Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » didactica » comunicare si relatii publice
Proiect de cercetare: Televiziunea, computerul, radioul - NOCIVITATE sau CUNOASTERE?

Proiect de cercetare: Televiziunea, computerul, radioul - NOCIVITATE sau CUNOASTERE?



Televiziunea, computerul, radioul,

NOCIVITATE sau CUNOASTERE?

              -Proiect de cercetare metodologica-

                             Introducere

Vizionarea televizorului nu este un simplu obicei sau doar un mijloc de informare, ci este o sursa continua de violentare continua a psihicului si a comportamentului uman, in general.

Referitor la problema televiziunii, Virgiliu Gheorghe afirma ca „prin caracteristicile si intensitatea experientei, prin periodiocitatea cu care intervine din primii ani ai vietii, privitul la televizor influenteaza in mod definitoriu viata omului contemporan”[1].


Televiziunea, televizionarea sau mass-media, dupa spusele aceluiasi scriitor, „reconstruiesc realitatea, configureaza un nou mediu de existenta si de constiinta pentru omul zilelor noastre. Cu siguranta ca fara televizor si publicitate lumea nu ar fi aratat asa cum o vedem noi astazi. In mod cert, nu s-ar fi inaintat atat de mult in directia degradarii valorilor traditionale, a relatiilor interpersonale, a vietii de familie si chiar a moralei crestine si individuale[2].

In ultima vreme, s-a acordat o atentie deosebita mecanismelor care stau la baza efectului puternic al televiziunii, s-a vorbit pe larg despre actiunea sa hipnotica, precum si despre dependenta pe care o creeaza, fiind reliefate procesele neuropsihologice si educationale pe care aceasta le promoveaza.

Scopul acestei lucrari  nu este acela de a critica sau de a pune la zid televiziunea, ci de a intelege in ce consta efectul sau si care este modul in care ea actioneaza asupra psihicului si mai ales asupra sufletului omului.

Astfel, in aceasta lucrare  sunt aduse mai multe argumente pentru o intelegere mai clara a fenomenului mediatic, in general,  si a celui televizual, in special.

Obiectivul cercetarii sociologice este acela de a afla ce influenta are televiziuanea, mass media asupra individului: felul in care personalitatea se formeaza si diferentele evidente intre generatii, locul pe care il detine in societate si perceperea de catre ceilalti.

                        Cadrul teoretic

Exista multe cercetari cu privire la impactul pe care televiziunea il are asupra oamenilor, si pentru ca aceasta lucrare nu este exclusiv numai despre televiziune, vom vedea cum si computerul, radioul ne afecteaza viata nu neaparat intr-un mod pozotiv.

Televiziunea si calculatorul usureaza astazi invatarea, dezvolta abilitatile mentale si nu in ultimul rand ofera informatii. Recent, s-a facut un studiu in America, privind timpul acordat televizorului: incepand de la varsta de 2 ani, oamenii petrec in fata televizorului in medie trei ore zilnic. S-a ajuns astfel ca ecranul televizorului sa reprezinte unul dintre cei mai buni „amici” ai copiilor si adultilor.

In cadrul unei conferinte nationale desfasurate in S. U. A., la care au participat peste 300 de profesori in domeniu, majoritatea celor prezenti au afirmat ca „durata in care elevii sunt capabili sa isi concentreze atentia este notabil de mica, cititul, scrisul si capacitatea de comunicare orala se arata a fi in declin, chiar si in mediile cele mai bune”[3]. Recentele rezultate ale Institutului National de Evaluare a Progresului Educational din America (N. A. E. P.), au indicat aparitia unor importante deficiente in ceea ce priveste capacitatile cognitive la un nivel superior. Rezultatele la matematica sunt deprimante cand studentilor li se cere sa-si concentreze atentia la probleme care necesita mai mult de o etapa. De exemplu, doar 44 % dintre absolventii de liceu pot calcula restul ce ar trebui sa le revina de la 3 $ care au fost platiti pentru doua articole comandate la o masa de pranz.

