmic laba piciorului; capul intre maini sau rezemat pe mana, privirea in gol

Plictiseala, prudenta, lipsa de graba, asteptare

Ciupeste pielea obrazului; baga mainile in buzunare

Gata sa reconfirme si sa reargumenteze pozitia anterioara

Transpira; pocneste degetele; zornaie banii in buzunare; se agita pe scaun; fluiera; isi drege glasul; produce sunetul "ptiu"; se balbaie; fumeaza tigara dupa tigara; prinde si ciupeste pielea de pe mana, strange maxilarele; nu priveste interlocutorul; clipeste des; se trage de ureche; indeparteaza scaune imaginare

Nerabdare, nesiguranta, nervozitate, criza de timp, lipsa autocontrolului, incordare

Picioare pe birou sau pe scaun; rezemat neconventional de masa sau de altceva; sufla fumul tigarii spre tavan; mainile la ceafa; lasat pe spate; priveste in sus

Pozitie de relaxare, comoditate, dominare, sentimentul ca se afla acasa, stapan pe situatie, aroganta.

Descheie haina; desface bratele; gesturi dezinvolte

Relaxare, degajare, incredere, dezinvoltura

Arata cu degetul; picior peste picior; pumnii stransi; batai in masa; bratele incrucisate

Aparare, panda, circumspectic

Mangaie barbia, cu capul dat pe spate; trece mana peste fata; priveste peste ochelari sau ii sterge; tine bratul ochelarilor in gura; umple pipa; modeleaza tigara



Evaluarea partenerului; evaluarea scenariilor, evaluarea discursului, trage de timp

Mainile si soldurile stau pe genunchi; se apropie sau vine pe marginea scaunului; prinde marginea mesei cu mainile

Este hotarat, a luat deja sau va lua curand o decizie

Bratele deschise; haina descheiata; capul pe spate; fruntea sus; cauta privirea

Pozitie concilianta, deschisa, de cooperare, siguranta

Tinuta dreapta; gesturi dezinvolte; mainile tinute la spate sau in buzunare, cu degetele mari in afara; prinde reverul hainei

Incredere, deschidere, stapanire de sine

Freaca palmele; mana la piept; gestul de a da mana; se apropie; aranjeaza haina si lucrurile

Satisfactie, acceptare

CONCLUZII

Pentru a putea supravietui, oamenii trebuie sa comunice.

Comunicarea se realizeaza verbal, scris si nonverbal.

Fiecare tip de comunicare are rolul sau, insa devine si mai important daca interactioneaza cu elemente din celelalte doua tipuri de comunicare.

Comunicarea nonverbala are aproape aceleasi semnificatii, in lume, fiind transculturala din acest punct de vedere.

Evaluarea in comunicarea nonverbala se face dupa criterii bine stabilite: distanta; vocea; postura; mimica; gestica.

In negocieri, limbajul nonverbal s-a dovedit a fi o arma redutabila, alaturi de cel verbal, deoarece fiecare gest este similar unui cuvant ce are mai multe intelesuri.

Pentru familiarizarea cu comunicarea nonverbala se recomanda o matrice, in care sunt prezentate semnalele corpului corelate cu mesajele probabile transmise.

NOTE BIBLIOGRAFICE

1. Stefan Prutianu, Antrenamentul abilitatilor de comunicare, Editura Polirom, Iasi 2005

2. Binkenbihl, Vera, F., Semnalele corpului, Editura Gemma Bess, Bucuresti

3. Cohen D., Limbajul trupului in relatiile de cuplu, Editura Polimark, Bucuresti, 1997

4. Dinu, Mihai, Comunicarea, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1997

5. King, Larry, Secretele comunicarii, Editura Almatea, Bucuresti, 1999

6. O.Sullivan, Concepte fundamentale din stiintele comunicarii, Editura Polirom, Iasi, 2001

7. Pease, Allan, Limbajul trupului, Editura Polimark, Bucuresti, 1993

8. Popescu, Dan, Arta de a comunica, Editura Economica, Bucuresti, 1999







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.
});


Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu
BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul – caracterizarea personajelor
Caracterizare Alexandru Lapusneanul
Caracterizarea lui Gavilescu
Caracterizarea personajelor negative din basmul

Tehnica si mecanica

Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice.
Actionare macara
Reprezentarea si cotarea filetelor

Economie

Criza financiara forteaza grupurile din industria siderurgica sa-si reduca productia si sa amane investitii
Metode de evaluare bazate pe venituri (metode de evaluare financiare)
Indicatori Macroeconomici

Geografie

Turismul pe terra
Vulcanii Și mediul
Padurile pe terra si industrializarea lemnului



Chestiuni de terminologie, de coerenta discursiva, de stiintificitate
Comunicarea formala Mecanismele si structurile comunicarii formale sunt create odata cu structura organizatiei
Institutiile Uniunii Europene
Ce sunt Relatiilor Publice pentru o organizatie?
Stiinta si arta in societatea contemporana
"Marele public"
Bariere in comunicarea organizationala Ierarhia rigida Formalizarea accentuata a relatiilor dintre sefi si subalterni face dificila transmiterea ascen
Consideratii asupra unei teorii a proceselor de comunicare



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu