Despre 'ornamente'

Despre 'ornamente'.

Este evident ca, in principal, o exprimare este perceputa ca figura (trop), pornind de la dichotomia semnificatie proprie-semnificatie figurata. Pentru Roland Barthes (in acord cu Aristotel) [1985; 159]:

'Pe aceasta dichotomie se bazeaza intregul edificiu al figurilor. In Antichitate, figuratul era exprimat prin termeni precum: cuvinte transportate, deturnate, indepartate. Aristotel: «Trebuie sa dam stilului un aer strain, caci ceea ce vine de departe, starneste admiratia.» De la national/strain -conchide Roland Barthes - si normal/straniu, opozitia a alunecat la propriu/ figurat'.

Mai simplu: in sintagma miere dulce, al doilea cuvant este analizabil numai din punct de vedere gramatical (adjectiv, cu functie sintactica de atribut adjectival), in schimb, in sintagma glas dulce, al doilea cuvant este analizabil in plan gramatical intocmai ca in prima sintagma. Este insa analizabil si din punctul de vedere al deplasarii semantice (printr-o comparatie eliptica = metafora), de unde, in planul expresivitatii - sau daca dorim - din perspectiva retoricii, este un epitet la care se ajunge prin metaforizare.

Olivier Reboul [1984; 35] constata ca 'figurile retorice sunt libere, nu suntem constransi sa recurgem la ele pentru a ne exprima'.

Este usor sa verificam afirmatia: in loc de glas dulce puteam la fel de bine sa folosim glas placut. Numai ca - in plus - glas dulce exprima ceva din reactia noastra psihica de ascultatori ai acestui glas.

Du Marsais [1981; 45]: 'Sensul propriu al unui cuvant este prima semnificatie a cuvantului: un cuvant luat in sens propriu cand semnifica motivul pentru care a fost stabilit la inceput: de pilda: focul arde, lumina ne lumineaza, toate aceste cuvinte sunt folosite in sens propriu. () Masca in sens propriu inseamna un fel de acoperitoare din musama sau din alt material, pe care unii si-o pun pe f ata pentru a se deghiza sau pentru a se feri de raul ce-l poate pricinui aerul. Nu in acest sens propriu lua Malherbe cuvantul masca atunci cand spunea ca la Curte se afla mai multe masti decat chipuri: masca are aici sens figurat si inseamna persoane prefacute, cei care isi ascund adevaratele sentimente, care, ca sa zic asa, isi schimonosesc chipul in asa fel incat sa arate stari de spirit si stari sufletesti cu totul deosebite de cele ce exista intr-adevar?.

Simplu spus: figuratul se afla in proximitatea metaforei (metaforizarii) pe baza careia - in fond - se construiesc toate figurile si, totodata, este implicat in aluzie, echivoc, subinteles, implicit.