Dupa Albert Shouker, presedinte al Federatiei Americane a Profesorilor, doar     20 % dintre tinerii de 20 de ani pot scrie in mod corect o cerere de angajare, iar doar            20 % dintre actualii elevi pot invata efectiv prin metodele traditionale de predare.

Ultimele cercetari arata ca experienta mediului in care creste copilul joaca un rol esential in dezvoltarea structurala a cortexului. Ceea ce face copilul in fiecare zi, modul in care gandeste, felul in care comunica, ceea ce invata, stimulii care ii atrag atentia, toate acestea au puterea de a modifica structura creierului si de a trasa modificari structurale in sistemele traseelor neuronale.

J. Healy afirma ca „daca un copil aloca o parte semnificativa din timpul fiecarei zile numai pentru o anumita activitate, atunci se vor construi conexiunile pentru acest tip de activitati, dezvoltandu-se concomitent cu extinderea retelelor neuronale ce raspund de alte activitati”[4].

In cadrul scolilor de psihologie au existat, de-a lungul vremii, doua directii privind configurarea creierului uman.

Prima sustinea faptul ca aceasta dezvoltare este determinata de factorii genetici.

A doua parere arata ca dezvoltarea se datoreaza factorilor de mediu (experientele sau stimulii pe care ii pune la dispozitie mediul in care se dezvolta omul respectiv).

Dupa zeci de ani de controverse, cercetarile efectuate au aratat ca un rol esential il au atat factorii genetici, cat si experienta dobandita de subiectul uman, mai ales pana in momentul maturizarii scoartei cerebrale.

De exemplu, o persoana care din punct de vedere genetic este normala, daca si-a petrecut prima parte a vietii intr-un mediu lipsit de stimuli necesari dezvoltarii, claustrata intr-o camera intunecoasa si goala sau lipsita complet de o prezenta umana, creierul acestei personae nu se dezvolta normal nici din punct de vedere morfologic, nici fiziologic.

Au fost efectuate o serie de experimente pe animale (pasari, soareci) si s-a constatat ca acei soareci sau acele pasari care erau tinute in custi goale, intr-un  mediu sarac in stimuli, aveau un creier diferit din punct de vedere structural de cele care erau tinute intr-un mediu bogat in stimuli. S-a observat astfel aparitia unei diferente semnificative atat in greutatea creierului, cat si o diferenta in structura morfologica a acestuia (s-a identificat o cantitate redusa sau chiar absenta unor enzime in creierul animalelor private de stimulii necesari).

Totodata, s-a derulat un alt experiment cu doua grupe de copii, pe o perioada indelungata. Din prima grupa faceau parte copii crescuti in mediul familial, care aveau parte de o experienta de viata obisnuita, in conditiile unei familii normale. Cealalta grupa era alcatuita din copii crecuti in sali de spitale, in orfelinate sau claustrati in camere intunecoase. Observatiile facute au aratat ca acei copii care au petrecut cativa ani in locurile sarace in experiente de viata, cu toate ca la nastere erau normali din punct de vedere neurologic, dupa cativa ani au ajuns la un grad de inapoiere mentala similara unei nedezvoltari structurale a encefalului.

Astfel, studiile i-au condus pe cercetatori la concluzia ca experientele de mediu au un rol fundamental in dezvoltarea structurala  a creierului uman.

Alegerea metodelor,tehnicilor,procedeelor de cercetare

Pentru tema aleasa, dat fiind caracterul sau vast, se pot utilize toate tipurile de date. De-a lungul aniilor , s-au realizat diferite anchete pe baza de chestionar, s-au dovedit a fi utile si documentele sociale, dosare cu privire la comportament,statistici alcatuite si aplicate pe difereite grupuri. Din cauza ca televiziunea este un fenomen cu efecte imense si observabile, s-au folosit diferite mtode de a-l analiza, in doua cuvinte s-a folosit triangularizarea metodelor, lucru care s-a dovedit a fi eficient.

In cele ce urmeaza, vom reda cateva exemple referitoare la modul in care televiziunea a determinat o serie de devieri comportamentale in randul tinerilor.

In Franta, televiziunea s-a aflat multa vreme sub tutela statului, problema vilentei nefiind ridicata decat in anul 1984, cand canalele TV au devenit independente. Din acel moment, dupa spusele lui Judith Lazer „problema violentei pe micul ecran si-a facut timid simtita prezenta, insa fara a starni vreodata o atentie speciala. La inceputul anilor ’90, violenta televizuala a ajuns sa fie tinta opiniei publice, deoarece in scoli violenta atinsese un nivel alarmant. De atunci, in Franta se cauta stabilirea unei relatii cauzale intre violenta scolara si violenta televizuala, ceea ce ar permite inculparea televiziunii, pe de-o parte, si pe alta dezvinovatirea altor institutii sociale”[5].

In tarile anglo-saxone, impactul violentei asupra comportamentului, mai ales asupra comportamentului copiilor, a ocupat o pozitie importanta printre studiile axate pe comunitate, copiii americani fiind cei mai mari consumatori de televiziune din lume.

Conform unui bilant realizat in 1969 de catre Comisia Nationala a Cauzelor si Prevenirii Violentei din S. U. A., violenta cotidiana a telespectatorului este la originea unui fel de disconfort din care va rezulta ulterior reactia violenta.

In societatea de astazi, oamenii au devenit dependenti psihologic de televizor. „Daca se intampla sa se strice televizorul”, spune Parintele Alexandru, „se produce o catastrofa, se asterne o liniste neobisnuita, inspaimantatoare si iese la iveala faptul ca membrii familiei sunt despartiti sufleteste. De aceea, acum in fiecare casa exista cate doua-trei televizoare: se strica unul, dam drumul la altul”[6].

Dupa cuvintele Parintelui Alexandru, exista familii in care televizorul este deschis din zorii zilei si pana seara. Folosind aceasta hrana fara discernamant „telespectatorii isi pierd treptat individualitatea, se niveleaza, se depersonalizeaza. Dupa expresia unui sociolog celebru, „gratie televiziunii se formeaza un nou tip antropologic, cu un nivel intelectual si moral scazut”[7].

Un articol din ziarul „Moscova Ortodoxa” denumeste televizorul ca fiind „autoritatea suprema si adevaratul stapan al casei; ca urmare a acestui fapt, trebuie sa-l respecti ca pe un adevarat domn. Acest domn Televizor ocupa locul de cinste in coltul frumos si atunci cand toti membrii familiei se aduna in jurul lui la rugaciunea de seara, acesta urzeste o iluzie a tihnei si iubirii reciproce”[8].

Parintele continua, spunand ca „in anii din urma, domnul Televizor a inceput sa fie concurat in activitatea sa de catre domnul Computer”[9].

In ceea ce priveste tara noastra, statisticile arata ca, dupa 15 ani de televiziune libera, peste 90 % dintre baieti si 60 % din fete, pana la varsta de 18 ani, au cazut in desfranare.

                   Populatia investigata

Cercetarea nu are un esantion , deoarece doresc sa aflu parerea subiectilor de toate varstele, din medii diferite, intrucat rolul si influenta televiziunii aspura comportamentului oamneilor este evident.

Un exemplu interesant ar fi impactul  pe care unele programe, filme, seriale, desene animate il au asupra copiilor care din punct de vede mental sunt cei mai maleabili si fragili.



Cercetarile efectuate in anul 1978 de J. Mander au descoperit in arhiva Serviciului de Informatii Cerebrale al Bibliotecii Bio-Medicale a U. C. L. A. din S. U. A., ca din 78 de referinte privitoare la efectele televiziunii, existau 20 de articole referitoare la starea numita „epilepsia TV”, in care se vorbea despre persoane ne-epileptice care intrau in crize convulsive in timpul vizionarii televizorului[10].

Astazi, numarul bolnavilor de epilepsie este in crestere. In Franta, Japonia, ca si in alte tari dezvoltate, se inregistreaza in jur de opt bolnavi la o mie de locuitori[11].

Faptul ca televizorul poate provoca si crize de epilepsie sau poate chiar declansa aceasta boala este un lucru cunoscut de specialisti. Evenimentul petrecut in 1998 in Japonia a constituit pentru cercetatori si pentru autoritatile japoneze un semnal de alarma:

„La data de 16 decembrie 1991, ora 10, in timpul unui cunoscut desen animat, Pokemon, 700 de copii au fost transportati de urgenta cu salvari sau masini de pompieri la spital din cauza declansarii crizelor de epilepsie. Peste 200 de copii au ramas in spital pentru ingrijire pe o perioada mai lunga. Se pare ca o singura scena din acest desen animat, in care monstrul Pickaciu se afla in centrul unei explozii de lumina, a declansat la atatia copii crizele epileptice. Faptul ca aceasta scena a putut provoca o reactie de o asemenea amploare arata influneta pe care televizorul  o are in mod obisnuit asupra creierului uman[12].

Experimentele conduse de cercetatorul Herbert Krugman au aratat ca in timp ce telespectatorii se uita la televizor, emisfera cerebrala dreapta este de doua ori mai activa decat cea stanga.

In celalalt experiment, 182 de germani au fost de acord sa-si intrerupa obiceiul de a se uita la televizor pentru un an, pe baza unei remuneratii atractive. Nici unul nu a reusit sa reziste dorintei mai mult de 6 luni si de-a lungul perioadei toti participantii au manifestat simptomele de „retragere a narcoticului”, anxietate crescuta si depresie[13].

Recente studii pe cobai arata ca stimulantii receptorilor opioizi determina comportamente dependente. Demonstratia este concludenta: „toate opioidele creeaza dependenta. Televizorul actioneaza ca un sistem high-tech de livrare a drogului si noi toti simtim efectele lui”[14].

Intrebarea este daca o dependenta de televizor poate fi distructiva. Raspunsul pe care il primim de la stiinta moderna este un hotarat „Da”. Studiile au mai dovedit ca pe termen lung, prea multa activitate in creierul inferior (sistemul limbic) determina atrofierea regimurilor creierului superior (neo-cortexul).

O persoana obsedata de cautarea placerii fizice este probabil fixata pe acest circuit, de fapt, freudian: „cred ca o dependenta de narcotice este o incercare de intoarcere in pantecele mamei”[15]. Putem deduce in mod logic ca o asemenea dependenta are loc atunci cand functiile creierului superior sunt anesteziate si creierul inferior recent dominant cauta placere cu orice pret. Astfel, dupa autorul american, televiziunea reprezinta o sabie cu doua taisuri: „Sistemul endocrin nu numai ca elibereaza opiurile naturale ale corpului (endorfinele), ci si concentreaza activitatea neuronala in regiunile creierului inferior unde nu suntem motivati de nimic altceva in afara de cautarea placerii[16].

Televiziunea a dat nastere in S. U. A. si in alte parti la o „cultura a fricii” focalizata pe senzationalismul programelor ce contin violenta si care sunt procesate de creierul inferior, sistemul limbic. Studiile au aratat ca oamenii din toate generatiile au exagerat cu mult amenintarea violentei in viata reala. Aceasta constatare nu reprezinta un soc, deoarece mintea lor nu mai poate deosebi realitatea de fictiune in timp ce se uita la televizor.

Elaborarea ipotezelor

Ipoteza cercetarii mele este: Usurinta captarii informatiilor ne faciliteaza incapacitatea de a ne descurca singuri, totodata de a ne blaza si de a depinde de niste servicii care in exces sunt nocive(ex: televizorul, calculatorul, radioul, etc.). Variabila independenta este informatia, variabila dependenta se refera la dependenta si incapaitatea pe care ne-o ofera accesul cu usurinta la diferite informatii.

Informatiile sunt utile, dar la un moment dat, excesul acestora conduce la “cu cat stii mai mult cu atat stii mai putin”, iar utilitatea acestora cu timpul s-ar putea sa scada tocmai datorita usurintei cu care sunt coptate.

Operationalizarea conceptelor din ipoteza

Pentru a evidentia cele afirmate in ipoteza, voi face o scurta incursiune intr-un sondaj de opinie realizat de CURS pentru CNA, si dat publicitatii saptamana trecuta, care se referea la impactul media asupra personalitatii copiilor si tinerilor intre 7-18 ani.

Nu doresc sa critic pe nimeni, dar rezultatele acestei cercetari mi-au trezit interesul ca om  si, lasand deoparte indiferenta noastra tipica deoparte, aceasta cercetare ar trebui sa atraga atentia tuturor senatorilor din aceasta sala, cu privire la evolutia generatiei viitoare, care va constitui in 4-8 ani o parte importanta din cetatenii acestei tari.

In primul rand, atrag atentia asupra faptului  ca scolarii si adolescentii sunt atrasi de mirajul televiziunii. Excesul vizionarii media ajungand la cote alarmante: peste 42% dintre copiii intre 7-10 ani, 57% intre elevii intre 11-14 ani, respectiv peste 53% dintre adolescentii intre 15-18 ani urmaresc emisiunile TV 4 ore pe zi.

Gandind in termenii medicinii de familie, efectul acestei hipnoze video-audio creeaza dependenta, stari de oboseala, abaterea atentiei de la lectii si lectura, putem spune chiar analfabetism si diminuarea randamentului dezvoltarii intelectuale.

Noua generatie isi creeaza o lume proprie a telenovelelor, fantasmelor din filmele cu violenta si erotism, si culturii suburbane generata de favorizarea stereotipului prin emisiuni de divertisment.

Nu fac un atac la adresa mass-media, dar in goana pentru publicitate, notorietate si cote de audienta ridicate, televiziunile din Romania uita ca prin grila lor de programe manipuleaza instinctiv mintea in formare a copiilor nostri.

Observam ca atat in mediul urban, cat si in mediul rural, lipsa televiziunii ar crea un gol care nu poate fi inlocuit in mintea a aproape 50% dintre adolescenti, a 40% dintre elevii intre 11-14 ani. In timp ce la elevii din clasele primare, din fericire, un astfel de impact nu ar crea probleme decat la 1,6%.

Totusi, pentru generatiile intre 11-18 ani politica de marketing, video-audio, reprezinta premisele formarii unei noi clase sociale, aceea a consumatorilor dependenti de televiziune. Pentru a evalua influenta televiziunii, scolii si familiei in creionarea unor valori sau antivalori de catre tineri, sondajul realizat de CURS evidentiaza anumite rezultate fata de care clasa politica romaneasca ar trebui sa ia atitudine. Posturile de televiziune apar ca avand cea mai mare influenta in ceea ce priveste:

  • agresivitatea, vulgaritatea limbajului din emisiuni pentru 54,7% dintre elevi intre 7-10 ani, 66% pentru cei intre 11-14 ani si 64% pentru cei intre 15-18 ani.
  • vedetismul, 71-84%, tot la cele 3 categorii.
  • lipsa de scrupule, intre 30-53%.
  • violenta, intre 67-77%.

In schimb, atunci cand vine vorba despre creativitate, respect, compasiune, generozitate, formare culturala, comportament activ, cultura civica, informare privind oportunitatile de viitor si cariera, rolul televiziunilor romanesti este, din contra, foarte scazut in transmiterea unor astfel de mesaje, intre 5-12%.

Influenta televiziunii ca principal vector media apare astfel ca fiind cea mai complexa si cea mai orientata pe anti sau nonvalori. Promovarea lor nu este neaparat intentionata, vizibilitatea trasaturilor negative fiind mai mare din motive de crestere a audientei, deci de nevoi de profil comercial.

Astfel, televiziunea, prin promovarea spectacularului si a kitsch-ului, urmareste crearea succesului financiar mai mult decat cel intelectual.

Din rezultatele cercetarii sociologice, familia si scoala apar, la prima vedere, ca avand influenta diminuata in formarea sistemului de valori.

Promovarea de catre televiziune a unor valori in discordanta cu scoala si familia, pot fi vazute ca semnale a unei emancipari culturale, mai bine zis a unei subculturi de cartier sau de periferie, care a ajuns la nivel de top media.

Astfel, elevii intre 33-45% apreciaza continutul de violenta din filme, desene animate si stiri difuzate de televiziuni, respectiv intre 9-12% dintre adolescenti considera ca ar trebui mai multa violenta in filme si in emisiunile difuzate.

Emanciparea culturala negativa promovata in scopuri comerciale de instrumentele video ale mass-media, este si baza formarii unui curent muzical ce oglindeste realitatea crunta a societatii in care traim: manelele.

Asa cum rezulta din datele sondajului, manelele reprezinta genul preferat la 39% dintre copii in varsta intre 7-10 ani, 33% dintre cei din grupa de varsta 11-14 ani.

O data cu acest exemplu mai pot adauga un altu care are in vedere efectele asupra copiilor in ceea ce priveste capacitatea acestora de invatare. Problemele de invatare - LD (Learning disabilities), sindrom de care sufera in multe dintre statele occidentale peste 50 la suta dintre copii, sint determinate in buna masura de vizionarea TV si de jocurile pe computer. 'Cu o motivatie scazuta privind invatarea de noi cunostinte, incapabili sa se concentreze cu atentie si agitati permanent din cauza unei hiperactivitatii excesive, copiii raspund tot mai greu cerintelor scolare. In completarea tabloului simptomatologic al deficientelor de invatare observate la copiii de astazi, un rol esential il joaca dezechilibrele pe care vizionarea le induce in functionarea emisferei cerebrale stingi, aceea care guverneaza gindirea logica si analitica, construirea sintaxei si discursivitatea. Prin urmare, dificultatile in deprinderea limbii, in dezvoltarea capacitatii de citire si in stapinirea rationamentului matematic sint determinate, in principal, de lipsa dezvoltarii normale a retelelor neuronale din emisfera cerebrala stinga, sisteme a caror activitate este subminata pe parcursul vizionarii',- dna Cristina Vamesu.

Iata cum arata tabloul simptomatologiei intilnit la elevii care, de‑a lungul anilor, au stat prea multe ore in fata micului ecran:

slabirea capacitatii de a asculta, incapacitatea de a‑si mentine atentia, de a intelege si de a‑si aminti o lectie prezentata oral de catre profesor;

abilitate scazuta de a reflecta intr‑o forma coerenta, in vorbire si in scris, a faptelor si a ideilor;

tendinta de a comunica prin gesturi in acelasi timp cu vorbirea sau chiar in locul cuvintelor;



scaderea cunostintelor de vocabular sub nivelul clasei a patra;

proliferarea ticurilor verbale, a cuvintelor de umplutura, cuvinte care nu spun nimic;

inabilitatea de a distinge diferentele dintre sunetele ce alcatuiesc cuvintele si de a le percepe in ordinea rostirii lor, fapt care se reflecta si in dificultatea de a pronunta cuvinte lungi si a le silabisi;

intelegerea nesigura, confuza a lecturii cu un grad crescut de dificultate;

dificultatea de a intelege frazele mai lungi, propozitiile intercalate si structurile gramaticale mai complexe;

greutate de a trece de la limbajul colocvial la forma scrisa.

Prescolarii de astazi, in comparatie cu cei de acum citeva generatii, intimpina dificultati mari in a sta linistiti si a asculta povestiri sau scurte discutii. Problemele pe care le pot sesiza parintii, inca de pe acum, la micii telespectatori, sint starea de hiperactivitate, de neatentie si chiar de irascibilitate care‑i caracterizeaza. Problemele de intelegere si de folosire a limbii devin tot mai evidente cu cit copiii avanseaza de la o clasa la alta, cind, in mod firesc, li se solicita un nivel mai ridicat al capacitatii de gindire si de organizare, o intelegere a cartilor mai dificile si un volum sporit de scriere. La inceputul ciclului gimnazial, ingrijoreaza tot mai mult capacitatea scazuta de concentrare, cunostintele reduse de vocabular, capacitatea redusa de intelegere a lecturii si abilitatea scazuta de a folosi limba materna, de a exprima efectiv idei, de a se exprima corect in scris.

In liceu, dificultatile de limba continua sa se arate in chestiuni subtile precum: planificarea, succesiunea si organizarea ideilor, clasificarea, diferentierea nuantata a conceptelor, intelegerea raporturilor dintre cauza si efect, rationamentul matematic si stiintific, intelegerea relatiilor dintre idei in timpul citirii, exprimarea directa si cu acuratete a ideilor, reflectia interioara etc.

Diminuarea comunicarii interemisferice realizate prin puntea corpului calos are ca urmare principala, dupa mai multi ani de vizionare excesiva, o slabire a capacitatii de procesare rapida a informatiei si, in consecinta, a performantelor intelectuale.

In urma cercetarii efectuate am ajuns la concluzia ca ipoteza proiectului este valida. Rezultatele la care am ajuns au o finalitate atat teoretica cat si aplicativa si sper sa fie fundamentul unei teorii plauzibile.

Concluzii

Virgiliu Gheorghe compara cele trei mijloace electronice de difuzare a informatiei in felul urmator: „Jocul electronic da iluzia actiunii, a exercitarii vointei, insa este o miscare mecanica. Televiziunea da iluzia simtirii, dar este un sentiment ireal, computerele dau iluzia activitatii de gandire, dar este un tip de gandire care poate fi introdus intr-o masina prin comenzi si instructiuni si este prin urmare o caricatura a ceea ce ar trebui sa fie gandirea umana”

Televiziunea reduce fiinta umana la conditia de „animal semiconstient”. In cazul calculatoarelor, este reducerea la o masina specializata intr-un anumit tip de gandire, care pot fi introduse in acea masina. In cazul jocurilor electronice, este reducerea fiintei umane la un animal care reactioneaza fara sa gandeasca si fara moralitate, la un robot care reactioneaza in mod mecanic, standard.

Concluzionand, citandu-l pe Giovanni Sartori, putem spune ca „televiziunea fie promoveaza o judecata diminuata (satificata) fie, dimpotriva, propune o judecata largita, globalizata. Nu exista contradictie impotriva raspunsului: uneori este una, alteori alta; insa cu conditia sa nu se ciocneasca. Daca se ciocnesc, atunci prevaleaza ingustimea mintii”.

Elaborarea instrumentului de cercetare  

Chestionar:

        Sunteti ?

  • Femeie
  • Barbat

  Aveti varsta cuprinsa intre:

  • < 14 ani
  • 15-18 ani
  • 19-22 ani
  • 23-30 ani
  • 31-50 ani
  • 51-70 ani
  • peste 70 ani

  Care este venitul dvs. lunar ?

  • nu am venit
  • sub 100 RON
  • 100-300 RON
  • 301-600 RON
  • 601-1000 RON
  • 1001-1500 RON
  • peste 1500 RON

  Cu ce va ocupati ?

  • elev(a) / student(a)
  • angajat(a). Profesia:
  • somer(a)
  • pensionar(a)

  Cum va petreceti timpul liber ?

  • ma uit la TV
  • ma joc / lucrez pe computer
  • navighez pe internet
  • citesc o carte
  • citesc o revista
  • ascult radio
  • ma plimb
  • merg la discoteca / club
  • ascult muzica
  • fac sport
  • merg la cinema
  • merg in vizita la prieteni
  • primesc vizita prietenilor
  • dorm

Ce filme preferati sa vizionati?  

                                                                                                                             

  Ce posturi de televiziune urmariti ?

  Ce programe de televiziune preferati ?

  • stiri
  • documentare
  • sport
  • desene animate
  • muzica
  • stiinta / tehnica

  • Filme:
    • comedii
    • drame
    • telenovele
    • stiintifico-fantastice
    • actiune
    • horror
    • politiste

  Ce posturi de radio ascultati ?

In decursul unei zile cat timp va petreceti in fata calculatorului?



a)1 ora; b) 3-4 ore c)jumatate din zi; d) nu am calculator; e) aproximativ tot timpul nedormit;

 Cat timp acordati internetului?

a)1 ora; b) 3-4 ore c)jumatate din zi; d) nu am calculator; e) aproximativ tot timpul nedormit;

Vi s-a intamplat sa aveti dureri de spate, cap, dup ace ati petrecut o perioada mai lunga in fata computerului sau a televizorului?

a)niciodata; b) rar; c) des; d) de cele mai multe ori;

 V-a speriat vreodata ceva vazut la televizor in asa fel incat sa aveti insomnii?

a)niciodata; b) rar; c) des; d) de cele mai multe ori

 Copii dumneavoastra au fost vreodata afectati de cele vazute la TV?

a)niciodata; b) rar; c) des; d) de cele mai multe ori

 Televiziunea va influenteaza viata?

        Da Nu

In rau sau in bine?

 Ati considerat vreodata inutila televiziunea?

 Pe o scala de la 1-10 pe ce loc ati clasa televiziunea mass-media, computerul in viata dumneavoastra?

1.De la1-2                 4.De la 4-5                7.De la 8-9                                                        2.De la 2-3               5.De la 4-6                8.De la 9-10

3.De la 3-4                6.De la 6-7                9.10

Bibliografie:

  1. Gheorghe, Virgiliu, Efectele televiziunii asupra mintii umane si despre cresterea copiilor in lumea de azi, Bucuresti, Editura Evanghelismos - Fundatia Traditia Romaneasca, 2005.
  2. Sartori, Giovanni, Homo videns - imbecilizarea prin televiziune si post-gandirea, traducere din limba italiana de Mihai Elin, Bucuresti, Editura Humanitas, colectia „Pasi peste granite”, 2005.
  3. Nicolescu, Costion, A avea sau a nu avea televizor, in rev. Scara, revista de oceanografie ortodoxa, anul I, treapta I, aprilie 1997.

     4.    Reviste: Elle, Joy, Bolero, 20 de ani, Avantaje, Tabu

     5.    Mereuta, Mircea, Dezbateri Parlamentare, 19 decembrie 2005

     6.   Todoran, pr. conf. univ. dr. Simeon, Incitarea tinerilor spre violenta prin mass-media, in vol. Violenta „in numele lui Dumnezeu - Simpozion international organizat de Facultatea de Teologie Ortodoxa din Alba Iulia, Alba Iulia, Editura Reintregirea, 2002.

    7.  Alexandru, Parintele, Copilul in lumea televizorului si a computerelor, traducere din limba rusa de dr. Adrian si Xenia Tanasescu-Vlas, Sfantul Munte Athos, Schitul romanesc Lacu, 1999.

  8.     www.wikipedia.com (data accesarii: 22 05 2008)

 9.    www.referate.com (data accesarii: 22 05 2008).



[1] Virgiliu Gheorghe, Efectele televiziunii asupra mintii umane si despre cresterea copiilor in lumea de azi, Bucuresti, Editura Evanghelismos - Fundatia Traditia Romaneasca, 2005, p. 11.

[2] Ibidem.

[3] Ibidem, p. 25.

[4] Ibidem, p. 27.

[5] Gilles Ferréol , Adrian Neculau, Violenta - aspecte psihosociale, Iasi, Editura Polirom, 2003, p. 179.

[6] Parintele Alexandru, Copilul in lumea televizorului si a computerelor, traducere din limba rusa de dr. Adrian si Xenia Tanasescu-Vlas, Sfantul Munte Athos, Schitul romanesc Lacu, 1999, p. 22.

[7] Ibidem.

[8] Ibidem, p. 23.

[9] Ibidem, p. 24.

[10] Virgiliu Gheorghe, op. cit., p. 83.

[11] Ibidem.

[12] Ibidem, p. 84.

[13] Ibidem, p. 24.

[14] Ibidem.

[15] Ibidem, p. 26.

[16] Ibidem.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Stiluri de comunicare
Clasificarea imaginilor
Obiectivele activitatii de relatii publice
Stilul de comunicare ascuns
RELATII PUBLICE COMUNICARE SI PROTOCOL
Principiile comunicarii - Ce este comunicarea umana?
COMUNICAREA
Sarcinile specialistului/structurii in relatii publice


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu